Alcoolul şi cancerul

Alcoolul nu-l lipseşte pe om numai de minte şi nu este numai un duşman de

temut al inimii. Alcoolul este unul dintre factorii cancerigeni cei mai
primejdioşi. Mulţi cred că alcoolul este dăunător numai în cazul în care este
foarte concentrat, deci în cazul băuturilor tari, ca de exemplu ţuica. Mulţi
alţii cred că alcoolul este periculos numai dacă se consumă în cantităţi prea
mari. Şi de semenea, sunt alţii care cred că alcoolul este o problemă numai
dacă se ajunge la consumul foarte frecvent. În ce măsură sunt aceste păreri
adevărate? Sunt ele bazate pe date reale demonstrate de studii ştiinţifice sau
sunt pur şi simplu încercarea celor care consumă alcoolul de a justifica
fiecare în felul lui, propria slăbiciune în faţa unui obicei distructiv? Mai
întâi, să vedem rezultatele unui studiu efectuat în Danemarca pe un număr
foarte mare de muncitori, 14.000 de muncitori din industria berii. Trebuie să
menţionăm că aceşti muncitori nu erau alcoolici ci doar aveau un consum de
bere mai mare decât populaţia obişnuită. Calculele au arătat că aceşti
muncitori aveau un risc de a face cancer al faringelui de două ori mai mare
comparativ cu populaţia generală. Acelaşi risc dublat s-a găsit şi pentru
cancerul de laringe şi pentru cancerul gurii. Iată că pericolele legate de
alcool nu dispar prin consumarea unui alcool mai slab. Unii nici nu
consideră berea ca fiind băutură ameţitoare. De asemenea, se înţelege că
riscurile legate de alcool nu apar doar la alcoolici. Cum s-ar explica aceste
forme de cancer? Contactul alcoolului cu mucoasa faringiană şi a gurii
determină mai devreme sau mai târziu modificările de natură canceroasă.
Statisticile au demonstrat că alcoolul are legătură şi cu alte forme de cancer.
Consumatoarele de băuturi tari, vin şi bere au un risc de două ori mai mare şi
pentru cancerul de sân. Un studiu făcut în Franţa, unde consumul de alcool
este adânc înrădăcinat prin tradiţie, arată că creşterea riscului de cancer de
sân este prezentă şi la persoane care au consumat vin cu ocazia meselor.
Acest lucru este important de cunoscut deoarece, mulţi oameni cred că vinul
ar ajuta la digestie, că ar face poftă de mâncare. Fără a mai aminti de ulcerul
gastric şi duodenal care poate fi cauzat şi agravat de consumul de alcool, din
studiul de mai sus , reiese cel puţin faptul că vinul nu este o metodă
înţeleaptă de a stimula apetitul. Soluţia la problema băuturilor alcoolice, nu
este alegerea unor alcooluri slabe, sau consumarea unor cantităţi mai reduse.
Indiferent de cantitate, odată consumat, alcoolul poate provoca dezastre
incontrolabile. Soarta consumatorului de alcool atârnă de modul cum rezolvă
problema critică a “primului pahar”. Cei mai mulţi băutori se întreabă: “De
ce să refuz un pahar?” Experienţa a demonstrat şi demonstrează în modul cel
mai trist cât de mult se înşeală cei care se simt stăpâni pe sine şi îşi permit să
golească primul pahar.
Totuşi, iată foarte pe scurt, aspectul ştiinţific al acestei probleme: De obicei,
la concentraţia de 0.05‰ în sânge, alcoolul produce bună dispoziţie, senzaţie
de relaxare. Apoi, la concentraţii imperceptibil mai mari, între 0,05 -0,1‰
încep să apară pierderea controlului vorbirii, a emoţiilor, a stăpânirii de sine
şi pierderea echilibrului. Peste concentraţia de 0,1 ‰ considerată şi stare de
ebrietate, apar durerea de cap, greaţa, durerile de stomac, oboseala, crampele
musculare, bătăile neregulate ale inimii, depresia psihică, etc. La concentraţii
de peste 0,2 ‰ poate apare leşin, apoi comă şi moarte. Ceea ce foarte puţini
consumatori de alcool înţeleg este că acea cantitate care este necesară pentru
trecerea de la prima fază, care oferă senzaţii plăcute, la fazele următoare,
neplăcute şi periculoase, este foarte mică şi diferă de la persoană la
persoană. Cantitatea necesară pentru ca alcoolul să submineze judecata şi
voinţa este imposibil de determinat aşa încât omul ajunge fără să ştie în faza
în care alcoolul l-a dezarmat şi i-a tăiat calea de întoarcere. Creierul lui nu
mai este în măsură nici să analizeze obiectiv pericolul încă unui pahar şi nici
să reziste tentaţiei. De aceea, cea mai sigură atitudine faţă de băuturile
alcoolice este abstinenţa.