Elementele contului

Structura contului este formata din urmatorele elemente:

a] Denumirea sau titlul contului
            Indica numele elementului patrimonial (bun economic, sursa de finantare, proces
economic sau rezultat financiar), a carui evidenta se tine cu ajutorul contului respectiv. Exemplu:
„utilaje”; „materii prime”; „capital social”; „produse finite”; „marfuri”; „clienti”; „furnizori”;
„debitori diversi”; „profit si pierdere”; etc. Totodata, fiecare cont are un simbol cifric. Un cont
fara titlu nu poate exista in contabilitate deoarece nu s-ar putea stabili elementul patrimonial care
ar fi evidentiat cu ajutorul lui.
            In tara noastra, titlul si simbolurile conturillor se stabilesc unitar prin planul de conturi
general    elaborat pe intreaga economie nationala. (vezi anexa !).
b] Debitul si creditul contului
Indica denumirea celor doua parti opuse ale contului (debit in partea stanga, credit in partea
dreapta), care permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri si micsorari), ale
elementelor patrimoniale; se impune precizarea ca semnificatia debitului si a creditului nu este
aceeasi pentru toate conturile.
c] Miscarea sau rulajul contului
Reprezinta totalul sumelor inregistrate in debitul si creditul unui cont ca urmare a cresterilor si
scaderilor determinate de operatiile economice si financiare care se produc in structura
elementului patrimonial gestionat de contul respectiv. Deci, exista miscare sau rulaj debitor si
miscare sau rulaj creditor.
            Inregistrarea unei sume in debitul contului inseamna debitarea lui, iar suma se
numeste suma debitoare, in timp ce inregistrarea unei sume in creditul contului,
inseamna creditarea acestuia, iar suma inregistrata se numeste suma creditoare. Prin insumare
se obtine total sume debitoare si respectiv, total sume creditoare.
d] Explicatia operatiunilor inregistrate in cont
Explicatia are ca scop cunoasterea anumitor date in legatura cu operatia, in vederea identificarii ei
cu usurinta si a intelegerii sensului  si continutului operatiei.
Explicatia este de doua feluri: descriptiva care consta in prezentarea pe scurt continutului
operatiei economice sau financiare cu indicarea documentului justificativ in care s-a consemnat
efectuarea ei si a datei la care a avut loc; explicatie contabila, care consta in indicarea, in debitul
sau in creditul contului utilizat la inregistrarea simultana a aceleeasi operatii potrivit principiului
dublei inregistrari.
e] Soldul contului
Reprezina existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial pentru care s-a deschis
contul.
            Se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.
            Privitor la sold, pot exista urmatoarele trei situatii:
TSD (total sume debitoare) > TSC (Total sume creditoare) si soldul se
numeste sold debitor.
 TSC > TSD, iar soldul sumelor se numeste sold creditor.
TSD – TSC = 0. Cele doua solduri sunt egale, situatia se numeste fara sold
sau cont soldat sau balansat, sold care, desi nu apare in bilant, are totusi o functie de
documentare.
Soldul stabilit la sfarsitul exercitiului financiar in ultima zi a lunii, se numste sold
final si apare ca sold initial la inceputul lunii viitoare.
Spre exemplificare, redam mai jos, structura si explicatia contabila a contului „Materii prime”
Contul „Materii prime”
Debit                                                                             Credit
Nr. Data Explicatia Sume Nr. Data Explicatia Sume
Crt crt
1. 4.I Sold initial 500.000 5. 6.I.. Cheltuieli cu 800.000
2 5.I. Furnizori 600.000 8.I.. materii prime 1.100.000
7.I Furnizori 900.000 Cheltuieli cu 1.900.000
Rulaj 1.500.000 materii prime    100.000
Total sume 2.000.000 Total sume 2.000.000
debitoare Creditoare
Sold final
debitor
Total
Din contul „Materii prime” prezentat rezulta ca soldul debitor este de 500.000 lei, rulajul debitor
de 1.500.000, totalul sumelor debitoare de 2.000.000 lei iar soldul final debitor este de 100.000
lei si a fost trecut, pentru inchiderea contului, pe partea opusa celui din care a provenit, adica pe
credit unde s-a adunat cu totalul sumelor din aceasta parte, obtinandu-se total sume de 2.000.000
lei, cat este si in debit.
      Asadar, contul care are sold debitor se inchide prin trecerea acestuia in creditul contului
respectiv, unde se aduna la totalul sumelor creditoare, iar rezultatul trebuie sa fie egal cu totalul
sumelor debitoare; contul care are sold final creditor se inchide prin trecerea lui in debitul
aceluiasi cont, unde se aduna
la totalul sumelor debitoare, rezultatul fiind egal cu totalul sumelor creditoare. Asa se creeaza si o
cheie de control asupra exactitatii stabilirii contului.
      La inceputul exercitiului financiar urmator, conturile se redeschid prin
inscrierea soldurilor lor finale din perioada precedenta in aceeasi parte din care au provenit, ca
solduri initiale pentru perioada care urmeaza. Astfel, un cont care la sfarsitul exercitiului a avut
sold debitor si s-a inchis prin trecerea lui in credit, se redeschide prin inscrierea soldului respectiv
in debit, iar contul care, la sfarsitul exercitiului financiar precedent a avut sold creditor si s-a
inchis prin trecerea lui in debit, se redeschide prin inscrierea soldului respectiv in credit.
      Se impune mentiunea ca, pe langa forma bilaterala a contului, cu coloane separate in cele
doua parti ale sale pentru nr.crt, data, explicatie si suma, in activitatea practica exista si alte forme
si anume: forma unilaterala, forma contului cu duble valori, forma sah s.a.
                            FORME SI METODE DE EVALUARE

Dupa      momentul      de referinta

Metode      de evaluare      la iesirea din      patrimoniu

Exista mai multe metode de evaluare a patrimoniului, in functie de momentul efectuarii

evaluarii:
1) la data intrarii in patrimoniu:
a. bunurile aduse ca aport in natura sau primite cu titlu gratuit se evalueaza si
inregistreaza la valoarea de utilitate;
- valoarea de utilitate: valoarea obtinuta in functie de pretul pietei, gradul de uzura,
utilitatea bunului.
b. bunurile procurate cu titlu oneros (cu plata) se evalueaza la costul de achizitie.
- costul de achizitie: pret de cumparare + cheltuieli de transport + taxe nerecuperabile.
c. bunurile produse in unitate se evalueaza la costul de productie.
- costul de productie cuprinde cost de achizitie materii prime +    alte cheltuieli de
productie directe + cota de cheltuieli indirecte asupra bunului, serviciului, lucrarii repartizate.
d. creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala.

2) Cu ocazia inventarierii patrimoniului evaluarea bunurilor se face la valoarea

actuala de utilitate sau valoarea de inventar.
- valoarea de inventar se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea fizica si pretul
pietei. Creantele si datoriile se evalueaza in functie de valoarea probabila de incasat, respectiv de
plata.

3) La inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se reflecta in bilant la

valoarea de intrare in patrimoniu (valoarea contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii:
a.la elementele de activ:
 daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus nu se inregistreaza =>
valoarea contabila.
 daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus se inregistreaza pe
cheltuieli sau pe provizioane => valoarea contabila + cheltuieli sau provizioane.
b.la elemente de pasiv:
 daca valoarea de inventar > valoarea contabila - diferenta in plus se inregistreaza ca
provizion =>valoarea contabila + provizion
 daca valoarea de inventar < valoarea contabila - diferenta in minus nu se inregistreaza =>
valoare contabila.

4) La data iesirii din patrimoniu sau darea in consum. Mai multe metode de evaluare:
 Cost mediu ponderat;
 FIFO (first in - first out) = prima intrare - prima iesire;
 LIFO (lost in - first out) = ultima intrare - prima iesire;
 Standard cost (inregistrarea iesirilor la un cost standard, prestabilit).

Exemplu:

Un agent economic are in patrimoniu:

 la data de 1.02/99 un stoc initial in cantitate de 6.500 Kg vopsea la un pret unitar de 3,20
u.m.;
 la data de 3.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 70.000 Kg vopsea receptionata cu
N.I.R. nr. 2, la un pret unitar de 3,25 u.m.;
 la data de 4.02/99 se da in consum cu bonul nr. 7 cantitate de 50.000 Kg vopsea;
 la data de 10.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 40.000 Kg vopsea receptionata cu
N.I.R. nr. 3, la un pret unitar de 3,35 u.m.;
 la data de 12.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 8 o cantitate de 65.000 Kg vopsea;
 la data de 20.02/99 se aprovizioneaza cu o cantitate de 50.000 Kg vopsea receptionata cu
N.I.R. nr. 4, la un pret unitar de 3,49 unitati monetare;
 la data de 22.02/99 se scoate in consum cu bonul nr. 9 o cantitate de 44.000 Kg vopsea.

Sa se calculeze valorile prin cele trei metode:

 costul mediu ponderat;
 F.I.F.O. - prima intrare - prima iesire;
 L.I.F.O. - ultima intrare - prima iesire.

COSTUL MEDIU PONDERAT

Da Intrari Iesiri Stoc

ta
Q PU TOT Q PU TOT Q PU TOT
AL AL AL
1.2 STOC 6.50 3,20 20.8 - - - 650 3,20 208
INITIA 0 00 0 00
L*
3.2 NIR 70.0 3,25 2275 - - - 76.5
NR.2 00 00 00
4.2 BC - - - 50.0 - - 26.5
NR.7 00 00
10.2 NIR 40.0 3,35 134. - - - 665
NR. 3 00 000 00
12.2 BC    - - - 65.0 - - 150
NR. 8 00 0
20.2 NIR 50.0 3,49 174. - - - 515
NR.4 00 500 00
22.2 BC    - - - 44.0 - - 750
 NR. 9 00 0
28.2 TOT 1665 5368 1590 - 5316 750 25.1
AL 00 00 00 96 0 04
1600
00
*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat la sfârsitul perioadei si
controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

Valoarea stocului initial + Valoarea intrărilor

Cmp = Stocul initial + Cantităţile intrate

6500  3,20  70000  3,25  40000  3,35  50000  3,49

C mp 
6500  70000  40000  50000
556800
C mp =
166500
Cmp = 3,344

*Stocul initial se preia in coloana intrari pentru a usura calcularea costului mediu ponderat
la sfârsitul perioadei si controlul relatiei:

Stoc initial + Intrari - Iesiri = Stoc final

PRIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (F.I.F.O.)

Da Intrari Iesiri Stoc

ta
Q PU VAL Q PU VAL Q PU VAL
1.2 STOC 6.50 3,20 20.8 - - - 650 3,20 20800
INITIA 0 00 0
L*
3.2 NIR 70.0 3,25 2275 - - - 650 3,20 20800
NR.2 00 00 0 3,25 22750
700 0
00
4.2 BC - - - 6500 3,20 2080 26.5 3,25 86125
NR.7 43500 3,25 0 00
1413
75
10.2 NIR 40.0 3,35 134. - - - 265 3,25 86125
NR. 3 00 000 00 3,35 13400
400 0
00
12.2 BC    - - - 26500 3,25 8612 150 3,35 5025
NR. 8 38500 3,35 5 0
 1289
75
20.2 NIR 50.0 3,49 174. - - - 150 3,35 5025
NR.4 00 500 0 3,49 17450
500 0
00
22.2 BC    - - - 1500 3,35 5025 750 3,49 26175
NR. 9 42500 3,49 1483 0
25
28.2 TOT 1665 5568 15900 - 5306 750 3,49 26.17
AL 00 00 0 25 0 5

ULTIMA INTRARE, PRIMA IESIRE (L.I.F.O.)

Da Intrari Iesiri Stoc

ta
Q PU TOT Q PU TOT Q PU TOTAL
AL AL
1.2 STOC 6.50 3,20 20.8 - - - 650 3,20 20800
INITIA 0 00 0
L*
3.2 NIR 70.0 3,25 2275 - - - 700 3,20 20800
NR.2 00 00 00 3,25 227500
650
0
4.2 BC - - - 5000 3,25 1625 6.50 3,20 20800
NR.7 0 00 0 3,25 65000
200
00
10.2 NIR 40.0 3,35 134. - - - 650 3,20 20800
NR. 3 00 000 0 3,25 65000
200 3,35 114000
00
400
00
12.2 BC    - - - 4000 3,35 1340 150 3,20 4800
NR. 8 0 3,25 00 0
2000 3,20 6500
0 0
5000 1600
0
20.2 NIR 50.0 3,49 174. - - - 150 3,20 4800
NR.4 00 800 0 3,49 174500
500
00
22.2 BC    - - - 4400 3,49 153.5 600 3,20 4800
NR. 9 0 60 0 3,49 20940
 150
0
28.2 TOT 1665 5568 1590 - 5310 750 - 25740
AL 00 00 00 00 0
 TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE

BILANTUL - procedeu al contabilitatii

In forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel:

ACTIV                                                                                                             
PASIV
Mijloace economice Surse de formare a
prezentate dupa componenta si mijloacelor economice         
rolul lor in procesele Obligatiile intreprinderii fata
economice      Drepturile de terti
intreprinderii    fata de terti
TOTAL ACTIV          =              TOTAL PASIV
 BILANT
incheiat la data de 31 martie

mii lei
ACTIV                                                                                                                               
PASIV
Nr. Denumirea Suma Nr Denumirea Suma
crt postului . postului
. cr
t.
1. Mijloace fixe 25.000 1 Capital social 30.000
2. Materiale 7.000 2 Credite bancare 4.000
consumabile pe termen lung
si mediu
3. Casa in lei 100 3 Furnizori 5.000
4. Conturi la banci 8.000 4 Impozit pe 600
in lei salarii
5. Debitori 1.000 5 Personal, 2.000
remuneratii
datorate
6. Clienti 4.000 6 Creditori 8.500
7. Produse finite 8.000 7 TVA de plata 3.000
TOTAL ACTIV 53.100 TOTAL PASIV 53.100
 Ex. nr. 1:
Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100.000 lei
de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).

In urma acestei operatii postul bilantier “Materiale consumabile” se va majora cu 100.000

lei deci de la 7.000.000 lei va creste la 7.100.000 lei.
In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 100.000 lei si deci
va avea loc o crestere de la 5.000.000 lei la 5.100.000 lei.
Totalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 100.000 lei.

A+X=P+X
 Bilantul contabil

mii lei
ACTIV                                                                                                                 
PASIV
Nr. Denumirea Suma Nr. Denumirea Suma
crt postului crt postului
. .

1. Mijloace fixe 25.000 1 Capital social 30.000

2. Materiale 7.100 2 Credite bancare 4.000
consumabile pe termen lung
si mediu
3. Casa in lei 100 3 Furnizori 5.100
4. Conturi la banci 8.000 4 Impozit pe 600
in lei salarii
5. Debitori 1.000 5 Personal, 2.000
remuneratii
datorate
6. Clienti 4.000 6 Creditori 8.500
7. Produse finite 8.000 7 TVA de plata 3.000
TOTAL ACTIV 53.200 TOTAL PASIV 53.200
 Ex. nr. 2
Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000.000 lei.

In urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului “Conturi
la banci in lei” cu suma de 3.000.000 lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza
postul de bilant “Creditori diversi”.

Totalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.000.000 lei.

A-X=P-X
 Bilant contabil

mii lei
ACTIV                                                                                                                 
PASIV
Nr. Denumirea Suma Nr. Denumirea Suma
crt postului crt postului
. .
1. Mijloace fixe 25.000 1 Capital social 30.000
2. Materiale 7.100 2 Credite bancare 4.000
consumabile pe termen lung
si mediu
3. Casa in lei 100 3 Furnizori 5.100
4. Conturi la banci 5.000 4 Impozit pe 600
in lei salarii
5. Debitori 1.000 5 Personal, 2.000
remuneratii
datorate
6. Clienti 4.000 6 Creditori 5.500
7. Produse finite 8.000 7 TVA de plata 3.000
TOTAL ACTIV 50.200 TOTAL PASIV 50.200
 Ex. nr. 3:
Se incaseaza de la un client suma de 2.000.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus in
banca de client.

In urma acestei operatii, postul bilantier “Conturi la banci in lei” va creste cu 2.000.000
lei, iar postul bilantier “Clienti” se va micsora cu 2.000.000 lei.
Total activ si total pasiv ramân neschimbate.

A+X-X=P
 Bilant contabil

mii lei
ACTIV                                                                                                                 
PASIV
Nr. Denumirea Suma Nr. Denumirea Suma
crt postului crt postului
. .
1. Mijloace fixe 25.000 1 Capital social 30.000
2. Materiale 7.100 2 Credite bancare 4.000
consumabile pe termen lung
si mediu
3. Casa in lei 100 3 Furnizori 5.100
4. Conturi la banci 7.000 4 Impozit pe 600
in lei salarii
5. Debitori 1.000 5 Personal, 2.000
remuneratii
datorate
6. Clienti 2.000 6 Creditori 5.500
7. Produse finite 8.000 7 TVA de plata 3.000
TOTAL ACTIV 50.200 TOTAL PASIV 50.200
 Ex. nr. 4:
Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de
400.000 lei.

In urma acestei operatii postul de pasiv “Personal remuneratii datorate” se va diminua cu

suma de 400.000 lei iar postul de pasiv “Impozit pe salarii” va creste cu 400.000 lei.
Totalul activului si totalul pasivului va ramâne neschimbat.

A=P+X-X
 Bilant contabil

mii lei
ACTIV                                                                                                                 
PASIV
Nr. Denumirea Suma Nr. Denumirea Suma
crt postului crt postului
. .
1. Mijloace fixe 25.000 1 Capital social 30.000
2. Materiale 7.100 2 Credite bancare 4.000
consumabile pe termen lung
si mediu
3. Casa in lei 100 3 Furnizori 5.100
4. Conturi la banci 7.000 4 Impozit pe 1.000
in lei salarii
5. Debitori 1.000 5 Personal, 1.600
remuneratii
datorate
6. Clienti 2.000 6 Creditori 5.500
7. Produse finite 8.000 7 3 TVA de plata 3.000
TOTAL ACTIV 50.200 TOTAL PASIV 50.200
 8
CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC CONTABILITATII.
REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Contul:
 procedeu metodic specific contabilitatii;
 urmareste operativ activitatea economica, existenta si miscarea fiecarui
element patrimonial;
 elementele componente:
-titlu contului

-rulajul contului:

-explicatia: -descriptiva
-contabila

-soldul contului:
 Reguli de functionare a conturilor

CONTURI DE ACTIV CONTURI DE PASIV

DEBIT CREDIT                                  DEBIT CREDIT

1.Sold initial    1.Sold initial   
(existentele de (existentele de pasiv)
activ)
2.Cresteri, respectiv 2.Cresteri, respectiv
intrarile de activ intrari de surse
(majorari) (majorari)
3.Scaderi, 3.Scaderi,
respectiv iesiri de respectiv iesiri de
activ surse
4.Sold final debitor 4.Sold final creditor
sau sunt balansate sau sunt balansate
 9
PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi - instrument de lucru pentru transpunerea fiecarei

operatiuni economice in formule contabile.

      - cuprinde 9 clase:
 10
ETAPELE INVENTARIERII

Importanta inventarierii in procesul decizional, impune cunoaşterea

continutului lucrarilor şi etapelor ce trebuie parcurse in efectuarea ei. Din punct de
vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleaşi, indiferent de specificul
activitatii desfaşurate de agentul economic.
Etapele inventarierii, in ordinea in care se succed sunt:
 pregatirea inventarierii;
 efectuarea inventarierii (inventarierea propriuzisa);
 evaluarea elementelor inventariate;
 stabilirea diferentelor la inventariere si solutionarea acestora.

Pregatirea inventarierii - se refera la masurile cu caracter organizatoric si

contabil si incepe cu constituirea comisiilor de inventariere pe baza deciziei emise
si semnate de conducatorul agentului economic si de seful compartimentului
financiar-contabil.
In decizie se precizeaza componenta comisiei de inventariere (minimum
doua persoane) functiile acestora in cadrul comisiei (presedinte, secretar, membru),
bunurile supuse inventarierii, data inceperii si terminarii inventarierii.

Efectuarea inventarierii - in cadrul acestei etape comisia de inventariere se

deplaseaza la gestiunea supusa inventarierii. In cazul in care sunt mai multe
depozite in care se pastreaza aceleasi bunuri, inventarierea incepe in acelasi timp la
toate depozitele sau la un depozit, iar celelalte se vor sigila.
In listele de inventar nu se admit corecturi sau stersaturi.

Evaluarea elementelor inventariate

In listele de inventar se completeaza cantitatea, pretul unitar si valoarea
bunurilor inventariate.
 Pretul unitar este, in cele mai multe cazuri, acelasi cu cel inregistrat cu ocazia
intrarii bunurilor in patrimoniu.

Stabilirea diferentelor la inventar si solutionarea lor

In listele de inventariere exista rubrici in care se stabilesc diferentele in
existentul scriptic si faptic, cantitativ si valoric.
Rezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de
inventariere in care se inscriu in principal: perioada si gestiunile inventariate,
precum si personele care au efectuat inventarierea, plusurile si minusurile
constatate, compensarile efectuate, bunurile depreciate, creantele si datoriile incerte
si in litigiu, valorificarea rezultatelor inventarierii, constituirea si regularizarea
provizioanelor, concluzii si propuneri referitoare la inventarierea patrimoniului
unitatii.
 11
CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare se pot clasifica in raport de mai multe criterii şi

anume:

1. Dupa felul conturilor pentru care se intocmesc pot fi:

 balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor
preluate din conturile sintetice;
 balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor
preluate din conturile analitice. Aceste balante au drept scop verificarea exactitatii
inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale,
rulaje, total sume si soldurile finale.

2. Dupa numarul egalitatilor pe care le cuprind, balantele de verificare pot
fi:
 cu o serie de egalitati;
 cu doua serii de egalitati;
 cu trei serii de egalitati;
 cu patru serii de egalitati.

Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante:
 balante de verificare a sumelor;
 balante de verificare a soldurilor.
Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul
sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.
Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile
finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de
asemenea egalitate.

 Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie
de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume:
 totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare;
 totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

 Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile
initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor.
Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati:
 totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare;
 totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor;
 totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare.

 Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si
solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale.
Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt:
 Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare -
aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente;
 Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor
creditoare ale perioadei curente;
 Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare;
Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul
rulajelor debitoare ale perioadei curente.
Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul
rulajelor creditoare ale perioadei curente.
 Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare.
Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul
sumelor creditoare.
Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul
sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont).
Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfârsitul unei perioade de
gestiune (luna, trimestru, semestru).
 12
FORME DE INREGISTRARE CONTABILA

1. Forma de contabilitate clasica sau jurnal unic:

 specifica agentilor economici cu volum mic de operatii si fara diviziunea
muncii;
 instrumente de lucru:
 jurnal unic - inregistrari cronologice;
 cartea-mare - inregistrare sistematica;
 registru-inventar - pentru inventarierea patrimoniului;
 balanta de verificare;
 situatii financiar-contabile.

2. Forma de contabilitate pe jurnale:

 utilizeaza jurnale pe feluri de operatiuni;
 jurnalele inregistreaza cronologic si sistematic in creditul conturilor sintetice,
cu defalcare pe conturi corespunzatoare debitoare;
 instrumente de lucru:
 jurnale multiple pentru creditul conturilor;
 situatii auxiliare pentru debitul unor conturi;
 cartea-mare;
 balanta de verificare;
 bilantul contabil.

3. Forma de contabilitate “maestru-sah”:

 dezvolta pe conturi corespondente atât rulajul debitor cât si creditor pentru
toate conturile sintetice;
 instrumente de lucru:
 jurnal de inregistrare;
 fisa sintetica sah;
 cartea-mare sah;
 balanta de verificare;
 registre auxiliare pentru evidenta analitica;
 bilantul contabil.

4. Forma de contabilitate informatica.

Cursul

Contabilitatea interna de gestiune

- anul III -
C.G.F.
 Continutul, locul şi rolul contabilitatii de gestiune

2 Obiective de strategie didactica

 Continutul şi importanta studierii contabilitatii de gestiune;
 Locul şi rolul contabilitatii de gestiune in cadrul intreprinderii.

3. Continutul de ideii - Probleme de discutat.

Obiectivele complexe care stau in fata contabilitatii au condus la delimitarea
şi individualizarea celor doua sectiuni ale sale:
 contabilitate financiara,
 contabilitate interna de gestiune.
Principala deosebire intre cele doua sectiuni o constituie delimitarea
informatiilor ce le obtin şi furnizeaza.
Contabilitatea interna de gestiune, sau contabilitatea analitica de exploatare
cum este cunoscuta in literatura occidentala, reprezinta acea latura a contabilitatii
prin care se pot urmari distant şi complet toate aspectele procesului de productie.
Contabilitatea de gestiune are urmatoarele obiective:
 determinarea bazelor de evaluare a anumitor elemente patrimoniale inscrise
in bilant;
 reflectarea reala a produselor obtinute şi a abaterilor cantitative şi valorice
fata de productia programata;
 stabilirea corecta a productiei neterminate la finele perioadei de calculatie a
costurilor;
 reflectarea consumurilor de valori materiale ocazionate de procesul de
fabricatie;
 calculatia şi cunoaşterea costurilor de productie pe locuri generatoare de
costuri;
 determinarea şi explicarea rezultatului prin prisma costului şi a pretului de
vânzare pe produs, lucrare, serviciu;
 stabilirea previziunilor privind cheltuielile şi veniturile;
 executia bugetelor de venituri şi cheltuieli şi explicarea diferentelor rezultate.
Contabilitatea interna de gestiune se organizeza de fiecare agent economic in
raport de necesitati şi profilul de activitate, fara a fi impusa prin dispozitii legale,
modul de organizare al acesteia ramânând la latitudinea organelor de decizie ale
agentilor economici.
Contabilitatea interna de gestiune trebuie sa fie o contabilitate activa, care
prin calculul şi analiza costurilor şi rezultatelor sa pregateasca previziunile,
controlul realizarii lor, nivelul şi cauza abaterilor şi masurile de redresare ce
preocupa organele de decizie.
Contabilitatea interna de gestiune este contabilitatea circuitului intern şi
ofera posibilitatea cunoaşterii costurilor complete sau partiale, procedând la studiul
lor continuu, la estimarea evolutiei lor.

      Bibliografie
1.Gh. Cârstea şi    -“Calculatia costurilor”, EDP, Bucureşti, 1980.
O. Calin
2.C. Iacob -“Contabilitatea gestiunii interne a unitatilor
economice”, Editura Certi, Craiova, 1994.
3.x x x -Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitatii.

Organizarea contabilitatii de gestiune

Obiectivele contabilitatii de gestiune sunt:

 calculul costurilor in scopul urmaririi rezultatului realizat de catre agentul
economic;
 studierea eficientei gestiunii, ceea ce se realizeaza prin analizarea urmatorilor
indicatori:
a) Productivitatea fizica (W)
W=Cantitatea de produse / Nr. mediu de personal
b) Profitabilitatea = capacitatea agentului economic de a produce profit,
    adica V > C
c) Rentabilitatea capitalurilor
R=Profit / Capital social
d) Eficienta globala
 elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea şi controlul acestora in
scopul realizarii unei eficiente.
 Costul productiei reprezinta expresia valorica a tuturor factorilor de
productie consumati/mijloace de munca, forta de munca pentru producerea şi
desfacerea bunurilor, executarea de lucrari şi prestarea de servicii.
 Având in vedere elementele procesului de productie şi modalitatile lor de
participare la obtinerea produselor, cheltuielile de productie se prezinta astfel:
-cheltuieli generate de folosirea mijloacelor de munca in procesul de
productie;
-cheltuieli privind obiectele muncii;
-cheltuieli cu plata fortei de munca.
Clasificarea costurilor (cheltuielilor)se realizeaza dupa mai multe criterii:
1.criteriul componentei
-cheltuieli simple,
-cheltuieli multiple
-cheltuieli complexe.
2. criteriul importantei şi al legaturii lor cu procesul tehnologic
-cheltuieli de baza;
-cheltuieli de regie.
3.criteriul modului de repartizare
-cheltuieli discrete
-cheltuieli indiscrete.
4.criteriul raportului in care se gasec fata de volumul productiei:
-cheltuieli fixe,
-cheltuieli proportionale:
 degresive,
 regresive
 progresive
5. criteriul utilizarii in tarile cu economie de piata:
- costuri medii:
 -costuri fixe medii
 -costuri variabile medii
 -costuri totale (globale) medii;
-costuri marginale, diferentiale sau de creştere.
6. criteriul naturii economice a cheltuielilor
-cheltuieli de exploatare,
-cheltuieli financiare,
-cheltuieli exceptionale,
-cheltuieli cu amortizarea
-cheltuili cu impozitul pe profit.
7 criteriul sferei de activitate unde au fost efectuate:
-cheltuieli de aprovizionare,
-cheltuieli de productie.
-cheltuieli de desfacere.
Productia: componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune.
Cheltuielile sunt ocazionate pe locuri de productie şi pe unitatea de produs.
Principalele zone de cheltuieli sunt:
-centerele de productie,
-sectiile de productie,
-sectoarele de cheltuieli.
Productia reprezinta o componenta a obiectului contabilitatii de gestiune şi in
calitatea ei de purtatoare nde cheltuieli.
Purtatorii de cheltuieli sunt:
-produsele realizate,
-lucrarile executate,
-serviciile prestate.
In raport de nivelul la care se urmaresc cheltuielile, purtatorii pot fi:
-globali - la nivelul intregii productii;
-individuali pe unitatea de produs, lucrare.
In functie de modul de organizare al productiei purtatorii pot fi pe:
-ansambluri,
-subansambluri,
-semifabricate,
-piese,
-repere.
In functie de gradul de finisare al productiei purtatorii pot fi:
-productia terminata (finita)
-productia neterminata (in curs de fabricatie).

In functie de rolul purtatorilor in diferite momente ale procesului de formare

a costurilor purtatori pot fi:
-purtatori finali (unitatea de produs finit),
-purtatori intermediari.
Unitatea de calculatie - unitatea de masura folosita la exprimarea productiei
obtinute şi poate fi:
-unitatea de masura naturala (fizica),
-unitatea de calculatie cu caracter conventional.
Contabilitatea interna de gestiune in România este organizata in raport de
specificul unitatii economice şi in raport de hotarârea factorilor de decizie.
Legea 82/1991 - legea contabilitatii lasa la latitudinea agentilor economici
organizarea contabilitatii interne de gestiune.
Costul complet se poate exprima astfel:
-cheltuieli cu materiile prime şi materialele directe,
-remuneratiile discrete,
-contributia privind asigurarile sociale şi protectia sociala aferente
remuneratiilor directe
CHELTUIELI DIRECTE +
-cheltuieli cu intretinerea şi functionarea utilajelor din sectie,
-cheltuieli de conducere şi administratia sectiilor
+ CHELTUIELI INDIRECTE DE SECŢIE
=COSTUL DE PRODUCŢIE (+)
+ cheltuielile de desfacere (+)
(+) cheltuieli generale de administratie
=COSTUL COMPLET
 Conturile de gestiune şi modul lor de functionare
Se utilizeaza clasa 9 “Conturi de gestiune” din care fac parte urmatoarele
grupe:
90 “Decontari interne”
92 “Conturi de calculatie”
93 “Costul productie”

Grupa 90 “Decontari interne” cuprinde urmatoarele conturi:

901 “Decontari interne privind cheltuielile”,
902 “Decontari interne privind productia obtinuta”
903 “Decontari interne privind diferentele de pret”

Grupa 92 “Conturi de calculatie” cuprinde conturile:

921 “Cheltuielile activitatii de baza”
922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”
923 “Cheltuieli indirecte de productie”
924 “Cheltuieli generale ale administratiei”
925 “Cheltuieli de desfacere”

Grupa 93 “Costul productiei” cuprinde urmatoarele conturi:

931 “Costul productiei obtinute”
933 “Costul productiei in curs de executie”
Aplicatii privind functuionarea conturilor.

1. Se inregistreaza in cursul lunii pe baza documentelor justificative

cheltuielile de baza, cheltuieli auxiliare, cheltuieli indirecte de productie, cheltuieli
generale de administratie, cheltuieli de desfacere.

% = 901 “Decontari interne

921 “Cheltuielile activitatii de baza”                                                    privind cheltuielile”
922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”
923 “Cheltuieli indirecte de productie”
924 “Cheltuieli generale ale administratiei”
925 “Cheltuieli de desfacere”
 2.La finele lunii se repartizeaza cheltuieli indirecte asupra cheltuielilor de
baza:
921 “Cheltuielile activitatii = %
                de baza”              922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”
923 “Cheltuieli indirecte de productie”
924 “Cheltuieli generale ale administratiei”
925 “Cheltuieli de desfacere”
 Contul 921 “Cheltuielile activitatii de baza” preia toate cheltuielile directe dar
şi cota parte din cheltuielile indirecte.

3. La sfârşitul lunii se includ conturile de cheltuieli atât cele directe cât şi

cele indirecte ramase nerepartizate.

902 “Decontari interne    = %

privind productia obtinuta”            921 “Cheltuielile activitatii de baza”
922 “Cheltuielile activitatilor auxiliare”
    923 “Cheltuieli indirecte de productie”
    924 “Cheltuieli generale ale administratiei”
    925 “Cheltuieli de desfacere”

4.In cursul lunii se inregistreaza productia obtinuta la pret prestabilit.

931 “Costul productiei obtinute”=    902 “Decontari interne privind productia
                                                                                                                                        obtinuta

5.La finele lunii se inchide contul 901 “Decontari interne privind

cheltuielile”, reflectând pozitia la cost efectiv.
901 “Decontari interne privind                          =931 “Costul productiei obtinute”
                cheltuielile”

D                                        931 “Costul productiei obtinute”               

C
Pret prestabilit cost
931=902 901=931
                10.000                 9.000
P>C C>P
Diferente favorabile                Diferente nefavorabile                 
(Sold debitor) (Sold creditor)
901=903 903=902

4. Problematica euristica
-obiectivele contabilitatii de gestiune
-definirea costului productiei
-clasificarea costurilor
 -productia componenta de baza a obiectului contabilitatii de gestiune
-purtatorii de cheltuieli - definitie, clasificare
-unitatea de calculatie - definire, feluri
-formarea contului complet
-conturile de gestiune
-functionarea conturilor de gestiune

6. Bibliografie

1.Gh. Cârstea şi    -“Calculatia costurilor”, EDP, Bucureşti, 1980.

O. Calin
2. C. Iacob -“Contabilitatea gestiunii interne a unitatilor economice”, 
Editura Certi, Craiova, 1994.
3. x x x -Legea nr. 82/1991 - Legea contabilitatii.
 Contabilitatea de gestiune in tara noastra

In literatura de specialitate din tara noastra contabilitatea de gestiune a fost

structurata in baza studiilor şi a schimbului de experienta cu celelalte state vest-
europene astfel:
-contabilitattea analitica a exploatarii;
-contabilitatea analitica a valorilor economice;
-contabilitatea analitica a tertilor şi a relatiilor de decontare.

Contabilitatea analitica a exploatarii presupune organizarea contabilitatii

analitice a:
-cheltuielilor
-produductiei.
Organizarea contabilitatii exploatarii şi analiza costurilor depind de numeroşi
factori interni şi anume:
-structura de organizare;
-tehnologia mijloacelor de control, capacitatea de sectorizare;
-prezentarea rezultatelor sale in raport cu deciziile şi actiunile de remediere
in termen cât mai scurt.
Organizarea contabilitatii analitice a exploatarii presupune stabilirea costului
produselor şi a costului perioadei ceea ce presupune trasarea unei limite intre:
-costurile produselor şi serviciilor pe stic şi cele aferente produselor
expediate;
-costurile aferente exercitiului la care se refera.
Cheltuielile de exploatare in raport de individualizarea lor pe obiecte se impart in:
-cheltuieli directe;
-cheltuieli indirecte care pot fi:
-cheltuieli comune,
-cheltuieli de interes general,
-cheltuieli comerciale.

Calculatia costurilor se realizeaza prin diverse metode, a caror aplicare

depinde de:
-specificul procesului tehnologic;
 -compartimentarea societatii pe sectii, sectoare de activitate;
-delimitarea in timp a cheltuielilor;
-alegerea corecta a obiectului de calculatie (a purtatorului de
cheltuieli);
-separarea clara, pe tot parcursul fluxului costurilor, a cheltuielilor
dupa structura cadru;
-destinatia clara a cheltuielilor generate de fiecare activitate
(productie, investitie comerciala).
Modul general al calculatiei costurilor este:
c =  chd +  chi
unde:
c = costul unitar al produsului, lucrarii, serviciului;
chd = cheltuieli directe aferente produsului, lucrarii serviciului;
chi = cheltuieli indirecte aferente produsului, lucrarii, serviciului.
Costul produselor se calculeaza luând in considerare:
-cheltuielile specifice activitatii de productie;
-cheltuielile comerciale;
-cheltuielile administratie generale;
-productia fizica realizata.
repartizate pe baza unor cheltuieli de repartizare şi eliminându-se:
-cheltuielile subactivitatii;
-valoarea productiei neterminate stabilita prin inventariere şi evaluare in
raport de gradul de finisare.

Foaie de calculatie

Produsul “A” Produsul “B” TOTAL

1 Cheltuieli de productie din
. care:
-Materii şi materiale 250 150 400
-Energie, combustibil 40 40 80
-Cheltuieli de personal 80 40 120
-Amortizari 70 40 110
-servicii externe 10 10 20
 TOTAL I 450 280 730

2 Cheltuieli comerciale 49 31 80
.
3 Cheltuieli generale de 37 23 60
. administratie
TOTAL II 86 54 140
4 Cheltuieli cu productia 50 20 70
. neterminata
5 Cheltuieli aferente
. productiei finite    (TOTAL
I+II)
6 Productia fizica (buc.) 11 12 23
.
7 Costul unitar (rd.5:rd6) 44,18 26,17 34,78
.

a) Cheltuieli comerciale (k1)

k1=80/730=0,1096
pentru prod. “A”: 450 x k1 =49
                                        “B”: 280 x k1 =31
b)Cheltuieli generale de administratie (k2)
k2=60/730=0,082
pentru prod. “A”: 450 x k2 =37
                                        “B”: 280 x k2 =23
Contabilitatea analitica a valorilor economice cuprinde doua sectiuni:
-contabilitatea analitica a veniturilor imobilizate
-contabilitatea analitica a stocurilor.
Contabilitatea analitica a valorilor imobilizate se refera la contabilitatea
imobilizarilor corporale de natura mijloacelor fixe, inclusiv a investitiilor la
terenuri.
Contabilitatea analitica la mijloacele fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta in
parte.
Evidenta contabila analitica a mijloacelor fixe se realizeaza cu ajutorul:
 -Fişa mijlocului fix,
-Registrul numerelor de inventar
-Registrul pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe.
Contabilitatea analitica a terenurilor se tine pe doua mari categorii:
a.terenuri care pot fi grupate in:
-terenuri agricole şi silvice
-terenuri fara constructii
-terenuri cu zacaminte
-terenuri cu constructii etc.;
b.amenajari de terenuri.
Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza dupa una din metodele:
-metoda cantitativ-valorica;
-metoda operativ contabila (per solduri);
-metoda global valorica.
Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ şi valoric, sau numai valoric prin
folosire inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metoda inventarului intermitent poate fi sintetizata astfel:
E=Si+I-Sf
unde:
E=ieşiri;
Si=stoc initial;
I=intrari;
Sf=stoc final stabilit prin inventariere.
Metoda inventarului permanent poate fi redata cu ajutorul formulei:
Sf=Si+I-E
Dupa fiecare operatiune de intrare sau ieşire se stabileşte stocul final:
Si+I=Sf1; Sf1-E=Sf2
Contabilitatea analitica a tertilor şi a relatiilor de decontare presupune organizarea:
-evidentei analitice a partilor sociale şi a actiunilor;
-evidenta analitica a furnizorilor şi clientilor pentru a şti in orice moment “cui?”,
“cât?” şi “când?” trebuie platit sau “de la cine?”, “cât?” şi “când?” trebuie incasat.
-evidenta analitica a debitorilor şi creditorilor;
-evidenta obligatiilor fata de bugetul administratiei centrale sau locale.
Organizarea evidentei analitice este lasata la latitudinea agentului economic.
Costul pe unitatea de produs este punctul de plecare in formarea pretului. Agentii
economici nu pot vinde produse, presta servicii sau executa lucrari sub nivelul
costului, deoarece acesta    ar conduce in scurt timp la faliment.
Adesea, agentii economici, imbina orientarea pretului in raport de cost, cu
orentarea in raport de preturile concurentei.
In atentia conducerii intreprinderii stau o multitudine de indicatori care privesc
situatia financiara a intreprinderii şi anume:
-activul net, adica:
Activul net=Activul real-Datorii
-gradul autonomiei finaciare exprimat prin relatia:
R=Capitaluri proprii / Datorii
sau:
R=Capitaluri proprii / Capitaluri permanente
numita şi rata independentei financiare
-rata finantarii investitiilor (R1)
R1=Capitaluri permanente / Activ cu o activitate mai mare de un an
-rata lichiditatii reduse (R )
R=Activ circulant cu o durata mai mica de un an exclusiv stocurile /
          Datorii a caror vechime este mai mica de un an
-rata lichiditatii imediate:
R= Disponibilitati / Datorii a caror vechime este mai mica de un an

Bibliografie

Gh. Cârstea şi    -“Calculatia costurilor”, EDP, Bucureşti, 1980

O. Calin
C. Iacob -“Contabilitatea gestiunii interne a unitatilor
economice”, Editura Certi, Craiova, 1994.

                            Subiecte la examenul de contabilitate de gestiune

8. In debitul contului 921”Cheltuielile activitatii de baza se inregistreaza ”:

b. cheltuielile cu materiile prime si materialele

10. In debitul contului 922 “cheltuielile activitatii auxiliare se inregistreaza ”:

a.cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice ;

12. In debitul contului 923 “cheltuieli indirecte de productie ”:

d. cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

14. In debitul contului 924 “cheltuielile generale de administratie ”:

e. cheltuielile dublu de administratie a intreprinderii

16.In costul de productie nu se includ:

c. cheltuielile privind impozitul pe profit

21.Prin care dintre formulelle contabile de mai jos se inregistreaza consumul de

materii prime pentru fabricarea unui produs :
a. 921=901
22. Inregistrarea in contabilitate a costului productiei obtinute se face prin formula:
a. 902=921

23. In categoria procedeelor de determinare a costului unitar pe produs nu se

include :
a. procedeul separarii cheltuielilor fixe si variabile

24. Metodele de calculatie absorbante sau totale sunt cele care :

e. iau in consideratie pentru determinarea costului unitar toate cheltuielile
ocazionate de procesul de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor;

25. Metodele de calculatie    se deosebesc intre ele printr-o serie de particularitati

dar au si o serie de trasaturi comune. Care din trasaturile de mai jos nu este comuna
?
b. calculul costului pe unitatea de produs se efectueaza cu procedee
matematice diferite .

26. Pentru a realiza 100 de buc. din produsul A cheltuielile cu materia prima sunt de
500.000 lei, iar pt a realiza 120. buc din produsul A cheltuielile cu materia prima
sunt de 600.000lei. Stabiliti natura acestor cheltuieli in functie de relatia cu
volumul productiei:
b. cheltuieli variabile proportionale.

49. Dispuneti de urmatoarele date : intr-o intreprindere se produc 2 produse A si B

ch directe ale acestora fiind de : pt prod A 10.000 lei si pt prod B 20.000. Prod A se
fabica numai in sectia 1 iar prod B in sectiile 1si 2. Ch indirecte ale sectiei 1 sunt de
7.500 lei iar ale sectiei 2 de 7.000 lei. Ch generale ale intreprinderii sunt de 500 de
lei. La prod A costul productiei nedeterminate la inceputul perioadei este de 900 lei
iar la sfarsitul perioadei este de 200 lei . La prod B costul productiei nedeterminate
la sf per este de 500 lei . Baza de repartizare a ch sectiei o reprezinta ch directe .
Care este costul de productie aferent prod    finit A si B?
a. 13.200 si 31.500   
Rezolvare :
costul de productie =    +costul prod nedeterminate la inceputul per.
                                                                        +ch. directe
+ch indirecte reprtizate
-costul prod nedeterminate la sf per.

sectia 1 => ch totale 7500

sectia 2 => ch totale 7000

Repartizarea ch indirecte ale sectiei 1

Ch indirecte repartizate pt A = 0,25x10.000=2.500

Ch indirecte repartizate pt B = 0,25x 20.000=5.000

Ch indirecte ale sectiei 2 vor fi repartizate integral prod B => ch indirecte repartizate asupra prod
B = 5.000+7.000=12.000

Calculul costului de productie pe produs :

+ costul prod nedeterminate                                               

      la inceputul per.                                    +900lei
+ch directe                                              10.000 lei                      +ch directe
20.000lei                     
+ch indirecte repartizate          2.500 lei                      + ch indirecte repartizate        12.000 lei
- costul productiei nedeterminate                                  - costul productiei nedeterminate
la sf per.                                                      -200 lei                              la sf per.                                                      -
500 lei

= cost de productie 13.200                                                    = cost de productie 31.500

51. Dispuneti de urm date : o soc fabrica 2 prod A si B capacitatea normala de prod fiind de
100.000unitati pt prod A si 60.000 de unitati pt prod B. In exercitiul N soc a fabricat 90.000
unitati din prod A si 30.000 unit din B. Stiind ca in anul N totalul ch direct colectate in ct 921 a
fost de 100.000 Rno , iar cele indirecte colectate in ct 923 de 80.000 Ron, din care variabile
50.000 Ron, care este costul subactivitatii?
d. 7.500 Ron
Rezolvare :

Costul subactivitatii =   
Ch indirecte totale = ch fixe +ch varialbile
80.000 = CF+ 50.000=> CF= 30.000 lei

Costul subactivitatii =   

52.Dispuneti de urm date : o intreprindere produce produse A si B, costurile indirecte de

productie sunt de 600 lei, din care fixe 120 lei ,. Folosind salariile directe in suma de 300 lei din
care produsul A 100 lei, ca baza de referinta, care sunt costurile indirecte imputate rational celor 2
produse daca gradul de activitate este de 80%?
c. 192 si 384

Rezolvare :
ch indirecte totale = CF( ch fixe) +CV (ch variabile)
600 lei = 120    lei + CV =>                                                                                                    CV = 480 lei
CF x grade de utilizare a capacitatii de produs = 120 lei x 80% = 96 lei
          -------------------------------------------------------------------------------------------
Ch indirecte de repartizat                                                                                                = 576 lei

Ch indirecte de repartizat pt A = 1,92 x 100 = 192 lei

Ch indirecte de repartizat pt B = 1,92 x 200 = 284 lei

54. O soc fabrica 2 comenzi A si B. Ch de productie directe effective sunt pt A 15.200 ron si pt B
21.600 ron. Ch indirecte de productie se ridica la 10.000 ron. din care fixe 4.000 ron . Nivelul de
activitate exprimat in ore de functionare a utilajelor este 5000 ore nivel normal de activitate si
4000 ore nivel real de activitate. Care este costul de productie efectiv al celor 2 produse ?
e.    902=921                A= 19.000                B= 27.000

Rezolvare :
Ch indirecte totale = CF+CV
10.000= 4.000+CV => CV = 6.000 lei

ch de repartizat = 6000+3200=9200

Repartizarea ch indirecte :       
ch indirecte repartizate pt A = 0.25 x 15200= 3800
ch indirecte repartizate pt B = 0.25 x 21600= 5400
                  ch directe                                                          15200                      ch directe                            21600
                  +ch indirecte repartizate            3800                        +ch indirecte repartizate        5400     

        cost de poductie efectiv = 19000lei                      cost de poductie efectiv      27000 lei

57. Dispuneti de urm date : Cifra de afaceri    360.000 lei , ch variabile 120.000 lei ,    cabtitatea
fabricate si vanduta 80 buc , costuri fixe totale 173.250 lei. Care este pragul de rentabilitate in
unitati fizice in conditiile in care costurile variabile scad cu 10%
e. 55 buc
Rezolvare :

Costurile variabile = 120.000-120.000 x 10% = 108.000 lei

Specificare Total % din cifra de afaceri pe bucata

Cifra de afaceri 360000 100% 360000/80= 4500
ch variabile 108000 (108000/36000) x 100= 30% 108000/80= 1350
marja asupra costurilor variabile 252000 (252000/36000) x 100= 70% 252000/80=
3150
ch fixe 173250

                                          Teorie

1. Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor pe comenzi

Metoda pe comenzi are la baza conceptul costurilor integrale si presupune desfasurarea lucrarilor
de calculatie potrivit etapelor specifice metodelor absorbante, datorita variatiei pe care o prezinta
productia in curs de executie de la o perioada de gestiune la alta, in cazul intreprinderilor unde isi
gaseste aplicatie.
In cazul intreprinderilor cu productie individuala si productie de serie, unde se aplica metoda pe
comenzi , purtatorul de costuri folosit in planificare este produsul, iar cel utilizat in postcalcul
este comanda.
Caracteristici :
- se aplica in productia industriala sau de serie, in care produsul finit este rezultatul
imbinarii mecanice a unor piese;
- presupune desfasurarea lucrarilor de calculatie potrivit metodelor de tip absorbant astfel:
• determinarea si evaluarea productiei in curs de executie , in etapa post calculatiei care se
datoreaza variatiei pe care aceasta o are de la o luna la alta;
• obiectul comenzii difera, in raport de modul de organizare a productiei individuale sau de
serie;
• purtatorul final este produsul, iar cel utilizat pt urmarirea si inregistrarea costurilor este
comanda ;
- prezinta 2 variante
• varianta cu semifabricate
• varianta fara semifabricate

Etapele :
1. elaborarea calculatiilor costurilor normate(normative) – se realizeaza dimensionarea
judicioasa a costurilor directe si indirecte;
2. organizarea evidentei costurilor normate( normative) –este importanta deoarece are o
putere mare de informare;
3. organizarea evidentei abaterilor si modificarilor de la norme-asigura stocarea si
transmiterea informatiilor privind abaterile: clar , exact, relevant, neredundant;
4. organizarea contabilitatii calculatiei costurilor.-contabilitatea sintetica si analitica a
costurilor de productie se realizeaza cu ajutorul unui sistem de formule contabile speciale cu
character de situatii operative sau fise de cont cu character tabelar;

Concluzii
Metoda normativ se integreaza in sistemul de programare a activitatii intreprinderii prin
calculatiile normative privind costurile pe produs.
Metoda isi organizeaza un sisitem propiu tehnico-analitic de urmarire a costurilor de productie.
Metoda insista asupra costului produsului de unde si impunerea unui postcalcul pe produs.
Metoda asociaza costul produsului cu factorii tehnico=-economici si sociali ai productiei.

2. Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor directe

(direct-costing)
Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor directe
(direct-costing) denumita si metoda costurilor marginale sau a costurilor variabile, a fost createa
de Jonsthon N. Harris si G. Charter Harrison si a fost aplicata pt prima data in 1934 in SUA.
La baza metodei sta principiul separarii ch variabile de cele relative constante.

Caracteristici :
- esenta acestei metode consta in separarea ch de productie si desfacere in raport cu
caracterul lor fata de variatia volumului fizic al productiei si desfacerii in ch variabile si fixe;
- metoda pune accentul pe impulsionarea vanzarilor prin faptul ca marime costurilor fixe nu
se repartizeaza asupra stocurilor, ci trebuie acoperite din vanzarile perioadei .
- obtinerea de rezultate economico-financiare maxime impune optimizarea corelatiei pret-
cost-volum al productiei fabricate, respective vandute.
Indicatori : punctual de echilibru (Pe) , factorul de acoperire (Fa), Coeficientul de siguranta
dinamic (Ks), intervalul de siguranta(Is).
Etape metodologice
1. determinarea desfacerii pe produs sip e total unitate:
2. determinarea ch variabile de productie aferente productie
3. determinarea ch varaibile de desfacere
4. determinarea ch variabile totale
5. determinarea contributiei brute la profit din productie
6. determinarea contributiei brute la profit din desfacere
7. determinarea ch fixe
8. determinarea rezultatului final           

Concluzii
Metoda ia in considerare pt calcularea costului produsului nu numai costurile variabile in raport
cu volumul productiei fiind numita si metoda costurilor variabile.
Metoda direct – costing urmareaste legatura de cauzalitate liniara intre vanzari-costuri-rezultate
financiare .

3. Metoda ABC (Activity Based Costing – costul activitatii de baza )

Calculatia costurilor pe activitati este o metoda de abordare a repartizarii ch prin care se identifica
principalele activitati operationale, se calsifica toate ch pe activitati , se reduce sau se elimina
activitatile negeneratoare de valoare si se repartizeaza ch utilizand ca baza activitatea care le
genereaza .

Initial metoda ABC a aparut in SUA la sfarsitul anilor’80    ca rezultat al unei munci depuse de
catre grupul “Consortiului International pt Prelucrare Avansata”
Termenul de “cost bazat pe activitate “ a inceput sa se bucure de o atentie deosebita incepand cu
anul 1986, in lit de specialitate la Scoala de Comert Harvard in lucrarile lui John Deere. Pana in
anul 1992 termenul ABC castiga recunosterea in intreaga lume. Companiile din America,
Europa , Australia Asia erau cunoscute pt folosirea termenului ABC

Etape
1. analiza activitatilor si stabilirea ierarhiei proceselor   
• definirea proiectului ABC
• stabilirea listei preliminare a activitatiilor
• validarea listei activitatilor
• identificarea operatiilor
• regruparea activitatilor
• regruparea activitatii in procese
• regruparea activitatii indirecte in activitati directe
• regruparea activitatii in familii de activitati
2. stbilirea inductorilor de costuri si construirea structurilor cantitative
*construirea structurilor cantitative
3. determinarea costurilor de productie

Concluzii
Metoda ABC aduce raspunsuri privind managementul costurilor cat si cel al performantei- este o
baza fiabila pt orientarea politicilor de stabilire a preturilor de vanzare
Costurile pe produs determinate prin metoda ABC reflecta mai corect cererile de resurse si
consumul acestora
Calculul costului produselor pe baza activitatii duce la costuri mult diferite de cele obtinute prin
sisteme traditionale de costuri.

4. Metoda ABM ( Activity Basic management- managementul activitatii de baza )

Managementul pe activitati este un decupaj al intreprinderii pe activitati.

ABM-ul consta in evidentiere costurilor produsului pe perioade lungi. Comparativ cu calculatia
traditionala a costurilor complete, modul de repartizarea a costurilor comun indirecte in cadrul
calculatiei costurilor de process reprezinta un avantaj.

In timp ce calculatia costurilor prin metoda ABC permite abandonul viziunii de control al
resurselor in favoarea unei viziuni de contol al activitatilor, metoda ABM apare ca o metoda de
management al intreprinderii care trebuie sa permita pilotajul strategic al organizatiei in scopul
ameliorarii performaneti pe baza unui demers de proces continuu.

ABM este considerate un mijloc de pilotaj strategic cel putin din 3 puncte de vedere :
1. are in vedere cuplul produs-piata
2. intreprinderea este privita ca un ansamblu de procese
3. metodele de reducere a costurilor sunt organizate pe 3 axe :
- restructurare a activitatilor
- cautarea eficientei activitatilor restante
- reducerea costurilor prin identificarea levierelor de actiune

5. Metoda costurilor tinta (target costing)

Metoda costurilor tinta se inscrie intr-un demers managerial strategic al produselor in cadrul
caruia purtataorul de costuri este analizat pe toata durata ciclului sau de viata si in mod special in
faza sa de conceptie.
Lawrence Miles a afirmat in lucrarea sa “Tehnici ale analizei si ingineriei valorii “ – fara
determinarea costurilor implicate , deciziile nu vor ajunge vreodata sa permita realizarea unei
valori corespunzatoare –

Caracteristici :
- target costing este un concept unitar si inchis al managementului costurilor orientat pe
produs;
- analiza functionala a costurilor pana la analiza de substitutie
- orientarea produsului spre cerintele clientilor , clientul asteapta un anumit raport intre
pretul si capacitatea functionala a produsului, iar intreprindere producatoare trebuie sa se
orienteze catre aceste cerinte
- asigurarea capacitatii concurentiale in locul unor economisiri rapide
- framantarea costurilor intr-o faza timpurie a procesului de nastere a produsului

Obiectivul target-costing = imbunatatirea situatiei rezultatelor legate de produs printr-o reducere

a costurilor standard in directia unor costuri scop conforme cu situatia concurentiala

              Etape :
- fixarea pretului tinta
- fixarea profitului tinta
- stabilirea costului tinta
                Costul tinta a fost utilizat in Japonia inca din anii 1970 mai ales in industria de
automobile.
              Metoda costurilor tinta face parte dintr-un demers global care vizeaza reducerea costurilor
in conditiile imbunatatirii continue a tehnologiilor , si a unui stil de management al resurselor
umane.

                            Concluzii
          Costurile –tinta se bazeaza pe regula potrivit careia piata dicteaza preturile de vanzare si nu
costurile intreprinderilor. Deci pt a construi rentabilitatea trebuie mers de    la pret    la cost , in
conditiile in care din pretul de vanzare trebuie decupata marja dorita pt a reduce un cost –tinta .
In consecinta preturile de vanzare obtenabile ale produselor trebuie sa asigure acoperirea
costurilor complete si o cota de profit.