108 CONTABILITATE GENERALA base) Re 40 ‘Comertul en gros este practicat de societiile care achizitioneaz marfuri in loturi mari in scopul revanzarii acestora {n loturi mici, citre societitile care practica comer{ en detail sau citre societijile de productie care prelucreazé marfa, »Marfa’, conform dictionarului economic, este un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vinzi- rii-cumparatii Pretul en gros se referd la costul de achizitie al marfii si pretul de vanzare al marfii. definitie a pretului, unanim acceptata, este cea formulata inca din Antichitate de catre Aristotel si Xenofon, care reprezinta preful ca o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus gio poate oferi producatorului (vanzaito- rului) in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe piata. Acesta este preful absolut. Costul este valoarea monetari a consumului factorilor de productie pentru obtinerea unui produs, in timp ce cheltuiala reprezinti angajarea factorilor de productie necesari pentru obtinerea unui produs. al activului, taxele vamale, costurile directe, cum ar fi: costul pregitiriilocatiei, costul transportului, dere pn e e Conform IAS 16 - Imobilizéri corporale, componentele costului unui activ sunt de achizitie b ‘manipulirii si instaliri, testarit activului, consultanta acordata de arhitecti siingineri. Costul de productie se compune din costul de achizitie al materiilor si materialelor consumate, cheltuielile de pre- lucrare a materiilor prime, cheltuielile directe in vederea transformarii in produs finit, precum si cota din cheltuielile indirecte ce revin produsului respectiv. Costul de productie este un factor determinant in stabilirea marimii prefurilor si a politicit de pref, coe Cnet ncrtetas a finit este constituit din: a) ’ ' + costuri directe de productie ~ care euprind costurile + costuri indirecte de productie ~ care cuprind cheltu- de achizitie ale materilor prime gi materialelor directe {eli cu amortizarea utilajelor, cu reparatile acestora, cu cliberate din stoc penira consumul productiv, energia| salarile personalului de conducere sau sectii consumata in procesul tehnologic, salariile muncitorilor direct productiv, gi alte cheltuieli directe de producti eee perenne Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-apro- vizionare gi alte cheltuieli cu accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare saw intrarea in gestiune a bunuluit respectiv. Coser Eee cement eke ans Peete eg Costul de achizitie este costul care regrupeaza totalitatea cheltuielilor generate de activitatea de aprovizionare si stocare a valorilor materiale destinate consumului productiv ~ materii prime, materiale si furnituri consumabile. Modul de identificare si localizare pe elementele materiale stocabile care genereaza aceste cheltuieli ofera posibilitatea delimitarii lor, astfel incit sa formeze: + costuri directe de achizitie - reprezentand preful de cumparare al elementelor stocabile, cheltuielile de transport, comisioane, taxe variabile si alte taxe nedeductibile; + costuri indirecte de achizitie - reprezentind cheltuielile sectorului de aprovizionare, de receptie, manipulare, transport si stocare a valorilor materiale. Costurile financiare, incluse in costul de achizitie si costul de productie, reprezinta costurile indatorari, respectiv dobinda i diferenjele de curs valutar legate de imprumuturile atribuibile productiei.Capitotul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 109 Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie, Prin calculul costului de achizitie se asigura determinarea valorii de intrare in stoc a diferitelor elemente materiale ce vor face ulterior obiectul consumului in procesul de productie. Aceasta inseamna ca in costul complet al produsului nu se va regisi valoarea elementelor materiale determinata in momentul cumpérari, ci valoarea lor de iesire (corespunzitor metodei de evaluare adoptata: CMP, FIFO, LIFO etc.), adica valoarea de cumparare influentata de stocul existent si la care se adaugi cota parte a costurilor indirecte de achizitie, repartizate in baza unui criteriu ales de repartizare. Formula de calcul CMP CMP = Suma (cantitate intrati x pretul) / Suma cantitate intrata Sau cop = Naloreaglobala_ __ Sold intrii Cantitatea global Stoc intrari Wictfie Firma DEMO TEST SRL are un stoc de marfa X, 1.000 buc. x 800 lei/buc. si achizitioneazd el mirfuri, conform facturi fiscale, 400 bac. x 700 lei/buc., TVA 19%. ‘@ Potrivit metodei CMP ealculul costului de achizitie este urmton é cop = 1000x8000 + 400700 1000 buc + 400 bue = 77142 leifbuc. FIFO (primul intrat/primul iesit) ~ metoda potrivit crea costul unitar de achizitie al primei intrai (lot) se atribuie primet iesiri. Dupa epuizarea primului lot, evaluarea se face la costul de achiziie al celui de-al doilea lot intrat g.a.m.d. Metoda prezinta dezavantajul ca, in perioadele de inflatie, apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va pliti un impozit pe profit mai mare. LIFO (ultimul intrat/ultimul iesit) ~ metoda potrivit careia marfurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari. Dupa epuizarea ultimului lot, evaluarea se face la costul de achizitie al lotului anterior intrat, in ordine cronologicd. Metoda prezinta avantajul ca rezultatul brut este mai mic si impozitul pe profit mai mi silieafie Firma DEMO TEST SRL are un stoc de marfiX, 1.000 buc. a pre de 800 ei/buc achiztiones- yi A marfuri, conform facturii fiscale, 400 buc. la pret de 700 lei/buc., TVA 19%. 1, Se vind marfuri pe credit comercial 300 buc. la pret de 900 lei/buc., conform facturii fiscal. 2. Se vind marfuri pe credit cambial 600 buc. la pret de 920 lei/buc., conform biletului de ordin. J ”-» In situatia in care se foloseste metoda FIFO pentru determinarea costului de achizitie al marfu- bs rilor vandute, calculul este urmatorut FIFO Tesi Cantitatea, uc. Pref, Je/buc. | Valoarea, lei Sto initial 1000 800 800.000 Inter 400 700 280.000 lest 1 300 800 240.000 2 600 800 480.000 Sold final 100 800 80.000 400 700 280.000 Sold final total 500 360.000 In situatia in care se foloseste metoda LIFO pentru determinarea costului de achizitie al mirfu- rilor vandute, calculul este urmatorul: LIFO Iesiri Cantitatea, buc, Pref, lei/buc, —_Valoarea, lei Sioc iniial 1000 800 300,000 Intrari 400 700 280,000 lesiri 1 300 700 210.000 2 100 700 70.000 2 500 800 0.000 Sold final 500 800 40,000 Sold final total 500 40.000110 CONTABILITATE GENERALA Contabilitatea sintetici a mirfurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 37 - Marfuri. Contul 371 ,Marfuri” - cu ajutorul lui se tine evidenta existentel si miscarii marfurilor. D Gontul 371 .Minfuri” (cont de activ) c Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfu- | Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfu rilor intrate in gestiune prin cumparare, aport in naturd, _rilor iegite din gestiune prin vanzare, minus de inventar, aduse dea tert plus de inventar primite cuttlu gratuit, | retrageri din aport; adaosul si TVA neexigiblé aferenta adaos comercial si TVA neexigibili, daca inregistrarea se marfurilor vandute a ciror evidenta s-a tinut la pref cu face la pref cu amanuntul, amanuntul. SOLD FINAL DEBITOR - reflect valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sféryitul exercitilu hicaee O societate comercial en gros (cu ridicata) achizitioneaza de la furnizor marfuri in valoare ¥ de 4000 lei, TVA 19%. Societatea vinde mirfurile la pre} de vanzare de 8000 lei plus TVA 19%. ‘@ Inregistrarile in contabilitate sunt urmitoarele: 1, Achiziie de marfuri de la furnizor A = 401 Paez Fm — 371, Marfuri” 4000 4a. der mat 2. Vanzare marfa ancien =] % sean 7 Nein dinvnaremisetor | S00 ap sTWA cla "Sn 3. Descarcarea de gestiune 607 ,Cheltuieli privind mirfurile” | = 371 »Marfuri” 4000 D 371 - Marfuri c wa amo Re nD tow | at00 | RC 130 ow a0m) TC sD Preful de vanzare Sub aspect economic, pretul reprezint’ reflectarea bineasca a valorii bunurilor sau serviciilor, comparate si corelate prin prisma cantitatii, calitatii sia altor criterii, In practica economica se intalnesc dou mari categorii de prefuri + prefuri de aprovizionare: pret de achizitie, pret negociat, pret en gros sau cu ridicata, pret de import, pret de livrare al importatorului, prequl bursei; + preturi de vanzare: preful de vinzare al producatorilor, al importatorilot, pret de vanzare al firmei de comert cu ridicata sau en gros si pret cu amanuntul sau en detail. Marja de manevra a firmel in sabilirea prejulul de vanzare al unui produs depinde in mod direct (i rebuie si fle coerenta) de imaginea produsului si pozitionarea sa pe piata, de tipul de distributie practicat si intensitatea concuren- fialA care se manifesta pe piafa produsului ~ marja practic nuld in cazul unui produs de masa, putin diferentiabil, caz in care va suporta preful impus de piata. Nivelul pretului depinde de raportul dintre cerere si oferta, de gradul de utilitate, de calitatea si accesibilitatea sau raritatea produselor.Capitotul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 111 al marfur Diferenfa dintre preful de vanzare si costul de ac rabat comercial. 1 poarti denumirea de adaos comercial sau Pretul de vanzare (PV) = cost de achizitie + adaosul comercial sau rabatul comercial Transformarea cotei de adaos in cota de rabat se realizeaza folosind procedeul sutei majorate: COTA DE RABAT (%) = (COTA DE ADAOS x 100) / (COTA DE ADAOS + 100) Evaluarea stocurilor, a intrarilor 5 iesirilor de marfuri se face la pret de vinzare format din cost de achizitie la care se adaugi marja bruta. Pentru evidenti, contabilitatea utilizeazi conturile 371 ,Marfuri” si 378 ,Diferente de pret la marfuri’. D CContul 371. Maur” (cont de ati) c Se debiteaza cu prelul devinzare al mirfuriorintratein Se erediteaza cu prey de vinzare al marfurilor patrimoniu (cost de acizitie + adaos comercial) din patrimoniu SOLD FINAL DEBITOR ~ reflect macfurile aflate in stoc la pret de vanzare. Contul 378 ,,Diferente de pret la mirfuri” reflect marja aferenti marfurilor; este un cont rectificativ, bifunctional. D Contul 378 .iferente de pre la marfur” © Se debiteara cu adaosul comercial aferent iesirilor de Se crediteara cu adaosul comercial aferent intrarilor de marfuri, marfuri SOLD FINAL CREDITOR - reflect’ adaosul comercial aferent stocului de marfuri Contul 607 ,,Cheltuieli privind marfurile’, cont de activ, evidentiaza costul marfurilor vandute de catre firme. In azul, inventarului intermitent’, acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premisa ca toate ‘mirfurile aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont este depen- dent de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de firma, > In cazul ,inventarului permanent’, in debitul contului 607 ,Cheltuieli privind marfurile* se inregistreazi costul mirfurilor vandute, odata cu descarcarea contului de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuic debitul contului de rezultate 121, dupa care se soldeaza. > in cazul ,.inventarului intermitent’, in debitul contului 607 ,,Cheltuieli privind marfurile” se inregistreaza costul mirfurilor aprovizionate, iar in credit, la sfaryitul lunii, costul marfurilor in stoc translocate, cu aceast ocazie, in debitul contului de marfuri si costul marfurilor vandute transferat in debitul contului de rezultate. Contul 707 ,.Venituri din vanzri de marfuri” este un cont ce pasiv. In creditul lui se inregistreaza valoarea marfurilor vindute, iar in debit, aceeasi valoare, transferata la sfarsitul lunii in creditul contului de rezultate, dupa care se soldeaza. 3.2. Preturile en detail sau cu amanuntul Pretul en detail sau cu amanuntul este format din pretul de vanzare cu ridicata la care se adauga adaosul comercial (necesar acoperirii cheltuielilor de circulafie si asigurarii unui profit al comerciantului). Adaosul comercial - element component al prefului cu amanuntul, reprezentand diferenta dintre acesta si preful de livrare al marfurilor citre comer, care revine intreprinderilor comerciale pentru acoperirea cheltuielilor de circu- lafie si formarea de beneficii, Adaosul comercial se stabileste sub forma unei cote fixe, exprimata procentual sau in suma absoluta, care se cal- culeaza asupra prefului de livrare. Marimea adaosului comercial este diferentiata pe grupe de marfuri, in functie de cheltuielile de circulagie ale acestora. ‘Taxa pe valoarea adaugata (prescurtat TVA, VAT sau value added tax in engleza) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al unui bun sau serviciu,112 CONTABILITATE GENERALA ‘TVA-ul este un impozit incasat in cascada de fiecare agent economic care participa la cichul economic al realizar unui produs sau prestarii unui serviciu care intra in sfera de impozitare. Dupa exercitarea dreptului de deducere, agen- {ii economici impozabili care au participat la ciclul economic vireaza soldul TVA la bugetul de stat. ‘TVA-ul a fost introdus pentru prima oar in Franta, in 10 aprilie 1954, pentru marile companii. in Romania, s-au aplicat: taxa unica ~ inainte de 1989, taxa cumulata ~ in perioada 1989-1993 (impozit pe circulatia miarfurilor), taxa pe valoarea adaugata - dupa 1993. ‘TVA-ul se aplica tuturor operatiunilor efectuate de catre persoane fizice sau juridice, care implica plati, cu exceptia situatiilor enuntate de lege. eae ea} rc peor anne 5 ' 7 4 Sc SS pee Cota redusi de TVA de 9% se aplici urmitoarelor Cota redusi de TVA de 5% se aplici urmatoarelor prestiri de serviii livrati de bunuri si prestir de servci + cazarea in cadrul sectoruli hotelier sau al sectoa- + manuale scolar, cari, ziare gi reviste, cu exceptia relor cu functie similara, inclusiv inchirierea tere- __celor destinate exclusiv saw in principal publicitatis nnurilor amenajate pentru camping; «+ serviciile referitoare la accesul la castele, muzee, «+ serviiile de restaurant side catering. ease_memoriale, monumente istoriee, monu- mente de arhitectura si arheologice, gridini z00- logice si botanice, tirguri, expozii culturale, evenimente sportive, cinematograte. === —, 1. Dacd unitatea nu este plititoare de TVA: See ea Pa=Ca+Ac Ca+ Act TVA neexigibila Unde: Cas (Cax%Ac) + (CatAc) x 19% Pas prea aminantal Ca= costul de achizitie ‘Ac~ adaosul comercial ‘Ac=adaos comercial Ca = cost de achizitie taxa pe valoare adiugati Determinarea preqului cu amnuntul aferent intrarilor de marfuri: + adaosul comercial (Re = 378) + TVA neexigibila (Re = 4428) + valoarea marfurilor intrate la preful cu aminuntul (Rd = 371) Contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri” este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor, iar dupa funcfia contabila este un cont de PASIV. In Creditul contului 378 ,Diferente de pret la marfuri” se inregistreazi: ~ valoarea adaosului comercial aferent mirfurilor intrate in gestiune (371). In Debitul contului 378 ,Diferenfe de pref la marfuri” se inregistrea ~ valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune (371). Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioade Contul 4428 ,,T'VA neexigibila” este un cont bifunctional, in care se evidentiaza, potrivit legii, TVA neexigibi Soldul contulut reprezinta taxa pe valoarea adkiugat neexigibila + Functioneaza ca un cont de activ cand au loc primiri, cumparari, receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura, In contabilitate se va inregistra TVA neexigibili in loc de TVA deductibila pana la sosirea facturii de la furnizor, astfel functionand ca si un cont de activ, + Functioneaza ca un cont de pasiv atunci cand se vind bunuri, se executi lucriri clientilor cirora nu li s-a intoc- mit factura. Contul 4428 (TVA neexigibila) va inlocui contul 4427 TVA colectata pina la intocmirea facturii In momentul intocmiri facturii citre clienti contul 4428 TVA neexigibila se va inchide prin debitarea sa in cores- pondenta cu 4427 TVA colectata (P).Capitotul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 113 licefie ALPASRL este o socitate comercial yen detail” (cu aminuntul) si achiztioneardmarfurila costal x de achizitie de 10.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 30%. ‘@ ‘Marfa achizitionati se intregistreaz4 astfel: « = = 401 ,Furnizori” 11.900 PL) ir sis rao 4426 .TVA deductibila” 1900, Prejul de vanzare cu amanuntul se va stabili in functie de sortimentul de marfa 371 «Marfuri™ = ]% 5470 378 ,Diferente de pret la marfuri” 3000 4428 .TVA ncexigibila? 2470 Unde, adaosul comercial (contul 378) a fost calculat astfel: 10,000 x 30% = 3000 Tar TVA neexigibil: (10.000 + 3000) x 19% = 2470 {n debitul contului 371 ,.Marfuri” se regaseste preful de vanzare cu amiinuntul pentru marfa achizi- {ionata cu cele trei componente: costul de achiziie, adaosul comercial, TVA neexigibil, Evaluarea iesirilor de marfuri a 1. Daca unitatea practicd cote de adaos diferentiate pentru 2, Dac unitatea practic’ cota unied de adaos comer- diferitelesortimente de marfuri: cial, cota de rabat se calculeazi folosind procedeul (Si378-+ Re 378) sutei majorate, (Cota de adaos x 100) i exclusiv TVA neexgibil Cota de rabat (%) (Si371 + Rd 371) exclusiv TVA neexgibila)"100 ota de rabat (8) = (Gra de adaoe +100) {n conditiile in care evidenfa marfurilor se jine la preful cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugati (TVA), apare necesitatea evidentierii acestei taxe pina in momentul vanzarii marfurilor, in contul 4428 ,, TVA neexigibila’. Evident, in momentul vinzarii mérfurilor, aceasta taxi va fi transferat’, devine exigibild si apare contul 4427 ,TVA colectata’. Pentru taxa pe valoare adiugata cuvenita furnizorilor se va folosi, in mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibila”. Wetec ALFA SRL vinde marfuri in valoare de 8000 lei, cu incasare prin banca, inregistrarile contabile ¥ ‘sunt urmatoarelele: & A 707 .Nenituri din vanzarea marfurilor” 8000 4427 TVA colectats” 1520 TVA colectata se calculeaza prin procedeul sutei marite astfel: 8000 x 19/100 = 1520 Descircarea gestiunii 1 Pret de vanzare cu ammuntul,inclusiv TVA 9520, lei de marfurile vandute > "TA colectaté(randul 1 x 19/119) 1520 lei aoe at 3. Pret de vanzare fird TVA (randul | - randul 2) 8000 Tei 4 Adaos comercial (randul 3x 30/ (100+ 30) 1846 lei 5 Cost deachiziie (randul 3 - randul 4) 6154 lei Daca societatea practica un adaos comercial in procent fix (30%), adaosul comercial aferent ‘miarfurilor vandute se poate afla si prin aplicarea procentului sutei marite. % = 371 ,Marfuri” 9520 607 ,Cheltuieli privind marfurile” 6154 378 .Diferente de pref la marfuri” 1846 4428 .T'VA neexigibi 1520114 CONTABILITATE GENERALA Daca societatea practic cote de adaos diferite, pentru determinarea adaosului comercial aferent mirfu se foloseste procedeul coeficientului de repartizare K,, care se calculeaza cu formula: Ea CE ere ey) K=(i ae Pees ‘Acest coeficient K se inmulfeste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scizut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707, 3.3. Reducerile de pret Rabat (ra), remiza (re), risturn (ri) Literatura roméneasca de specialitate in domeniul activitatii comerciale foloseste termenul generic de ,reduceri de ref” pentru toate reducerile comerciale sau financiare, utilizand nojiunea de rabat comercial numai in sensul re- strins, particular, traditional de reducere de pret din pretul cu amiinuntul acordata de producator si / sau de angrosist ‘vanzitorului final, atunci cind primi doresc sa controleze preful de desfacere cu amanuntul. In prezent, controlul se face mai ales prin metode promotionale, producatorul aplicand menjiunea ,pre{ de desfacere recomandat” pe amba- Jajul produsului, Legislatia romaneasca in domeniul comercial foloseste termenul de reducere de pret sau pref redus pentru toate reducerile comerciale, acordate pentru: vanzarile din magazine sau depozite de fabric, pentru: defecte calitative, ‘cumparari in cantitafi mari, in campanii promotionale, soldari pentru articole de sezon, vanzare accelerata (a unor produse perisabile sau susceptibile si iasd din termenul de garantie), lichidare de stoc sau de magazin et. Scopul reducerilor comerciale este comercial, pentru stimularea vanztii respectivei marfi in perioada convent’, Reducerile comerciale duc la reducerea veniturilor comerciale, respectiv la reducetea cifrei de afaceri. De regul’, reducerile comerciale se acordi sub forma unui procent din prejul brut, dar se pot acorda gi in suma fixa Literatura contabilé romaneascé utilizeaza in mod constant notiunile de rabat, remiza gi risturn pentru reducerile comerciale gi scont de decontare pentru reducerile financiare (sau de casa), fie ci sunt primite sau acordate si indife- rent daca apar la facturare sau ulterior, cu urmatoarele sensurl: Rabatul reprezinta reducerea practicati, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor siclient, finandu-se cont de unele defecte de caltate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fati de clauzele prevazute in contract. Remiza este reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului curent de vinzare, {inandu-se cont de volurul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in cadrul portofotiului de clienti al vanzitorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra prefului brut, procent prevazut in oferta de prejuri a firmei sau care rezultd din negocierea dintre cei doi parteneri comerciali In ceea ce priveste notiunea de remiza”, aceasta apirea in legislatia si lteratura de specialitate dinainte de 1989 si reprezenta o forma de salarizare a personalului din comerful interior si cooperatia de consum, care vindea marfuri cu aménuntul, mai ales in magazinele cu amanuntul, depozitele cu ridicata si unitigile de alimentatie publics, si cunostea ous forme: a) personalul operativ si muncitorii din unitatile comerciale cu am&nuntul si de alimentatie publica si din depozitele cu ridicata erau retribuiti (salarizafi, remunerati) prin remiza expri- mata prin cote la 100, 1.000 sau 10.000 lei desfacere; ») personalul operativ din unitafile de alimentafie publici cu un inalt nivel de prezentare si or- ganizare era retribuit prin (cota de) remiza adaugata la nota de plata. Cota de remiza era de 10 sau 12% aplicata la valoarea total a consumatiei de pe nota de plata, in functie de nivelul ‘unitafilor, din care 2% in medie pe intreprindere se putea utiliza pentru recuperarea pierde- rilor (sparturilor etc.) la inventarul de servire.Capitotul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 115 Risturnul inseamna o reducere de pret calculata asupra ansambluh acelasi cumparator pe o perioada determinata. operatiflor efectuate cu De regula, reducerile comerciale sunt acordate sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixi, Reducerile comerciale acordate reduc veniturile din exploatare (conturile 701-708, dupa caz), iar cele primite diminueaza cheltuielile cu achizitia stocurilor, a serviciilor, lucri- rilor sau utilititilor respective (conturile 601-608, 611-614, 622-624 etc) De asemenea, in literatura si activitatea practica din fara noastra se mai foloseste nojiunea de ,retur (de marfa)" pentru produsele necorespunzatoare calitativ sau sortimental, ori pentru cele rimase nevandute, returul efectuandu-se fie intre magazin/restaurant si depozitul propriu, fie intre firma care returneaza (trimite inapot) produsele primite spre vanzare in consignatie (ramase nevandute) si firma care ile-a incredinfat in acest scop, la terminarea perioadei contractuale. Eviden{a contabila a reducerilor comerciale Reducerile acordate la facturarea marfii si inscrise pe factura de achizitie determina reducerea prejului de van- zare la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. + In ceea ce priveste cumpainitorul - reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie se ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor. Daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acoperd in totalitate contravaloarea bunurilor achizitio. nate, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justi: ~ pe seama veniturilor curente (contul 758 .Alte venituri din exploatare” 5 ~ pe seama veniturilor in avans (contul 475 ,Subventii pentru investiti”), in cazul imobilizarilor corporale si necor- porale. Veniturile in avans aferente acestor imobilizari se reiau in contul de profit si pierdere pe durata de viata a imobilizarilor respective. + In ceea ce priveste vanzétorul - veniturile din vanzarea marfurilor sau a serviciilor se ajustea7A cu valoarea redu- cerilor acordate. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul contului 707 .Venituri din vanzarea marfurilor” pretul de vanzare redus, iar cliental in debitul contului 371 .Marfuri” costul de achizitie redus. Reducerile se acorda ulterior facturarii marfii gi inscrise pe o alta factura, se evidentiaza in contabilitate prin intermediul conturilor: contul 709 ,Reduceri comerciale acordate’, iar cele primite, contul 609 ,Reduceri comerciale primite’ Contul 709 ,Reduceri comerciale acordate” tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera. Aceasti reducere corecteaza veniturile ce compun cifra de afaceri neta, deci poate fi asimilata cu o cheltuial. Contul 709 ,Reduceri comerciale acordate” functioneaza dupa regula conturilor de Activ. In debitul contului se inre- gistreaz:— valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturari. Se inchide la sfarsitul perioadei prin creditul contului 121 ,Profit sau pierdere” Contul 609,,, Reduceri comerciale acordate” tine evidenta reducerilor comerciale primite ulterior facturarii, indi- ferent de perioada la care se refer’, Contul 609 ,, Reduceri comerciale acordate” functioneaza dupa regula conturilor de Pasi. In creditul contului se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (401), Se inchide la sfarsitul perioadei prin creditul contului 121 ,Profit sau pierdere” Nu are sold la sfarsitul perioadei. In ceea ce priveste TVA, exist urmatoarele situatii a) Reducerile acordate la momentul livrai Potrivit pet. 31 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificirile si completarile ulterioare, respectiv normele date in aplicarea art. 286 alin. (4) lita) din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se includ in baza de impozitare a taxei, daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficial clientului la momentul livrari/ prestirii gi nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau a une liver cazul stoc116 CONTABILITATE GENERALA ) Reducerile acordate ulterior livraril/facturarii Conform art. 287 lit ¢) din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art, 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. ire Acordarea unei reduceri comerciale a In luna ianuarie 2017, societatea ALFA SRL ii vinde unui client marfuri in valoare de 3.500 lei é + TVA 19%, Societatea ii acorda clientului o reducere comercial de 10% sub forma de remiza + Discountul este acordat pe factura de vanzare {In situatia in care reducerea este acordata la momentul facturarii, aceasta ajusteaza veniturile. ~ Inregistrarea vanzarii marfurilor si a reducerit acordate: 3749 ei | 411 ,Clienti” =| % 3749 lei 707 Nenituri dinvanzarea marfurilor” 3150 ei 4427 TVA colectati" 599 lei + Discountul este acordat pe o facturt ulterioard In aceasta situatie, reducerea este evidentiata cu ajutorul contului 709. ~ Inregistrarea vanzirii marfurilor: 3749 lei | 411 ,Clienti”™ % 3749 ei 707 .Nenituri dinvanzarea marfurilor” 3150 lei 4427 TVA colectata" 599 et ~ Inregistrarea reducerii acordate: 350 lei 709 ,Reduceri comercialeacordate” = 411 ,Clienti” 350 lei =67lei 411 Client = | 4427 {TVA colectats” ~67 ei Daca se face o ierar- eet t peer tiey reducerilor de pret Cee cs Prrerirte: > rabaturile sunt destul de frecyente, ca urmare a reclamafiilor clientilor; > ristumnele, foarte freevent practicate, datorité naturi scestoras > sconturile, generate de plata anticipata, destul de freevents > remizele, mai rar practicate Din punctul de vedere al metodologiei de calcul i contabilizare, trebuie si se aplice urmatoarele reguli: - toate reducerile de pret sunt inscrise in factura; reducerile comerciale premerg reducerile financiare; - reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna c& procentele sau sumele absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra ,netului” anterior; in cadrul reducerilor comerciale, mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele gi risturnurile; - scontul de decontare se aplici dup’ ultima reducere de natura comercial, adica la netul comercial; - aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in vigoare (art.137 si 138 din Legea 571/2003 si pet. 22 din HG 44/2004); - reducerile comerciale, acordate initial, adic in momentul intocmirii facturii de vanzare cumparare, desi inscrise in facturd, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la client. DERETINUT! jeferitor la tehnica ical a educerilor de pret, rebuie si rejinem urmatoareleregul ep = Conform prevederilor art. 137 alin. (3), din Codul fiscal, ,nu se cuprind in baza de impositare ataxei pe . valoarea adiugati rabaturle, remizele, visturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori a direct clientilor’; ~ Conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, baza de imporitare a taxei pe valoarea adaugat se ajus- taza in situatia in care reducerile de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea servicilor; - Pentru anu fi incluse in baza de impozitare a TVA, in conformitatecu pet. 22 din Hotararea Guvernului ne. 44/2004 privind Normele la Codul fiseal, ,rabaturile, remizele,risturnele, scontutile gi alte reduceri de peet care nu se cuprind in baza de mpozitaretrebuie si fie reflectae in facturifiscale sau alte Cocumente legal aprobate, sa fie in beneficiul clientului si sai mu consituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau 0 contrapartida pentru o prestafie oarecareCapitotul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 117 Reducerea de naturd financiard, denumita scont de decontare, cuprinde reducerile financiare care se acord cu tun scop necomercial, de regula pentru a stimula clientul si pliteasca mai devreme sau pentru a-l stimula sa foloseasca © anume forma de plata. Reducerea de natura financiara nu este legata de un anumit produs, ci de o valoare si de 0 frecvena a platilor. Scontul de decontare se defineste ca reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate ina inte de scadenta normala, adicd 0 bonificatie acordata clientului de citre furnizor pentru plata cu anticipatie a unet sume datorate de client, Reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara (contul 667 ,Chel- tuieli privind sconturile acordate”) la cel care il acorda (furnizorul) sica un venit financiar (contul 767 ,Nenitari din sconturi obtinute”) la cel care il primeste (clientul). Scontul de decontare se acorda pentru achitarea datoriei inainte de scadenta, Aceste tipuri de reducere se aplica in cascada, in urmatoarea ordine: rabat, remiza, scont. La finele perioadei se aplica risturn, on gm ce area 7 oH r > ’ y y ' E + reducerile se caleuleaz in a 7 «+ reducerile comerciale z y + opereaza inital + TVA seaplica asupra premerg reducerile eee eae rabaturile, spot ‘netului financiar financiare; Ret n on nee remizele; (ultimului net). Kerr ae e cr Pee eee rere + ’ ’ ’ Se eas | + NET FINANCIAR + TVA + NET DE PLATA din facturi Reduceri financiare uieetie ALBA SRL are de incasat creanje din vinzarea marfurilor de la BETA SRL in valoare ¥ de 8000 lei, scadente la 22.06.2017. @ Conform clauzelor contractuale, BETA SRL poate beneficia de o reducere financiari de 5% din valoarea totali de plata daca achitd integral inainte de data scadenta. A BETA SRL achiti integral prin banca la data de 10.06.2017 si deci va beneficia de reducerea de 5%, adica de 400 lei. a) Inregistrarea facturii de vanzare 8000 4111 ,Clienti” = 707 ,Venituridin vinzarea mifurilor” 8000 ) Inregistrarea reducerii financiare acordate gi a creantet incasate de ALFA SRL 400 667 ,Cheltuieli privind sconturile acordate” = 4111 .Clienfi” 400 ) Inregistrarea incasarii creantei 7600 | 5121 ,Conturi la banci” ALLL ,Clienyi” 7600 Inregistrarea reducerii financiare primite dela ALFA SRL si plata datoriei a) Inregistrarea contabila a reduceriifinanciare primite 400 401 ,Furnizori” = 767 Venituri din sconturi obtinute” 400 b) Plata datoriei 7600 401 Furnizori” = 5121 ,Conturi la banei” 7600118 CONTABILITATE GENERALA slicefie ALTA SRL achiitioneazi marfuri, cu pret de cumpirare 0.00 lei, abat 5%, scont de decontare v ‘@ 3%, TVA 19%. Scrieti formula contabila privind achizitia de marfuri. Marfuri 40.000 ei PY Rabat 5% 2000 lei cL NET COMERCIAL 38.000 ei Seon 3% 1140) ei NET FINANCIAR 36860 Ie TVA, 1986 7003, Ie ‘TOTAL FACTURA 43.863 ei a) Inregistrarea contabili a facturii de achizitie marfi 45,003 % = | 401, Fumnizori” 45.003 38.000 371 .Marfuri” 38.000 70034426 sTVA deductibila” 7003 b) fnregistrarea scontului 1140 401_,Furnizori” = | 767 .Nenituri din sconturi objinute” 1140 Inregistrarea marfurilor la pret de achizitie i 1. Intreprinderea comercial DEMO TEST SRL are in stoc marfa ,test’, 1000 buc. X 800 leifbuc., achizi- its fioneaz mirfuri conform facturiifiscale, 200 buc. x 750 lei/buc., TVA 19%. (@ obscene % 178,500 lei ») si ee = | 401, Furnizori’ {150.000 1et | 371 Marfa’ 28.500 lei | 4426 ,TVA - deductibils” Conform facturiifiscale 2. In data de 12.02.2017 vinde marfa pe credit comercial 100 buc. x 900 lei/buc., conform facturii fiscal x 107.1001ei 411 ,Clienti” =| % 107.100 lei 707 .Nenituri din vanzarea 0.000 lei ‘marfurilor” 4427 TVA - colectata” 17.100 lei Conform facturiifiscale 3. fn data de 15.02.2017 vinde eu facturdcdtrecliengi a 150 buc. la pre| de vanzare 1000 le/buc, TVA 19%. 178.500 lei 4111 ,Clienji” =[% 178.500 lei 707,Nenituri din vanzarea 150.000 lei ‘mixfurilor” 4427 TVA - colectata” 28.500 lei Conform facturiifiscale Noti: Pentru a calcula rezultatele din vanzarea mirfurilor, este necesara cunoasterea costului de achizitie al marfurilor vandute. Conform metodei CMP, calculul este urmatorul: cop ~ 800.000 lei + 150.000 ei _ 950.000 lei _ 1000 bue.+200buc. 1200 uc. Prin urmare, iesrile sunt 250 buc. x 791,66 lei= 197.915 lei 791,66 lei/buc. 4. Se inregistreazi descircarea gestiunii de marfuri vandute la cost de achizitie de 791,66 de lei in data de 28.02.2017. 197.915 lei 607,Cheltuili privind marfurile” = | 371 ,Manfuri” 197.915 lei Conform jurnalului de vanzriCapitotul 3 © PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL,CLASIFICARE 119) 5. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli Data 28.02.2017 197.915 lei | 121 ,Profit si pierdere” = | 607 ,Cheltuieli privind marfurile” 197.915 lei Conform notei contabile Data 28.02.2017 24,000 lei 707 ,Venituri din vinzarea mirfurilor” = | 121 ,Profit si pierdere” 24,000 lei Figa de cont analitic pentru marfa ,Demo’ Rae inital Cantitate Valoare PU I Ez Stoc D c Sold Si - : 1000 800.000 | 800 Intrari 200 1200 150.000 950,000 750 Tesiri = 100 1100 90.000 860.000 | 791,66 Tesiri 150 950 150.000 710.000 | 791,66 Rulaje 200 250 : 150.000 240.000 a ‘Total sume 1200250 950 950.000 240.000 710.000 | 791,66 fnregistrarea sistematicd: 371 yMiirfuri 607 ,Cheltuili privind marfurile” Explicatia Debit Credit Explicafia Debit Credit Sold initial 800.000 - Sold initial - - Intra 150.000 - Intrari 197.915 Tesi 197.915 lesiri 197.915 Rulaj 150.000 | 197.915 Rulaj 197.915 | 197.915 ‘Total sume 950.000 | 197.915 Total sume 197.915 197.915 SED 752.085 SED 0 707 ,Venituri din vanzarea marfurilor” 4111 ,Clienti” Explicatia Debit Credit Explicatia Debit Credit Sold initial - - Sold initial Intrari 90.000 Intrari 107.100 Intrari 150.000 Intrari 178.500 Iesiri 240.000 Ralaj 285.600 Rulaj 240.000 | 240.000 Total sume 285.600 Total sume 240.000 | 240.000 SFD 285.600 SEC 0 401 ,Furnizori” 121 ,Profit si pierdere” Explicafia Debit Credit Explicafia Debit Credit Sold initial Sold initial Intra 178.500. Intrari 240.000 Iesiri : Tesiri 197.915 Rulaj 178.500 Rulaj 240.000 | 197.915 ‘Total sume 178.500 Total sume 240.000 | 197.915 SEC 178.500 Sold final-profit 42.085120 (CONTABILITATE GENERALA Daci se foloste metoda FIFO pentru determinarea costului de achizife al marfurilor vandute, calcul este urmitorul: Data 3.02.2017 3.02.2017 12.02.2017, 15.02.2017, Stoc initial Intra Q Pret Valoare Q Pref Valoare 1000 800 800.000 200 | 750 150,000 inregistrarea marfurilor la pret de vanzare itn & 2d Data 03.03.2017 Data: 03.03.2017 Data: 10.03.2017 Data: 13.03.2017 Data: 31.03.2017 Data: 31.03.2017 Data: 3.03.2017 Q 100 Tesiri Stoc final Pret Valoare Q_ Pret __Valoare 1000 800 800.000. 200 750 | 150.000. 1200 950.000 800 | 80.000 900-800 720.000 200 | 750 | 150.000. 1100 870.000 1000 150,000,750 800 | 600.000 200 750 | 150.000 Total 950 | 1550 750.000 Intreprinderea TEST DEMO SRL cumpara marfuri in valoare de 25,000 de lei, TVA 19%, conform facturii fiscale, Pentru aceste marfuri, firma practicd si inregistreaza un adaos comercial de 30%, desfa- ‘cerea mirfurilor se face numai en gros. a) Receptia marfurilor % 25.000lei 371 .Marfuri” 4750 lei 4426 .T'VA ~ deductibila® Conform facturiifiscale b) Inregistrarea adaosului comercial: 7500 lei | 371 ,Marfuri” Conform notei de intrare-receptie ©) Vanzarea integral a marfurilor 331175lei 411 .Clienti® 4) Scoaterea din activ a marfurilor vandute % 25.000 1ei 607 , 7500 lei eltuili privind marfurile” 378 ,Diferenfe de pret la mirfuri” Conform jurnalului de vanziri ¢) Inchiderea conturilor de venituri, cheltuieli si TVA 32.500 lei 707 ,Nenituri din vanzarea ‘mifuriloc” Conform notei contabile 25.000 lei 121 Profit si pierdere” Conform notei contabile % 617,5|el_ 4427 .TVA— colectata” 41325 lei 4423 ,TVA — plata” Conform decontului de TVA 401 ,Furnizori” 29.750 lei 378 ,Diferenge de pretla marfuri” 7500 let % 331175 lei 707 ,Venituri din vanzarea 32.500 lei ‘mafusilor 4427 ,T'VA - colectati” 6175 let Conform facturiifiscale 371 ,Marfuri” 32.500 lei 121 , Profit gi pierdere” 32.500 lei (607 ,Cheltuili privind marfurile” 25.000 lei 4426 TVA ~ deductibila” 4750 leiCapitolul 3 @ PRETURILE MARFURILOR: DEFINITIE, CARACTERISTICL CLASIFICARE 121 Inregistrarea marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul itetieg, Inteprinderen DEMO TEST SRL achizoneaz un toc de mari I cost de achiite (CA) de ‘3 10,000 de lei, adaos comercial (AC) 20%, TVA 19%. Soldul inijial al contului de marfuri este S 2000 de leis al celui de diferente de pret de 100 nefavorabilé. Ulterior marfurile sunt vindute la pret de vanzare cu amanuntul de 5000 lei. a) Se inregistreaza achizita si vinzarea marfurilor la pref de vanzare cu amanuntul (PVA) PVA =CA + AC + TVA neexigibila = 10.000 + 2000 + 2280 = 14.280 lei % = | 401 ,Furnizori” 11.900 lei Data 10.0001ei | 371 yMarfur 03.03.2017, 1900lei 4426 .T'VA - deductibila” Conform facturiifiscale b) Inregistrarea adaosului comercial sia TVA neexigibili Data: 4280 lei | 371 .Mirfuri® =) % i 280 ek 378 »Diferente de 2000 lei te 4428 ,T'VA~neesigibila” 2280 lei Conform notei de intvare-receptie ©) Vanzarea mairfurilor in numerar Data: 5000lei 5311 ,Casa in lei” = |% 5000 lei A 707 Nenitucdinvinaavea misfurloe” 4203 lei BOO) 4427 TVA —colectats” 797 le Conform facturiifiscale si monetarului 4) Scoaterea din activ a marfurilor vandute, la sférsitul perioadei de gestiune, conform jurnalului de vanzati % 371 ,Marfuri” 500 lei Data: 3571,4ei_| 607 ,Cheltieliprvind marfurle” 31.03.2017 6304lei 378 »Diferente de pret la mirfuri™ 798,2lei 4428 .TVA — neexigibila” Conform jurnalului de vanzari - Determinarea coeficientului mediu de diferente de pret (adoas comercial) K378 = (Si378 + Rc378) / [(Si371 + Rd371) - (Si4428 + Ro4428)] = (100 + 2000) / ((2000 + 14280 - 2280)] = - Determinarea diferentei de pret (adaos comercial) aferent marfurilor vindute Cota de adaos comercial aferenta iesirilor (K378) ¢) Inchiderea conturilor de venituri, cheltuieli si TVA, Data 4203 lei 707 .Venituri din vanzarea 121 Profits pierdere” 4203 lei Oot ‘marfurilor Conform notei contabila Data: : : = Ter os - opener 44203 lei 121 ,Profit si pierdere’ = 607 ,Cheltuieli privind marfucile 4203 lei Conform notel contabile Data: % = (4426 .T'VA - deduetibila” 1900 lei 31.03.2017 798 lei 4427 .TVA — colectata” 102 lei | 4423 ;TVA de plata” Conform decontului de TVA Termeni-chele: pref, cost, cheltuiald, cost direct cost indirect, cost de achiiple, “=== costuri financiare, CMP. FIFO, LIFO, TVA, rabat, remizd, risturn, scont. y