(19) OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII $I MARCI ay RO 127402 A2 ow eI am CO8L 3/02 (2006 09. A23L 10522 °°) (2) CERERE DE BREVET DE INVENTIE 21) Nr.corere: a 2010 00984 (22) Data de deposit 18.10.2010 (41) Data publican ceren 50.08.2012 OP! nr, 672012 (71) Solictant SINSTITUTUL NATIONAL DE (CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA LASERILOR, PLASME! $1 RADIATIEL, STR. ATOMISTILOR NR 409, MAGURELE, IF, RO 72) loventatr: “ NEMTANU MONICA ROXANA, STRHUEDINNR9, BL. 1, SC.2,AP.68, ‘SECTOR 4, BUCURESTI B, RO: “ BRASOVEANU MARIANA MIRELA STR. GPT. N. LICARETNR 1, BL 398, SCA ‘AP.40_ SECTOR 3, BUCUREST. B, RO: SDUTA DENISA-EGLANTINA ‘ALEEA SANDULESTI NR. 7. BL ET7, SC.1 ET, AP.#9, SECTOR 6, BUCURES 8 + MELTZER VIORICA, ‘STR, LUNCA BRADULUINR.6, BLM, 'SG.2, AP.115, SECTOR 3, BUCURESTI, 8 RO «4 AMIDON MODIFICAT PRIN RADIO-DEGRADARE CU FASCICUL DE ELECTRONI ACCELERATI (67) Rezumat: Invenfia se referd la un procedeu de modificare amidonului pentru aplicatilalimentare, Procedeul con- form inventiei consta din radio-degradare la presiunea ‘si temperatura camerel, cu un fascicul de electroni de 6 MeV, In domeniul 10.50 kGy, cu un debit de doza de 2 kGyis, prin care se produce fenomenul de rupere a lanfului’polimerie al amidonulul, cu formarea de fragmente cudiferite mase moleculare, objinandu-se un amidon modificat, avand o temperatura de gelatinizare de 56.,69°C. Revendicaii: 6 Figuri: 3 x ince grisea © de fa data publcicorerde brow, cororea asigur In mod proviou,solbtntul, protect content pot depos 847091, cuexcopfa covunor In care coorea de breve db vaio a fot Sou concer indeed Indore preter conor de corer de ove de ven ste daterminal dds venice coinuto Ih cotevea putea cnfoate cuart23 ain (1) “(3 RO 127402 A2« doe cod | i AMIDON MODIFICAT PRIN RADIO-DEGRADARE CU FAS L DE ELECTRONI ACCELERATI Invengia de fata se refer la obtinerea de amidon modificat cu caracteristici functionale mbunatatite pentru aplicafii alimentare, prin procesul de degradare, indus de interactia electronilor accelerati cu amidonul nativ Amidonul, unul dintre cei mai rispanditi biopolimeri, este o surs valoroasi de polizaharide naturale, care serveste drept depozit neosmotic in celulele plantelor (amitopiaste) si reprezent energia de rezer in seminje. tuberculi si radacini [1.2]. Constituentul principal (99%) al amidonului granular este D-glucoza, care se wiseste in doudi forme polimerice diferite, amiloza si amilopectina [1]. Amiloza este format& dintro catend liniara de (1.4)-a-D- glucan, cu toate c& in unele amitoze sunt evidente unele ramificari 1,6 [3]. Amilopectina este format dintro structura ramificata, arborescenté ce contine atét legaturi (1.4)-c-D intre resturile de D-glucoz4, cat si legaturi (1,6)-c-D [4]. in general, amidonurile contin 20-30% amiloza [5] si 75-80% amilopectind [5,6]. Amtidonul se extrage din cereale (ex. porumb, grdu, orez, sorg), tuberculi (ex. cartof), radacinoase (ex. manioc, cassava), legume (ex. mazire, fasole, linte), fructe (ex, banane verzi), trunchiuri de copac (ex. sago, palmicr) si frunze (ex tutun) [7]. Ca sursa regenerabila, indiferent de provenienta sa botanic, amidonul este important atat pentru nuttitie, cat si pentru aplicafii nealimentare. Propri fe sale, cum ar fi umiflarea, gelatinizarea, viscozitatea, adezivitate, formarea de filme, biodegradabilitatca sau hidrofilicitatea [2] determina multitadinea de aplicatii industriale in care poate fi folosit. in stare izola Amidonul este utilizat pe scara larga in industria alimenta pur, e@t si drept constituent al unor produse alimentare. in principiu, rolul amidonului este de a iona ca un "burete”, absorbind cea mai mare parte a apei nelegate si conferind structura gi textura dorit pentru cele mai multe alimente. De asemenea, poate fi preparat gi uscat pentru obfinerea unui produs pregelatinizat, dipersabil in apa rece care sti la baza multor geluri gi budinei instant. Amidonul poate fi hidrolizat si omerizat pentru a produce induleitort izomerizasi din sirop de porumb, sirop solid de porumb sau sirop de porumb cu confinut ridicat de fructozi, Alternativ, poate fi fermentat pentru objinerea etanolului si a altor produse din industria chimi Amidonul are o serie de aplicatii si in alte industrii, cum ar fi cea farmaceutica, textila, de ad i, a hartiei [1.4], a cernelurilor [8]. De asemenea, este folosit in aplicatiile din bfo-2010-003 8H - 18 -10- 2010 domeniul petrolier [4] in forma sa pregelatinizatd unde indeplineste rolul de agent de suspendare si mentine viscozitatea fluidului de forare, totodati diminuand pierderea de lichid. in industria farmaceutica [9] amidonul este folosit ca liant, iar in produsele cosmetice este folosit in special amidonul de orez ca pulbere antiseptica. Cu toate acestea, utilizarea sa in forma nativa este restricfionata de amumite imitaei (10) in aplicatii specifice preeum viscozitate mare, solubilitate in api rece redusa, instabilitatea pasielor, ete., datoriti structurii sale. Din acest motiv, amidonul este frecvent supus . fizice, enzimatice sau chiar combinafii ale tor in vederea modificari si obfinerii anor propriet’ti functionale potrivite aplicafiilor industriale specifice. Cea mai intrebuit tinere a amidonului modificat este cea chimica, care ins este de cele fata cale de of mai multe ori complex, costisitoare si de lung’ durata. Modificatile chimice ale amidonului inchid reaetii generale precum hidroliza catalizatd de acizi, degradarea in conditii bazice (im ales alealine), alcooliza gi fenoliza, reducerea, oxidarea, eterificarea, esterificarea cu acizi organici si anorganici, acetilarea, formarea de deri (i metalici, halogenarea, aminarea, 50 kKGy) {27, 28} au aritat, pe de o parte, c& gradul de degradare a macromoleculei de amidon ste depinde de starea fizicd (solid sau lichid) 5 pede a structurii macromoleculare care eonduce la alta parte cd are Joc amorfizarea considerabi! cresterea solubilizirii in apa rece a amidonului. Scopul invenjiei consti in objinerea de amidon modificat avand caracteristici fanejionale imbundtatite, destinat apli atiilor de uz. alimentar, prin dezvoltarea unei metode modeme, eficiente, rapide, economice, in acelasi timp si ecologice de tratare eu fascicul de electroni accelerati. Modificarea in fascieul de electroni accelerati a amidonului, ¢% nform inventiei, implica operatiuni de stabilire a conditiilor de tratament, de pregatire a probelor si expunerea lor in fasci sul. Amidonul se utilizeaza in forma solida (pulbere), atamentul cu fascicul de electroni vge2010-0098H - 18 -10- 210 acceleraji cu energie de 6 MeV se realizeaza in mediul ambiant, la presiunea si ‘emperatura camerei, cu doze de iradiere in domeniul 10 ~ 50 kGy. Modificarea amidonului in fas ul de electroni accelesati, conform inventiei, prezint& vurmatesrele avantaje Jaturd total utilizarea aditivilor, catalizatorilor sau a altor agenti poluanti, ~ nu generea7a produsi secundari nedoriti, = nu prezinti rise de contaminare radioactiva, + este rapida si permite controlul simplu si precis al parametritor de procesare, ~ permite proceserea materialului gata ambalat. EXEMPLUL 1: Procedeul de modificare in fascicul de electroni a amidonutui Procedeul de modificare a amidonului in fascicul de electro implica in. principal operatiuni de stabilire a condifiilor de watament, de pregitire a probelor si expunerea lor in fascicul. in Schema 1 sunt prezentate in mod sintetic si sugestiv etapele de derulare ale tratamentulut cu fascicul de electroni a amidonului intr-o prima etapa a procesului de tratare si modificare a amidonului in fascicul de electroni pentru setarea parametrilor se stabiles conditiile de tratament prin determinarea geometsiel de itadiere (configurafia cimpului de iradiere, parcursul util in material si ea parametrilor de tratament (curent fascicul, debit doza, doze de iradiere) si stabilirea sistemului dozimettic de verificare a dozelor de iradiere. ‘elerati se realizeaz& in mediul ambiant, la Tratamentul cu fascicul de clectroni a presiunea si temperatura cameré pentru un debit de doz de 2 kGy/min. Dozele de iradiere in. domenit 10 ~ 50 KGy se verificd cu ajutorul dozimetriei cu film de triacetat de celuloza (TAC), iar erorile de estimare a dozei nu depagese 5%, Amidon de porumb, griu, ofez si cartof sub forma solids, granulara (pulbere) se Smpacheteazd in pungi de polietilena cu dimensiuni ocupand o arie care permite objinerea unei uniformitati a dozei de iradiere de peste 90%. Grosimea probelor este variabila in functie de densitatea materialului si energia cinetic& a fasciculului tindndu c seama de parcursul util al electronilor in material, ,, adic’ parcursul la care doza de iesire este egal cu doza de intrare in material pentru iradierea pe o singur fata a materialului {29) catculat pe baza relatiei (1):0c2010- 0098 b - 1 -i0- 2010 ay unde: E —energia cinetied a electronilor accelerati [MeV], p~ densitatea materialului [g/cm’]. Apoi probele ambalate sunt pozitionate pentru efectuarea tratamentului in incinta de iradiere si verificate condifiile de siguranyS si stabilizayi parametri de lucru. Se pomeste fasciculul gi se efectueaza tratamentul cu parametri alesi dupa care fasciculul este oprit, iar probele sunt extrase din incinta de iradiere. Tratamentul in fascicul de electroni pentru amidonurile care fac obiectul prezentei cereri de brevet, s-a realizat cu un accelerator linear de electroni cu unda progresiva, care generea la iesirea din structura de accelerare impulsuri de electroni de 3,5 us, cu freeventa de repetitie de 100 Ez, energie medie de aproximativ 6 MeV si curent in impuls de 75 mA, /MPLUL 2: Influenta fasciculului de electroni asupra maselor moleculare sia distributiei de masit a amidonului Amidon de porumb, grau, orez si cartof tratat cu fascicul de clecironi conform procedeului descris in exemplul 1, a fost supus analizei GPC (Gel Permeation Chromatography) pentru determinarea maselor moleculare si a distribujiei_de mas Prepararea probelor pentru aceasta investigatic a fost realizat dupa Han si Lim [30] cu usoare modificari Pentru a urmari influenta tatamentului cu fascicul de electroni asupra miaselor moleculare si distribuie’ for, au fost determinate masa moleculara medie numeric (.M,), masa moleculara medie gravimetric’ (44,) si masa molecular’ medie — 2 (M.). Indicele de polidispersie /P a fost calculat ca fiind raportul dintre M,, si M,, pentru a urmari cantitativ moditicarile distributiei de masa. in Tabelul 1 sunt prezentate distributiile maselor moleculare pentra amidonurile tratate in fascicul de electron si a forme’ native corespunzatoare,2 910-009RM- - 18 -10- 2010 Tabelul 1. Distribute maselor moleculare in funetie de doza de iradiere _ Doza de iradiere M, x 10 My xi M, x 10% 1p _IkGy] [g/mol] ___}g/motj _{g/moll _ - “Amidon de porumb 0 5522043 3.074022 8364031 5,560.23 lo 4192014 2.344002 6,43 £0.03 5,58 0,12 20 3.624037 1,78 0,08 5.434002 4,92 40.27 30 3.424021 1.504003 4.754012 4,47 £037 0 2.874003 —1,16+0,023,82+0.10 4.044 0.28 . 50 2.844013 112+0.05 3.482039 3.954034 _ - a Amidon de grau z 0 6464027 3434001 7.672001 $3140.11 to 3.53#0.02 1.874001 5.874001 5.304.0,04 20 2584024 1334001 4.622018 5.204.0.53 30 2.464008 0,940.05 3.13 40.14 3,83 £0.09 40 2132020 0.79-40.02 0.05 3,690.34 50 2.314001 0.714007 __1.79+0.13_ 3,07 £0.27 _ Amidon de orez 7 10+0.03 3.802004 9.14 £0.02 5.36 40.10 S38£0,15 2624009 7,860.20 4.86.4 0.45 4.7440,09 2.2440,19 6.694033 4,724. 0.40 4414043 2044009 6.174002 4.644 0,27 4314024 1.964003 5.994008 4.554 4.114002 1,8620,09 5.714025 4,53: 7 __ __ Amidon ile cartaf 0 8.854004 447£0,04 9,81 + 0,06 10 6724054 3.674023 9.384017 5.464 0.45 20 5574044 2.984009 8.502028 5.354054 30 AAG EON £0.01 7,60 + 0,08 40 3.384015 1.8340,10 6,57 £0.07 so 3.202014 1.73 £0.05 6.01 £ 0,23. Amidonurile modificate prezinta o scidere a wturor maselor moleculare odata cu doza de iradiere indicdnd fenomenul de degradare al macromoleculelor. Evolutia deserescatoare a maselor moleculare cu cresterea dozei de iradiere indica ruperea lantului polimeric si formarea unor fragmente cu diferite mase moleculare, care modifica distributia de mast pentru fiecare proba. My $i My scad concomitent, ins evolutia lor este influentaté in mod diferit de cite iradiere, ceea ce se reflecti in indicele de polidispersie. Astfel, polidispersia scade in urma tratamentului cu fascicul de electroni a amidonurilor cerealiere aratand modifi ea distributiei maselor moleculare prin faptul c& masa M,, seade mai sapid cu doza de iradiere fata de masa M,. La amidonvl de cartof se remared o usoara crestere a polidispesici dup& tratamentul in fascicul de electroni, araténd c& masa M, scade mai rapid decat M,. fractiunile cu masa moleculara mica apardnd cu o pondere mai mare decat fractiunile cu ma: molecular mare.er 010-00 9R KY - 18 -10- 2010 EXEMPLUL 3: Efectul tratamentului cu fascicul de electroni asupra comportamentului de curgere a amidonului Proprietatile reologice ale unui material sunt © consecinfi a interactiilor moleculare care au loc in structura moleculara a acestuia, in timpul gelatinizatii, granulele de amidon se wnfla foarte mult si ca urmare sunt cliberati constituientii granulei, mai cu seama amiloza ceea ce conduce la formarea unei refele tridimensionale (31, Aceste modificari sunt responsabile de caracteristicile reologice pe care suspensiile de amidon le aratit in ziti mpul si supunerii la tensiuni de forfecare. Amidon de porumb, grit, orez si cartof tratat cu fascicul de electroni conform procedcului descris in exemplut 1, a fost supus investigatiei reologice in suspensie apoasd 5% la 25° C folosind reoviscozimetrul rotational HAAKE VT* 550 (ThermoHaake, Germani cilindry coaxial NY. Valorile viscozitiqilor aparente au fost calculate conform modelului reologic Cross pentru un efart tangential de 200 s" Viscozitatea aparenti a suspensiilor prezinté 0 evolujie dup& o lege de seadere de amidon de porumb scade semnificativ de la 294,24427,95 mPa's la 16,35+0,82 mPars la o exponential odata cresterea dozei de iradiere (Fig. 1). Astfel, viscozitatea suspensi iradiere cu 30 kGy (Fig. 1a). Amidonul de gréu, cu o viscozitate initial de 136.94+11,92 mPes ajunge, dupa o iradiere cu 20 kGy, Ia o viscozitate de 19,07+1,02 mPa's (Fig. 1b), iar amidonul de orez cu o viscozitate initial mai mare (321,53+20,15 mPa's) atinge o valoare de 16.6 3 mPa's dupa o iradiere cu o doz de 40 kGy (Fig. le). Viscozitatea amidonului de cartof care ate 0 valoare foarte mare de 692,7934.64 mPa's, prin iradiere cu 30 kGy, scade dramatic la 16.82+1.42 mba's (Fig. td) Fig. 1. Efectul iradierii cu fascicul de electroni asupra viscozitatii aparente a suspensiilor de amidon de: (a) porutnb, (b) ged, (¢) oer gi (a) camtot EXEMPLUL 4: Efectul tratamentului cu fascicul de electroni asupra unor proprietiati fizico-chimice ale amidonului Proprietatile fizico-chimice gi caracteristicile functionale ale amidonului in sisieme apoase, precum si uni fates Tui in diverse aplicatii sunt foarte importante. Amidon de porumb, grdu, orez si cartof tratat cu fascicul de electroni conform provedeului descris in exemplul 1, @ fost supus analizei fizico-chimice pentru a evidentia 62-1910-00994- - 8 0: af influenja tratamentului cu fascicul de electroni accelerati asupra unor proprietiji fizico- c ice precum aciditatea, solubilitatea, puteres de umflare, consistenta gelului, temperatura si entalpia de gelatinizare. Aciditatea a fost evaluat prin determinarea pH-ului solutijlor apoase de amidon 1%, la 25° C, obtinute prin dizolvarea amidonului in apa distilata cu agitare magnetic continua la 85°C timp de 30 min, urmatd de racirea solutiei obinute la 25° C. Prepararea probelor pentru determinarea solubilititii s-a realizat prin dizolvarea amidonului in apa distilata cu agitare magnetica continua la 63° C timp de 30 min, urmata de centrifugare (2000 x g. 15 min) si colectarea supernatantului. Supemnatantul colectat s-a evaporat apoi la 110" C cu ajutorul unei balanje termice Denver [R-200 (Denver Instruments. SUA), dupit care a fost céntarit reziduul ramas. Solubilitatea s-a calculat cu formula: 5% =™ 400 2) m, unde: m, ~ masa inigiala de proba {x} m,~ masa de proba dupa evaporarea supernatantului (reziduu) [g]. Prepararea probelor pentru determinarea puterii de umilare a urmarit aceeasi procedur’ ca in cazul determinarii solubilitaqi, in acest caz dup’ centsifugare, sedimentul obtinut a fost cAntarit, puterea de umflare caleuldndee cu formula propusa de Wattanachant et al. [33] m, m, (100 — in care: m,-- masa sedimentului umflat [2], ‘m, ~ masa initiala de proba [el. 5% ~ solubilitatea probei [¥%] Consi: tenta gelurilor de amidon a fost determinata conform metodei deserise de Wu et al. [21], la temperatura camerei (25° C) pe solutii de amidon 5% in KOH 02 N, fiind exprimata ca lungimea de curgere a unui mililitru de gel intro eprubet& tinut in pozitie orizontata timp de 0 ord. 6ac2910-009Rb- - 18 -10- 2010 Comportarea termica s-a realizat pe amestecuri de amidon gi apa astfel ca procentul de masi pentru apa s4 fie 70 — 80% folosind un calorimetru dinamic diferential Perkin-Elmer Diamond (PerkinElmer, Inc. SUA). Determindrile au fost efectuate in atmosferd inerta controlata de azot, cu o vitezi de incalzire de S grade/minut, pe intervalul de temperatura 20-90"C Solutiile apoase ale tuturor amidonurilor native studiate prezint& un pH relativ neutru Tratamentul cu fascicul de electroni accelerati produce o sedidere a valorii pH-ului cu doza de iradiere (Tabelul 2). astfel incat la doza de 30 kGy solusiile au caracter acid (pH = 4,7 ~ 4,8) pentru amidonuriie de porumh, grdu si cartof, in timp ce la amidonul de orez se observa doar © usoarti modificare a valorii pH-ului _ ‘Fabelul2. Valocile pH-ului pentru amidonurile studiate Doza de iradiere de amidon {kGy} Ore: Cartof 0 77403 75401 67201 w 56£03 7340.1 620.1 20 53401 7240) S80) 30 72401 54402 40 TAEO2 51402 30 73403 4840. Micsorarea valorit pH-ulu intro soh wtie cotespunde cresterii concentratiei ionilor de hridrogen ix ea, Faptul c& pH-ul se modifica in sens descresedtor in urma tratamentului cu fasci de electroni indica formarea de grupari chimice cu caracter acid cum ar fi grupatile carboxil, carbonil, peroxidice. Acest comportament se datoreazi prezenjei oxigenului ih timpul tratamentului in fascicul de clectroni, care favorizeazi formarea de radicali liberi compusi cw legasuri carbonil (aldehide/cetone), peroxizi organici sau alfi produsi de degradare caracteristici polizaharidelor gi care pot conduce la cresterea aciditiii solutilor. Solubilitatea gi puterea de umflare sunt proprietati care pun in evident’ puterea de imteractie dintre lanturile de amidon din interiorul regiunilor amorf& si cristalina. extinderea acestor interacjii find influentata de proportia re amiloz si amilopectind si de caracteristicile amilozei si amilopectinei in termeni de mas moleculardldistribujie, gradul gi Jungime si aranjamentul ramificatiilor [34,35] Valorea solubilitatii creste semnificativ pe masura ce creste doza de iradiere (Tabelul 3) deoarece moleculele de amidon sufera modificéri importante in urma fenomenului de degradare indus prin tratamentul cu fascicul de electroni:q-2010-009BR - 48 -1Q- 2010 Tabelul 3. Valorile solubilitati [%] la 65° C Dozadeiradiere 7 Tipdeamidon (kGyl Porumb Grau Orec Cartof 0 17532193 12,633,903 17,7043,00 65,85 5.88 10 144263 4717+7,50 62,17 965 77.86% 7.27 20 MIT=A30 52224436 78464563 80.294 7.31 30 54,65 + 6,79 7654+ 8,81 85.97» 9.63 40 78,05 46,27 85,50 5.83 50 TRIB*S32 85,33 4 10.68 Puterea de umflare este 0 misura a capacitajii de hidratare a granulei de amidon si este determinata prin masurarea cantitatii de amidon wnflat impreuna cu apa retinuta, O astfel de proprieiate este foarte important pentru anumite aplicayii ale amidonului, mai ales cele din industria alimentara unde calitatea anumitor produse contindnd amidon este strans legata de capacitatea granulelor de amidon de a refine apa si a se wmfla, Tabelul 4. Valorile puterii de umflare [%] la 65° C Dora de iradiere __ Tip de amidon _ IkGy} __Porumb Gri Ovex Cartof 0 25544210 15,6041,73 19.224 1,65 18,954 1.40 10 D2A#VB2 —«AWL93—21.254258 16,69. 0.61 20 21,0923) 13534105 -20,7642.35 17,05 + 1.67, 30 2USP+ 203 —-12,5340.28 18,564 1.41 16,89 + 1,08 40 20,124034 12,202,038 18,344 0,98 340,75 50 20014085 12,0240.51 18.144 1,08 13.51 +049 Tratamentul cu fascicul de electroni conduce la 0 reducere a puterii de umflare pe masura cresterii dozei de iradiere (Tabelul 4), comportament atribuit faptului c& granulele de amidon sunt “sensibilizate”, fiind mai usor de rupt, ceea ce inhiba capacitatea granulelor de a ‘capta apa si de a provoca umflarea, Propriet de gel rigide sau slabe se datoreazi asocierii moleculare a legaturilor polimerului (36. Ca wrmare a tratamentului in fascicul de electroni accelerati, valoarea consistentei gelului creste cu doza de iradiere, indicdnd reducerea acestei proprietai (Tabelul 5), Aceasta crestere a consistentei gelului se poate datora reducerii conjimutubui aparent de amiloza. ‘Tabelul 5, Valorile consistentei gelului exprimata in mm, pentru amidonurile studiate Dosadeivadiere _ Tipdeamidon _ [kGy] Porumb —Gritw Ovex Cartof 0 854 2 884 7 70# 7 45:43 10 102% 9 508 + 12 107 #10 8346 20 104 +10 2411 1124 9 8748 30 Woo 4 116411 13+ 9 8949 40 1204 7 128.4 9 1224 8 30 127+ 10 1324 8 16+ 12 10 bear2010-009 8M - yy 18 -10- 200 Gelatit area este una dintre proprietayile cele mai importante ale amidonului si are loc Ja Incsizirea amidonului in exces de ap’. Fenomenul de gelatinizare a amidonului reprezinta practic o tranzitie de faz asociati cu transformarea fazei cristaline a granulei in faz amorfa, care produce modificdri ireversibile in diferite proprietifi funcyionale preewm gradul de umflare a granulei, solubilitatea, pierderea birettigecentei optice. ‘abelul 6. Caracteristiile termice ale amidonurilor observate din curbele DSC Doza de iradiere i T, T, Au [kGy] rel rey rc) Wish _ __Amidon de poramb 0 64,1 69,1 72,3 10.2 10 63.7 66.4 26 74 20 634 669 nD? 18 30 61,0 66,9 69.2 61 40 61,1 658 702 62 50 60.9 66.5 70,7 si Amidon de gris - 0 312 583 62.3 10 317 58.0 63.2 9 20 52)1 57.0 62.9 7A 30 523 56.0 64,1 68 40 50,3 37,7 62.9 63 soe 50.1 S71 63.1 68 _ aon Amidon de orez a 0 617 66,2 693 14.0 to 60,8 65,0 Ra 13.9 20 58.8 65.0 71.6 12.2 30 57.6 653 NO 123 40 56,9 64,9 70,8 10.9 . 50 56.6 689 Tht 10.3 Amidon de cartof 0 489 S84 617 10 50,7 58.8 63,6 20 M7 58.7 62.5 30 31.7 59.5 62.8 4 53.0 634 - 50 z 53,7 634 ,— temperatura unde incepe gelatinizarea; 7, — temperatura de gelatinizare 7, ~ temperatura unde se termind gelatinizarea: 17 — entalpia de gelatinizare jn Tabelul 6 sunt prezentate temperaturile si entalpia care caractetizeazA procesul de gelatinizare. Amidonurile cerealiere tratate prezinta o scadere a temperaturii de gelatinizare odati cu doza de iradiere, impreund cu deplasarea irgirea domeniului de gelatinizare. Amidonul de cartof tratat prezintd o usoard crestere a temperaturii de gelatinizare odata cu doza de iradiere, in timp ce domeniul de temperatura se ingusteaza ue210 - 08386 - 48 -t0- 2010 in ceea ce priveste entalpia procesului de gelatinizare. valoarea acesteia scade cu cresterea dozei de iradiere. EMPLUL 5: Efectu} tratamentului cu fascicut de electroni asupra clarititii si stabilitasii pastelor de amidou Claritatea este unul din atributele vizuale importante ale unei paste de amidon, mai ales in ind 2A direct luminozitatea si opacitatea produselor, un fa tria alimentar unde influent tor important in determinarea claritatii pastei de amidon constituindu-1 aranjamentul fizic al moleculelor care contribute la capacitatea de umfare a granulelor {37}. Amidon de porumb, gra, orez gi cartof teatat cu fascicul de electroni conform procedeului deseris in exemplul | a fost preparat pentru evaluarea claritaitii care s-a efectuat dup’ metoda descris de Craig et al. [37] cu usoare modificari, claritatea fiind exprimata realizat Ja 620 nm, Prepararea solutiilor transmisia (1%) solutiei de amidon 1%, masura prin dizolvarea amidonului in apa distilata cu agitare magneticd continua la 85° C timp de 30 min, urmata de racirea solutiei obtinute la temperatura camerei (25 C). Masuratorile au fost efectuate in raport cu un etalon de apa distilata, cu ajutorul unui spectrofotometru Cary 100 Bio (Varian. Inc., SUA) si au fost repetate dupa 24, 48 gi 72 ore, pentru aceleagi de probe pastrate la temperatura camerei (25°C). in Fig. 2 sunt prezentate cuthele pentru evolutia claritatii pe o durata de 72 ore. Fig. 2. Claritatea si stabilitatea pastelor de amidon de: (a) porumb, (b) grau, (c) orez si (d) cartof Claritatea pastelor de amidon creste cu doza de iradiere, stabitizarea evidemta a acesteia dupa maximum 24 ore de pastrare conduednd 4a intérzierea fenomenului de reteogcadare (formare a unei structuri ardonate). Acest comportament se datoreaza formarii de fragmente molecufare cu dimensiuni mai mici in urma degradarii moleculelor de amidon,Do7010- 009K he - we 18 -10- 2010 EXEMPLUL 6: Aplicatii ale amidonului modificat prin tratament cu Sascicul de electroni Dressing-ul pentru salati este un produs semisolid, in care amidonul este folosit pe de o parte ca stabilizator, pentru a imbundtaqi textura si pentru a conferi o aroma plicuta impreund cu ceilalyi constituienti ai produsului, iar pe de alta parte pentru a prelungi termenul de valabititate al produsului, ‘Av fost preparate dressing-uri avand urmgtoate rejeta: Otet % Zabar 2.8% Amidon 2-2,6% Sare 0.6% Condimente dupa gust Api 616- 66.6% Total 100% A fost astfel comparat amidon de porumb tratat cu fascicul de efectroni_ conform procedeului descris in exemplul 1, la o doz de 10 kGy, cu un amidon pregelatinizat comercial. Aw fost urmarite proprietitile fizico-chimice ca pH-ul, comportament reologic $i caracteristici colorimetrice. De asemenea, s-a efectuat si analiza senzorials em wn panel de evaluatori format din 7 membri (2 femei si 5 biirbati), Probele au fost prezentate in mod unitar (aceeasi veseli) in orb, identificabile doar cu un cod numeric, la temperatura camerei Evaluarea caracteristicilor organoleptice ale probelor de catre evaluatori s-a realizat pe baza ‘unui test de preferinte bazat pe o scala hedonicd cu 5 puncte (5 = imi place mult si 1 = nu imi place deloc). S-a calculat pentcu fiecare caracteristie’ punctajul medin (P,,) al panelului, apo prin insumarea acestora s-a determinat punctajul mediu total (P,,) exprimat cu o zecimala. Pe baza Pry acordat de panelul de evaluatori s-a efectuat evaluarea calititii organoleptice a produsului prin comparare cu o scard de 40 de puncte conform Tabelului 7. ‘Tabelul 7. Punctajuil mediu total si calificativul corespunzitor Punctaj mediu total (Py) ___————=—Caalificativ acordat 36-40 Foarte bun 28-35 Bun 21-27 Satisfiicator 15-20 Nesatisfiictor Necorespunzitore200 088 ' Dressing-urile obfinute arata valori apropiate pentru proprietati ca pH si viscozitate aparenti, insa pentru atributele colorimetrice apar diferente clare dupa cum se poate observa in Tabelul 8, Dressing-ul continand amidon modificat prin tratament in fascicul de eleetroni prezint’ valor) mai mari, in special penta Juminozitate si claritate, eeea ce indica cd acest prod este mai atractiv din punct de vedere al culorii. Compardnd acest aspect cut rezultatele obfinute la analiza senzoriala (Fig. 3), se poate observa ca imbundtatirea culorii dedusd 1a investigarea fizico-chimica se reflect in evaluarea panelistilor care au oferit un punctaj mai mare dressing-ului cu amidon modit pregelatinizat (P,, = 4,50 + 0.45). cat prin iradiere (P», = 4.80 + 0,50) decat celui cu amidon _ Tabelul 8. Valorile caracteristicilor fizico-chimice pentru dressing-+ Grams i Ly = a” Tip amidon = pH {ema tm c aaa pregelatinizat 3,140,1 368144,59 —23,0240,16 4.794013 77,51 20,52” NOKGy 350,90 54,6722,52 32,050,100 10,97 40.15 79,39-40,15 Aspecizle senzoriale evaluate nu arati difereme semnificative pentrn cele doud dressing-uri (Fig. 3). Preluecrarea statist 4 ANOVA a punctajelor medii obfinute pentru cele dowd produse arati 3, pentru un nivel de incredere de 95%, acestea nu sunt semnificativ diferite (F = 0.12235, p = 0.7317). Fig. 3. Evaluarea senzorialé a dressing-urilor pentru salata in ansamblu, analiza senzoriala arati o bund apreciere a produselor explicata prin punetajul mediu total al celor dowd dressing-uri, cu valori apropiate de 36,53 3,09 pentru amidonul pregelatinizar si, respectiv, 36,94 + 3,79 pentru amidonul modificat cu 10 kGy, permitand ii ierea ambelor produse la calificativul foarte bun. Sa aritat cB amidonul modificat in fascicul de clectroni conferd acestui tip de produs proprietati superioare amidonului modificat printra metoda clasic’, astfel cel poate 6 utilizat, de exemplu, in aceste tipuri de dressing-uri, %Ac2010- 0094 - 18 -10- 2010 REVENDICARI Amidon modificat prin tratament cu fascicus de electroni accelerati de 6 MeV. in domeniul 10 ~ 50 kGy, cu un debit de doz de 2 kGy/s, provenit din porumb, grau, orez, cartof, Amidon modificat conform revendicarii | earacterizat prin aceea e masele moleclare My, Ma, 1M, sead odata cu doza de iradiere prin fenomenul de rupere a lantului polimeric si formare a unor fragmente cu diferite mase moleculare, care modifica distributia de mas’. Amidon modificat conform sevendicarit | caracterizat prin aceea ci viscozitatea aparen solutiei apoase scade exponential cu eresterea dozei de iradiere. Amidon modificat conform revendicarit } earacterizat prin aceea cd aciditatea gi solubilitatea crese cu doza de iradiere, iar puterea de umflare, consistenta gelului, temperatura si entalpia de gelatinizare scad cu cresterea dozei de iradiere Amidon madificat revendicarfi 1 earacterizat prin aceea eX claritatea si stabilitatea pastelor se imbunatatesc odata cu intarzierea procesului de retrogradare, pe masura cresterii dozei de iradiere: Amidon modificat revendicarii | enracterizat prin aceea 4 poate fi utilizat in produse de uz alimentar, 18a-1010-009§ h - Ny 18 -i0- 2010 START PROCES TEHNOLOGIC de tratare $i modificare in fascicul de electroni { | _ STABILIRE CONDITI DE TRATAMENT 1. determinare grametrie de iradiere configuratie cémp de iradiere, parcurs util ia material, dimensionare probe PREGATIRE PROBE 2. stabilire valori_parametri de tratament: cantdrire, ambalare cureat de fascicul, debit doa, daze de iradiere Stabilire si etalonare sistem dazimetric: SETARE PARAMETRI DE TRATAMENT energie cineticd, corent de fascical, debit dozk POZITIONARE PROBE PENTRU TRATAMENT in incinta de iradiere ‘VERIFICARE CONDITH DE SIGURANTA 1. sistem de monitorizare a incintei de iradiere functionabil 2. conditii de protectie la radiagii asigurate 3. inchidere usa camera de iradiere 4. semnalizare acustica i vizuald la pornirea iradierii STABILIZARE PARAMETRI DE TRATAMENT energie cinetica, debit dora ‘TRATAMENT CU FASCICUL DE ELECTRONI (IRADIERE) monitorizare/supraveghere parametti de tratament control si mentinere parametri de tratament STOP PROCES TEHNOLOGIC de tratare $i madificare in fascicul de electroni Schema 1, Metodologia de obfinere a amidonului modificat prin tratamea 19oc2010- 009 Bh - P 18 -0- 2 res 8 je a & i moe Te ee 3 doen coe on ou af © ire oa de ease YI esa eter ton) ir) a Fig. 1. Efectul iradierii cu fascicul de electroni asupra viscozitati aparente a suspensiilor de amidon de: (a) porumb, (b) grau, (c) orez $i (d) cartor 20(2010-009 K HE - 18 -10- 2010 WBE bene tec ce ss} ‘T 2 a. a o - a —— = EZ wf ~s << ieee 3 : ~ o M « 7 ° os 7 e 7 ae ae o a Fig. 2, Claritatea gi stabilitatea pastelor de amidon de: (a) porumb. (b) grau, (¢) ote7 gi (8) cattof ZzPunctaj mediu, P, -1010- 0098 é - K Te 2 3 4 8 6 Proprietate organoleptica © Fig. 3. Evaluarea senzorialt a dressing-urilor pentra salati 22 i)