1.___Modete si principiiin mecanica fuidelor Aifert de comportare a fuidului fata de solid la solicit mecanice si, priortar, la tensiuni tangentiale, Solidul poate rezsta unor tensiuni tangenfale doar printr-o deformare static’, pe ‘and Muidul nu, Oricat de mic ar fi tensinile tangentiale apicate fuidulu, acestea vor avea cea efect, pe lang deformare, si migcarea (curgerea) luidului. De asemenea, solidul are forma proprie, pe end fluidul isi schimba forma atita timp cat o fort, cu componenta tangentialé nenula, actionea7& asupra sa, Fluidele sunt corpuri materiale care se incadreazi in categoria mediilor continue. Fluidele sunt omogene, avind aceleasi.propti titi in orice punet si izotrape, cu aceleasi proprictaji in orice directie. Fluidele sunt caracterizate prin forte de coeziune moleculard relativ slabe, ceea ce le confera 0 mobilitate mare si o rezistentl foarte redusa la deformate. Fluidul este, deci, un mediu continuu care, datorits forfelor intermoleculare mici, are proprietatea de asi schimba forma, sub actiunea unor forte orict de slabe. fmmmun ciimp de forte exterioare (de exempl, in cdmpul gravitational), fuidul ia forma vasului in care se siseste. El apare ca 0 aglomerare de molecule, cu distanfe mari intre ele, daca aceste distante sunt comparate cu dimensiunile medii ale diametrelor moleculelor. Moleculele mu sunt flcateint-o stractura fica ci se mised relay liber unele in raport cw altele. Nurmatul de molecule care ocupa un volum dat se modie8 continu, Conform celor de mai sus, int-un fluid in stare de repaus, nu pot exista tensiuni tangential ci doar tensiuni normale. Fluidul este considerat un mediu continu deformabil, «al carui element de volum posed aceleasi proprietti ca siun volum de dimensiuni finite. Dupat cum s-aafirmat, mediul fluid este considerat continuu, omogen, iotrop, lipsit de forma proprie. Distnefia temnick ce se poate face inre solide si Nude este legath de tea celor doua la interventia unor eforturi tangentiale sau de forfecare. Dac um corp solid rrispunde nor eforturi tangentiale doar, cel mult, printr-o deformare statica, fluidul se Pune imediat in miscare. Atita timp cit se afl sub actlunea unor eforturi tangentiale, fluidul se deformeaci $i se mised. In studiul fluidelor se foloseste ipoteza de continuitate, ceea ce inseamni c& functiile care mésoara variatia unor marimi ca presiunea, densitatea, temperatura, viteza, ‘acceleratia sunt funciii continue de variabile + (simp) si x, (coordonatele particulelor fluide) sau cu discontinuitati de speta intdi (cum apar, de exemplu, in cazul lovit berbec). Este ignoratd natura discret, moleculari, a fluidului. 6 ii de Folesirea mo sim fieh vascozititi Analitic, consti in compa exemplu, raza un Pentru eval 10, apar molecule libere, Problemele pentru numere Knudsen unitere sau supraunitare se trateazd folosind mecanica statstca. Dupa cum s-a specificat, in studiul fluidelor se foloseste ipoteza continuittii conform creia toate mirimile care caracterizeaz’i miscarea fuidelor sunt considerate ca find functit ‘continue. Aceasta nu insearnné cd nu pot aprea, pentru o parte dintre acestefuncti, puncte de dliscontinuitate, De asemenea, exist cazurile limita ale unor gaze cate, la presi foarte joase, au distanta dintre molecule si drumul liber parcurs comparabile eu ordinul de marime (dimensiunie) al sistemului, ceea ce impune inlocuirea caleulului diferenial cu teoria cinetico-molecular a gazelorrarefiate Ipoteza continuitaii nu este valabila pentra anumite misedri, cum ar fi migcarea browniand, miscarea uleiurilor cu macromolecule ete, in ceca ce priveste calitatea fluidului de a fi izotrop, aceasta se poate folosi pentru ci ‘moleculele de fluid sunt mici si, cu exceptia gazelor aflate la presiuni seBizute, numarul de ‘molecule pe milimetru este atat de mare inedt nu este necesar si fie considerate ca fiind conti individuale. Existé doar eateva lichide, cunoscute sub numele de eristale de lichid, in care moleculele sunt adunate in pachete astfel c& proprietifile mediului sunt, local, 71,___Modele si principi mecanica fuidelor anizotropice, Majoritatea fluidelor, inclusiv aerul si apa, pot fl considerate izotrope, Se face observatia c& fluidele nu sunt perfect izotrope decat in stare de repaus. in introducere, au fost enumarate cdteva aspecte legate de importanja fluidelor in viata de zi cu zi, Nu trebuie ignoraté, ins, importanja fluidelor datoratd faptului c& 0 parte dintre acestea constituie un agent de lucru, cum ar fi derivati ai jiteiului, hidrocarburi, apa, acr, cemulsii ulei-apa, gaz metan etc. Ele au capacitatea de a transmite energia la distanga mare. Mereu in miscare, apa si aerul iau furnizat omului, din cele mai vechi impr, ener prin instal hidrotchnic, mor, centrale eolene,hidocenrale, centrale gootermice Fluidele pot exista in urmatoarele stiri de agregare: lichide, vapori, gaze si plasma. Lucratea se refer doar la ichide si gaz. Diferena dintre acest dou tipuri de ude este una tchnid i apa, i primul rind, pomind de la fre de eoeziune Lichidele sunt fuide, practic, incompresibite (cae nu pot ft comprimate, cae nu fi ‘noid volumal la vari de presine), care formeach 0 suprafa liber in contact cw un 0: sau cu vapors, sao suprafal de separare fn comact cu wn alt Hchidimiscbit cu le, Adt stare lich et g cea solids sunt considerate sti condensate, deoatecedistania dintre molecule sau stomi este mick Lichidele an sructura molecutard caracterzatt printrun ordin determinat de dlspunere a molecullorvecine. Aces ordin este perturba, in sensul ct distanele cae separd moleeulee ces. In lichide, n condi normale de presiune si temperatur,dstanjadintre molecule este de ordinul lui 10mm, iar numirul de molecule dintr-un milimetru cub de ordinul a 10” [Shieh]. Molecule sunt rela ibere si schimbe poziia nels in rapt cu altel, osiland in jurul pocite lor deechilir, afl net central de mas i schimbl poz a spay, Lichidele se caractrizcae prin umatoarele proprieti = forete de atracte moleculard sunt mari, ordinal de marime al schimbarl volumulut este mic, lil te find putin compresibite. tn general, deci, ichidele fi menjin un volum relat constant = formeach suprafars tberd, de-a lungul cireia actioneazd fore de tensiune superfictal = Tichidete au densitate mare, mult mai mare dectt cena gacelon ~— efectul cdmpulul gravitational este foarte important pentru lichide. Gazele se car cu altel, Ele au 0 distana dintre mo miler cub de o Cele mai impo = fortele molecula uniform tot volumes = mu au suprafara + distanta medi & = pentru gaze, ee Pentru defin Volum foarte mare utilizat_un_volum iferengial. De substanga, se folose Prin mirime [Szuder]. Prope O marime fe Stiinga misur metrologie. MarinGazele se caracterizeaza prin faptul cit moleculele se deplaseaza liber unele in raport cu altele, Ele an 0 compresibilitate ridicati. in conditii normale de presiune si temperatura, distanfa dintre molecule este de ordinul lui 10° mm, iar numirul de molecule dintr-un milimetru cub de ordinul a 10". Cele mai importante proprictf fizce ale gazelor sunt = fortele moleculare de atractie sunt aproape inexistente, particulele tinzind sit ocupe ‘uniform tot volumutaflat la dispozit = Iu au supra liberi; = distanta medi dintre molecule este mult superioard dimensiunii lor; = pentru gaze, efectele cmpului gravitational rerestru sunt foarte slabe Pentru definiea unor marimi fizice, de exemplu pentru densitate, nu se poate folosi un ‘olum foarte mare, finde, pentru acesta, masa poate varia foarte mult. De aceea, trebuie Uutlizat un volum elementar, ceca ce implici, in ultimé instangl, folosires calcul diferental, De aici posibilitatea de a incadrafluidee in categoria medilor continue, ceea ce inseamnd, simplificat, c& variajia proprietilor este att de micd inet, pentru a analiza substanfa, se foloseste calculul diferential si integral 1.3 Marimi fizice folosite in mecanica fluidelor Prin marime se injelege 0 proprietate a obiectelor, fenomenelor saw sistemelor care poate fi pusd in evidenjd calitativ si care variaza cantitativ sau poate fi masuratd cantitativ {Szuder]. Proprietatea respectiva trebuie si admitd un eriteriu de comparatie. (0 marime fii este 0 proprietate comund a unor obiecte, pe baza eiireia acestea pot fi ordonate intr-un sir. Ea caracterizeazd starea wm sistem fizic, avdnd o determinare Himpul (cu silt, unitate de masurao secunda — 1s), + temperatura (simibol 7, unitate de misurd un Kelvin -1 K), © intensitatea radiata a fuxului de lumina (simiol J unitatea de masurio candela ~ 1 ed), © __itensitaten curentulu eee (sitnbo I, unitate de misurk un Amper | A) in privinta marimilor fizice definite in mecanica fluidelor, se foloseste urmatoarea: Axioma ‘in mecanicd, existatrei marimi fiice, -Sundamentale: masa, lungimea si timpul. 14 Volum material. Particuli fluida. Modele de fluid 14.1 Volum material [in mecanica fhidelo, misearea se stadia flosind tei modalitii « prin descrierea parametritr de miscare ai fiecirei particule (metoda Lagrange sau substantiata); “prin descrierea parametvitor de miscare nfiecare punct (metoda Euler sau spatiala): ~ Folesind un domentu finit in spatia, mumit votum de controk, $i uiind in consideratie ‘fectele pe care fortele, momentele acestora, schimbirile de energie le au supra Gomenialai fint considerar (White, Volumul de contol este 0 abstract matematic, folositi pentru crearea modelelor matematice din mecanica fluidelor Yolumal de contol poate fun volum fx, un volum mobil sau unul deformabi, Alegerce Volumutui de control poate simplifica sau complica studiul fuidelor, Se numeste vofum material 0 colectiearbitrard de particule, marginita de o suprafaga material sau fronterd material flecare punct sau partcula deplasandu-se cu viteza local 4 fluid1.__ Modete si principii in mecaniea uidelor Figura 1.2 Volume de control 142 Parteula uid nd volumul material tnde lazer, astfel init, dup orice direct, lunge arent inde la zero, reuld 0 partcula fluid, ca ests, dei, portea de uid de o forma coarecare side dimensini aritrar mit, care pastrexc caracteul de media comin sii apart cu care se studied repausl seu miscarea fui Partcutafuia exe, deci 0 fractiume din mediu! continu fluid de marime oridt de smicd (analoaga element de volum din calcul diferent), care pistreach propretjite Iacroscopice ale mediulu. Pasicula fuidh corespunde noiunii de punct material din mecanica general, considrat a find un punct geometric, cru i se atribuie © anumith imis8 Asfl 0 patcl® Mud, care oc in spay un volum dV, are o mash dm = pain care peste demsitates Mud, care va fi defnts in capitlul fn oesa ce priveste poziia ‘unei particule fluide, coordonatele sale se admit ca fiind coordonatele centrului stu de mas’. 2 in timp ce. i particulé fluid’ 0 vorbeste despre molecule tolate, desea, asimilat i se poata neglija m suprafata & suprafaa materi functit de timp si central de mask al nu se precizeaza in punct de care se objin pen mediu continu 2 ‘nt-un punct Mi ‘proape peste to. Complexitae smigedri reale. pi determinant in m procese de abstr modele. Odat3 <2 miscare constiui ‘model de fluid co Dintre mode miscarea potentia Mai jos sunt Fluidul usorNotiuniintroduetive BSferonit forma fin timp oe intr-an reper stajonar, un punct geometrical spatuli este fxm timp, 0 particula fluid’ ocupa in timp, in general, 0 suceesiune de puncte ale spatului, Cand se vorbeste despre deplasarea unei particule fluide, se are in vedere mu deplasarea unei molecule izolate, ci aceea a unui element de volum care contine un mumair mare de molecule, desea, asimilat in hidrodinamic& cu un punet. Particula trebuie si fie suficient de mare ca si se poati neglija migeatileinteme si atat de micé inedt si se poathaplica caleulul infnitezimal © suprafa format la un anumit moment, dintr-o muljime de particule fluide se numeste suprafataé materiala. Toate marimile fizice: vitez, presiune, densitate, temperaturi sunt Suncti de timp si sunt atasate particule fluide la un moment oarecare t. Ele se masoara in centrul de mas al particule, iar variabila fapartine unui interval J care, de cele mai multe or, ru se precizeaza. Din punet de vedere matemati, proprietatea de mediu izotrop si omogen face ca relaile care se objin pentru particule luida si se poata extinde pentru tot fluidul, iar idealizarea de ‘mediu continuu are ca rezultat faptul c& foate functile care earacterizeazii marimile fice, intr-un punct M(x9;2), la momentul de timp 1, sunt functii continue de variable x, ¥, 5 t ‘aproape peste tot. Complexitatea fenomenelor care apar in fluide a impus necesitatea simplificdrii unor ‘migcari reale, prin eliminarea elementelor care nu sunt esenfiale si pistrarea acelora cu rol determinant in migcarea respectiva. Acelasi lucru a fost realizat si pentru fluid, S-au folosit procese de abstractizare, care au condus la introducerea unor sisteme teoretice, numite ‘modele, Odat’ cu dezvoltarea stiintei, modelele au devenit tot mai complexe. Un model de riscare constituie, astfel, 0 imagine simplificat8 a unei misedei din realitatea fizicd. La fel, wa ‘model de fluid constituie o imagine simplificaté a unui fluid din realitate. Dintre modelele de miscare, se pot enumara: miscarea laminard, miscarea permanent, ‘migcarea potential etc. Asupra modelelor de migcare se va reveni in capitolul VI Mai jos sunt enumarate céteva modele de fluide. Astfel Fluidul usor este luidul fara grewtateL__ Modele si prin Fluidul ideal (nevascos, perfect, fluid Euler) este modelul de fluid lipsit de vascozitate, ‘care mu opune rezistenta la deformare. Pentru fluidul viscos, efectele frecdri dinte straturle de fluid sunt semnificative Evaluarea problemelor in care se poate folosi modelul de fluid ideal se face cu ajutorul umarului ai Reynolds. Numirul \ui Reynolds, este definit ca raport intrefortele de inerte si cele de vascozitate. Expresia care se obtine prin raportarea acestor doul tipuri de forte este: TL) Re 02 unde V este mérimea vitezei, L 0 lungime caracteristicd, iar v un coeficient legat de vvascozitatea fluidului, coeficientul de viscozitate cinematicd, ‘Numerele Reynolds mari indic& faptul c& fortele inertiale sunt preponderente in raport cu cele de vascozitate si, in acest caz, se poate folosi modetul de fluid ideal. Trebuie remarcat, insi, cf exist probleme in care, desi numarul Reynolds este mare, vascozitatea nu poste fi neglijat. Un exemplu il constituie problemele in care se calculeaza forfele cu care fluidul in ‘migcare actioneaza asupra corpurilor cu care vine in contact (cum ar fi aripile avioanelor), Fluidul vascos newtonian este fluidul la care frecarea (véscozitatea) are efecte semnificative asupra miscdrit, Se admite cA intre efortul tangential si acceleratia particulei ‘luide exist relatia data de legea lui Newton pentru frecarea fluidelor, adic&: unde r este forja tangenjiald pe unitatea de suprafayd, V - viteza particule, i coeficient, legat de vascozitatea fluidului, Relagia (1.3) reprezintd relayia constitutiva pentru fluidele newioniene. Fluidul incompresibil (modelul Pascal) este fluidul pentru care volumul unei mase determinate de fluid mu se schimbat odata cu variayia de presiune. Toate fluidele sunt, intr-o anumiti misuri, compresibile, pentru 8 schimbarile de presiune saui de temperatura duc Ia schimbari de densitate. Fluidele pentru care aceste sschimbari sunt suficient de mici pot fi considerate incompresibile. Deci, pentru aceste fluide, 4 Fluidele com miscari, Pentru 2 general. f fiuide grete, vise Modele de f ) Fluid Modetul de j complica. in majorita Astfel, poate eu inseamnd 0 evo gaze perfecte, 0Notiuni introductive Notun introductive cfectlevaratiei deni se neglijeaz8. Din punct de vedere matemati,incompresbilittca face ca densitatea pariculelor fides muse schimbe in tmp, ad ao a. Fluidele compresibile sunt cele penra cae denstatea are efectesemnificative asupra 0 ‘migcdrii. Pentru a stabili daca se poate folosi modelul de fluid incompresibil sau nu, se foloseste mumarul lui Mach. Numirul lui Mach se defineste prin: a4) Unde V este viteza fluidului, iar © viteza de deplasare a undelor longitudinale in respectivul fluid, Efectele compresibilitifi pot fi ignorate pentru numere Mach sub valoarea de 0,3. Pentr lichide, se foloseste cel mai mult ipoteza incompresibiliati, aceasta flind valida in functie de Propritifile Nuidului side conditile de miscare in general, fluidete reale sunt compresible si viscoase. in linii mari, lichidele sunt Auuide grele, vascoase si incompresibile, pe cind gazele sunt fluide usoare si compresibile Modele de fluid se pot construi prin considerarea, la un loc, a unor modele simplificate. Astfel, pentru modelul de fluid ideal (perfect), se obtin: 8) fluidul ideal (neviscos) incompresibi, care este modelul de fluid pentru care volumul tinei mase determinate de fluid mui se schimba adati cu variatia de presiune $i in care nu existd frecare intre straturi, Este folosit mai mult pentru lichide si pentru gaze eu miscai la viteze miei. ) Fluidul ideal compresibil este un model mai complex, in care se neglijeaza frecarea, dar se admit variatii de volum la variatii de presiune. Acest model este folosit mai mult Pentru gaze (gazul ideal sau perfect), Modelul de fluidul reat (viscos) este modelul cel mai apropiat de realitate, dar si cel mai complica in majoritatea miscarilor Nude, se pot face ipoteze referitoare la starea sistemuluifizic, Astfel, poate exista un schimb de cdldura neglijabil sau zero cu mediul exterior, ceea ce inseamna 0 evolutie izoterma, in alte cazuri, poate exista 0 evolutie adiabaticd sau, pentru e2re perfect, o evolu poltropcs in toate aeste situa, exist rele de forma:i princi mecanieafuidelor p= ple) (as) ‘Fluidele pentru care este veriicata aceasta relatie se numese flude barotrope. Vermentl a fost introdus pornind de la atmosfera barotropi, pentru care presiunea depinde doar de densitate, Notiunea se foloseste mult in meteorologi si imu este barotrop se numeste fluid baroclin. Relatia (1.8) reprezintd ecuajia de stare a uidetor barotrope. Cazuri partculare de ecuafi de stare sunt prezentate in captolul V- ‘oceanografie, Altfel, uid! care Pe parcursul lucirii, se va reveni asupra unor astel de modele, Dupal eum s precizat, ‘luidele fac parte din categoria corpurilor deformabile, pentru care se admite ipoteza continuity, conform cAreia fluidul are o structurd continu la orice nivel, jar marimile care ‘caracterizeazi comportarea fluidului sunt exprimate prin functit continue (cu exceptia unor punete, curbe sau suprafefe de discontinuitate). Un astfel de corp deformabil a fost numit medi continu deformabil. Miscarea 51 repausul unor astfel de medii fae obiectul mecanicit ‘mediilor continue deformabile. LS Principii si axiome fundamentale in mecanica fluidelor. P Jui Cauchy. Lema fundamentaki 1 Principii si axiome fundamentale in mecanica fluidelor si relat de baz. Acestea sunt jin mecanica fluidelor, se folosesc o serie de principii relat axiomatice, asemenea axiomelor in matematics sau principiilor din mecanica clasie8, Cele mai importante sunt prezentate mai jos: 1. conservarea masei (continuitatea), conform careia masa unui volum material rane constantd in timp, independent de faptul c& volumul material se misc& sau este in repaus; 2. legen variatied cantitgit de miseare (sau prineipiul variate’ impulsulu, care afi eh variajia in timp a impulsului nei particule fluide este egald cu suma fortelor care actioneazd asupra acesteia, fotee find forte de suprafat reprezentind actiunea particulelor \ecine asupra particulei considerate si fore exterioate, reprezentind actiunea cimpurilor de forte in care se afl particula; 16 3. legea cons energiel unei par ‘mecanie, in unita sransferul de ener ‘in mecanica ideale: pentru uw cineticd, potentia {a orice moment 4. Eeuatia ci parametri de sta vasului care-! ¢ interdependents, stare. Asupra ecu & Relate rmecanicl ai mis. dintre doi tenso capitolul TL, sit care relajia con newtoniene. De! Cu sjutor prezintl sub for conditit initiate coordonate abso ‘Se consider ‘ocupind un don