Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Veghetorul Diminetii - 1919 NR 2

    Uploaded by

    Mihaeluka
    7 views16 pages

    Original Title

    Veghetorul diminetii - 1919 Nr 2

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    7 views16 pages

    Veghetorul Diminetii - 1919 NR 2

    Uploaded by

    Mihaeluka

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 16
    © PEDRUARIE, 19ty ©. CHR. 1919p. a oun CONTINU UL la ‘ine’ cel coed te ! ACEST JURNAL SI MISIUNEA LUI i iin lamerrenAdevaraial Sedpwersl a Heese EST dural ¢ ynul flu poumil factor | A. aeatnenss [LX Gee See a ee nesting 4 ajatir nde Student Bie Inecenn deat See ign care cs tparon of scion to stot Divim dare e denvemenen an moet Gestugenseé pees. Fie beth pind a difeates “swin Calon ceredotor de bite i arsonerel Semtenhee tim ger al fem Speranel Canine ind age gence Slugn'Fevcte = “Omlal Goran aos cae a dat Taegi oe tine 8 eee Site pens ta (3 Petru Pls Tim. 28) Chega es pe ee EME septs scurpe 13" Forin, its. © Soin Vcr Yate Covantes Rese a ae 24 on Sormpear Ehewtfel nies ieltee ets ue ORS i te incredere a fi intrebuintat namai in ae # si karurile epiritusle. $i noinu mmal snvitdn pe elton nose, © aunt continual feu ar it Indemiiam ra uurese neeste Feporutuy Sau in cuneatin examnece toate euvintari sai cu Cuvintul Divin infalibills earn vee | Pe Noi Scriptura Clar ne [nvata Vialni Dumneren” mai wea “Miertria Sa.” ci canstractia ot a fost In yrnuren le ‘ie wind Christos a devenit Rescumparatorul lama gi Alcea Deatrd. Uninaciees ie e sfirsit, Vinecusintarea tui Damuozen a vent “la tate poowattlee” sr tee Are 1 Gir 3215, 1 Efes, mT Moige O81 a 3208 ea, formaren # histreiens eredineiorior conanenty in Ipisirea ful Uist pen Ci 9 erumen de seam ""“alese qi pretinure,” vor Hf faeuil pata, aiunes tndeete TAAL, progretenza: si rand Ullinss & acene Spisere Ye ie 6a aduce lwlalté in Invierea Dintai; s| Temlul va fi amplut eu gloria Sa, give # Inca de intatere Purnrew si oameni dealuncul Mileniatul-Aoeatipaal 12308 esta) Speraaces, peniry:Hisericd 9\ Lame, ance in faptaleé “tase Cheixton, pein beet loi Durnne s movatcea penta foecare um.” "O Rexeumparare peut tote -Ebedd 2 Tin Spe-ants Buserien + awewn €& ra sai fe ea Dorel #2, "vedea aga precam Ef “pareve? de mature mS Hoan Wet. Kent 815 be rio Lata inprenascimogvenitern Lai i Ja toti de Imps “Minipreaina cu "MORNING WAIE 4 Beis putin THE ROUMANIS S ASSOCIATED Hee or Euanonal Commit | “vecneront. bimini ei Jornal Rei goa po oa STUDENT BIBLIEL ASOCIATI ROMANT |S emretern one ont catrat | a Heese astfel serses st imteresul Audes drului. SPRE OBSERVATIE west Jurnal, fara | Pott cel cari primese 1 fi abonat, si stie cA cine-ea dintre cin fm ci omel in stares Isi present este de noreutii ori prietini: Sor Ia abanat penta Cispozitie totdeauns = qrage inapoi, si de Bs Gast! onde multe ori de la Iucruri spre beneficiu! situ, si lueruri valoroase. Dar find wdati dug si guste cea ce potriveste gustul sdu,el nu mai trebuexeajuta:—ei tide singur du pa ele. “Ori cine va fi dat un pahar de apa (A. deer) in numele meu. adevar zie voud, Va nierde plata sa." Mare 9:41, rei 6210 J ce si leva merge lunar y j eet pe adresa, ATENTIUN: Abonamentir st ruyati sa absrenne | pe wtrosi datul cand timoul lor expioeast | De e-amplu: Cand pe ads? 191 in 15 Lanuse timpul lor avenst expireazasi sunt rustass si ne instiingeze wanc: decat dic vos, continuarea lui, os 0 SUGESTIE (PROpUNERE) EXEMPLARE GRATIS Lnii dintre cetitorii nostri primind ei cei suri au cunoscuti cari sa interese insist Un alutor beneticitor din coloaneles 24 cu Scriptura sunt Indemnath, deg bie acestul jurnal. si dorind ci alti si fle aju. | event. xh nf trimita adveside Yor ah age ty fom thnite numere gra tis de probi taft Ts fel M1 abuneaza pentru prietini 3 unescutii lor Nol consideritm ace: Pentru cetire. Numarul adreselor fie multe sta fapla de potri- sa putine, va fi apretuit rts "Veghetorul Diminetei Anuntarea lnparatii Lui_ Christos Te PEARYARTE 1999 Vorbirea de Reu si Presupuneri Rele PRE NIMENEA SA NU DEFAIME, BLANDEATA’ CATRA TOTT Nees anole periculoace ne care NU yatuva chanti le introbuinjeaza a ine eek xpre x Lami constiinta. astem amon! cart Sik eAstixad cunostinny iatructia Seriprural contra defaimire 4 si inchipuitiloy rele, gi eu toate aces! sa de confitzati in subject si asa de neo indeca candavera lor ins defaimare in cuvantarle tor Hisprobares lor pasi Sprea fori o wtieli ip minte hea {IS expreseaz tra varbirel de rew nfuzitoare » bine a ave sin elari a acestor conditil ) defdimare e ori i eu." cu este cuvintat oo dea vatama pe altul, fie ci cuvantarea adevarata sau ‘faly. Ata legea Lui Dum- czeu clit si legi le camel & aga are rea, Inteu ado: H nici odati nu sumt invinuiti rat cf chiar si ziarele de mul cubiri sau pedepse grele pentru def titoare pe baza cd ei le public’ numai slo noutate care potrivit si cuvina popore Oameni publici considera o treaba band a defiimérile ordinare si mearga nvobser- stiind cA multe din constatirile sau ade- fe facute de pree’ contrar vor fi potrivite i sunt faisifi- “multi de! © ofl Scapa wrednice de erezut dar pe ci defaimirei publice este foarte gi aduce 0 cregtere gradual de printre nope. Aceasta eonditie de sigur reu pentru ei si institutiile lor. Ofitiri si alti oament astfeli deftimati cde influenta lor spre bine asupra altor elase os. cari sunt astfeli ajutati 2i dup 2i la mai ai sunt asfeli progatifi_ pentru i despre care Scriptura ne aga zugriivit, si eare o aenm in indeplire tile, sultatul SA_NU FIE GALCEVITORI, CI LINI, ARETAND TOATA OAMENT! TIT. 12. VORBIREA DE RAU SEMNIFICA 0 NELEUGIUIRE, Vorbirea de rau ouprinde in sine toate zicerile efSimatoare sau vatamatoare contra altor— cinte de niu. amiriciune, manie eu cenrta ori siee, ce ac vitéma pe anul in ori ce grad. tA despre wn altul mintire neeinst J sinstea ful, este rorhire de ra seit cnvintare necimstita 1 onl luate de oatrs Toate euvintele anastre Yunmn! ca o abhi de materii a inimei, Dack viele noasize sunt drctive, asuraticg, nepli site nemelfimitoare, sessulitoare sau eu 1 inima potrvit eu te prineipil ei “Din. prisesol lnimel iva (Mate: 1294) Astfeli in toute deosebitele imprejuriri a siefel ilniek, Cintele noastre continual due -mattarie Lal Dumnezeu despre conditia inimei noastre. ‘Aceminarea Lui Dumnezey nu poste cringe in sine de sigur ict un fel de lexeur ‘atinitonre nici unfoli de convorbini necurate Sr peefinte: sau vere un Teli de cuvinte veacul toare. Deci astfeli de lucruri si fie de tot in- lAturate dela acei care urmeazd numele lui Christos in sinceritate = arlevdr Timba este eel mai paternie membru corpus omenese, Dup’ eum Seripturile spun, cn ea putem mari pe Dumnezeu si vatima pe cameni, Nu numai putem vatdma pe ‘acei, cu care venim in atingere ca }imba noastra, dar cavintale noastre pot isi tjeased influenia in Jatul lumei gsi din generatiune in, generatiuie, Limba este cea mai minunata putere’ ‘te’ Dum: nensa Yea dat. S'a zis cb toatereRpetpsicle viefei sa afunda cind sunt presontate’t “at Cand sunt pronuntate cugetele ai-apaak AaRhe asupra mintei. Noi de sigur trebue, eama de limbra noastra.—lacob 3:3, SCHIPUIRI RELE DAU INTEI UNE} INIMA NECURATR, Presupumercte. rele ranstan din TpRERERE: necvedineiosie, domaud jad aeostere ‘orbeste 20 puirea motivilor rele ca si cind ar fi, dinapois cuvintelor gi faptelor altor. Esind dintro inim& neconsecrata pe deplin, preinchipuirile rele vor artribui motivilor rele sau egoiste Ie ori ce lucra si fapta bund. Acessth formi de picat este explicatl de apostol Pavel ca si contrari cuvinte- lor Doranudui Iaus, impotrivitoare nepiogilor si unor de aéelag spirit cu manie si cearté—lucruri salui—1 Timote: 6:3, ale carnei sia dia lateni 5:19-21. « Acei cari au cultivat spiritul iubirei care u cugeta ru" au desvoltat caracterurul lor si au devenit “grabnici in’ temere de Iehova” (Isaia 11:3), vor fi foarte cu bagare de seam unde este chiar si o aratare de reu. pe cand la timp ei ver feri invinuires intentiunelor rele pana ce sunt siliti a le arata de dove7i Agaduite. E cu mult mai bine a primi unele fetieiri mici si a suferi uncle perderi mai nein- invinovati pe o singura per- fare a indveptat © de prisos Daren conduceréa in astfeli de aface ne resplateasca pentru ori ce perdere ce noi intimplam urmand sfatul La A UMPUTA MOTIVE BUNE ESTE INGRIJIRE Chregtinal adevarat va cultiva dispositia spre a cugeta cu Ingrifire de cuvintele si faptele 1, $i asi presupune ci intentiunele lor sunt ce el are dovezi mai bune despre Chiar gi atunci va, merge la vinovat singur. potrivit cu instructia data in Matei 1 daca ocasiunes cere. va lua pasii urmato cum e directat de Domnul—Matei 18:15-17. ‘Din punctul de vedere a principiului lor inalt de apretiere a legei Divina, Chrestinul adevirat este ci in ochi Domnului ura este omor, b ete hojie.. Ori care din a ste faptuite in Biseriea printre poporul pretins 3 Lai Dumnezeu sunt {ra indeiald: rele—hoyia, 5. cu putere declara Scripturile c& inima *naturali este “mai ingilatoare decit toate, si stricati foarte.” (leremia 17:9) Act cari si deprind a vorhi de rau si presupuneri rele gi care incearca sayi indreptatease’ conduc- erea inc nau intrat in geoala Lui Christds sau -alt cunt sunt numai in clasa copilareascd, de sarece ei nu arata a cunoaste ca spirital iubire frateascé ar fi x lor. bun s aproapeli DIFORITE CAl DE A PRESENTA FALS PE AUT “Mirturia mincinoasa si aplica nu numai In cuvan false, dar tot asi In ari ve fell Drea, Mice “VEGHETORUL DIMINETE!” infdlegore gresit ori falsi, fie prin spunere direct& sau indirect (prin altul) din care si poate trage un infeles gresit sau rau. Unul poate ducao marturie mincinoasa printro clatire eu capul, printro sucire din umir ori chiar gi printr’o tacere cand ar, trebui si vorbeasca. Una din cele mai grele lectiuni pentru crestini, invederat, este a invaja comanda Domnulai cA dacé si au cova neplicut #4 vied despre un frate sau sori, ori ce critizare s'ar ofera despre viata privata a cuiva ei af mearga la ceea per- soana impotriviti deadreptul. (Matei 18:1 17.) Poate ei nici pe o cale nu reuseste Adver- sarul asa de bine sa sideasci ridicinele amardciunei, producind infelesuri gresite. nie, aprindere. uri, cearta, si alte lucruri a carnei gi a Diavolului, decat s tinea inapei pe poporul Domnului deta supuncre acest ordin, Deci si permitem ivhires ssi fack Inerul ei perfect in relajiunea noastré nfl edte’ aff IUBIREA © PEDICA L4 CUGETELE RELE Legea iubirei opreste pe poporui Lui Dumne- zeu dea urma exempul primejdios a Inmei Legea Creaturei Noui ordineazi taeere tutivor acelor care incunostiinjeazd sau recunese Marele Dititori a legei, zicdnd, “Nu defaimati pe nimenea" (Tit 2:2). Si ined mai mult. sa merge si mai departe si declara contra eugetari lor rele presupunerile si inchipuirile rele iubirea nu cugeti reul” (1 Gorinteni 13:5) Iubirea umplind inima noastra nu numai va impedeca conducerile rele §i cuvintele vatami- oars, dar deasemenea cugetarile rele. Intru adevar, spre a intipari importants aces. marele Invijator declara yeolarilor tui subiee din scoale Lai, “CA cu judecata cu care jude- ati veti fi judecati, si eu masurd cu care miwu- rati vi se Ya masura.” (Matei 7:2.) Si card UL il invata sa se rouge, “si ne earta noua paca- tele noastre precum si noiertim pacitosilor nostri.” (Matei 6:12.) “Aga va face gi Parin- tele Meu ceresc vou. dacd nu vgii fi ertat din inimile voastre fiecare fratelui siv." “(Matei 18:35) Dacd noi pistrim in inima simtamant reu contra altora nici Parintele Cefese nt ne ya erta noud, Sa-observam ca Domnul nu ne invitd in rugaciunea Sa,” Eartine noua. nu dup cum noi ertim altora."" ci precum noi ertam,” ete, CURATENIA INIMFT IN ANVANTAGI DE PREGATIRE ISCUSIT in xcoala Lui ele pe tar Chrestini cari sunt Batrani Christo si cari sunt anteli potriviti sit alti, ne sa fie nu numal pe din afars curs 16 Februacie, 1020 deasemenca gi inleutra. Ei sant a aps cuvintului de urdelunele gi necuriteniile carne, §i nu mai sunt de aici in colo scolar picatului, nu aunt controlati de dorintele gi Mabiciunele edrnei chzutd si spiritul lumeh, i s’au si poarte-dect fruptele nedreptatel —méni amiriciune, ura, corte defdimari, vorbiri de rau, presupaneri rele i, ete—2 Corinteni 7 ‘© inima curat semnified 0 vointa cura dorinfi 0 intentiune si scopuri curate, cari ca gi ‘scul catra magnet, totdeauna si intoarce editrd Greptate. Cu téate cf unele ispite ne asteptate puternice ot pentru un moment. pentru sli- biciunelo camel, sa traga la dreapia ori le inga, ins cu toate acestea ea grabnic ree: gi stares ei normala, cars este credinciosia devarului 9i a dreptitei © inima enrata ubeste dreptatea si ureste nedreptatca, Ea ubeste curatenia persoanel, imbricémintel irei si # obiceilalul. Ea are plicere in socictatea curiteniei si sk teme de ori ce alte ind ef vorbirile rele atric& obiceiurile bune Corinteni 15:33 Noi avem sa deosebimn strict curajewia inimei, voingei, intenfiei gi absolut curatenie de toate ptele, cuvintele gi eugele: de sure ve pan’ ta celea dint&i sunt posibile, cele din urma sunt osibile pe atat pe cAt avem cerpurile noasire muritoare sf suntem imprejurati de conditiuni presente nefavorabile. Principiul agenut_in- 2intea nosstra e, “Fiti desivasiti precum Parin- tele voatra din Ceri este desavargit.” (Matei 48.). Cu acest principiu'sé ne masurém pre noi ingine continual, gj nu unul pe altul; gi le scest prineipiu si ne sirguim a adueg toate con- cerile viefei nonatre precum si cugetele inimei noastre—2 Corinteni 10:13; Psalm 19:14. CUM Si TINEM CURATENTA INIMEI Acei care au facut 0 deplini consacrare de ima ‘Lui Dummezeu, aceea inima tevin 0 ima nous curat& subt legea iubirei. Der cu toate acesten curiteni inimel lor, intentiunele vointelor lor, 8a indeplineascd legea aurita & Tubirei, acestes au o lupté de a lupta. Leges mebmrilor lor, degrédate prin picatul mostenit, ¢ legen puternicd 2 egoismului, contra lege! noua frei ej s'au predat—Legea Iubirei— Romani 13:10; [cob 2:8 Cu toate acestea neputinta lor de a tri dupa cererile Legei nou nu trebue sé fie prin lipsa e vointa, nu din lipsa de intentiune » inimei carat gi credinciousa. Ori ee grageli ei fae. ori gat de neajungi ar deveni la timpuri 94 cigtige invingerea, trebue sé fie cu totul numai pentru wabiclunele earnei gi urmirile adverserului, sare inima lor curaté & lipsit sa se impotri- vessel. “URGHETORUL Wisin! 81 a Ale promruneie Domnuiui sunt ardtatoare asigurandui ca El slie $1 cunoaste slabiciunele for. precum gi viclenica Diavolui 9 influente apiritulni lumei, care este contra spirituliai de (Uhive Eh le apune ef ei pot liber merge Ie Tronvt Harului Cerese, unde primesc mili 9f far it srhvints hpselor ior sa vetuiascd potrivit Gu principiul care inima ter it ineuinogtiingazt 91 carui ¢1 3d sirguese si ve conformeze él dea- demenea ii asiqura ci ei pot sf afle in ori ce timp de lipsi.—Evrei 4:16; Efeseni 6:12. Folosinduse ei de aceste daruri i pregatite prin Preotal nestru Mare, Ia in atare sd upto o lupta bund in contra pica. tului, af respingt atacurile Diavolui asupra in mei lor sal respingh dupa ce av naval earnes ior. Astteli, si numai aatfeli, va putea eregtinul sii {ind snima iui curati si 38 susting positia lui ea un Ieptitor: a luptet bund, unul dintre birul- tori lume: si a spiritului et AMEGIRS DE SINE 4 UNE INIMA NECURATA Mintea earnei intre intro societate eu mintes noux a spiritulai, si va fi gata 34 primessca iubires si regula vietei, subt anurnite conditiuni, Miniea curnala s'ar preface ai re- cunoasci iubirea numai in euvinte, in pretin. dere, in formi—o forma de pietate fara putere. 2 Timoted 3:5. Infaisirile iubirei, aga unele cum iubires le ar manifesta, amaginduse presine gi edutand 5% amiigeasci pe alfi. Pe buze, poate fi-zimbires cuvintului laudei, a bine voinjel « nobilitéte! pe cind in inimi pot fi simfurile egoismului pizmei si ure), Subt conditii favorabile aceste mised) ascunse a pacatului in care si pot de- scoperi pe sine intro defSimare ori vorbire de riu ori infruntare in cuvintiri mai mult ew socoat compuse. -Ori continuand se inrauti- {iin inima, And ocastunea si di, ele aduc afard manie, uri, amfriciune,.ceaarté qi-alte Jucruri ale cijrnei i a diavolului, cu totul contrar la vonducerea unei inimi cursti si departe :de ordinile Legei Creaturei Nova—lubirea—2 Tim- otel 3:13. Romani 7:5; Gafiten! 6:19-21.- Trebue 54 avem clar inaintea mintel noastre faptal c¥ obiectul ultim a tutuor purtiilor iui Dumnezeu cu noi si pentru nol, /pitultima’dn- semnitate a promisiunelor -Divine™“promise nous. sunt desvoltarea iubirei, caré este ‘site- minarea Lui Dumnezeu, pentru oi Domnezeu este Tubirea. §i aceastd iubire sf fie%desvol- tata in noi in injelesul gi in gradul propis.ag Dumnezeu, ea trebue aa vie dintr’o infms,euratk si In deplin& armonte cu. Dornnul, x. Legeszbat! de Tubire; dar cu totu! tmpotrivitoare Adver- Sarului ¢i leg , gelosie si egoiam. 1 Timotei 1:5. IUBIREA DESVOLTATA DE PRINCIPIUL DREPTATEL A avea acest feli de jubire in desvoltarea ei Potrivita unul trebue si aids 0 congciinta bund, bine regulata din Seripturi; de aceea studicrea Cuvantului Lut Dumaezeu este foarte import- anté. Cugetarea le Legea Lui Dumnezeu este de ssemenea de lipsz. Trebue si reconoastem faptul e& sunt ordini Divine cu prineipuri din- apoia lor si aceste principuri au sa fie ineorpo- vate in caracterul nostru. In alte cuvinte trebue si avem mintea Lui Christos. (1 Corinteni 2 16) Apostol zice. “Umblati potrivit spiritului sf “VEGHETORUL DIMINETE! Denis, Micx. nu vefi Spleni pofta cirnei.”—Galateni 5:16. Aceasté indemmare insemneazi cd noi si Brijim toate faptele si umblarile vietei, procum $i toate cuvintele noastre; pentru ci acesten sunt un iavor de binecuvantare sau de vatimare altor.. Precum nepotrivirea'si afl in sufletul Ginima) siu, aga este el.” (Proverty 23:7.) Uni pot si amégeasci pe alti pentru un timp, dar Domnul cunoaste dacd elutim.a plicea Lui Trecue si ne sirguim a plcea Darnnului in ‘toate gi sa veghem conducerea pe din afari asa cd umblarea noastri fie inteleapta. Chiar de si stim ci lume va Ina cugetal ¢i sirguintele Roastre mai bune ca fatarnice. eu toate emnati—ealea ‘este Dom- calea noastra este clar nului—Calea intelepeiunei. Uneltirea unui Reu cum su'l itvingem. OPUNETIVA DIAVOLULUi, SI NTUL Diavol represinta un rew vare prin ambitie urdté intdiul Impotrivitor a eu, care incerednd si stabileasca u vernament a Atatputernicului, si runeat din ceri si taiat dela toat Numele care au fost asvciatiuneie cu fintele sfinte. ‘tare au fost odaté Lucifer. un st mbat in Satand. dind de inteles dusman, Parator. El care au fost odatd chemat, “Fiu! dimineyel,” au devenit printul “guvernatorul in- tunericului.” (Isai 1479.18; 8fes 6:11, 12.) Nu numai siegi s'au facut reul si incetind de a mai fi ingerul luminei “steaua diminetei.” dar e! a! devenit atatatorul riului, caliuzdtorw) la Tau.” Potrivit Scriptural ¢ socotit ci e} au reusit — “Dupa cum multi s’au minunat de tine (aga uréta a fost aparenti (ivire) Lui, si forma Lui strieata naintea fiilor omenilor) aga va surprin- de (mira) El pe multe popoare" precum popo- ral in zilele lui erau surpringi (mira) ef El si va supune Ia abuzurile scelor eare il incununa eu spini gi il lovird, 9i scuipard sil erucificara gill strapunse, asa din toate natiunele, acum si in viitor, auzind de suferintele si “contrazice- rile pacatosilor in contra Lui” (Ebrei 12:3) s'au_ minunat gi 9 vor minuna, naintea Lui regi igi vor astupa gurile, ea ceca ce n'au fost recordat de la alti) vor vedea ca in (El s'au Implinit exemplul); gi accoa ce n'au auzit nici odata acea vor infelege". Oa. meni mari de pe pimint nici odati n'au auzit de vre an rege care de buna voe sa se fi supus la aga ocard si batjocuri din manile supusilor sii, 9i apoi el si le facK bine, Adevar, iubiren Luj e iubire pe lang a unui frate’. Nu e mi. rare cind tofi vor fi surpring la timpul euvenit, Ne indoit F: i tat semne de intristare, vazut, inima Lui miloasi au fost simtirile slabiciunelor noastre: si nu e indoisla aceste sémne s'au inmultit, pind la incheerea misiunei Sale la Calvary. Trebue si ne amin- tim cu cat au avut mai fin organism §i simtirile Lui mai delicate si mai simfitoare, eu stat supu- se la mai mare durere. Noi putem fi gata a deosebi nicazurile, suferinge si corumperea, 1a care nci devenim mai mult sau mai putin. de- pringi prin partea noastri de cddere, si prin continuare in contact cu dureres omeneased, ar fi cu mult mai serios pentru unul perfect sfant, irk gers gi separat de pac tosi Noi sflim tot acees ilustratie pana 1a oare- care intindere in experentele noastre. Aceste simfuri fine in sseminare cu care au fost obic nuite cu luxuri, placeri, refinari, framuseati 31 improjuriri favoribile, si daci oi viziteazd un oras mare ruinat, si notind degradarea Iui, si condifiunele nefavorabile, mirosul cel feu, su- netele cele necunvincioase, privirea tipetelor, condifiile mizerabile, ¢ sigur a deveni bolnov in inima: faye se increteste, si cugetul si redi ced eft de grozava vieti ar fi subt usa coditi- uni, cu ct n'ar fi mai buna o moarte. Inca po- ate astfeli, vorbind in sine, ochi ar privi mat bi- ne copii jucdinduse, spailatoreasa de la lueral ei si sune 0 melodie de cantare, ori un barbat ce- tind nigte foil sau a auzi un’ baiat cantand pe AB Pebrearte 1010 vare ce instrument. -Aceaste vres ui arete ef acei care au fostimbicinuiti 1a ays priviri la aga sunete gi placeri a coditiilor in general aunt de- parte de afi influenfati de gle decat.ucei cari ‘av fost obicinuifi din eopilaric. «§ 2 Aceanti. lectie ilustrea: intro fourte mi- ca misurénepotrivirea- intre;Domnul gi privi- rea codifiunelor pitcitoase gi dureroatl piman- testi gia noastre, Ca o flinta perfecta, care av lisat mirires cerenscii si glorioasi. si s'au umi- lit a deveni un partas'la durerile omului, sim. pitizdtor $i Mantuitor, El de sirur au simtit mai mult decat noi mizeri din “faturé gemitoare”. Apoi, ce mimine, dad greutate durerilor noa- stre a aruneat 0 umbra pe glorioasa si fruoata Su {ati perfect’. Ce minunat ef El au au venit in contact cu durerile omenesti, si de buna voe a luat parte le slabiciuni gi suferinge (Ia sfarsi- tal viefei Sale, puterile, dupa cum am vazut) adane insemnata fata: si forma Fiuiui Omului! Si inca pentru un moment nu ne putem intreia despre comunitatea cu Parintele, impartésirea Lui cu Sfant si aprobarea congcintei Sale, ca El si faci to cee placat in echii Parintelu aceasta au dat Mantuitorulai un feli de expre- siune pacinica, care au legat bucuria ou intri- stérile, ncazurile cu paces. Si cunostiints des pre Planul Parintelul Yau ajutat in acestea ata ceri suferitoare, recunosednd eum vor tucra acestea in seurt, nu numai spre bineficiul Siu insusi, ef tot odata “mantuirea pan la marginole pamantului”” Dae& pentru aceea, durerilo menilor au umbrit fata Lui, noi putem (i siguri cd eredinta gi speranfa Lui deasemencs fost Insemnata in expresiunea fetei Sale. Si paces Lui Dumnezeu care tnlatura tonte neintelegirile au grijit inima Lui, $i law Invrednicit se bu. “VEGHBTORUL DIMINETRI” atevaunn chiar ut contre mai marl eon- F vacitosilor in conten Lui “CRI. MAL DR CAPITENIE INTRE ZECT DE MII” Jnimei piicitoaaia, gelousi a naturel cKzuti, fiece ce sé alipeste de irumuseati, "buniitate, adevir qi iubire ff este neplicut,, nimic nu ¢ placut in ea, nimic nu doreste — ¢ o mustrare. Domai! nostru au rostit eu putere aceasta efnd av zis 'Intunericul ureste lumina, $i acet cari “sunt in intunericulai au vin Ia luming, pentru 1» descopere intunericul lor."” (loan 3:19, 20). Vom vedea alta ilustratie de ace- lag fapt, cao inima rea ca cate odata ar ura gi despre{ui gio fata glorioasa, Nu numai in factul cum Mantuitorul a fost astfeli desprejuit de acei cari strigau, “Crucifiedl”, ci deasemenea in cazul altora, Noteazasi recordul. diferitilor martiri pentru Adevar, inseamnd cat de putin & fost sorbirea influentie din fetele acelor’ 1a cure ar fi putut si caute Ie suferintele lor per~ sonaie, gi sau rugat pentru persecutiteri lor. Marturisirea cu privire la cel dintii Martir Chrestin —- Stefan — a fost resultatul e& fata hai a fost strlccita si plicuta, casio fata de “Toi cari priveau nectitit la daneul, si vedeau fata lui ex fafa de inger.” (Fapte 6: 15). 51 pentra invartogarea inimelor lor, gi aya departe de a iubi fata lui cea ingereasca. care trebue sit fi fost mai putin ingereasca de- ta Invayiturului, 9i inlec de a lua seama Ia cnvintele sale, eare au foal eu mult mai putin minanate decat a Marela: Invatator, ei se arun- card asupra lui de o data... sl ucisera eu pe- (re pe Stefan", chiar cum au strigat catra Pilat si restigneascd pe Domnul. . “Da. El eu toate aceatea e Cel mai iubi ed lumi CINE E CEL CONDAMNAT ? “NICK O ARMA PRECATITA ASUPRA TO NU. Va PROSPERA: 31 TOATA LIMBA CE SE VA REDICA eae TNO: gy EVGONDEMNA LA JUDECATA. ACEASTA ESTE MOSTENIREA SERVILOR LUI IEHOVA, $1 INDREPTAREA Lo® DE MINE, ZICE © FELT de mostenire! Ce unul n’ar da. sacrifici, ca si aibi aceasti asigurranta care nu apartine numai la accasti vial de acum, ef merge mai departe, af agaza asupra 9a binecuvantarile si interesele eternale peste toti acei care ajung aceasta imogignire! Aceasts nu se aplied la un individ singur numai; insa dupa cum e declarat, apartine la tofi servi Lui Ichova. Fiecare adevarat Israelit spiritual poate si o Pretinda si se odihneascd pe ea si si se bucure de ea, La oare care intindere textul nostru poate ca s'ar eplica Ia re-adunareagilabinecuvantaren din nou a Lui Israel dupa carne intrun viitor foarte aproape cand Dumnezeu igi va indeplini toate promisiunele Sale cele bune cétrd ei, Dar fara intrebaro ele apartin lui Israel spiritual, IEHOVA” Creaturi Noua in Christes, impreuna most cu El la Promisivnete semintiei Abrahamicd Galateni 8:29. Iorac| spiritual poate si sc simjé cite’ odata asa dupi cum Domnul au restit sfacereaz Dumnezeal meu, Dumnezeu! meu,, dace’ m’ai pardsit?"" Si ny am putea refliza cauza gi lips unor experenfe prin care Dumnezeutpérmite Sionul ea intreg si treacd, si fiecare’ individ Crestin ca un membru sau copil sre a trece. Lor Ii ¢ invederat ci Dumnezeu permite cate odaté pe marele impotrivitori ori pe servi sii obuzati care ndacocese In contra‘lor arme gro- zave de nimicire atace spre moartesori-sa le atrice paces lor social sau in afacerile-vietei., Aceste arme a Impotrivitorului ak pare ch inde. plinesc rrozay-{n contra: poporului Lui; Dum- ASAIA Bast. = 20 ; si mulfi s'ar minuna In ce chip premisiu- nele acestea bune a Lui Dumnezeu 84 implinese in textul nostru: “Nici o arma pregitita in con- tra ta nu va prospera.” CORPUL POATE FI VATAMAT, CREATURA ‘OUX INSK NU Multe limbi s'am seulat in contr Sion a Domnului si in'contra fiec&réi membri —limbi pline de “venin dz aspidi.” limbi pline de nelegiuire, icioase, Himbi care nu se indoese a cleveti si a vorbi fals, a vorbi 0 cereu sinelegivire, Intro mare Intindere aceste arme si limbi au reusit. an ciutat si faci pagub: oiler, precum si Pastorului; si Dumnezeu a permis aceasta. El nici n'au oprit armele nici a’au Tinigtit limbele; si ined El ne asigura din contra in textul nostru despre aceasta. Ce este adevirati explicare a situatici? plicarea e aceea “voi nu suntefi in tal Lui Dumnezen care locueste in oi" ; intregului voi sunteti Creaturi Now’ tn Christas Inve; "cole vecbi au trecut. eata toate au devenit nuwa. (Romani 8:9, 2 Corinteni 5::17.) Armole si limb! ne alace ca Creatur Nowa, Insa nu reusesc de a vitima Creatura Nou! cea vache, corpul, care noi deja lam cor: sucrat la moarte. Spre a omora san a mortific corpel nostra prin loviturile Impotyivitorului hostru. el nu ne impedica dup: supune. ci din conta ne ajuta la ereat Geea ce ni se pare ci ne ar putes vitima va Intoarce Dumnezeu in bucurie etern Acest context poartd in sine evgetul, declar ind, Toti'fii t&i vor fi invajati de Démnul, si mare va fi pacea fiilor 141." Da. aga, acogti fii 4 Lui Dumnezeu au lipsa de instructia Cuvantu- ‘ui“Domnului spre a infelege comanicarea eu ELM purtares lor. spre a putea aven of alci paGla previsa lor de mai nainte. Copii Tai Dumnezeu im scoala Lui Christos au invata Tegfille lor deodata, ei gradual, “Linie du: line, ordin dupa ordin. aici putin dinco! putin elIncep a cuprinde minunatele mari si pretionse promisiuni a Cuvantului Parintelui, care $4 an- este ci subt supravegherea Parintelui “toate Fereazd Sore bine eelor ce iubesc pre Domnul celor chémati dupa propunerea Sa.” "Aceasta e destul pentru inceputul credintei si pentru inceputul a avea pace, dupa cum noi inaintam in instructie esa Invayam filosofia ex- perentelor noastre. Prin incercdrile si chimbiri. le vietei presenta, prin lupta cu umea, corpul $1 diavolul, prin sfortarile in lupta noastra, noi ne forman caracter in unire cu dreptatea, In adau- Bare, inivatim cd Dumnezen cauta astfeli de ca Facter, pi astfeli desvoltindune El pre noi e pen- ‘tru'ed Elare fn general un maro gi minunat plan “VEGHETORUL DIMINETE!” Dieweers, Mica. de mantuire care nu-e ined deplin.cunoscut, de aceea Fi doreste ea si aleagi-mbiseric’ in Var- sta aceasta a Evangéllel ete ef fle conlucrator! si mostenitori impreuni ea Dommul $i, Regeum- paratoriul, ca sl o preogime Regalé subt care El e Capul lor:Marele Profet, Proot gi Rewe de mult promis, acdrui lueruvvé fi sa restoarne puterile celud rev, 'si cinsteascd 1a fiecare copil a lui Adam o deplini gi gratios3 ocasiune spre a se intarce prin ascultare Ia favorul Parintotui, IZVORUL PACEL ADEVARATA Dupi ce ochi intelegerei noastre s'au deschis si apreuiesc lungimele, latimele si inalgimile gf afunzimele Planului Parintelui, apoi vedem omenimea nu ¢ in chin si mizerie si firdl speran- 14, ci in prinsoarea cea mare— casa mortei. Noi vedem e& Isus Domnul nostru din mila Lui Dun nezeu a gustat meartea pentru fiecare om. Noi vedem ed sti pe tiria acestel Rescumparari pen, tru intreaga lumea printrun singur sacrifici pen tru pacate aga ci promosiunele au ajuns ca tofi sa fie adusi la o deplini cunostiintit 2 Adewaru- lui ca ei si fic mantuiti. (I Timotei 2:3-6). Din acest punt de vedere toate deveniri noua; fri si lumins de demutt gi nedumerirea trecurs cunostintel despre bundtatea Lui Dumnozen In. mineazi in inimeel noastee, devin diace in ve o putere transforniatoare in Huntru, schimbindu ne pre noi dela glorie la gterie.... Duck conti- nudim pe aceasta cale, eventual vor ft potriviti a participa eu Mantuitorul nostru in toate lucruri- le glorioase a Milineului, Noi vedem ca aceasta ¢ pentru ef dorintii Lui Dumnezeu ¢ ca 3 ne aiba pe noi asteli membri aBisericei aleasi si ci Elne au favorat pre noi si inaintim mai nainte decit lumea eu cunostintz de spre bundtitile yi iubirea a mAntuii; gi EI ne au uns pre noi cu Spiritul Sant sine chemat la chemarea Ss inaltd, chemarea cereusei, Laudati numele Lui! Dupa cum invafatura Domnului apartine tim. pului present, asa gi pacea acclor care sunt inva. fai de invaatura Domnulai sa aplicd la timpul Present, si ¢ la indemana ca noi si ne sicguim a Drimi instructia cunostiintei de Dumnezeu. Acei care, sunt ingtruiti prin eavintsl Lui Dumnezeu, au ajuns la 0 mare treapta de cunostiinfi de ca. raeter Divin ca ei a8, aibé pace cy Dumnezeu, care Inlatara toate neintelegirile, ~ stapinitoare in inimile lor. Daed ei n’au pace ei nu pot aves bucuria Domnului; ¢i daca ei n’au aceast bu- curie, chiar subt condifiuni de incercare in pre- sent, si aceasta e pentru ci ei n‘au fost destul de invatati de Domnol, $i daci ei au fost mult in seoala Lui Christos fard acest talent, e invederat cH ei n’au Iuat seama destul de onest la Cuvaatul Domnului; e iavederat cd ei au urmat traditiune- lor omenesti in loc de a intreba despre caile ve~ chi. Deci si ludm seamé la acest lucru ce lami auzit mai nainte de co apuca 4 aluneca, amintin: dune ei vanele piimantosti in care avon tesarul minfel noua siint curgitesre. +f rentrn scvante avem lipgd, &,ne pazi aproa, lc izvoru! fimia- ne — aproape de Pirintele, afroape fe pe Ane tal Siu, g3 gper,cu keel gpre. atau in relatinne cu Parintele geben Bae SXDIREA CARASTERULUL, Cu privire la clase din context mai depurte d clara: “In dreptate vei fi tu siost) silit tu vei fi departe de asuprice, pentra ci au te vei teme, gi spaima nu ae ve apropia de ti ne.” Aceasta deasemenes se aplica la viata pre- senta, si nu la viata din glorie, Acei care acum nu sunt stabili{i in dreaptate nu vor fi socolitt vrednici a lua parte la intdis inviere, eu privire In ceea ce e acris: “Fericit gi sfint cel ce are parte 1a intaia inviere.” (Apocalips 20:6). Dreptate trebue si fie lemeiul fiecdrui caracier care poate fi primit de Dumnezeu, Dupa cum dreptatea © temeiul tronului Lui Dummezen, aga o si temeiul tuturor eu care Dumnezen are atacere. entry aceea dacd suntem ai Sai, dreptates trebuv 3 fie sidirea (risadul) caracteruiui uostru Noi avem a invita a fi drepti inainte de devenim generosi (ficdtori de binvi ‘Tre invatim ef jubirea ar core saerifiei. inet sx aa torinta, obligatii, cer dreptate ma: intai. tn or- bie si intunecime care au ajuns ta no! din varste Ie intunecate, m: nostri cu colorionel adeviralui Domnului nestru si a Apestelilur oa conceput dela Dumnezeu in orbia nva: nedrep}i si nefubitori din cauzd, nol am idei joacnice inaintea minjei avast ailam de bine a oxcusa nedreaptates, cruzimen si fabirea de sine, pe cand dupa al nostru scop faly de mai nainte si concepere falsa catra Dum- nezeu acesta a fost exemplul 2 toate acesten Insi Dumnezea neindoit a avut mila de avi din cauzii necurostiintel gi orbiei. Origicum, decind au deschis ochi intelegerei nosstre, no aw arotat éreptatea gi fubirea Sa neciatita, 9 decind not cdutam a copia acestee atributur) (Uunav{i), éupi acces nu mai avem in inima a permite ne- Greptate si neadevar. S'aratere timp a aduce fiecare cuvant fapta gi cuget m unire cu mintoa noua cinstiti din cuvantul Lui Dumnezen! In decursul viefei presenti nici odata nu am putea reugi in aceasta afacere a fi mul: {miti din cauza slabiciunelor carnei prin ajuto- rul haruluf Domnului, noi am inchees multe lu- cruri mari in dreptate, nu numai de intentie, ci} de cugetat, de judecat qi de conducere. TUBITORI DH LIBERTATE RELIGIOSA Dreptaten in care fii Lui Dummeren an a fi nainte de ce au fost ungi veel) fin cuvintele stubiliti © mai departe explicata prin argumen iol, “Tu vel ff departe de asuprire, pentru cé tt ay le veiteme.”” Uiténdine inapot In vératel: intunecate vom vedea cit acest period a fost plit de xsupriri practicate in numele Domnaiui humele dreptitel. iin unefe cazuri practicats constiincios. In toate constiinjele bune oamen asupriré uni pe alfi pentru frica lor, teorlile fal. care declarau e& Dumnezeu va chinuii lumea ty toale eternitatile si toti cati n’ar primi aga 0 teo ire de no crede; si If se parea ca le pune pedep se de {ealui cel mai grozav tragndui pe scripti pe aciistae si pe tapi pentru corectarea ereticilor cu o privire cf s'ar pastra pe ci dela sufcrint! eterna, si in privinta de a impedeca pe alti de : rude) si pe alti la ase o grosnica eternitate, A ceasti spaima, cruzime, a fost resultatul fricei si frica a foot resultatul neintelegerei Caracteru lui Lui Dumnezeu, pentru ei ei au fost invitaj de oameni sinu de Dumnezev. Dupa cum pro ferul deelard frica tor de oameni e invaaté prit 29:18; Matei 15 porune! —Taia 68, Dupa com h adsvarului intra in inimil hoastre Aandune o adevarata evnostiinta despr Dumnezeu instruindune ca pe copii Sai, iubir perfect scoate afard frica; sicu incetul nla tori apaseres. nesaferinen

    You might also like