1.4. AMENSAREA TURISTIOA- parte inte. Srante a amengjaril teritoriulut Ponepieie muporfanie ale organiza tertoriuh ‘acest Context, in amenajarea zonelor turisti- 9 trebuie avute in vedere nu numai conditile spe. cilice gf renuroolo foci perinetra, df oblsctee le $i prionitijile in gestiunea globaiti of teritoniulal, asigurdndwse astfel integrarec in dezvoltarea eco. nomico-socialit de ansamblu. 14.1, Caracteral economico-spatial ol turismula fn desttisurarea actiunilor turistice, indiferent de forma lor ~ turism de sejur sau itinerant, mom fon, de litoral sau de week-end, organizat sau pe cont propriu ete. ~ 5 C9 801 tr fa a fe RUS sae eon tate prezent Aeeste topsrtet GU os coer Se oe ‘Pur_econor \prestarea de servicii) st schimiburi cu inctrottares ial (relatii umanie, obfine- reads oral ess WO, Sank Eeononis orgonizaea imu, Eater sporti, Soon 107 pT aaa a 2 _, Astel, teritoriul serveste ca suport fizic pentru redlizarea’ do echipemonte Ceatinato satslaced, néfellor.cotidiene gi specifice, ale turigilor; cons- truirea i fimctionatea acestora presupun si gene” rea, la-réndul lor, o ample activitate economic. Totodatés, teritoriul ‘prin potenfialul stu. exprimat de conditiile naturcle, bogtitia cultural istoriet, el matul social etc. - elemente cu rol hottrétor in motivatic célttoriei si gradul de satisfactie « turis- tului ~ dousnastere unui flux de oameni, inform impriméma turismulul un ‘caracter socio-spatial Dealtfel, caracterul spatial al turismulai decurg iin insaigi funcpcr eta ee tates oe a tat, pareulartaila tonfonchl iy-tare ee deca Inve activitatea furisteé si spatin se manilestt in ubli sens: pe de o parte, natura speclicd eter forlulil 361 pune amprenta asupra dimensiunilor si intensitifif circulatiei fistice ea si asupra, forme lor de turism, iar, pe de alt& parte, prezenta turis. ‘mului intr-un antimit perimetm stimuleazi dezvol- tareq economic’. si social at zonel respective, Jn cceste conditi, procesul de amenaiare are ¢cobiectiv armonizarea_intereselor turismului cu cele cle celoralte activ itéiti_economiice si sociale din teritoriu; zona turisticd umeazi deci st-si modeleze activititile in functie de evolufic factor lor economici, sociali, spintuali ceo definesc, Dealtfel, amenajarea si dezvoltarea zonelor turisti- ce trebuie st pomeascti de la o serie de fenome- ne economice gi sociale cum sunt: industrializa- - %sg ae Sees ie vos Senda Cece lotr «, — lttlegiarea proyrdmélo: de dezvoltare turis- ane dezvolitirii economico-sociale a te- § : ul mediufui stu natural i aril Wieiune dnemied i de sistem. jae 6 Wo ainengjare turistica Hjutisa de semplasare turisticd” sau de Jo- calizare", ci reféris Ja domeniul turismu- Jah cote Blas feces doar pind oo, a . Ea a fost Imprumutaté si ulterior adaptattt din Fe ne om | iadustsale din oa fo oonale | 2 ctiftorilor Epes peel ae ee se fic si, car uniia¥é, contaratea ‘nei cdmponente c_, Ginetajar tetitoHuli, si anume, Pomind de.lé opiia protecoruhui F. Prikl, Potrivit ctireia améndjéred teritoriului reprezintt un te rn de Ee Ca ASE Ba a oe a efort de dezvoltare planificatt aplicatt diferitelor sectoare ale economie! in vederea realiztirii unei solufii.optime pent dezvoltarea coordonatt nei zone intrun ansamblu complet, amengjarea turistic® se constitule ca o.fommt particulard a mengjtirii teritoriului, a planificéri fizice, econo. mice si sociale! adaptattt unui areal turistic. Teoria amenajérii turistice a cunoscut 0 evo- lufie permanentt; contribu mai importante era adus Teprezentan|ii gcolii franceze (intre care JR. Boudeville, P. Defert, R. Lanquar, G. Cazes si alti, dar $i teoreticieni sau experti in domentul ti- Todd. Integiandu-se conceptului general de cme. najare teritoriului, notiunea de amenajare turis- {ick a beneficiat de-a hingul timpulul de progrese. le inregistrate si contribufiile unor domenit foarte variate ca ia; cxhitectura, economia tui mului, marketing-ul, sociologia, stiinfele naturil ete Interferenia sa cu dceste domeni s-a concretizal $1 {in faptul c& aspecte ale localiztiii turistice se regiisesc asttizi in preocuptirile altor specialisti si compartimente ale economiei, inraiind astiel el borarea unei teoril inchegate « amenajairi turistice © teritoriului, Totodati, a fost necesaré © perioailtt indelun gat de cristalizare conceptual&, pentru a se des. Prinde din nofiunile inijiale (localizare industrials, Ggricol, amenajarea localititilor urbane) o nowt wiziune @ dezvolitri turismului, care st réspundet PESE MPenS Hae, Bate eportasion Bucwet. 1877, 19, Sehttons, Pinca fadmentl ole plo locate ‘ite, Commmoane pretecte Ia Seiaand taeseonal BH Pons fc gt ae Ra oa - 2snor nevoi, aspiratii si motivatii fundamental dife- Ble de cols Gis locate clot acti concordant cu aceste evolutii, amenajarea tursied tetra poote fT deta pecs proces dinamic si complex de organizare #infi @ spatiulul turistic, Iudnd in considerare’ rel dintre media si colectivitiile umane prec si tofi factotii care influenfeazé aceste relafi®. ‘Amenajarea turistct inglobeazi “ansamblul sistemelor de componente naturale, istorice gi cul- furale ale “unel zoma, Tasirsn oe tapvesin atractille principale si care motiveazt calitoria. O asemenea abordare, desi mai cuprinztitoare intr un anumit sens, se limiteaa la repartizarea exch. siv & activtitilor, cee ce nu corespun- Sr Sages gee, coe oy crea ctuale in privinta amenajéri, Localizarea turistict necesitt, cel putin in masurt egal, 0 abordare economic gi trebuie conceputé ca o funclie a mai ultor variabile!, intre care : ~ aptitudinile naturale ale zone! ; ~ distanfa intte zona de emisie (de origine a furiglor) si zona de recepiie; acest factor wis tam{a” este omniprezent gi cu valoare in crestere in studille referitoare la amenajared turitict!: ~ potentialul piofei (emisia turisticd) ; = conditile economico-sociale ale zonei ce ur- meazti a fi amengjaté; ~ dimensiunea actuala saw/si proiectatt a im- plantitlor ; -ompetentele decizionale etc Bb Saar ts lend stade Baton Guten Pars 198 8 Pott abordrlor Zag fecente ~ Ia sare au aderat tot mai multi specialisti ~ amenajarea tunis. tic @ tortoriulu ed turistick sav coordo- narea, spatial’) trebuie infeleas in contextul rolatilor ce se dezvolté intro dou spatil s anus: aria piofei turistice (cu referire la modul de formare 4 fluxurllor tuzistice i intensitatea acestora) si zone de ecepfie, diminuéndu-so rolul resurselor. In privinjar semi ; implantiile (loca. lizdirile) turistice igi pun amprenta asupra popu. laliei, topografiet si mediului, determindnd mutati ais funcjilior economice gi sociaie aie omuiui care Gntreneded, la randul lof, modifies! structurale ta viata regiunilor. Privite car actiuni complexe de orga- nlzare stiinfifct a teritoriului, amonajie turistice sigur o exploctare rational a resuselr, = stimuleazi dezvoliarea colorlalte ramuri si ‘activité intr-un perimetra dat, = contribuie la protejared mediului, ka cregie- teat calitifi lu. Amencjarea turstict a teritoriului are agadar incidenje profunde in vicla oamenilor si loca Utifilor si contributii semnificative in planul dez. voltiirii economice gi sociale a zonelor lumi. Ea se cltcumscrie strategiei unei cresleri controlate in toate domeniile, a evitérii unei rupturi intre om si naturé. Totodat, ea rispunde unei dezvoltiri @ turismului care sé implementeze functia recroctive: stafiunilor cu valorificarea complexti a resursolor acestora. 2