Tema: Mihail Kogălniceanu Reformator

Proiect realizat de elevul Costru Traian

I.P.L.T ,,M. Kogalniceanu’’
Reformele înfăptuite pentru modernizarea României:
1.) Legea secularizării averilor mănăstireşti
2.) Legea comunală
3.) Legea electorală
4.) Legea rurală
5.) reorganizarea justiţiei.
În decembrie 1863, se adoptă legea secularizării averilor mănăstireşti, prin efectul căreia
25% din suprafaţa arabilă a ţării intră în sfera fondului funciar al statului român . În anul
1864 au fost promulgate legile privind organizarea administraţiei. Prin legea comunală,
satele şi cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai
multe plăşi formau un judeţ. Administraţia judeţelor şi a comunelor se făcea de consilii
alese pe baza votului cenzitar, iar în fruntea administraţiei judeţului era un prefect, plasa
era condusă de un subprefect (mai târziu pretor), iar comuna era condusă de un primar .
Una din cele mai importante înfăptuiri a fost reorganizarea justiţiei. Astfel, au luat fiinţă
judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi şi Curtea de
Casaţie, care era totodată şi instanţa de recurs
După lovitura de stat al lui Alexandru Ioan Cuza din 2 mai 1864, prin care domnitorul dizolvă
Adunarea şi elaborează o nouă constituţie, Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris ,
arogându-şi largi prerogative legislative şi executive , a fost posibilă adoptarea acelor
reforme esenţiale pentru modernizarea României. Legea electorală scădea censul şi sporea
considerabil numărul alegătorilor, care erau împărţiţi în alegători direcţi (plăteau o
contribuţie de 4 galbeni, ştiau carte, aveau vârsta de cel puţin 25 de ani) şi alegători primari
(votau prin delegaţi, formaţi din cei care plăteau impozite mai mici, puteau fi alese
persoanele în vârstă de cel puţin 30 de ani)
Cea mai importantă a fost legea rurală promulgată pe 14 august 1864. Potrivit acesteia
claca este desfiinţată, iar sătenii clăcaşi devin pe deplin proprietari liberi pe locurile supuse
posesiunii lor. Ţăranii au fost împărţiţi în: fruntaşi, mijlocaşi şi pălmaşi şi au primit pământ
prin despăgubire, în funcţie de această împărţire şi în funcţie de numărul de vite. Cei care
nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă şi grădină. Pământul
trebuia plătit în 15 ani şi nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani .
Reforma agrară sau Legea ruralp din 1864 descriere:
Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față
de boieri și erau împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas către începerea procesului
de modernizare a statului român și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile
cu economia și societatea de tip feudale.
Legea rurală a fost sancționată și promulgată la 14/25 august 1864. Atunci, Domnitorul
proclama:
„Claca este desființată pentru de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe
locurile stăpânirii voastre!”.
Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca, dijma sau podvezile și desființa
monopolurile feudale din interiorul satelor. Loturile au fost distribuite în funcție de
numărul de vite deținute. Țăranii urmau totuși să răscumpere terenurile și să achite anual
o anumită sumă, timp de 15 ani. Pe de altă parte, legea stabilea plata unor despăgubiri
către proprietari, la prețul pământului de atunci. Terenurile expropriate nu trebuiau sa
depășească 2/3 din suprafața moșiei și nu puteau fi vândute (înstrăinate) timp de 30 de
ani decât către comună sau către vreun alt sătean.
Peste 500.000 de familii de ţărani au primit pământ:
Datele vremii, citate de istorici, arată că au fost împroprietărite peste 500.000 de familii
de ţărani, care au primit, în total, în jur de 1,9 milioane ha de teren arabil, cât un sfert din
suprafaţa arabilă a ţării. Cu tot cu păşuni, terenul trecut în proprietatea ţăranilor clăcaşi
depăşea 30% din suprafaţa agricolă. O parte din terenuri proveneau din averile
mănăstirilor, pe care Cuza le trecuse în proprietatea statului cu un an înainte de reforma
agrară. La acel moment, un sfert din teritoriul ţării era deţinut de mănăstiri.
Ţăranii au primit pământ în funcţie de numărul de vite deţinute: fruntaşii au primit, în
medie, cca. 6 ha de familie, mijlocaşii 4,5 ha, şi pălmaşii 2,5 ha. 60.000 de ţărani au fost
împroprietăriţi doar cu loc de casă şi grădină.
Scriitorul Constantin Dobrogeanu - Gherea nota că 72.000 de fruntaşi au primit peste
400.000 ha, peste 200.000 de mijlocaşi au primit 880.000 ha, aproape 135.000 de pălmaşi
au primit 385.000 ha. În medie, fiecare familie de ţărani clăcaşi a primit aproape 4 ha de
teren. Ţăranii urmau să răscumpere aceste terenuri printr-o sumă plătită anual, timp de
15 ani, cu dobândă de 5% pe an.
Legea rurală mai stabilea plata unor despăgubiri către foştii proprietari, garantate de stat.
Terenurile expropriate nu puteau depăşi două treimi din moşie şi nu puteau fi vândute de
noii proprietari timp de 30 de ani decât către comună sau către alt sătean. De asemenea,
se constituia teritoriul comunal, ce cuprindea pieţele, străzile, locurile de biserici,
cimitirele, şcolile, care erau trecute în proprietatea comunelor fără despăgubiri.
Părerea personală asupra Personalităti Istorice:
Mihai Kogalniceanu a facut un mare progres economic și modernizator în baza
reformelor sale.După părerea mea Mihai Kogălniceanu este o persona inportantă în
istoria neamului nostru, și are o valoare istorica ce se bazeaza în dezvoltarea tarii
noastre.El fiind un mare patriot al țării sale a luptat pentru ea în mod diplomatic si a
aduso la o modernizare considerabila pentru vremea aceia.În majoritatea cazurilor el are
o influieță pozitivă asupra faptelor sale. El îndeplineste o functie foarte inpornata si ajuta
la o dezvolatare econimică și socială a țării sale.
Concluzie generală:
Mihail Kogălniceanu a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist
român originar din Moldova, A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai
generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal
moderat, si prin toate faptele sale ajuta la modernizarea României prin cale de reforme.