Chiar dacă Guvernul nu a impus anul acesta taxe noi, populația simte ca și când ar fi supra-

taxată. Și chiar este, doar că supra-taxa e adusă de inflație.

De la banala pâine din brutării la uleiul de floarea soarelui atât de necesar pentru gătit sau la
carburantul pentru mașină, orice român resimte direct scumpirile. Asta fără să mai punem la
socoteală facturile la energie electrică și gaze.

Efectele războiului din Ucraina se resimt din plin. Globalizarea, care inițial era un fenomen
dezinflaționist, brusc a devenit unul inflaționist.
Exporturile din Rusia și Ucraina reprezintă 12% din totalul de calorii comercializate în lume,
potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Politicii Alimentare.
(https://www.ifpri.org/blog/how-will-russias-invasion-ukraine-affect-global-food-security)
Africa de Nord și Orientul Mijlociu se bazează pe aceste două țări pentru jumătate din cerealele
de care are nevoie.

Consecința imediată este o factură mai mară pentru alimente. Producători precum Nestlé sau
Danone se confruntau deja cu costurile umflate ale cheltuielilor încă de dinainte de război.
Unilever estima că doar scumpirile la energie adăugau 3,6 miliarde de euro la cheltuielile de 23
de miliarde de euro. Evident surplusul de cheltuieli va fi decontat de consumatorul final.

În unele localități, unele alimente de bază au fost raționalizate (zahăr sau ulei). În altele, nu se
mai găsesc deloc.

Pe termen lung, aceste întreruperi din aprovizionarea cu cele necesare traiului de zi cu zi ar putea
declanșa o rescriere a regulilor agricole. Ca și în cazul energiei, vor exista eforturi în vederea
substituției sau a unor noi achiziții - ceea ce înseamnă mai mult accent pe independența
alimentară.

Necazuri și pentru BNR

Dilema corifeilor din Banca Națională este acum: cât să crească dobânda cheie pentru a stăpâni
inflația, dar să afecteze în același timp cât mai puțin creșterea economică.
Inițial, mesajul transmis de BNR, în linie cu cel al calorlalte Bănci Centrale, a fost că inflația e
un fenomen tranzitoriu. Ceea ce s-a dovedit a nu fi. Sau, mai pe șleau spus, că marile bănci
centrale (inclusiv FED și BCE) s-au înșelat. La fel au stat lucrurile și în cazul BNR. Și nu doar
acum, ci și în criza din 2008.

Partea proastă este că atunci când oamenii se așteaptă la inflație ridicată și se comportă ca atare,
inflația chiar vine. Vezi recentul episod al scumpirii benzinei. Iar instituția condusă de Isărescu
își bazează deciziile de politică monetară și pe așteptările inflaționiste ale populației și firmelor.
Ceea ce face extrem de dificilă luarea deciziilor de politică monetară și (în cazul în care
populația crede altceva decât i se spune de către BNR) scade și eficiența transmiterii acestor
decizii în viața economică reală.

BNR se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade pentru politica monetară din ultimii 20
de ani. Inflația este cu mult peste țintă și este și în creștere.
De asemenea, inflația ridicată în condițiile unui șomaj scăzut înseamnă (teoretic) rate ale
dobânzilor mai mari. Dar cât de mult să le urci depinde și de ce se va întâmpla cu salariile. Iar
aici, ceața e aproape totală.

Guvernului nu-i convine nici lui o inflație ridicată

Lupta cu reducerea puterii de cumpărare a populației și tentativele de a dezvolta economia post-

pandemică este și ea dificilă, mai ales într-o țară în care creșerea economică se bazează pe
cheltuielile de consum, care devin tot mai grele pentru o bună parte a populației.

Dacă s-ar scumpi caviarul și echipamentele de schi, acest lucru nu ne-ar afecta prea tare pe cei
mai mulți dintre noi. Dar dacă se scumpește gazul, energia electrică și benzina, cu siguranță va
trebui să tăiem din alte cheltuieli pentru a face față scumpirilor respective.
Potrivit Strategiei fiscal-bugetare, ....................

Antreprenorilor le-au ajuns și lor facturile la os

Brutăria de la care îmi cumpăr pâinea vinde în pierdere pâinea, dar încearcă să recupereze pierderea din
vânzările de sezon. Mucenicii i-a vândut cu o marjă de 3% în loc de 2%, iar la cozonacii de Paște va
proceda la fel.