Professional Documents
Culture Documents
Realizați o Caracterizare A Unei Unități de Relief Din România La Alegere Având În Vedere
Realizați o Caracterizare A Unei Unități de Relief Din România La Alegere Având În Vedere
1. Așezarea și vecinii:
S-au format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza Alpină. Relieful Carpaţilor
Meridionali se aseamănă, pe cele mai mari înălţimi, cu al Munţilor Alpi, fapt pentru care au fost
denumiţi şi Alpii Transilvaniei.
Au cele mai înalte vârfuri din Carpații României, cu 11 vârfuri peste 2500m. Altidunea
maximă se regăște în Munții Făgărăs, Vârful Moldoveanu 2544m.
În alcătuirea lor predomină șisturile cristaline (în centru) și rocile sedimentare cutate
(calcare și conglomerate) pe extremități, fapt ce le oferă caracterul masiv specific, cu văi
abrupte și platouri folosite pentru pășunat. Masivitatea remarcabilă şi fragmentarea redusă sunt
puse în evidenţă numărul mic de depresiuni. Sunt străbătuți în întregime doar de râul Olt, în rest
au fost creat văi parțial transversale.
Relief glaciar reprezentat de circuri şi văi glaciare, relief carstic cu peşteri şi chei (Cheile
Dâmbovicioarei), pe conglomerate în Munții Bucegi (Babele şi Sfinxul).
Vegetație alpină, cu păduri de fag și stejar și conifere. Fauna bogată, reprezentată de mistreț,
iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță, capra neagră. Dintre păsări apare aici
cocoșul de munte, vulturul pleșuv, acvila, corbul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca
păstrăvul, cleanul și mreana.
4. Hidrografia
Principalele râuri sunt: Sebeș, Strei (cu Râul Mare), afluenți ai Muresului; Bistra, Cerna, Jiu
(cu afluenții săi din zona montană); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Olteț (afluenți ai Oltului),
Argeșul cu afluenții săi ce au izvoare în zona montana (Vâlsan, R. Doamnei, R. Targului,
Dâmbovița), Ialomița cu Prahova.
Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150 dintre care amintim Bâlea,
Podragu, Capra și Doamnele în Munții Făgăraș, Gâlcescu în Munții Parâng, Bucura și Zănoaga
în Munții Retezat-Godeanu)) și lacuri antropice (Vidraru pe Argeș în Munții Făgăraș, Vidra pe
Lotru în Munții Parâng).
5. Populația și așezările
Așezările rurale sunt răsfirate (ca unele localități rurale din culoarul Rucăr-Bran), sau
adunate, pe văi. În prezent densitatea populației este relativ redusă, la mari înălțimi de sub 25
loc/km2, dar în depresiuni mai mare.
Orașele din interiorul Carpatilor Meridionali sunt: Azuga, Bu;teni, Sinaia, (la limita, pe Valea
Prahovei), Brezoi, Călimănești, Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, Băile
Herculane; pe margini, dar mai strans legate, sunt: Comarnic, Fieni, Câmpulung, Băile Olănești,
Horezu, Novaci, Bumbești-Jiu, Caransebeș, Bistra (Otelu Roșu), Orăștie, Cugir, Sebeș, Cisnădie,
Tălmaciu, Avrig, Victoria, Zărnești.
Pe baza resurselor forestiere s-a dezvoltat industria lemnului, cu centre de cherestea situate
chiar în interiorul zonei montane sau centre situate în zonele invecinate, dar care utilizează
materia primă (lemnul) din Carpații Meridionali.
Există și ramuri ale industriei textile și alimentare: prelucrarea lânii, a bumbacului, obținerea
unor produse textile, bere, lactate etc.