Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 56 views

    Folosirea Fortei in Dreptul International

    Uploaded by

    Biblioteca Publica de Drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Folosirea Fortei in Dreptul International

    Uploaded by

    Biblioteca Publica de Drept
    56 views110 pages

    Original Title

    Folosirea fortei in dreptul international

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    56 views110 pages

    Folosirea Fortei in Dreptul International

    Uploaded by

    Biblioteca Publica de Drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 110
    CAPITOLUL TI Continutul normei prohibitive referitoare la interzicerea folosirii fortei i amenin{arii eu forta Secfiunea U1. Consideratii preliminare Reglementarea foleirit forte in dreptul intornagional actual trebuie privta din prisma binomulul regu exceptie. Nu putom vorbi despre un prineipiu absolut al intrzicerlfolosill Tore Fara st ne referim la eazurito tn care, in eonformitate eu dreptal in vigour, folosivea fort este pormisi, Pactul Briand-Kellogg a roprezentat, dup cum am ardtat Fisturnaren raportulul diotre regula si exeeptie:Incepsind cu 1928, regula a fost interzicorea flosril ore, far except, pormisivtaten folosiei forte, Prin urmare, daar fi si struc {uram continutal prineipiuui inwericesti lose forte, am ‘bserva urmatoarele component norma peobibiivs, es Introaga, Sa configurare, except reglomentate expres (egitina apicare, ‘uorizarea Consilulul de Securiate) sf except noreglemontate ‘expres (ntervenfia soliciata, interventia wmanitara sm vorbl in rept eontemporan despre .excepi laste anol except” de ln intorzicorea Tolose forte? In mod cert, Areptal portiv ne ofera reglementarna exceptitor eu privite la fxisienfaearora nu exist dubi:logtima aparare exereitat tm- Nriva unui alae armat (articnlul 51) sf autorizaren expres a ilu de Seeuritate, in eonformitate eu artical 42 din Carta ONL. De asemenea, este indubiabilfprul e anumite state glu sement important al doctrine de drept international susin ed, contoxtul relator internationale contemparane, ex Comwwrun sons ~ ionave nu tobuie interprotate strict, sand postbiltatea foloset fortei pe baza unor concepts procum .legitima aparare preves iva", sautorizarea iplleltt a Consilulul de Securtato «into vengia"umanitara” ele, Cova ee este inst util de subliniat este 8 noile exeepti” se bnzeaza fe pe interpretarea elementolor con- Stituive ale normet prohibitive sau a exceptllor elasic”, He pe aplicarea snor prinepit general aceoptate de drept international facordul de voint, in eazulinterventelsolctat, sau arepturile ‘ul eau intervene umanitare) ‘Ne propusiom ea, pentru objectul acestul stud, 8 separdim biva propriu-zisa de excoplille de la aceasta requ. ‘const in faptal e& facare components prineipiulal poate sufer interpretari care 88 conduc spre o permisivitale a Trg sau mal restrnsa in evea e» prvoste folosirea fore Asta tit arco 2 4), et 3h aricolole 42 sh 51 pot ft iterprotate in pele sensuri: fe fn sensu une interzierl stricto a Tosi for- ei. ein sensul permiteriaryiunt bazate pe .prevenfie” sau «in- lerventie umanitara”. Pentre acest moti, vor examine eeare ‘eoneepl in parte: elementele constitutive ale normed prohibitive Tegitima aparare, autorizarea Consiilul de Seeurtat, ineerednd ‘observa, in fecarn caz, eare, sunt interpretile eare pot f date norinlor respective Subliniem, In consecing, c& een eo este important nu este heaparat testul exaet al normed, et interpeetarea care teebuie ddatd acestor norme, Care este inierprewarea enrecta? Raspunsul ‘esto adoseor dif. Ea poato rezulta din apiearea une anumite ridice din jurisprudenta, acolo unde este cazul, doetrin’, ‘earo Inside cele mai multo oF mite opnitcontradictorl,precum $1 practi statelor, care dupa eum vorn observa, eontine adesea Hlemente diverge Ne propun o ‘Si examindm aeoste elemento eu priv la Fiecars con ipful interior flosel forte, Inee- pind cu norma prokibitiva. Vom examina, in conseeing, atu fle reglementare, praetica statelor si jurisprudenja. in yederea prezentieiprincipalelor dezbaterl ew peivire In sensul in eare Urebuie interpretate norm referitoare la flosion fort so POLOSIRLA FORTEIIN DREPTULINTERNATIONAL Sectiunea 11.2. Hlementele constitutive ate normei prohibitive privind regimul folosirii forfei in dreptul international. Natura juridica a normelor Inerdicyia folosiel fore se eegasostn intr principle Cartet or Unite, in artical 2 (4), formulat ast Me xanizatiei Natunilor Unite se vor abtine, in relate lor interna. Vionale, de la rocurgerea fa fort sau la ameninjarea eu fort, Impotsiva integrtatittertoriale, he ain oricarul sta, Ne In orice mod incompaibil eu scopurile Nagiunlor Unite" Dispoztin este completa de excepille prevzute in art «lee 51 (Greptul inorent ta lgiima aprare) 3143 tmasurie ds. use de Consiul de Securitate in temelal Capitola Val Cart. Provederea convenfionala din Card so regiseste reluata intr-o serio de documento ale Adundsil Genoralo a ON. doce We ale OSCE, dar sl traiatebilatorale si mulllaterae re sionale, Cu tity exemplifeatv, regula esto reluat in Declaratia supra principillor dreptulul international refe- 0 a reatile prislonesti si coopeearea intro state fn confor. Initate eu Carta ON.U. (ezoluyla 2625 {XXV) din 24 octombrie 1970 Rezoluta nr. 3314 (XXIN) din 14 decembrie 1974 a Adus Dri Generale pevind de Rezoliia 319 din 8 1976 a Adunarit Generate privind inchelerea unul tratat mulilateral privind interzicerea Fotos forte in eolai nternagional: Declaratin asupra. inadamisibiialit inorventiek gi interfe- Fon(e in afacerte interne ale Statlor Rezaluia 36/108 din 9 des embele 1981) Declaratia privind dreptut popoarolor ta. pace (Rezotutia {91 din 12 nolombeie 1983) Declaratiaasupra respectirt stricto principilul intoezi- rll folosirit forte’ si ameningarl eu fora in relate interna Nonate(ozoluia 4222 din 18 nolembrie 1987); Conprwuri Non rxomBIVE st = Aetul Final al Conf incuritate si Cooporare in Puropa (CSE), somnat la Helsinki la 1 august 970; ‘Carta de la Paris pentru 0 now Europa (1990) Acsste reper reprezinta esen{a reglementritprineipiulul Inersiceri olor forte si ameningari eu fort Importanta este inst natura juried a acestor norme,sfera lor de aplicare,reflec= laren in practica statelor sf jurlsprudeni, dar sl relaia dintre norma si rvalitiie internationale prezint, Taainte de exarninarea in deal a taturar eomponentelor d= finitort ale reglementirit rogimului folosici forte in dreptul ine lemajional, conskderim c@ este wil anallzarea naturiJurdice & regulior din dreptl international. ‘orbim despre un principlu al inwrzicort folosirlt fort st amonintarit cw Torta. Totodats, vorbim despre 0 norma impera- iva roferionre In ineevicoren folsiritforet st ameningte eu forts. Nu in ultima rnd, vorbim despre apartenenta principal interzicorifolsiitfrtei st ameningari ew fora dreptul cut nia internagional 112.1. Positia in sistemul princpitior dreptulut interna: Honal. Retaria cw alte prineipit Des din punet de vedo teoreie-ormal, so vorbeste despre 0 ® din punet do vedere juridie a tuturor prinepilor drep= ernalional”. precum gi despre inexistenta unel ierarhil, Inte aceste, pocigionares peineipululinterziceeifolosri Forte si amenintarit eu forta Mn eadrul sitemulul prineipilorridiew out chestiunt care pot face obivctal une! seurte ansalize, Prima priveste important prinepiului ea fundament al regementari ‘ulatilor internationale, jar a doua posibilitatea ea unele evolu ontomporane s4 determine o anumita pozigionare a peinelpil in reatla eu alte regull fundamental ale dreptulu ineenational Dara suveranliatea reprezinid fundamental pe care s-a con- steultsoeietaten internaylonala si din eare a rovaltat devptul intor- itn ran Nts ag Areca, Dk 30,7 2 POLOSIREA FORTELIN DREPTULINTERNAIONAL htional, prinepiulinterzceelfolosii fortet ar trebul sa repro- inte norma de eonduita peimara in relagile internationale. Prin irmare, ar posbild avansarea wel interpret lemeniarea folosci forte ar putea constitu pine ‘repial international, din eare s& derive, praetic, alte prinepi. Bin ‘es un rozulat al evolujel storice indelungate. a const ‘replat intornafional~ interzicoreafolosiri forjet nu rope lun punet do plocare initial ~ cum este suveranitatns, Totus, ro- sglementarea poziv contomporand ar permit aiirmatin ch ‘humeroaso ate regul fundamental pot reprezenia © eonseeing sau cel putin pot avea o logatura stransa et Interzicenea flosii forjei (aceasta din urma find un element primar). Asti, solu Hlonarea pasnica a diferendetor. chiar daca in evoluiaisorick eprozomtat goneza normelor referitoare. la interziverea rhe bolulu, ast poate f privita st ea deeurgind din aceste norm. 0 siagie asemanatoare eomporta peinepiulindatoriritstatelor de ‘© conpera sau a neamesteculul in teburite interne. Pozi inter Zeer Tolsieh f putea revumata, in eonseinga, ea Staele aw in primul rand obligatia de a se conforma interdict generale do a utiliza forta in rolaile eu alte state, dup care ‘dovinaplicabileeoelate princi Cut toatn acesta, interpretarea avansata mai sus rime fa \damentata strict pe regfementarea poritiva in vigoaro, Elomentele dn practica recent, practied determinatt de inutaile interve we a nivelul sistemulul droptulatinternagional, determina ca aceasta arceptiune a rolulul primar a interzicert Flos forte st mand In stadil de dezideral. Caractora unipolar al sistemulu Inernayional determina, dupa cum vo fore, uncortfundamentate peo interpretare rv ia si nw Docitivisit a dreptulu internagonal.” Aceste interpreta, aplicate Uinor eazuri practice ~ nu rareori de importanta erucial in rel ernation ‘cum ar f Kosovo sa frak ~ conduc la‘ dis mana treet, Carb, 208302 ConpNUTUL Non POMBE ss crepanta intro dreptul pozliy si realitate, discrepant. a earei Sludonare ar pute’ urma una din urmatoarsle dows ipoteze: ‘ revenien a ierpretarea coreet a droptulul poztv ~ generata ts re-echilibrarea, pe teemen modi sau lung. a sistemulu inter national, fe modifcare a normelar existent Nu pute omite in diseutia referitoare la poziiainterzieerit Folosrs forte in sistemul dreptulul internatinal elementele refe- ritoare la relatia dintre intersicerea folosiri frtet st princptul respectari drepturlor om si lertatilor fundamental. ¥xer pl acest real esto eonckudent pentru nied in eare sistemul International actual a afoctat relajin tradionalé de egaltate si reierarizare init prinepi. Dest practea tradionala a statelor fin special din perioada rézboiulul rove) ar fin sonsul_ impo- Sibitai justified flosir ford prin Invocarea unor voli grave fale dropturior omulul~ ase ve poviile expeimate fe Franga si Marea Britanie evolu Adu hari Generale O.N.U. nr, 34/22 prin euro era eondamnat inter ‘venia Vetnanulat in Cambogia (1978)"~ mumerost autor ait din Perioada sistemlut bipolar, cits eonternporani, sustin eh prin- Cilul eespectiritdeepturior omului poate inlatura de la apicare Interzicorea folosiel forte, argumentind, ste, teora intervened lumuanitare”, Practica recent arata 0 dvizare 4 poztitorstatelor intro sustinorea justia juridice a intervened umanitare: de purtea susfiner find situate staele occidentale (S.UA.. Marea Dritane. Eranta ~ intr anumith masurd, mpotiva aceseia find Rusia, China sl une state cunoseute tadijonal sub denuonirea de fineate. Pune nia al apariie) acestel divizart eu Jia furidamentarea teoretiea a relagel dintre cele dow, Ti regisit in inwerventia SUA. Marit Britanil st erea apart drepturilor populatck kurde din Irak, Teme Rezolutiet Consul de ‘tine Gray nero Low and the Oe of Ftc. 2 wi, Oxford s POLOSIREA FORTEIIN DREVTULINTERNATIONAL Securtate ne. 687. Divizaren sa rfletat in faptul cd Rezoluia (688, aloptati ca jusiicare” a actin umanitar, ast inemno= {ata pe capitol Vi din Carta 0.N.U., monn expres artical 2 @) al acesteia (prin urmare, din punet de vedere legal, nu puta onsti! 0 autorizare a folosirit fri, Fark indo, reflectarea, ‘ea mal conereta a ascendenyel prineipiulul respect dre prieipinlulintraleni flesnt foryel este repr rventiot NATO. In Kosovo dia 1999", Consta- Inst ca debatorva reforivoare a jsificarva intervenfiek NATO. in Kosoww prin eoriainterventel umanitare este rel ‘at numa paral impli cw privirw ln actiunea sa. Aste, dest Intr-un eomunieat de pest din primele luni ale anulut 1999 50 arate .ircbuie s& stops violonta si sa punem eapat eatasirofet umaniiare care a eupriny provincia Kosovo", evea ev eonduce, implicit I idee tured in terventiet umanitare,justifiearea avansatt de NATO. a fost in principal legata de exstenja nei autorizaiimplicte a Consiiau de Socuriate. ozolutile 1160 si 1199}, aceast®. puziie ind conforma si elomentelor exprimats in, 1998, edd N.A.O. intro vee posibiltatea uneiaetuni armate” Prin urmare, realiatea contemporand reflect o modifiers a ‘aportulul dine prineipile Ineraierit lost fore sh respec it dropturlor omului in favoaroa celui urd. AF Team ie desprinsa mai mult din practics, cantestath ins de uni or, ale cor arguments se inemetara pe interpretaren nor or existe in dreplul international port” he sin el he cr IS Cao te Uo Mi nd, de eanph, Haars Comments, NATO "© Kasro ‘mercenary Inernaional in ad he ie of are pS One Gos re: Sagal pts Hagen Sor of Tntrnatinaa -10 ‘io ne ai Trine estan sea ‘mantra Commu Nona HOMTBTVE 85 1.22, Caracterul eutumiar al principiulul interziceril flo sri forge sl amenintari eu forta Caracterul cutumiar al normelor refritoare la interziverea Folosel forte sl amenintarl cu forta—avind originea in stabilirea aeestei aorme incepind ca Pactul Brland-Kellog din 1928 — nu poate f pus la indoiala. Dezbatoriles-au conturat ins asupra ra Dorulul dintre continutul normet eutumiare si eonginutal regle= Iontart din Carta O.N.U. coinck! acvstea sau roglementaren [Exemplul cel mal elocvent al consaerari earacterulul cut ‘iar al principiulul interricerl lose fortet st ameninarit eu forta rezultd st din hotirirea Cur Internationale de Justitie in azul privind Activia! miluare si paramilitare in Nicaragua si contra avestel, Asif, in hotaraea sa, Curtea a revinut atit ‘pinia srt i confiemarea ambelor part ltigante asupra fap: {lui eb princiiile referioare In intersieerea folosirt forte si ddreptulu la autoapairare rogasite in Carta O.N.U. corespund, tn fa, lomontelor dreptulul eutumiar. Curtoa a examinat eis- tonta opinia juris cw priv It caracterul obligatory (legally binding") al normel prohibitive referitoar la flosirea fore, cn ftiudinoa statelor membre O.N.U. —facusiy parilor Miganto — ‘oferinare Ia Rezoluia nr. 2625 a Adunarii Generale O.N.U.(- {ala in unaninitate). Menjiondm, totus, e& acest argument al Curt nu a fost ln adipost de eriiea unor autor A votul esprimat ia eadrul unei organizagi internationale nu poate reprezenta davada opinio juris. acesta rezultind din on: duita statelor in raport cu tnele situadl de fapt determinate — oacfilestaolor, in situatile de folesire a forte, find, in majo tite, caraeterizate prin ambiguitate ‘Geman Linus af Lear, Prerogatiee of Power, Interventiotem fer so POLOSIREA FORTELIN DRETULINTERNATIONAL argumentului Curt poate fort, spre exempli, st un alt paragraf celebru al hotiriei™ fn are ‘Curtea realizeaz’ distinetia intre abordatca generala a statelor in raport cu regula interzicerit Toles forel i earurile de incileare a acestesrogul,eare nu pot Mate In eonsidorare e8 ‘lomente de opinio juris .Curtea nu trebuie sa se ustepte ca practicn statefor aplicarea requllor Im eaust sf fe perfect in Sensi 0 trebuie oa slatele st se fi ablinut, in mod complet si ‘onsectent, de la folosirea forte sae dle fa interventia afacerile Interne ale ator state. Curten nu considera et, entra ca 8 regula fie definitaca regula eutuniara. practicw aferenta trebuie st Fie conforma ew aceasta cu o riguroctate absolutd. Petra Wt deduce existenta net norme cutumnare, Cured considerd ed este suficienta identificarea conduit statelor ew find. in general conforma avestor regal st ea situate tn care conduita statelor este meconformlunel anuite regulltrebuie travate ca fnededrd tle acelet requ, simu confirmari ale unel regu mi". De lasemenea, Cutten invocd faptul e&atitudines wna stat care a inedleat o anumité regula de a justiea actiunea sa prin except conginute de acea regula insiglirebuie interpreta ca 0 alitudhne ‘loconfirmare a rogull date std infirmare® Tolodatd, hotarérea Curl ofeea si unele repere cu prvi la ‘continutul normeloreutuniareroferitoar la folosirea fre. As fel, se procizeava e& normelor eutumiare nu lise pot atrbul Th continut prevederile insttujionale ale Cartel. Cu tnate acestoa, Curtea aratd regula cutumiara reerioare ia intoricore flo Sic fortel conjine unele exeoput~ in special dreptal de aut rare individual sau coleetva(curtea facdnd referive la tori nologia aricoului 51 din Carta O.N.U. ear mentinneaza deplul erent” la autonparare). Fara a intra in detalt eu priiee lao {inotul cutumiar al drepealu de autoaparare (vom revent asupra Acestel chestiunD, precizim doar ei in elementele acestuia ny ‘ania identifeatraspunstl la un aac, preeumm si caraeterole do proporfionaitate st neeesitate 2) lnteratone! Law a he Ui of ore, 2004, In_sustineroa eorectita f Conpvrut Nowe roman a Do asemenen, este de roginut faptl cd hotararea Curd fa ruferire exprosa ta intersente (in analiza corelatd a prineipilor iterziceri folosrt forte st principiolul neanestorulul ia te: Durle interne). Aste, Curtea arata cd intorventia este ileal ‘and urmareste soluionarea unor probleme care revi I suvoranital,competentetstatolor st end flosestn lode everciive, eum ar fi fora. Analizand eavurile de intervene din practic, Curtea eonelusianeaz e& treba negati exis lunul drept de Intervengie im_eonformiate cw dreptal intern tional” Trebuio st remareim ins e& hotardrea se refer in pare ticular la interventia vind drepl seup inlocuirea uvernului sau lara de spriia opoitiel —oblectal acesteta Rind rein ui tat, problema care cade in mod exelusi in com Detena statu. Desi hatirarea ar putea interpretat, teoretie a permitand interventia caro urmareste seopurt internat {cum ar 11 drepuurile omulul, eonsideram c& decizi, Tat tn ansamblul su, nu poate in nici un eaz sa conde ta asifel de coneluzie, Dupit cum ardtam, caracterul cutumiae al principitul inter ‘cori folosiel foriel presupune ennkroversa et privire ln nog sirea in dreptul cutumiar a elementelor de eonfigurare a arte luli 2 alin. (4) din Carta 0.8.12" impoteiva Integral tritril sau independents police a nui stat sau in orice alt x sevpuriloNatiunlor Unite". Aste, in timp ce ican sustineau, n majorliat,e€ inrpretarea ace {i text presupune permisivitatea.flosril forjelatunet cand aceasta nu are ca seop anesatea trltoriuls und stat sau rast: hares guvernulut avestula”, intorpreviritnlologice ale Carte precum eva susfinuta de fan Brownlie’, conduc Ia idewa cd sep Drevederilor in cauzA este de a intart norma prohibit, florea scoate forjei. Vom rev ‘mindril eonginutal arteotull 2 (4) din Cart, In ncerearva do elucidare a relaiot dint drepea eutumiar sf droptul Care inelusv prin prisma practic eontemporan, am puea formula urmatoarele aftrmatit In primul rand, tnterpro- tare noun: .impotriva inryeitafit teritoriate sau independentol police a unul stat sau in oree alt mad incompatiil cu scopurile Naliunitor Unite” a ramas de actualtate, in mod cert, dreptal eu {umlar a suforito evolute: nu so poate arma ea devptul cut iar de asta este neolasicu cet dia 1945. Dard la 1945 cutuma arf afirmat simpla este invorisa recurgerea Ia ezbuilextensi fa fortin celaile dintry stato Carta putnd fi interpreata ea Sind un progres, dreptal cutumiar contemporan ar tui priv prin Tumina hotirdei Curl Internationale de Juste in Aeivitati miftare si paramiitare in Nearagua si contra acestta, fn sensul do a include att provederile Carwi, eat si detail reglementate de Rezulutile 2625 91 8314 ale Adunsei Generale ON. In acest sons, putem aflrma ch dreptul cutumiar a urinal evolule droptulul poztiv ~atat ale dreptatul conventional, et s fale elementelor do softlaw cuprinse: in Rezolutila” Adundei Generale O.NU, Po de alt parte,» serio de autor! argumonteaza emergenta tunel cutume internagonale in sensual existen(el unui dropt de inorvente justia pe ratini-umanitare — de-‘exemphis Somerseth propune o etapizare a erearil une? norme cutumiar ioaro a intervente. in dreptul internajional 1} negarea, legaliiitintorventiet neantorizate ~ © abordare in sensul men liner status quo-ului: 2) .0 inedeare scuzabila”, 3) Juste juridice legate de evolu alo cutumel internationale 514) un drept de intervene umaniiara lar. do naturé cutumiara ~ si conch 4 in stadiul actual al dreptulut intornavional opie conver. spre cea de a treia abordate". Desi astfol de Interpretare at presupune o evoluie semnifiativa in relagia drop cutuniar rept conventional in materia folosirit Torte in drepta inter national. tooria nu este Ia adipost de crite 3 prociza coneluzll celui do-al patrulea raport al Comisil de Pie "1, Sonera: Reining, ttamantarian ieee, the Cast jor Incremental” Change, in Ngee, Kesha, Humana Ince (Gore, 2008p. oxrsvnv NononerrR0 led Eterna a Camere Comunelor asupra cazul Koso mal 2000: constatam etn fal doctrina i are are 0 baz fagiltfn dreptul internagional acta, fave aeiunea N.AWT.O. contostabil din punet de ved jure i Raportul indtulat Responsibility to Provet al Comisiok lo pentru Intervengie si Suveranitatea Statelor are 274, in alra eondiilor polities pentr suceesul nel inter necesitaten autorizael Interveatiel prin. formulele nit in eadeul Cartel ONL”. 11.2.3. Natura de Jus cogens « principiulu interzicerit folo- ‘irl fortel sl ameningaril eu fora Exist unanimitate in doctring inte cearacinrul de jus cogens al prineipiulul interzicertflositi forget ‘amoninfari eu fora” Roferiri la acoastacalifiearo pot iden- Iifeat sin dctin Cur Interoajionale de Justiie din azul Act iat mittare gi paramiltare in Nicaragua gi contra acestla’. Tire tori pe care se baizoaza. eonenptol de jus cogens, Jdontfieatn de Robert kolb in Théorle di lus cogens international Essai de relecture du concept, incadrarea cea mai fericih a prineipllulinteraieerl folosirit fore! s-ar regast in woria drep- {lu constuutional international, in conformitate eu care nomele do jus eogens s-ar regist in principle eare inglobenzt norme de ‘maxima abstraciizare st generalizare in dreptl international si ‘alorilo supreme urmaite de dreptul International In confor ite eu aveste coneopti, Carta Natunilor Unite este eonsiderat ‘8 constitute eonereta a comunilil internationale argumen- nationals ew privire ta ‘wt, yargrph 132 at dol wm, nto Law ae the Fo ree Eran. on. na Gra Gen. ueratanal Law ad he i of Fore, p29: Nau Ce fre, due Cops and Street Case er, the Crete ‘tn te offre in 8 0 POLOSIREA FORTEI IN DREPTULINTERNATIONAL tele cumulate find ait din punei do vedere al valor normelor oninut, eat st en puncta de vedere al rare normelor to al ari ANA econser don ma dota cu puter supra-natonate avn dept scp oInegrare dy tip feral ON. a reprezena, Ta monenl eral acest. 9 nionalzae semicalvs organi coopera interna, inal, caractriata prin caractral lobo atibutilon 9 Scour prin exeetarea dear easl-guvernamental! acest sons, Hans Keen stsne earactor de js pebticun Girtel ONU., prin raport cu drop Inernaional acm race a al aatueay ca aed tees tail asst at Woon, Fst p eae esmcau'oe aon inerntona tle nas oeiroce wu ep modes serum nents ou wcieftanes ace to Sinema al ror fad = ano Ts ae pl en a li ce etup Wad do nyt a ehcp ht eee wa oC tr at a Pate ae er ify Years, Ye api: Bains, 197, p.290 ConpNUTUL None PROMREVE on Consecinjele ealifcall nel norme ea apartinand jus cogens ar putea f, do asemenea, extras, cu particularizare la inter ‘oeea folosirt fore, ar putea dduso din eoncluzilesintetice le studi luk Robert Kolb: astel, jus eagens roprezinth, in primul rind, o tehnick de non-dorogabilitat, atasaté unei norme dle dropt: de asemenea, jus eagens roprezinta © norm de stl Ttate publica internayonala” sh in sens restr, de ordine pu- blica international i a tellea rind, o norma de jus cogens are dropt seop mentinerea unitagit gi integritaisiiemulul Juric internavional, intorsiednd Mragmeniarea prin regimurl juridico resrnse, atime! ednd non-derogabilitatea este impusd de ragiun ‘de interos public-coleti' i urmare, natura de jus cogens a prineipiuulinterzceri folostl forte ar conduce spre: pede o parte, imposibiltatea mo Alifcait sale p conventionate i, pe de alté parte impo sibiliaten apariiel nel norme eutumiaee care s8-i fie opus Acoust prezumtio ar putea fi afeetata doar prin justiiearea noi lor norme prini-o alta norma avénd acelashcaracter ~ care ar pea fl, in cazul teoriel interveniel umanitare, spre exemplu. prinepial respeetarl dreptueilor si lbortatilor fundamentale ale “omul Problema care ar aparea tn lngatura cu priacpful inter- ect folsirtfortek nu este legals de natura sa do jus cogens. cl ‘de continutul acestula, Natura do jus eogens serves, neindo- iolni, la argumontarea caracterulal de norma central ja siste- ‘mului drvpulu international al acestul prineipin Cu toate acas- tea, desi natura de jus cogens nu solutioneaza dezbaterile eo temporane referitoare la intorpretarea posibilelor except de la inwericneea folosiit forel, ea poate oferl unele puncte de plorare in studiul acestor interpretari: .inderogabilitatoa", in- leresul gonoral-eolectiv, utiiatea publica si ordinea publica 2 FOLOSIREA FORTE!IN DREPTULINTERNATIONAL Sectiunea I. Elemente continute in reglementarea Carte’ O.N.U, fort Nottunen de fort etapizarea.gradelor” de folosire Aolicarea principilutinerziceri fost forte s amenintart cu foria nate intrebarea fundamentala: ce. se Injelog el I acoperite de aceasta noun? ueldarea Sterol de aplleare a acosie notin reprints etna eee definirea continutului principiului. im is Dupa cum ain ardat th Paci Brand Kelog din 1928 orn ‘eosin fara ng srholt Caria Naunon LN. Nae urgeea forth Sau a amoninjaren fore De All notte floss n aru ate aerate etn ae reloratadreptal erent de auonparar rflemontat de artated 51: De asomenes n artoll 39 in Cart Naan Gee a reforiea Ia satl do ngrosiune, dein 9 In en ea (1974) Advi Generate ONL Im raporte toate aceste nun, se pune inteebarea eare exe sfoa de aplicare a princi intracet ssa oe aa nla eu fora anume eo fel dain ni {enon De asemenea, se pune problema care tts selereay ‘inlordewatne arma” sau agrestine in coment noe Prin inorzicer forte amalicn ane ind 30 M311, Folosirea fortet Acticolul 2 (4) din Carta acoperd nofunile de fork gi ame- nintaro eu foria. In cimpul de aplicare a acestor notiust intea \oulitatna actolor de consirangore materialt aduse Ia inleniare Prin mijloaco miltare sau prin amenintarea cu rocurgeeee: fe acsiea’”. Inerziceren folosiiifortel prestune. de aseenon, 9 presumtic de iogaliate a oricarai net de constringee covet statu eare plc mijloace mitre, find astfol in sarci Aeest at si deaunstrvze lgaltatea” Intorpretarea data nottunl de Tor} est, in opinia major autorilor. extunsiva. Cu toate acestea, roferiele detaliato la onginutal acestla sunt putine. Astel, lan Browalie arate, th ‘mod ual, folosirea fortei" este ingeleast in mod comutt ea un tae militar ~ un -atne arma” de etre fortole eres vale sau avrene ale unul stat Totus, autorul susfine cd seme ifleatia dat no\unil de fort irebuie larga ~ afl, sara folositit miloncelor speeiien de eanstrdngere nu trebuio res trans la forgle mitare sau la alte categorii de Torte alate Sub ontrolul ministerului aparael al unl sat ~ ef raspunderea inter national va fl acevasi chiar dae guvernul actioneaca prin inter ul unor sai. forte de securtale", for de polio” et, 6 aF putea fi dots eu armament st eu heute species” tn plus, guvernele pot actiona prin mijoace eu total -neofielae prin trimiterea de agenti, bande inarmate, voluntart sat prin Furnizaron de ajuor grupueilor de insurgent de pe triton nu allt Pornind de lx premisa ci intorzicerea folosirt forte nu se plied, in prinipi, tuturoracteloreare sunt legate de 0 plied ide forts”, Denis Aliand aratae& ingerinta in afacerile unui sta. ‘care nu implied folosiea forte armain, nu este acoperita de artiolul 2 (4). Cu toate acestea, autorul ange la eoncluzia eh dlistneta dinte o interventie-armata $10 simp geri cum arf faplul de a sustine financiar opoziia unui guvern — este dolicata avind in vedere ci eyorii de acto sunt erzise de. principio dreptulul international, Aste, aticolele 217) si 214) din Carta se apica impreund”. Din aceasta perspe tiv, acolast autor ofera 0 litre ulizarea, fortis amenintarea eu fora, ardtand ed nu se justified practie conligurarea unei .opoziti” intre ameninjarea ci fara sf real en ro: terain! aw nd he he of Fore by Stee. 36 4 POLOSIREA FORTEIIN DREPTULINTERNATIONAL ‘area acestel ameninjari. Argument este e& faptul constrdngeri poate revulta din perspectiva utlizarii armelor si presi ace- Teast caractoristel ale unel presiuni lca ca im eazul flosii forte, Crteriul esengal. din perspoctiva lui Denis Alland, pentru a ameningarea eu Torta s4 fe iii este reprezentat de deter- faptulul daca ameningarea eu furta represinta w inter afacerile interne ale unui stat. tn acest contest, simpli fapt al detineet armamentull in sep descurajart potengallor Inamiet saw manifestarea disponibiliigt de a folost fora. pein ‘manevre miltare nu sunt in sine, contrare aici 240 Aeeste consideratit de natura toretica se regisese in rapor- area devptutul Ia Tapte in Holararoa Curd Internationale de lusiieActietag!miltare st paramilitare in Nicaragua si contra facesteia. Astfl, aciele Statelor Unite ale Amerell constind. Tolosiea forte in sensul obisnuit al eudintulu -plasarea domaine ‘in porturile statulut Nicaragua, alacuri asupra porturilr tea: raguane, instalatlor petroiore sau bazelor navale ~ consttule Incaledi al prneipiuut. In cea ee priveste rlatin dintre Statele Unite si fortelo contras, pe baza probelor administrate, Curtea a ldentifcat, n fap, cf Statele Unite au finantat,echipat, narmat si antrenat aceste forte". Pe baza acestor elemento de fap 0 ritalin Holdrare ea inarmarea si antrenarea reprezintao ine fare prima-facie a intereicert flosiri fori". Finanjarea. tr pelor ennéras, ca si desfagurarea de manevre militar in pro inilateafronterelorstatulut Nicaragua nu au fost considerate do tee Curte ea tete de flosir a fore (do not ammount to use of Force"? Simplul act de folosire a forte, care nu reprezints un arma (aga cum va fl deseris mai jos) nu da dreptul statu ve ma s& raspunda prin exeretarea dreptului la autoaparare regle- montat de articolul 51. S-a pus problema ins daca actul de Folosire a forjet dt drepiul la un raspuns Sub forma tor contra Conran None mor 96 isu ~ represall care, ea Intensitate, $8 corespunda nal Simpl aet de flosie a Tore {in dreptl international de la incoputul socotulul al XX-Woa, considera cin anumite eazuri, represalile implicind fora ar mata, sunt compatiile eu dreptu internaiona salile armate intr in dreptul eantemporan Falosive forte" i steint intersise de artiolal 2 (4) din Carta ON. Interesant de evidential at 1 relatia dintre represalile armate si exercitarea drepuultinerent de autonpe rare. relalie care poate rezulta atat din unele elemente const {utive ale represailor(concoptul de selfhetp), et sh din sue siuniea anunnitorelreustane de fap. Compatiiiatea dintre dreptul anterior Cartel sf reprosalite ‘armate era legal sf do Tapia e8, fn mod tadiona ‘armate nu erau considerate acte de rizbol. Aga Stroaza incidental din apriio 1914, cand Staele Unite au oeupat portul mexican Vora Cruz, ea urmare a refurului autoritaor mexicano de a salutasteagul ameriean, asfel de acte aveau ca cop objinerea de reparatit pentru © .daund specified” sina pre Supine declararea rizholulu”. Cu toate acestea, jursprudenfa international a consacrat anurnite condi in eare represalile pot frvalizate: in Sentinta farbitrala relertoare Ia Incidental Nanlilaa (1928 ~ Portagalia © Germania)”, Tribunal arbitral a dent repeesaile eas act de jiste prope (Selbsthilfehandlung) ~ (similar idell de selE-help] a linui stat, care urmeaza unel somali rimase far raspuns, c rispunde unui act eontrar dreptului internayional al unui stat ‘are eamiteo incaleare, Acul are ca eft suspendarea momen- lana a raporturilor nie doud slate, a respectart noi anumive Fegull de drept internafional. Aecasia inde sh impund, satulat ‘care cauizeazao eomite a inealeare, reparaiaincaleart eae s fevitarea comiverit de nol inedleaei™. In speta, ea rasp la Ue ‘Willams erate Law, Com a Matera, Now Yor, em. 1020. % POLOSIREA FORTEI TV DREPTULINTERNATIONAL tre oferi germani datorita unoi neineleger in communis care inire reprezentanti tupelor germane, respect portughze din Angola (ofr portughezl au ordonat.focul din erat, forte leclansat represall impoteiva. uno furtar si enlonii portughere, Trbunalul a reyinu ea mot suflekent pentru determinaren legality aetull Germanic ipsa unet somali Dredlabile sia une masuri de proportionalitate! Este cert ct dreptulaplicabl represalilor~in caval represa- lilo armate - nua Supeavieuitreyimulu juridical Cartel ON. ‘Se poate vorbi de .suspendarea aplierit nel rexull” numa in ea ‘ail unor regull suplelive ale droptulul international ~ eventual prin interpretarea articofulul 60 din Convenia de Ia Viena priv ‘reptul atatelor,reforitor la violaren substanfal. a uma trata {dar ns in eazul apicdrtregulilor referitoare la folosirea fort fare roprezinta, asa cum am arital mai sus, norme de jus cogens, In acest sons, se poate evidentiafaptulc& eoeia drop de se help” a fost respinsa do Curtea Internayonala de Juste in ez privind Steamtoarea Corfi De asemenea, Curtea Internationals de Juste a resins, in azul privind Aetivitat! militare s1 paramiliiare in Nicaragua Impotrica acesteia woria potrvitearoia actele unul stat tndrep- {ate impotriva altul sta eu incalearea principiulul non-Ingeringel n afuetle interne pot genera contramasurvrepresali bazate pe plu cutumiar a auioaparare, contramasuel deo yravitae mai rydlusi deed a unul alae armat. Analizind tomeiurile de drept, Curtea a ajuns la conchizia ein dreptul contomporas stato ni au postbilitatea de a raspunde eu forta armata tn mex eoleciv™ fay de, acte de Tolosire a forjei care nu constitule un satac sara” ( In acolash timp, definiia ropresalitor-contramasurlor ar- mate prezinta importanys pentra distingerea acestel notiunl de ‘repr la autonparare ~ avdnd in vedore fap e@, uneorl, este «lifts ealifearea unui act ea aet de represali sal act do autor sparare. Diforenta eseatial dintre cole dows notiunl este repre Conran None PROMIMTIVE on entata de seopul aejiuni asf, in eazul droptulul ta auto aparare seopulaetunil este Indepartarea unl atae armat, in limp ce in eazul represalilor armate seopul aefiunil este repre rental de reparared incdldrll comise (chiar da incalearea re precinta un act de folosire afore care insh a incela) sh ertarea a ase de ineteari sa se repete. Practica reeentaofera o serie de exemple notorll ear, dost in rept a fost justiieate po baza deeptuluiineront la autoaparare in realiate faptole sar apropia mai mult de nofiunea de re presali - vom roveni inst. supra acestor aspects Ia momentil tiscutérit problemelor legate de dreptu inerent a autoaparare 3.1.2, Atacul armat ldentifieam a doua faz8” in gradele folosiell fore ind reprezentata de alacul armat, nojiune mentinnata in areola 3 fin Carta ON.U. Atacul armat este mat grav decdt . actil de Tolosire a fore sf absoarhe aceasta nogiune, Bineinjles, cas facta de folosire a fre, atacul armat intra sub norma prohibitiva ardcoluli 2 (1) din Cart, ins rolovanta juried a cali ine situagit do fapt ca post billtatea raspundort de eitre statu eare este Vitima unui astfel do act prin exercitarea dreptuful inevent la autoaparare ~ excep: {ie de Ia regula intersieoi folosiri fortei. Nu ne vom ope la acest pct asupra turer condor exereltaril drop inerent nuloaparare, dar considerim Important studierea continutulul notin de ,alae armat” e& etapa in gradarea flosie fore Unanimitatea auoriior sunt de acord ea un alae arma just fea exercitaren drei bx autoaparare. insd exisa diveryons ‘cu prsire la sera nodiuil de atae arma Din nou, pentru idenificarea unor eriterl definitort pontru ‘atacul armai, este nveesark analiza Hotariei Cur Intorna- Vionale de Juste in cara Aetivitat militare si paramiltare in Mearagua, hotiriee in care noviunea de atae armatjoacas un rol ‘central, Curie. a respi argument Statelor Unite ale Amici fare au ardlate@ actiunile lor sunt jusieate de dreptulinerent "eve Gray Proton Lond te ef ore, 18 os FOLOSIREA FORTEIIN DREPTULINTERNATIONAL uloaparare colertiva, recunoscut de aricolul 51 din Carta O.N.U. fxercital impotriva unul actunilor stall Nicaragua fallor state procum Honduras, EU Salvador si Costa Mica, pr mo- tivul ei actiunile nlearaguane nu se eidieau la geavitaiea unui Stalole Unite au susfinut e& Nicaragua se face vinovatd de sustinerea activa a anumitor grupari armate care operau in Siatole vecin, cum ar 1VEL Salvador, fn spectal sub forma lived de arme = acuzatie neyata de Niearagua. tn acest sens, Curtea aratal ca probele exstonte la dosar, chiar daca demanstreaza e lun trafic de arme a existal, nu conduc la ideea e& aceste arte af Imputabile statu Niearagua”. De asemenea, Curtea a reinut Statului Nicaragua fi sunt imputabile o serie de incursiunt trans- Srontaliere Pentru aliicarea acoste situa do fapt, Curtoa & arta e prin tae armat” fn sensul Cartel O.N.U, (rebut st se infeleag hu numai acele aejunt ale forfelor regulate alo unui stat eare Apageseo frontord intornionald els faa nul stat de mite bande inarmate pe tertorul alt stat, daca aceasta npora- liune, datoritaintinderé si efeetelor. ar fl echivalent&unul aac tarmai realizat de forele rogulatn ale Unt sta. ta acest conto, Curiea arata ed, in opinia sa, asisionia aeordata rvbelor, sub Firma furniziet de arm sade suport lise, nu roprezinia un alae arma”. Prin urmare, fir a defini exact alaeul arma, Curtea introduce doua eriteri: col al intinderit aeiunit sce stoetelor acestela. In detorminarna incadrari incursiunitortransfrontaliors gf sprijinulul acordat bandelor inaemate fn nojinea de alae arma, Curiea a facut apel la Rezoluga Adunael Generale a OLN. nF 3814 (1974) privind definia ayresiuni. In avest eontest, un alt ‘riteriu caro rozulta din hotararea Curtl — care interpreteazs testul relevant a Rezolutiet~ este cela al mplicari substantiate Stalului in activtatoatrupelor neregulate™ ‘hear 13 Gti ra atria a and he ef Fe 109 Covnnuru xonauuarnoumeive ”» Hotirdroa Curt mu a Fimas in afara erieilor unor autism special a eelor americani ~ a earor poztie sa intemeiat in mare masura sf pe opinile separate alo judecatorilor Schwebel $1 Jennings". Aste, judeeatorul Sehwobel aprecia e& implicarea Ssubstantita poate fi realzata si prin sprjinl Rnanciar gf logistic Avordat handolor armate. De asemenea, judeedtaru lennings faratat ca 0 Interprotare restrieivé a nojlunil de aise arma In Ssensul de a impune eondiit sau enter, ni este oportun, mal ales in contextul in rare Capital Vit din Carta ON. mi mntiona corespunzator. De asemenea, Jonnlngs a aratatc&, desh tdmite ed simpla furnivare de fonduri unor bande armate ni Fprezinti un alae armat, acest fapt coroborat eu alte modalti ‘de implicare a statlui in respretiva operatune poate conduce Ia ‘acted grasitatea unul alae arn No raliem opiniet majoritare a doctrine! fn sensul c& ott rirea Cur Internationale de Justi cali in mod eoreetatacul Armat—hotiearea carespunzand practicl stator sia Consul de Socuritate in domentu. In acest sens, Christine Gray invoed ‘argumental legat de existon(a a tei prevents semnifiative in Dractiea siatelor: situate Isracluul, Afric) de Sud st Ports alii Aste, Israel a desfagurat actiunl impliednd Tolosirea fore in 1948 si 1967 impotriva statelor vocine, ea raspuns fata de aetele-unor Torye nevegulate ~ in acest context, Liban fost facuzat de pasivitate in raport ca forjle resportive. Argumentul fondat pe dreptal ineron a autoaparare a fost rspins in Consiial de Securitate. De asemenea, Aiea de Sud a argumentatactinile contra Angolei, Botswanel, Mozambicului sau Zambiel print-ul dropt de -hot pursuit” in raport eu unele grupari neregulato, prin anallogie eu regulte droptulut marl ~ tore respi prin ar. 568 (1985) 8 Consiliuul de Seeuritate. tn mod si Portugalia a invorat droptal de autoaparare in anit 1960-1970 pontri-a réspunde alacurlor unor bande armate din zona gran iii rst Ln a te 3 of ore 1 100. ‘FOLOSIREA FORTEITNDREPTULINTERNATIONAL, {olor cu Senegal. Guineea sau Zambia contra colonlilor slo, a rmentagie neareepiata de stat! Cu toate aeestea, tebule hua in onsidraro si faptul e& una dintre ratiunile pentru care aceste actluni au fost condamnato a fost repreventata de ocuparea ie ala, do eatre Isael, Africa de Sud sat Portugal, « unr terior Sau colon. In praciea reeenta, poate fr invoralasitaatin Repu bile Demoerate Congo si Ugandet~ state care a lnvorat fecare, Ja rand stu, drepel de autoapérare penteu a rspunde acu. hill transfrontaliere a unor bande din colalalt stat Un alt argument pentru sustinerea une tive @ nojunit de atac armat~ de seas {ele regulate ale unui stat ~ esto reprezentat de Hotardea Cur internationale de Justi in eazul Pladforme petroliere iranieme (2003), Asifel, complexul do ineidente eau de Iran, prin ata Isle City. sub pavilion american (octombri 1987), Golf Persie st lovirea una dintre acesten do o nave de rizbol gi eomoreiale amerieane, desehiderea facut ‘supra unorelicoptere ale marine’ american, nua fast eos drat do Curve ea reprezentind un atae armat impotriva unui sat n sensul artiolulut 31 din Carta Nafiuilor Unite”, Aste, Curie A rjinut, pe de © pare, c& nu se poate stabil intentia de & via in special navele americane prin plasarea de mine si pe de alt parte, ed toate aceste ineidente, analizate in ened cumulant ling. grariatea unui atae armat, prin xplicaren ceterillor consaerate prin holarirea Actieiafi millare si paramilitare in Niearagua| 7 Concluzionand, atacul armat teebuie priv ea o form de slosro a fortel reprezentata prin actiunea forjelor regulate a nul stat sau a unor trupe netegulate, inst trimise de tn stat sau | din partes acestuia ~ eu implicarea semnificatie’ a_statul | setiune caracterizata print-o anumita-grartate, rerullats din wprecietea intindert st efectelor aestei. Subliniem 8, asa eum ‘rc, trial do Io. Cal pind ara gma pe rerults din hotararen Curt Internatonale de Justige Playforme perroliere Iraniene, eritoeil de gravitate tcobuie apical ata netelorstatulul ~ ale trupolor regulate, eit si actele unor forte inate de tn sta 3.1.8. Agresiunea Carta Natlunllor Unite uiizeaza torms ra un act drept ameninjare contra pall, inceare a piel ‘su act de agresiune, urménd a dispune, subseevent, masue ia ormitate eu article 5142 din Car Agresiunea ar reprezenta in acceptiunea Cartel sia insteu- imenisior subsorventn, cra mai grava forma de folsire a forte Am putea argumenta aceasta idee, pe de © parte, prin plasaea termenulul le sfarsitul enumeratiod din artiolul 39 din Carta, praca 3 prin praetiea Consliului~eazur de determina a unor Situati ca ,ameninjare contra paci sunt relatly des tnt, ‘azar de ealfcdrt nor sitll ea inealeare & pal au fost waa patra i storia Cons fm timp es eavuri stunt de act the agresiume” nu atl existat Pe de alla parte, eritriul grail rezulla st din Preambulul Rezolutie Adunarit Generale O.N.U. privind Definitia agresiunil: .Considerind e& {..1 agresiunea Fepreinia cea mal serioast St periculoasd forma de folosire Heal forte”. De asemenea, criteria gravitaitapar fespres in arGeolul 2 al Definited agrosunii, ext care re {waza prineipiul anterioritatl. Astfl, prineipiulanteriorti considera prima facie © probit a unul aet do agres Statululearo a aetionat prima, .ehiar daca Consiil de poate, in conformitate eu Carta, sk ajunga la conclizla c& deter Iminarva existonte! unui aet de agresiune mar fl justfleats tn ina altorcircumsanye elovante, inclusiv faptul eh acto in ‘cauza si consecingele acesor nu sunt de 0 grariate suftenta Definitia-continuta in articolul al Kezolutior 3814 adauga no{iunl de flosire fare elementole de eieumstanjiee regisite wz POLOSIREA FORTELIN DREPTULINTERNAIONAL {in articolul 214) din Carta O.N.U,,ealfledind astfel ew un ansamit, ‘grad de gravitate” conceptul de folosire a fortes agresiunea, Fopresinia folosirea Toryel armata de cktre wn stat Impoteiva uveranitag, invgriafi wertorale saw independentes paliice Unui stat saw in orice alt mod ineompatibil eu Carta Natunilor Unite, asa cum este provizat in prezenta Definii, Relat dinire acvasta defile sf artcolal 2 (4) presupuno reluaroa diseutel ra prvi la seopul elementelor de eircumstantiers pe dew part, 0 Doate argumnta ed Dofinitiasprjink ders e& aticolul 2 (4) inch Feste interzicereafolsiri fore. pe do alt parte, se poate sustine ct arteolul 2 (4) interzee, practic, mumai agresiunea, permikind Forme simple” de olor a forte Tneresant de nolat est, in acest context, opin separat a JudecAtorului Brune Simma in eazal Aetivitad militare pe tert Torial Congo solutionat de Curtea loternationsla de Justige in 2005. Astle, acesin considera c& actele de folosire a forfel ale Ugandet impotriva RLD.Congo constituie .agresiune” in fnjlesul Rozolugied nr. 8314 (1974), in imp ce hotirirea Curt, desi a condamnat Uganda pentru aceste acte, -a rezumat le calien ‘rep .folosice a fori ear inealed drop international, Ti opinia aulorior francezi, exista similitadine de conginut intro atau armat” si sagresiunea armata”,” Aceasti opinie se datoreaza, in primal Find, unor element de sted Inte textal in Timba franeez8 sco in Himba. engloza a Cartei O.N.U. Astfel, textul frances al artcolulul SL din Cara, roferitor Ia dreptul la autoaparare~ precizeaza cd aces se exer it impotriva larmato” (fr. aggression armée, spre deosobire do tosil engler, care wlizeazd termonul de aac arma” (eng, armed attack), Accasth neconcordanta in redaciarea, Cartel nu so regasest insa in alt prevederi alo Cartek~ do exem- rudlactarea Rezolutok nr. 3314 (1974) — bi foloseseterment similar itudinea de continut intro aiacul armat si agresiune a fost invocata, implicit side Curten Internagionala de Juste in saul Acta miltare i paramilitare in Nicaragua simpotrica Conn None ROME it cacesteia. Asifl, Curtea aplieaterteile continute de Rezolutia 43514 privind Definigia agrestunit la eonceptul de alae armat: Tolositwa forte de cdtre persoane private constiule un atac armat hhumal ednd aevasta se praduee prin .rimiterea de eare un stat sau in numnele unul stat de bande sau grupuri armate, de mer Fnac sau neregulate, care desfigoara acto impliednd forts ar- Imad Impoteiva unl stat, de asemenes gravitate inet eh Valeaza unel agresiunt armate™". Cu toate acestea,nimie nu pledicdinterprotarea paragratul respectv din hotararea. ‘8-0 analogle intre doua nojiuni: dct un act reprezinut agro Siune, in conformitate eu defnitia ofvrith de Rezotuia ne. 3314 (1974), aeesta va repeezenta, cu sigurant, sun gatae arma” in sensul artcolalul 51 din Carta O.N.U., fara a exista neapirat Perfect coineidenta intre conginutul color dowa notin Unit autor prinire care chiar judecatorul Sehwebel ~ esto adovaral, inainie de inierea eazulut Activitayi miliare si para smilcare in = se pr pentru o distineti ize confinatul noliunii de agresiune sia cele de atte arma, Astfel, Schwebel” considera e& alneul armat are tun confinut mai restrins ea sford de aplicare, spre deosebiro de ‘conceplul mai larg, de agresiune, Aveasta concep a fost 0 trazisd, practic, ulterior, juderdtorul Schvebel rea Curd care a telinul@ sera de aplicare restransapentew n- tiunea de tae armat-intorprotand prevederle Dofiniroa Agresiunit in sensul de a-nu include in acest concep spriimul Gnanciar acordat unor trupe aeregulate”. Sia argument, de coneopte alae armat si agresiane ara neidente minare, cum ar Tr incidentole de Curtea Internafionalé de Juste sa Fmdamentat pe eriteriul gravitii, in holsrdeen Acueiart mite tare si paramilitare tn Nienragua, pentra a argumenta exel mai ae he ef creo amd Sa oee In Madr tot FOLOSIREA FORTEIIN DREFTULINTERNATIONAL {deroa incidentolor de frontieré din nofiunea de alae armat, De fasemenea, in opiniile lor disente, judeeatorit Schwebel sh nings, desta eiteat apiearea dreptului I fapte tn hotarire, it derlarat de acord eu operarea in princi, une distinei de frontiers si ataeul armat, Un argument fr fist propunerea Pinlanded din 1972. in sluie:privind Definigiaagresiunl, refer foare la ineluderen une clauze de minimis, care sa exeluda din tonceptul de agresiune incidentele minore, eum arf ele de fo a Chiar daca nua fost rtinuté ear in forma peopuss cl ‘a de mininis sa reflectat in foramlaren articolulul 2 a Defi ‘agroslunil care da posibiltatea Conslilui de Seeuritate si dter= imine, pe Baza erteriul gravitai, c8 0 anumitafapta nu repre- ‘Ain et do agresiune. conceptile reforitoare la rela ‘dinre nogiunile agreslune, atac armat si folosires Tore, putem formula urmistoarole elomente cu earacter de eonetuzie. i primul rind, at agresinea, et si atacul armat, prezinta un element Suplimentar de grartate, in raport en notiunen de folsire a sie pe bara eriorilorintindort st efecteor. de agresiune si alae armat sunt apropiate, poate sustine neeondition fa dintre cole ‘iem ea, in lumina elementelor expuse mai sus, ar exista un grad de gravitate suplimentar al notunit de agresiune jtacul arma. in ciuda asic din textl in fimba franceza a Carte, Astfl, este absolut cert ed impotriva unet ageesiunl se pale spunde eu dreptul inerent la autoaparare. Cu toate aces fea, deeptul ineront fe auloaparare impotiva unui atae armat nu ar implica in mod obligatory existonta unei agrosiuni, mal ales ‘vind in vedere earactorul cutumiar al dreptul la autoaparare ‘aya cum se ya ardta mai jos, deeplul eutumiar In autoaparare [presupuie sb un ala iminent (dreptul de autoaparare amilpativa Maral Carolin), staat de fapl eare Cu grew poate ft asia tune agresianl arate, "Taser, Defiing ItormtianalAgresio.f Searh or a ar Pa, Lona if: eae Cntn Cray. ternational aw wad th Co of CoyrasvL Non va M3.1-4. Releranya nojtunlt de agresiane in Starueul Curt Penate internationale (CPL) Relovanga notiunli de agresiune in dreptul contemporan pare mai ales din perspectiva incuderitreferintel Ia exlna de fgresiune sh perspectivele definirt acesteia in Statutul Cari Pe hale Interaationale, in bza articolull 5 alineatul (2) din Stat, pprecum sin temejal Rezolugiel F a Conferinget dea Roma di 1998 in eadrale€rel s-a adoptat Statutl Diffeuligi po eare le idea defini evimel de agresiune in ccontextul Statului Curt Penale Internationale sunt legate do dlistineta dintro crima de agresiune ~ care este coms de individ = sl actul de agresiune saw agresiunea, eare este comisi de stat cu ineearea rogulitor de dreptinternafional. In acest context, ar fapiirea Mera e8 existenfa unui aet de agresiane — ea act al tae {lui reprezinto precondlie pentru crima de agresiune” Prin lurmare, Curtea Prnalé Intornaionald ar fi pusa in situatia do a Stabiliexistonta unel agrosiuni ea act al statulul, e@ atrage ris punderea internajionala @ unui stat ~fapt ear ar exced eompe- tenet aeastel instante. Prin urmare, determinarea exisentel nul fact de agtesiune ar trehui $8 reprezinte © precondite de ordin procedural pontru exercitarea jurisditie! Curt Penale. Iner- rationale” In acest context, Definitia propusi de Romania, Nowa Zoe: Janda gi Bosnia si Hertegovina in anul 2001? realizeaza legatura ‘intro aetul de ageesiune si individ, canfgurdnd I ‘rime de agresiune paragraful 1), in timp en i ley dlo-ugrosiune propriues agresiunea eomist de stat) paragraful, 2 al propunerit so rofora la vxstenja une! condi pentru exer- itaroa jurisdicde! Curl Penale Internationale xin vederea exer citar jurisdicyoi Curtin eazul erimet de agresiune in confor miato cu Statutl, agresiunes comisé de un stat insemnata wtil- oun Gaile Stacia Crime de Arse - 6 urbutie ‘omni ev Hoe Dop traona 0 B 106 FOLOSIREA FORTEIIN DREPTULINTERNATIONAL ‘area forte armate pentru ataca integritaten tertoral sau i Ceaitaten politica a un sta, inealednd Carta Natiunilor Unite” Pract. in privin(a agresiunilcomise de un slat, este retuat art colul 1 din Definitia continuta de Rezoluin 3314, Tnterpeetim acoasti definige prin importanfa care trebule conferita sintagmel «in vederea exercitriljurisditiel Curgi hale Internationale” Ase, apreciem ck reluarea textulu artleo {alu 1 in Rezolufia 2314 nu semnifia fapta ek CP. va analiza fneadrarva swat’ de fapt in aceasta defini, ef aceasta sarcind ‘organclor O.N.U, ~ Consiliul de Securitate. in fonformitate ev aticolul 39, sau Cui Internafionate de Susie CPL revenindu sarcina sa examinezo latura penala a faptei ‘come do individ, Desi aceasta eonceptle reprezint modul dese parare corretA a competentelorcelor tri organe ale O.N.U., me- anismnul este susceptiil de a erea anumite dficuttal, ava In Vedern modal de adoptare a deczilor in Consiiul de Seeurtae pe deo parte, si cartcteru facultativ al jurisdctet Curt tnter~ hhationale defuse ce! putin in procedura contencioasa ~ pe de tls parte. Nu excludem posibiltatea solieltirit unul avis. con: Sullaliv al Curt Internationale de Juste, asomanator intruedtva ‘elu rofertor la Legaiitaten eonsiruirilbarieret de securitate in teritrile Patestiniene oeupate (2004), 132. Analica elementelor constitutive ale normel pro- hibitice ‘Asa cum antiipam, eu ocazia analizel relate’ dintre dreptul ccuumiar si normele conginute de Caria ON.U. refertoare ta ineevicoren folosiel forte, uns diate controversele principale i Togitura eu conginutularicoului 2 (4) este reprezentata de itor pretarea notunilor-impotriva integr iat tertoriale sau indepen: Gente: polite @ unui stat sau in orice alt mod incompatibil eu ie Natiunilor Unite". Divergenta doetrinard se rele inipal la seopul restietiy sau extonsi al acestet prevederi mG Sane, oe ConpiNurULNoner PROMMEE or 1.3.2.1. nvocarea tenor jridice Pentru examinaron posibilelor interpretiri care pot fi con: Torito acest text, a przonta ulilitale 0 scurtapriviee astpea {worilor jurdice prin prisma edrora. poate ft privit toxtal ar Jura

    You might also like