Valoarea componentei periodice a curentului intr-un anumit moment, la locul de scurtcircuit nesimetric este dati de relatia: Tg? = m+ T+ Ty (8.130) sau cind se calculeaz’ dup’ variatia individuala: Tip = mT + Iv, + TP + In + oo + P+ Tv] (8.131) unde: m reprezint& coeficientul caracteristic fiecirui tip de scurtcircuit nesimetric dat in tabela 8.2 si fn figura 8.41; Iy — curentul nominal total al generatoarelor, raportat la tensiunea acelei trepte unde s-a produs scurt- circuitul ; — curentii relativi de succesiune direct& obtinufi din curbele de calcul pentru sursele 1, ms In — curenfii nominali ai acelorasi surse, raportafi la tensiunea acelei trepte unde se considera scurt- circuitul. Sursa de putere infinit& va fi considerat fn acelasi mod ca si la calculul scurtcircuitului trifazat. Pentru aceasta trebuie determinat& reactanta in raport cu punctul de scurtcircuit, considerind acest punct la o distanté X" fata de punctul real de scurtcircuit, sau altfel spus, se va considera in calcule o reactant compusé din reactanta sistemului de putere infiniti X,, calculat& ca in aplicatia 8.1, si reactanta echivalent suplimentara X!(X = X, + +X). Apoi curentul de succesiune directa debitat calculat cu reactanta total se va aduna la curentii de aceeasi succesiune debitati de celelalte gene- ratoare. 6, in calculul scurtcircuitelor nesimetrice se poate renunfa adesea la considerarea variatiei individuale sau se poate efectua calculul pentru un numar mai mic de ramuri separate, Acest lucru este determinat de reactanta suplimentar’ X!*), care face ca condifiile pentru diferitele generatoare la scurtcircuite nesimetrice si difere mai putin intre ele decit Ja un scurtcircuit trifazat in acelasi punct. sen ie 8.4. TRATAREA NEUTRULUI IN RETELELE ELECTRICE In orice sistem trifazat echilibrat direct sau invers exist’ un neutru electric situat in centrul de greutate al triunghiului echilateral din figura 8.42, a, format din tensiunile compuse 72, 23 si 37. Intr-o retea electrici alimentata prin secundarul unui transformator cu conexiunea triunghi, de exemplu, acest neutru exist’ si defineste cele trei tensiuni simple reprezentate prin fazorii N17, N2 si N3. El se poate verifica cu ajutorul montajului electric dat in figura 8.42, 6, Daca cele trei lampi incandescente sint identice, atunci ele au la borne o tensiune de 220 V si punctul comun al lor este la poten- tialul neutrului electric NV. 373_ Dac& refeaua este perfect FT izolatt, potentialul acestui neutru nu este fix si poate | . male 3 lua orice valoare cuprins& 5) 2 teoretic intre zero si tensiunea a simpli a retelei la '50 Hz. ; . 8 Astfel, cind refeaua trifa- g zati este simetricé si nu a prezinta defecte, potentialul Functului neutru coincide cu — potentialul pamintului, asa ” cum se observa in figura Fig. 8.42, Reprezentarea_neutrului si determinarea a. Toate cele trei faze au experimental a acestuia, capacitatile fati de pamint, rezistentele de izolatie p si tensiunile identice. In aceste conditii, conductoarele neutre, in ‘cazul cind ele exist, nu vor fi parcurse de curent, iar punctele neutre ale transforma- toarelor cu infasurarile conectate in stea, vor avea potentialul fat’ de pamint egal cu zero. In consecinta, Ja functionarea refelelor in regimuri normale, simetrice, este indiferent dacd newtrul transformatoarelor este izolat saw legat la pamint. In realitate, punctul neutru al_unei retele electrice este rar confundat cu pamintul si are potentialul zero. In cele mai multe cazuri, el are un anumit potential in raport cu pamintul, creat de cele mai diverse cauze. Astfel, daci capacititile fata de pamint ale fazelor si rezistentele de izolatie ale acestora nu sint identice, atunci se creeazi.o oarecare nesimetrie a retelei care se caracterizeazi printr-o deplasare a punctului neutru in raport cu pamintul, Circuitele secundare, cu bobinele contactoarelor sau relecle de protectie, sint alimentate din ce in ce mai frecvent, in curent continuu cu ajutorul unor redresoare simple, ca in figura 8.43, b. In acest caz, orice defect de izolatie care se produce in aval de redresor, provoaca o crestere a potentialului retelei de curent alternativ si in particular a neutrului acesteia. Acest potential va fi de semn opus polaritatii din defect. In aceste condifii este posibil ca neutrul retelelor de curent alternativ s& aib& un potenfial continuu, in raport cu pi- mintul. Exist chiar posibilitatea suprapunerii a dou potentiale pe neutrul retelei, unul continuw, celdlalt alternativ. De asemenea, supratensiunile de origine interna sau externa pot produce cresteri importante ale potentialului neutrului_transformatoarelor. Daci se considera cazul extrem de punere la pamint a unei faze, capaci- tatea si rezistenta de izolatie ale acesteia devin nule, iar potentialul punctului neutru fafa de pamint corespunde tensiunii simple a retelei, asa cum se ob- servi din diagrama tensiunilor data in figura 8.43, c. In consecint&, tratarea neutrului transformatoarelor prezint& o important deosebiti la functionarea retelelor in regimuri nesimetrice, cind una din faze se pune accidental la pamint. Analizind cazul prezentat in figura 8.43, c, se poate constata usor (v. paragraful 8.2.5.) c& fazele sindtoase vor avea fati de pamint o tensiune egali cu tensiunea compusa a retelei. Acest fapt face ca izolatia lor si fie solicitaté de V3 ori mai mult dectt fn cazul functionirii refelei in regim normal. zy ® 3743 YORVIESTES c) Fig. 8.43. Variatia potentialului punctului neutru al unei retele trifazate in raport cu pimintul. Dacé ins& neutrul transformatoarelor va fi legat direct la pimint, atunci punerea accidental la pamint a unei faze produce un curent de scurtcircuit monofazat. 8.4.1, MODURI DE TRATARE A NEUTRULUI iN RETELE ELECTRICE Din cele de mai sus a rezultat cd modul de tratare a neutrului transforma- toarelor din retele electrice determin3, in anumite conditii, fie aparitia unor curenti cu intensitati mari, fie a unor supratensiuni. in principal exist trei metode, principial diferite, pentru tratarea neutrului transformatoarelor si anume: neutrul legat direct la pamint, neutrul legat la 375pimint printr-o impedanja, in particular printr-o bobind de stingere si neutrul izolat fafa de pimint, Fiecare din aceste trei metode se aplici in functie de caracteristicile si tensiunea nominal a retelei, prezentind avantaje si deza- vantaje. Ba, Refele cu neutrul legat direct la pamint. O m&sura radical’ impo- triva variatiei sensibile a potentialului punctului neutru si a supratensiunilor care o insofesc este legarea la pamint a punctului neutru al transformatoarelor. Aceasti metoda se utilizeazi, in general, pentru retelele aeriene de inalt& tensiune de 110 kV, sise realizeaz& printr-o legitura solidi la pamint a punc- tului neutru al unuia sau mai multor transformatoare. fn acest caz, orice punere la pimint a unei faze devine un scurtcircuit monofazat. Dac punerea Ja pamint este accidental si se realizeaz printr-un arc electric, atunci eli- minarea defectului poate fi provocata prin declangarea gi reanclansarea auto- mati rapid’. in figura 8.44 se prezinta o retea trifazat& cu neutrul legat la pamint, in care una din faze este pus’ la pimint. Intensitatea curentului care circul ptin pimint, intre locul defectului si neutrul legat la pamint, se poate deter- mina cu ajutorul componentelor simetrice, aga cum s-a aratat la paragraful 8.2.5. La acelasi rezultat se poate ajunge in mod direct, conform figurii 8.44 din care se observa ci curentul care circuli prin pmint intre locul defectului si neutrul legat la pamint are doud componente, determinate de tensiunea fazei —V,. Prima dintre acestea se inchide direct prin infasurarea fazei scurt- circuitate a transformatorului T, si pamint; intensitatea sa este limitati de fluxul de scipiri a acestei faze a transformatorului T,, care determina induc- tanta L,. A doua componenta se inchide pe doud ramuri egale si in paralel, prin infasurarile celorlalte dow& faze ale transformatorului, prin cele doua conductoare sin&toase, prin transformatorul T;, cu inductanti de scipiri L,, inapoi la locul de scurtcircuit. In acest caz, capacitifile retelei nu au nici_o important’ practic’. Curentul total de scurtcircuit care trece prin pamint este determinat de relatia: 2 =—L ol, ely+ol, oly ms pL ( oo -} (8.132) Ly q, Z unde pentru simplificare au fost neglijate rezistentele liniilor si ale circuitelor din pimint, iar reactanfele lor au fost incluse tn cele ale transformatoarelor. Daci transformatorul T, de la cap&tul liniei are 0 putere mick in compa- rafie cu cea a transformatorului legat la pamint, sau daca linia este deconec- tat la acest capt, inductanta L, devine foarte mare in comparatie cu in- ductanta L,. Ca urmare, al doilea 'termen din ecuatia (8.132) tinde c&tre zero, iar intensitatea curentului de scurtcircuit monofazat este determinat& practic numai de inductanta fnfasurarii conec- tate la linia defect’. Daci ins& Fig. 8.44. Curentul de scurtcircuit monofazat intr-o retea trifazata. transformatorul T; are o putere 376mare, inductanta L, este micd in comparatie cu inductanta L, si paranteza ecuatiei (8.132) se apropie de valoarea 3. In acest caz, transformatorul cu punctul neutru legat la pimint are practic cele trei borne scurtcircuitate si prin aceasta, reactanta de scurtcircuit a celor trei infasurari devine wL,/3. Curentii de scurtcircuit monofazat incarc& cu importante sarcini nesimetrice centralele din sistem si produc sciderea apreciabilA a tensiunii. In unele cazuri, intensitatea acestora depaseste pe cea a curentilor de scurtcircuit trifazat. De aceea, orice scurtcircuit monofazat determina actionarea pro- tectiei prin relee, care comanda declansarea circuitului avariat. In acest fel se evita distrugerile care pot fi cauzate de arcul electric, iar scurtcircuitul monofazat nu se mai poate transforma in scurtcircuit bifazat sau trifazat. De asemenea, in cazul unei legari rigide la pimint a neutrului, acele p&rti ale bobinajelor transformatoarelor care se afli in apropierea neutrului, nu vor avea faf4 de pimint un potential prea mare, chiar in timpul defectului. Datoriti acestui fapt este posibil ca nivelul izolatiei acestor bobine s& fie redus fata de cel al bobinelor din apropierea bornelor de inalta tensiune ale transformatorului. O astfel de izolatie in trepte a infasurarii se numeste degresivé si costi. mult mai putin. Dezavantajul principal al legarii neutrului direct la pamint consti in faptul ci aparifia curentilor de scurtcircuit monofazat provoaci perturbari in limile de telecomunicatit si in transmisiunile radiofonice. De aceea este necesar ca pe aceste linii de telecomunicatii si se monteze mijloace speciale de pro- tectie impotriva perturbirilor produse de liniile de transport de energie elec- tricA situate in apropiere. O solutie, utilizata si in fara noastr4, consta in respectarea anumitor distante intre liniile de telecomunicatii si cele de trans- port de energie electrica. Din punct de vedere al tensiunilor pe faz, simetria perfect’ a acestora s-ar mentine in cazul unui scurtcircuit monofazat, numai daca rezistenta prizei de legare la pimint ar fi teoretic nul. fn realitate ins&, rezistenfa prizei de legare la pamint, desi are o valoare foarte mic, conditioneaz’ o cddere de tensiune datorit& intensit&tilor mari ale curenfilor de scurtcircuit mono- fazat. Ca urmare potentialul neutrului nu ramine egal cu zero, ceea ce face ca tensiunea fazelor sindtoase si creasc& intr-o oarecare mAsura. Din aceast& cauzi se impune ca verificarea prizei si fie facut frecvent, deoarece incdl- zirea puternic’ a acesteia, la trecerea curentilor de scurtcircuit monofazat, provoacd o crestere a rezistentei pimintului prin ,,coacere" si neutrul riscd s& fie legat la pamint printr-o impedanti ridicata, fara ca exploatarea si fie prevenita. Conform recomandirilor CEI, la retelele cu neutrul legat direct la pamint, tensiunea fazelor s’nitoase nu trebuie si depaseasc& 0,8 din tensiunea fntre faze, in cazul unui scurtcircuit monofazat. In acelasi timp, intensitatea curen- tilor de scurtcircuit monofazat nu trebuie si depageascd pe cea a curentilor de scurtcircuit trifazat, pentru care sint dimensionate aparatele electrice de comutatie din retele. In afara unor mijloace speciale, realizarea acestor condifii impune un anumit raport intre reactanta de secventi homopolara sicea de secvent& direct a retelei, determinate fat& de locul de scurtcircuit, care trebuie si fie mai mare decit 1 si mai mic decit 3, (! <2 <3). Aceast& conditie se realizeaz& legind direct la pamint numai punctele neutre 377ale unora dintre transformatoare, celelalte raminind izolate. In general, se recomanda ca in fiecare instalatie electric’ de tnalt& tensiune s& existe cel putin un transformator cu neutrul legat direct la pimint. 8.4.1.2. Refelele cu neutrul legat la pamint prin impedanfe. Limitarca curentilor de scurtcircuit fn cazul unui defect monofazat poate fi realizat&, fara a produce nici o repercusiune asupra functionirii retelei in regim normal. Pentru a obtine un astfel de rezultat este suficient s4 se monteze impedante in conexiunile de legare la pimint a transformatoarelor. Aceste impedante, in mod normal, nu sint sediul nici unui curent si in caz de scurtcircuit mono- fazat sint echivalente bransirii fn fiecare din faze a unor impedante de valoare tripl&, Ele cresc de asemenea valoarea impedantei homopolare care nu inter- vine in functionarea normala a retelei. Cind refeaua se afl in regim normal de functionare, potentialul neutrului este acelasi cu cel al pamintului. La aparitia unui defect intre o faz si pamint, tensiunea fazelor sin&toase in raport cu pimintul se apropie de tensiunea compusi, in functie de valoarea impedantei conectate in neutrul transfor- matorului. Fie, de exemplu, reteaua trifazati din figura 8.45, al c&rei neutru este legat la pimint prin impedanta Z,. In cazul unci puneri la pimint in punctul M, curentul de scurtcircuit este: 3V 3Zot+ Zit Zit Za in care: Zi, Z} si Zs reprezint’ impedantele de secven{& homopolar’, inverst si direct ale retelei intre neutru si locul (8.133) de defect; Vv = tensiunea pe fazi a retelei; 3Z_ = impedanfa pe faz4 a punctului neutru. Potentialul Functului neutru in raport cu pamintul este determinat de cdderea de tensiune in impedanta Z,, provocati de curentul de scurt- circuit: -3ZV =— =—3Z,1, =————_ (8.134 Tae Ph ontaan FM) in care: I, este componenta homopolara a curentului de scurtcircuit. oy ay 3 N \ P t azy zy at when b) al Fig. 8.45. Legarea la pimint a neutrului unei refele trifazate prin intermediul unei impedante,Din aceast& ultima relaie se constaté ci dac& impedanfa 3Z, este mare in raport cu suma impedantelor Z; -+ Z + Zj, atunci potentialul neutrului se apropie de tensiunea stelati a retelei V si tensiunile fazelor sinitoase tind c&tre tensiunea compusi /3 V. Acest lucru se constata si din digrama tensiunilor dat’ in figura 8,45, din care reiese cA tensiunile fazelor sinitoase au valorile: Ur=Vy +a si Ua = Vy +a¥. (8.135) Daca insi se doreste evitarea unor potentiale ridicate pe neutrul trans- formatoarelor, se aleg impedante cu valori reduse, ins& in acest caz, curentul de defect poate atinge valori importante. In consecint&, este necesar si se aleagi o anumiti impedanti, care si limiteze intensitatea curentului si po- tentialul neutrului la anumite valori. Aceste limite depind de tensiunea de lucru a refelei si de conceptia de dezvoltare in ansamblu a acesteia. Astfel, pentru reteaua de medie tensiune din tara noastr& intensitatea curentului poate fi limitat& de impedante pin la 300 A, in timp ce pentru refeaua fran- cezi, ea este limitaté pind la 800 A. Impedantele punctelor neutre pot fi formate fie din rezistente, fie din bobine de inductant&. Acestea din urm%, mai putin voluminoase decit re- zistentele metalice, sint mai raspindite in retele; ele produc pierderi practic neglijabile cind sint parcurse de curentii de scurtcircuit si nu se constat& supratensiuni periculoase in timpul regimurilor tranzitorii care insotesc sta- bilirea sau ruperea unui scurtcircuit. A. Legarea la pimint a neutrului prin bobine de stingere Un caz particular important de intrebuintare a bobinelor de inductanta in conexiunea neutrului unor transformatoare din retelele aeriene de 35 kV este acela in care bobina este aleasi asa fel, incit s& existe o rezonanta intre capacitatea si inductanta homopolar’ pe faz’. Fie, de exemplu, cazul prezentat in figura 8.46, a in care s-a presupus linia scurt&, astfel incit se poate considera capacitatea localizat&. Dac se X% pels Dy up 2) o) de fe Fig. 8.46. Reprezentarea rezonanfei intr-o refea cu neutrul legat la pimint printr-o bobin& de stingere. 379noteazi cu X, reactanta bobinei si cu Xj reactanta homopolaré a transfor- matorului, atunci conditia de rezonanfi este exprimati prin relatia: (3X9 + Xi) Cow (8.136) In aceast& ipotezi impedanta homopolara a retelei este foarte mare, teoretic infinit’, dacd rezistenfele ohmice sint nule. Curentul in locul de defect este foarte mic si arcul electric se poate stinge la prima sa trecere prin zero. O astfel de bobin& se numeste bobind de stingere sau bobind Petersen, Toate defectele la pamint cu caracter trecitor, care sint cele mai frecvente, sint astfel eliminate fri interventia protectiilor, deci a intreruptoa- relor. Rolul fizic al bobinei de stingere este sA permit’ circulatia in locul defect a unui curent reactiv de scurtcircuit I,, care se opune curentului capacitiv I, rezultat din compunerea curentilor capacitivi ai fazelor s’nitoase, cirora li se aplic& tensiunile compuse ale refelei. Acest rezultat reiese din figura 8.46, b in care se consider’ neglijabilA reactanta transformatorului in raport cu cea a bobinei. Dupa cum se observa, curentul de defect are dowd componente si anume: 0 component’ J, care urmeaza traseul capacitatilor fazelor sina- toase $i o alta care parcurge bobina X,. Tensiunea punctului neutru Vy = —V, jar tensiunile Up si Us au amplitudinea egal cu tensiunea compusi a refelei. Curentul capacitiv care traverseazi defectul, conform figurii 8.46, 5 si 8.46, c, are valoarea: Tp = j Co (Uz + Us) = 3} Cy Vy = — 3] @ CoV, (8.137) iar curentul din bobin? come (8.138) X jXo Pentru ca acesti doi curenti s& fie egali si opusi, fiind dat sensul lor conform figurii 8.46, 6, este necesar ca: 3joC,V = iE (8.139) ° sau fn valoare absolut&: 3X,aCy=1, care reprezinti conditia de rezonan{& (8.136), unde se consider reactanta transformatorului Xj neglijabili. Bobina de stingere este construit’ cu miez de fier si cu intrefier si are 0 inductanti foarte mare, care poate fi modificat& fie prin schimbarea’ num&- rului de spire, fie prin modificarea intrefierului. Alegind inductanta ei con- form relafiei (8.136) rezult&, ci in cazul punerii la pimint a unei faze, bobina poate compensa teoretic in totalitate curentul capacitiv, iar arcul’ electric se stinge, dat find faptul c& el nu mai este alimentat. In consecint, tratarea neutrului cu bobin& de stingere elimina posibilitatea aparitiei arcului electric intermitent, ins& prezinti dezavantajul ci la functionarea refelei cu o faz 380pusi la pamint, tensiunile fazelor siniitoase fati de pimint cresc pind la valoarea tensiunii intre faze. Observatii. a, In mod practic, nu este necesara indeplinirea riguroasi a condifiei de rezonan{a pentru ca arcul electric si se sting’ definitiv si sa nu devin intermitent, ci se merge cu un dezacord de 15—25%. Cercetirile arata cA arcul electric dintre o faz a unei linii electrice si pamint, cu tensiunea nominali cuprinsa intre 35 kV si 110 kV, poate deveni intermitent dac& intensitatea curentului de defect care il alimenteazi este cuprinsd intre 5 si 30 A. fn cazul utilizdrii bobinelor de stingere cu un dezacord normal de 15—25%, arcul electric nu devine intermitent chiar dac& intensitatea curen- tului de punere la pimint atinge intensit&ti apropiate de limita superioar& sau mai mari. Acest rezultat nu este in contradictie cu indicatia conform careia arcul se stinge numai pentru un curent mai mic de 5 A. Explicatia consti in faptul cA bobina dezacordati favorizeazd stingerea arcului electric atit da- torité Limitarit curentului de defect, cit si datoritd limitdrii tensiunii de revenire la bornele canalului de arc. Dezacordarea bobinei se realizeazi totdeauna in sensul unei supracompen- s4ri. Aceasta inseamn% ci prin bobina de stingere trece un curent inductiv mai mare decit cel capacitiv, astfel incit curentul rezultant care alimenteazi arcul electric ramine inductiv. b. Rezultatele obfinute sint valabile in cazul unor linii scurte. Cind liniile sint lungi, trebuie si se tin’ seama de repartitia constantelor, iar conditia de stingere a arcului este reprezentat& printr-o expresie mai complicat& in care intervine impedanfa caracteristic’ homopolara a liniei si impedantele homo- polare ale elementelor situate la cele dou’ extremitati. Aceastd conditie Prezint% particularitatea important& c& ea este independent’ de pozitia defectului pe linie; dack bobina este bine reglat&, stingerea arcului este asi- gurat& oricare ar fi pozitia defectului. c. Curentul de punere la pamint se anuleazi teoretic numai in locul de defect; fn linie, curentul creste cu distanfa fat& de defect si devine maxim in bobin’, unde admitind c& tensiunea Vy, a punctului neutru este egal cu tensiunea pe fai V, ia valoarea —. ° Trebuie mentionat insi ci de fapt, curentul de defect nu devine niciodat’ nul, chiar dack bobina este perfect acordat&, deoarece existi totdeauna un curent remanent, determinat de componentele active ale curentului de scurtcireuit si de armonici. Pentru a pune in evidenfi existenta curentului remanent, se consider si rezistentele bobinei R, liniei si transformatorului, precum si 4 | pierderile prin efect corona si conductanta laterala p. In acest caz, presupunind con- oO ie stantele retelei din figura 8.43 concentrate, rezulti schema echivalenté din figura 8.47, c&reia i se aplici tensiunea fafi de pamint Ti. 847; ee heen el egali cu tensiunea stelati. Intensititile cu- trifazate din figura 8.46. 381renfilor din bobin&’, din capacitate si cel corespunzitor pierderilor in izolatie sint date de’ expresiile: Vv Vv Loe _ 12>; Ie) 8.140) am “Ron bE (8.140) 3j@Cy in care s-au acceptat notatiile din figura 8.47. Curentul de defect rezultat din suma acestor trei curenti: 1 1 1 =v +——— += 8.141 “ = R+joL ae 3jaCg Fintnd seama c& rezistentele R sir sint intotdeauna mici se obtine: Din aceast& ultima relatie rezulti ci intensitatea curentului de punere la pimint are dou’ componente: prima este determinat% numai de reactante, iar cea de-a doua, atit de reactante cit si de rezistente. Variatia curentului relativ de punere la pamint, la locul defectului, in ie vi (30 Co ~sz)+ (ower +f + (6.142) ° functie de inductanta bobinei este redat in figura 8.48, Admitanta = © este luaté drept variabil, deoarece ea determina direct puterea si dimen- siunile bobinei de stingere conectati in circuitul neutru. Daca aceastA putere reactiva este egal cu cea corespunzdtoare curentului capacitiv, atunci puterea reactiva este in intregime compensatd, situatie c&reia fi corespunde un mini- mum accentuat al curbei curentului de scurtcircuit. In acest caz, schema echivalenta se afl in rezonanti de curent. Dac este indeplinita conditia (8.136), termenul imaginar din ecuatia (8.142), se anuleaz& si curentul rema- nent este determinat de suma pierderilor datorate curentului capacitiv in rezistentele serie si tensiunii pe faz4 aplicata rezistentelor in paralel. Reglarea corecté a inductantei bobinei din conexiunea neutrului poate conduce la reducerea aproape total a curentului stationar de punere la pamint. O conturnare, de la linie la pimint, a unui izolator al unui stilp determina, in orice impre- jurare, un curent numai in_ primul IK qc moment al strapungerii. fn con- ke 1 tinuare, curentul stationar se va 3eacp GL reduce foarte mult prin efectul de Fig. 8.48. Variatia curentului de punere Ia pamfnt in locul de defect, in functie de induc- tanta bobinei de stingere. 382 rezonan{& si arcul electric nu se va mentine, daci intensitatea curen- tului remanent nu depiseste 30 A.B. Legarea la pimint a neutrului prin rezistenpd Reducerea intensit&tii cu- rentilor de scurtcircuit poate fi realizat& si prin introducerea unei rezistente in sistemul de Fig. 8.49. Refea trifazati cu neutrul legat la pimint legare la Peco pe prin rezistent&. In acest caz, tensiunea neutru- lui fafé de p&mint nu rémine constant& si poate lua valori suficient de mari. Fie, de exemplu, reteaua trifazati din figura 8.49 cu neutrul legat la pamint prin rezistenta R, in care una din faze este pus la pamint. Curentul de scurtcircuit monofazat are valoarea dat de relatia: —/ VEtel in care s-a neglijat rezistenta conductoarelor refelei si a_transformatorului in raport cu rezistenta R si s-a considerat c& L reprezinta inductanta proprie rezultant& a intregului circuit. Potentialul neutrului fati de pamint este exprimat prin caderea de ten- siune in rezistenta R, produs’ de curentul de scurtcircuit I: ? \(¢y-e# (8.144) in care a fost introdusi valoarea lui R reiesit din ecuatia (8.143). Dac& se consider’ Ing curentul de scurtcircuit monofazat corespunzitor legarii directe la pamint a neutrului. (8.143) = v I —— 8.145) hemes = (8.145) si se face raportul dintre potentialul neutrului si tensiunea pe faz, se obfine: 7 7, (ye Mp Vy i\i-(tey. aise) v Tmax 10 Aceast& relatie, reprezentati in dia- 08: grama circular’ din figura 8.50, permite gg si se studieze variatia potentialului Vy cu sciderea curentului de scurtcircuit mono- % fazat. Se constata, de exemplu, ci redu- 02 - cerea curentului la jumatate din valoarea Fo sa maxima prin folosirea unei rezistente, Q2 06 0608 10 Kmox. face ca potentialul punctului neutru fat’ pig 8.50, Variafia potenfialului de fimint si fie: neutrului la scAderea curentului de a -urtcircuit, prin introducerea unei Vy = V VI —(0,5)®= 0,867 V. (8.147) resistenje in’ conexiunea neutrului, 383Acest rezultat nu diferi mult de cel obfinut in cazul unei retele cu neutrul legat prin bobin& de stingere sau cu neutrul izolat, cind poten- fialul acestuia fati de pimint este egal cu tensiunea pe fazi. In acest caz, folosirea izolatiei degresive la transformatoare, din cazul studiat la para- graful 8.4.1.1, nu este indicaté. Pe de alt& parte, introducerea rezistentei in circuitul neutrului are avantajul ci anuleazi tensiunile de rezonan{%, care se pot produce la bornele capacitatilor. 8.4.1.3. Refele cu neutrul izolat fafd de pamint. In aceste refele, inainte de defect, potentialul neutrului este teoretic acelasi cu cel al pamintului, iar la producerea defectului acesta devine egal cu. tensiunea simpli a retelei. Prezenta capacititilor retelei permite un schimb de energie intre faza defect’ si fazele sinitoase, iar intensitatea curentului la locul de defect este cu atit’mai mare, cu cit capacit&tile au valori mai ridicate, adic& refeaua legat galvanic este mai extinsi. Dac& se consider’ faza 7 pusi la pamint, conform figurii 8.51 rezult& ci: Io= In + Ip. (8.148) Deoarece curentii capacitivi J, si J, au intensititi mult mai mici fata de curentii de sarcini ai liniei, se poate considera c& tensiunile pe faze, mfsurate fati de punctul neutru, nu se dezechilibreazi in mod sensibil. Ca urmare, refeaua va continua si functioneze alimentind consumatorii cu energie électrici in conditii satisfacitoare, cu toate c& una dintre faze este pusa la pamint. Desi tensiunile fazelor in raport cu punctul neutru al transformatorului rimin aproximativ aceleasi ca in refeaua firi defect, potentialul fazelor fata de famint se modificd. Astfel, potentialul fafé de pamint al fazei defecte este nul, iar al celor s&mdtoase creste cu J3, devenind egal cu tensiunea compusi. Corespunziitor, cresc si curentii capacitivi ai fazelor sin&toase fn raport cu regimul normal, care in cazul figurii 8.51 devin: Ty=0; In=joCUei fy = joCUs. (8.149) Curentul de defect este determinat de relatia (8.147), care se obtine introducind (8.149) in (8.148). Acest mod de tratare a neutrului creeaz4 in regim stationar supratensiuni pe fazele sin&toase, egale cu tensiunea compusi a retelei. In cazul cind Ja _locul de defect apare un arc electric intermitent, ca urmare a fenome- nelor tranzitorii, aceste supratensiuni pot creste de 3,54 ori tensiunea pe fazi a refelei. Arcul electric intermitent si supratensitnile care-I insotesc pot s& persiste un numr mare _ de perioade, ceea ce va avea —; drept consecinti stripungerea izolatiei retelei si in alte puncte mai slabe, transformind punerea la pamint fntr-un scurtcircuit bifazat sau trifazat. Din aceast& cauzi trebuie luate misuri de protectie a retelei pentru evitarea Fig. 8.51. Refea trifazaté cu neutrul izolat. unui astfel de arc. 384Tinind seama de conditiile de stabilire a unui arc electric intermitent, se stabileste ck exploatarea unei refele cu neutrul izolat poate fi lipsita de pericolul supratensiunilor tranzitorii periculoase, in cazul refelelor aeriene cu tensiuni nominale pini la 35 kV, precum si pentru cele de 35 kV cu lungimi reduse, de ordinul a 30-40 km. Pentru retelele subterane aparitia arcului electric intermitent este mai rari. De aceea, in acest caz, exploatarea refelelor cu neutrul izolat este recomandabila la tensiuni de 6-10 kV, cu conditia ca intensitatea curen- tului de defect s& nu depiseasck 10 A. Dac& aceast’ intensitate este depasit%, atunci izolatia cablului se poate distruge in locul de defect si punerea la pimint se transforma fntr-un scurtcircuit trifazat.