‘e " ROMANIA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ‘$I LOCUINTEL © ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR B-dul Djnicu Golescu, 38,771 13/8Gcurestt, sector 1 | Tel: 0-040-1-212,62.01; Fox: 0-040-1-312.09.84 ORDINUL DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D. 1a din 12 tio 2001 In conformitate cu regulamentul de cxganizare si functionare ol Administatiet Nationale a Orurnutior, stabllt prin Hotérérec de Guvem nr. 1275/1990, modif- atti i completati prin Hotirarle de Guvern nr, 24/1994, 276/1994 si 250/1997, 612/1996 si fh baza Ordinulsi Ministului Lucréflor Publice, Transporturlor si Loculntet nr. 966/27.06.2001, Aurel BALUT - manager ol Administatie’ Nationale o Drumutior- RA... ernité urmétorut ORDIN: Af1, Se oprob& .Normele privind omenojorea intersectilor la acolas! nivel negratort din afora orageter®, ind. CD 173-2001, {All 2. De la data erniter prezentului ordi Bi nceteazd apicabiitatea preve- ere .Normativulul departomental pentru amenajarea la acelasi nivel « intersectilor Grurmurlor publice h ofara locator”. Ind. CD 173-86, ‘Att. 2, Aducered Ia tndeptnte a prezentulul Ordin revine DROPT - 7 sl CESTRIN, pee RIRECTOR GENERAL TepHNG. AUREL BALUT ata Cz,ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR NORME PRIVIND AMENAJAREA INTERSECTILOR LA NIVEL NEGIRATORII DIN AFARA ORASELOR Indieattv: CD 173-2001 Elaborate: $.C. BOMACO SRL. Director. dr. ing. Mihai BOICU Sof project: Ing. Milucd CARP Redactat: ing. Action GEORGESCU CUPRINS 1. Generattat 2, Conceptia generata 3. Alegetea moduli de amenalare al intersectiel ‘4. Condit de amplasare $! omenojare a intersectilor negitatort 5, Amenaiiri ale crumutul principal 6. Amenojér ale drumutior ford priortate (ntersectil cu 3 sou 4 ramus) 7, Sermmatizarea 8, Lucré aecesot ‘Anexa 1 Anexo 2 ..© 4. GENERALITATI |. Oblect s1 domeniu de aplicare 1.1, Prezentale note cuprind principt generale #1 condi tehnice privind \njorea intersectiir Ia dcelas nlvel negiratori ine drumun publice precum 3 acestec si crumurle private deschise clrculalie! publice, situcte in afara lor 1.2. Normele nu se aplicd intersectfior stuate in orase. De asement. nu 89 Sin acele zone ale loccitétlor rurale h care, din punct de vedere ol circu iinierea sl donsitatea mare « claciior# dau coracter urban. 1.3, Amengjorea, modificarea sau sistematizarea intersectilor la nivel le ulor se foce fh conformitate cu prezentele nome si se avizeaz6 deo ele competente confor pravederior Legii rr. 82/1998 de aprobare © rontel Guvemuiui nr, 43/1997 ptivind regimul drumutor. 1.4. Intersectile [a nivel (inonim: intersectile plane) sunt sectile gctori: rsectilo (a nivel negratori 2. Principii generale 2.1 in primete capitote ole nomelor, care ftateazé concepiia generate $i area fioul de intersect se foc refer sila mtersectile gratori, deoarece necesaré prezentarea atét @ elementelor comune celor dou tour de inter i plone ott sia celor care le deosebesc, n scopul diferentier domentukii de xe a tlecdireia dintre ele. 22. inlersoctile plone negiratori presupun cd unul din drurrutla core #9 Joclecr’ rte coneidorat principal, deci vahicuiole care circus pe acest + 04 ptettate, iar celelatte cu core se intersecteazé sunt fratate ca crumut Aprobal de Bebo de | ADVANSTPATIA NATIONALA A DRUMURLOR, 5.C, BOMACO SRL. ‘cu eviaul nr. 99/1109/22.01 2001 BuLETN TetoWG RUTIER ah a8, setebvie 2008 secundare, cu trafic nepriortar, in aceste intersect reglementorea priottStl so face prin indicatoare de semnatizare rutior’: .cedeazi trecerea” sau .oprite la intersectie” (STOP). Nu se omenajeaz intersecille de drumur cu clreulatie nedi- Jad 1a care se apicd reguia priositali de dreapte. . 1.2.3. Aceste nome privind intorsectile au fa baz’, h principal, umatoarele piincipli de proiectare: + fratarec cu prortate a aspectetor legate de siguranta circulatiol: * compatibitated intersectilor cu tipul de drum (numndr de benzi, elemente geo- mottice in cole curenté etc.); + integrarea 1h logica traseulul Coragenitafea omenojarlor, dstanfe tate inter- sect vileze de circuiatie ote.); * percepta cloré a configuratiei amenakiil (favoriearea:unel recunooster usoare. rapide s fara dubi, precum s!infelegerea modului de destésurare a cit- Cculatleiin intersectia abordata): * optimizarea concitilor de siguranté a circulate! penttu toate four de citcu- lotie,inclusl cole de mica important; + luctea in consideratie @ tuturor categaiilor de participantt fa trafic (pietoni, Cicisti, transport in. comun,transportuti cu tonale si gabarite depésite ete); + alegerea solutiior de amenajare care 58 evite posibiele erorl ale participanillor ta ate: . * osiqurarea valbitafin functie de viteza practicabla (Ves): + solutte s& se bazeze ih principal pe schemele tip din aceste norme. 2. CONCEPTIA GENERALA ‘Acest capitol se referd fa concepfia generald a interscfior el asigurd: 0 ve- ere de ansambly asipra principilor fundomentale ce trebule respectate si escrie mésurle ce trebule adoptate la clegerea tipulul de intersectie. 2.1. Elementele de bord care determing alegereo solutiel de amenojare a Une! intersecti sunt urmatoarete: + importanta intersect: + caracteristicle amplcsamentut * ulizarea sfunctionared intersect: * accidentele, 2.1.1. Importonta intersectiel este determinaté: de Importanta drumuttor care, s¢ intorsecteozd th cactul categorilor de drumnuti cérora fe apartin. 2.12, Carocteristicle omplasamentulu sunt determinate de topogratia zone, ‘roseul drumului, meciul Inconjurstor (constructi, vegetatie, cultur agricole etc), AULETIV TEHMCRUTIER "pa 9 septeie 2001eventucie obstacole core tmpiedicd viibéitatea, statutuljuriic al ferenutlor hve Cinate ete. Adesea, caractorisicle amplasomentulul impun anumie restrict i ce priveste solutile adoptate. 2.1.3, Utilzarea ¢ functionarea intersectiei sunt determinate de trate (volurn, structurd, evolutie etc), de eventuale fenomene de saturatio, aecese la obiec- tivele din vecinatate generatoare de trafic local, prezenta stotilor pentru trans- Pportul public de_persocne, compottamente observabile sau previale ale por- ‘icipantior la trac, vitezele practicable la cpropierea de intérsectie, Aprecierea condiilor de functionare $i verificarea distantelor de viiblitate Necesare int-o intersectia. presupune cuncasterec vitezei practice efective sou rognozate. Spre a fine seama de aceusté vitez8, conform uzantolerintematio- Tale se foloseste Ves care esto vitoza core nu este depdsitd de 85% din vehicule, ‘in connie unol cicuall fuide (vehicule ota zi. bere"). {hn carul unet intersecti existonte Vas se deduce din dstibutia vilezelor mésu- Fale, Principalele mijoace foiosite sunt contort de trafic care pot determina $i viteza de cxculatie a vehiculelor # oparatura radar. Utima, uso" Ge utiliza, permnl- te 0 seporcre satstacdtoare a Vehiculalo: .Rbere de cele .incomodate™. dar sunt gteu de utlizat pe o perioadé mal lung’, 2.1.4, Recidentele, numérul tipul s inprejurérle procucerl ler Gnforrnalt uliea- ‘bile numa! cazu intersectitor existente). Aceste date constituie baza principcla de diagnostic privind sigutanta ciculotiel ce trebuie realata sstematic inointea feamenciéri intorsectiei, Pentru intersect pe crumutl nol, rscul de accidente poate fi estimat pe baza de modele .de prognoz6 in functie de trafic si de car- octeristicile intersactiol 2.2. Datele de trafic sunt de natu diferté dacd este vorba de omengjarea Une’ intersect existente sau o intersectie pe un drum nou. 22.1. La intersecti pe drumutile existonte, pe Kenge: traficul de pe drumist prin cipol, adesea cunoscut, se determing volumele de trafie de pe drumul sou dru: mute secundare, precum si numérul vehiculelor care i schimba ditectia de mets ih infersectie 1) ofa de vart. in situatia in core se dispune de date. cin Fecensémantul general al citculatel, se recuige Io stobiliea troficulutn.a 30-< ora de vart, opreciata ca avand valor! cuprinse hire 12% din MZA pentu cru- mute cu trafic eterogen, pond fa 18% din MZA petty drumurle cu prenuntat factor sezonier. Graficele aldturate dau céteva repere pivind niveli necesar ol stuclor de trafic, a -BAEIN TEMG RUTER an 8 copier 2007 w Intetsectie cu 4 rarmurl e338 & Trafie orar de vert pe drumul ssoundar o & L 0 Ta ea eD Trafic orar de vert pe crumul principal Intersectie cu 3 ramun SEEBSSEE | Trafic orar de vart pe ofurnul secundor wooo «002000 Trafic orat de vart pe drumut principal Fig. 1- Repore privind nivel stuallor de trafic 1. in mod normet ru neceatd stud piivind capccttaten: 2. Nivelbi actual de ro poate da probleme de copaciate. Se recomandt o verficare baraté pe repariia tof ‘cil (6 eventual osupra debitelor rare ce ver: 3.0 congestioncre petiatc’ este foarte probabla. Ete necesor un studu prac paving reportiia rafeuuu pe deci in ora de ve, 2.22, Penku intenecte stuate pe dumutle nol tebuie culese date care s& ppornita previunt privind repartiia haticuui pe direct 2.23. Mijoacele.de investigate pose penttu culegsiea de date de tafe sunt'n principo! urdtoarete: Pentru numérétot globale: + numérétocrea la nivel postuilor permanente de invegisrore a trafic in go- ‘nore acoso rilocce nu sunt Insolate decd ne refocus ce crust nationaie: ‘ numBratoares automat temporar® prin confor de frie (adesea cu tubut pPreumotice), insti una sau mai ruite perioade ale unei soptoméni sic Cor ezultate sunt Interpretate pin una cin metadele de extrapolare lanivetul tunut an: + numérétoores manuals fa ora de vero le cu exttapotoe kerivetl MZA BULETI TEHNIC RUTIER Tal 8 septembrie 20572.3. Sguranta citculatiel, Prolectarea inteisectio| prosupune vertficarea con- Aitiicr de vibitate Io apropierec de intersoctie si de acces pentru cei de pe deu- ‘mute 16r8 prioritate. In general, ulin este mal sticl®, Ea se traduce print-o cis nto ce vaibitiate simp ce traversare sau de insert ty thax, 3. ALEGEREA MODULUI DE AMENAJARE AL INTERSECTIEI Pent stabirea cfiterilor de alegere a tipurlor de intersectt este hh prealabi ecesard dente tigurlor ce drum so fiputlor de amenojare a intersectilor. 3.1. Tpul drumutul 3.1.1, Alageted tiputui de intersectio depinde de fiourie de crumuri Core se Intersecteaz6. Putem distinge clor umétoarele four de ckurnur ©) Drimut f6res legdtur cu vacinatie: austoshédle si crumutie expres cu o singurd cale (drurnul multfunctionole) fara cocese ¥ 16r6 Intersacti la nivel: ) Cololotte crumuti din atora oraseior + drumutile cu dovs c6i unidrectionale separate (artere interurbane): cu pre: Zenja ocazionalé de accese la terenuri vecinate, det 16r& posibiatoa tro- erst sa intersectr gratori sau seminoduttor; ~dtumufle cu 0 sngué porte corosabilé (drumurt mutifunctionale): cu pre- zenta acceselor la terenurie Invecinate si existenfa intersectvor ia nivel ~chumutl secundare fh afera oraselor, avénd aceleas! caracteristc! ca ta cr ‘mute de mai sus. cu 0 snguré cole, dor cu un trafic mal recs (sub 1500 veh/2). 3.2. Tipuri de amenajéii ale intersectilor 32.1.Cai16 iputile de cum, ncadrarea intersectilor in fomili omogene ca amenojore, trebuie $0 fevorizezé perceptia lor ct mai usoard de cétre ubizator. ‘Se disting clar doud marl tamil de intersect Intersectil denivelate sau nodutlrutiete, Ia care axele drumulor cote se nter- secteczd sunt lo nivele diteite in vederea limite la maximum a confictelor de {ip secant; Intotsooti ct actos nivel sou intersectl plane la care grupeaza fh acelasi plan logatullle s!crumurie core se intersecteaz®. Be sunt de doud feb: intersacti la nivel obisnuite 4 intersectt gator, 12.2, Semintersectia este 0 intersectie Ia aceias nivel negiatotie care per ‘mite numal vrai la dreapta ain crumul principal spre unul secuncar sau invers. jp —SUET TEC RUTIER ‘hu 8, septate 2087 3.23. Tipul de drum este hotdrator in ce piiveste tipul de intersecte ales. Pen- ‘nu drumutte muitfunctionale, amenciérile posible si conditile generale d2 amy plesere sint prarantsia In tabalil uméiter Tabelu = Tipur de amencfl ale inlertecflor i uncle de trafic de tpul de cru “Amenairecomandote® Conall pivind Faiculg rum Tic secuncicr Important, cu probleme Intentect grotort do saan o cute! Infowacilia nel negiaior! Th collate const, cu excepto aumutior greructare, ntenecte in, (cU.COl nicrectioncse 2x 2 bent) Cor particu serintersectis Drurar cu c8i unihectionats xa bers), * Excepfe: ntenecti derivelate (oe band de juicdl porkculare; soturcto unet ntensectt gtator ete, 3.2.4, Penny drumuri secundore din meciul nual (exceptond intersectila cu 4) prezinta cificutati de amenojarea unet intersect negiratori: + necestatea asiguréil unor Infoarcerl, moi oles fa drumurie cu mal multe benzi ‘pe sens (unde manevrele de vio) Io stanga spre proprietatie rvecinate crumu- lui consitue totdeaune o maneva dincia, Indeosebl pentru vehiculele gree) sau pe drumurle cu doua céi separate, 4, CONDITII DE AMPLASARE $I AMENAJARE AINTERSECTILOR NEGIRATORI 4.1. Pent a osigure o tratare unitord so uméteste, pe céit posioil, ca un dtum: considerat principal sé fie menfinut ca atere (ca drum principa’ la un numer cot moi mate de intersect de pe traseu. Intersectile drumutfor de aceeasi categorie de importanté se amenajeazS. de regula, ca intersecti giratort 42, Amplasateo s| omenojarea Une! intersect plane tebule sa respecte umatoarele concit 42.1. In roport cu troseut: reducerea numérului conflctelor de Inctucisare a curentiior de circulatio: - reducerea numdrulul de intersectii de pe un traseu cu csigurarea une! clstante minime intte doud intersect succesive conform prevederior punctului 4.6 BULETIN TEHNIC RUTIER ara Ssepenore oot 192 a Seemann: suo poe Se iieceatntctrera mecca evan See ceo aeueregnninnen Seheeec ae aseers entare si de regiementare a prioritéti. 1) recomandatile by contrainte Fig. 3. Prinepslele pur, recomandabile gl eantraineate, do tersecti a nivel DLETN TEAC RUTIER 14 tT 9, sepia 207 4.3. Tiputi de intersectii contraindicate. 43.1. Trobute 62 56 renunte la cnumite tipur de intersect exisiente pe mesurG ce ele nu féspund principilor enuntate si se dovedese cdesec provocatoare de accidente, cum sunt + Intersectile cote cuptind o breteo de vito la sténga prin ocotre la dreapta dar 9 cael functionare este echivocd (manevid de viraj la stange neobisnuite pentru o intersectie ka nivel; + numeroose aite intersect afipice, adesea de amploare, ia care muttitudines. de insulfe si bretele fac ca utatott sd fe derutat 43.2 Intersectile cu circulatie nediijakd lo care se cpkcé regula prion de: reapta nu sunt permise pe drumutie importante. existand iscul de a nu fi fe~ lege de cei care circulé pe crumul principal, care pénd acolo au avut prorat. Ase menea intersect Hebuio excuse cu att mai mult pe drumutle cu trafic mare. 43.3. In ofara locaittior. intersectite sematoriate a carer apatite poate suprinde pe utfzotori sila core sguranta citculaliel este mediocra, trebule de ‘esemeni evitate. Ele sunt general inlocuite th mod avantajos prin intersect gk rater, n zonele suburbane sau chiar in traversares nor local 4.4, Vizibilitatea 44.1. Concii de viaiiiote Int-o intersectie negiratorle Din considerente de siguranté a circulate, cel core vin de pe crunmutile tara pilottate trobulo sé dlspund de timpul necesar pentru a constata decd existé un ft utlizator pe crumul principal, ase! inc6t s® poatd pom si executa manevia do traverscre sau vro nainte ca un vehicul priiitar it nceput mascat, #6 opa 8, Color core virgazd Ia stongo spre drumul secundar, le este necesar un timp Ccorespunaitor penttu @ acoida pritttate celor care vin din sens opus pe drumul pplincipal. Timpul de monevrd: necesar depinde bine infeles de lajimec drurnulu Pe do alt’ parte, thebule axiguiaté o viabilitate de opropiere asupta coal Insulel separatoare de pe crumul principal si de pe ramurile secundare. In ce priveste crumul principal, din punct de vedere ol amplasaii intersectiel, aceasta Condifie este n generat mai putin exigentés decdt cea privind timpit de trecere. 4.422, Degojéxi pentru viabilitate Nocesitatoa asigurl timpulul de trecere se concretizeazi la proiectore prin degajatea unu! fnghi ce visblitate pentiu flecare confict ntre dol curenti de clrculotie. i interiorul acestulfunghi nu trebule s6 existe nici un obstacol core or obtura viaibitatea. THunghiul cuprinde: ~ punctul de confict inte cele doud curente de trafic care se intersoctoaza: BULETIN TeMNIC RUTIER Tatts; septmine ov 1e J un punct de observere ita stuat pe dlumut for pxottate, deta core un con- ductor de vehicu irebule sa vad vehiculul core ciculS pe drumut principal Ste puncrutlot de conte; un punc! observat pe crummul pincipal -Aceste elemente de constuctia depind de regimul do piioitate (ig. 5s 6) Punctul de observare Fita este situt o cstanta de 2.9 m de marginea din teanta a crumull secunder, fin tetas cu 40m fatS de ia de opie h coz semnnafizai cu indicatotul de oprve .STOP” # cu 18,0.200 m fat6 de nia frans- verso situa thainte de inrorea pe cru pncfpalth canul semnatiast cu ind ccalond .Cedeaz® hrecetea”, Pentu stuatla de vila sténga spre drumul secur dor, porifa punctukl depince de configurati intersect Punctul observat este stuat a 1.0 minditime, pe miflocul bend pe care crus vei ele frlotore (pentru cous benal pe sens se tah corsiderotie banca mar ‘Ghdld, la 0 dstontd de punctul de conflct care corespunde talectorel par- curse de vehloull pittor pe durata meu de frecere@ vehiculuk nepriotar(). ‘Aceast® dstanta este denumité dstant® de Vebiote pent recere (0). Viteza de calcu! pentuD este Ves. * Distanfa D este dat de formula D = Vgs x t, unde t a fost dt mai sus (tabelut 2), In functie de tatimea crumubi travortat # de regimul de priottate Tabet 2.Tmput de recere in uncle de Kjimea crumulul haverst qi regimul de plontate | “= | Fig. & Abact care di distanta de vizbiltate (0) fa functio de vteza pact ‘Be erurml principal (Vas) timp de trecere, Practic se constulesc unghlutle de vizbitate (4 pent inctucisari.2 pentu intersect Ti unl sngur pent semiintersectiD. Se veriicd apci conattile de viz biltate pentru maneviele de vicgj la sténga din drumul principal. n general mai ulin exigent decat cel aferent fhauiul de pe crumul secundr. ‘Nota: AcesH fmol eunt mojorall cu 1 secund8 acd cocesul este in rampa ( 2%). shuatle ‘cote de olf or rebut evita ULETIVTEHWEC RUTIER 16 sto 8 setenv 2007 Tad] reat Romorencwomeet| soey | ocerena| Se Wamascoatnoacts ce) Soe me = | oie Cedeors | recomandat 8 * twecerea [Minin oe0c. 7920. ‘tec. Fig. 5. Construcja triunghlulul de veibiltate pentru cet ce vin de pe crumut secundar, or eae re Seta oat ieee ais = te [ ome [ee roe mesmo os waa = ; ant = int lg 6. Condi de vabiltate pentru viral le stange dia drum principal. ‘Sttuatia pentru oprire a Intersectie (STOP) BULETI Ten AUTIER ral; eesirive zon 17~ Acoste conc pthnd Vbtatea de necere defend a do cancepte a clomentelr goometice cle chumurio cle ntroctet 29 Met pr Wena Po sm ofa ung Font ouumuto no eno rch arposered insecHorh cube, Se poate verve ogmie omic und acces nfesecte Te paoaextenoo tbo! oven za mek more sa eg c faz curents coe rapune conve treat pref fensvend. hn conde h care vcbtiotes ett ost ‘Apasaoa unsintonoci no corde Ie alntcnente oor se ieloe ‘in unghi ascutit trebule evitata. Pe drumurile nol aceasté solutie trebule exclusa. Perv un cum extent. vetiicorea vba «avian acctentol ot ri sebtton evento mas co Tebuo uct cams une! nfewect stvcte incorctl necorepnabtoare (fed punchd 4a de ao. “id Msn pnd oxgucron vba irenropeea ntact! foc ceca shuts zona Reeniastot, tne toc, cchporrenfods dul, uacbo.cadks ogiooe lavegotae Bc Lucan acu veh h soforare elt) pot eedaca vibitatea. De exomer Condite Se Vabiote menfenate co zone oe de catacce alee Frecum suficiente garanfii cd situatia nu se va schimba ulterior. In mod exceptional se pot orto oot hole nméase hese nu Pyedoa vablctes dot PARC. 71.5. Cm unel intersect extort core nu rexpect® dente de vate Dac pe un dn extent nu ex posbltotea dpc cbstacilor core impledecd visuitotoahinerceco.rebuio hte ale ra.cum ot odicorea nase unui secundcr, Core permite spe exerol Hanaor treed une! ers h Gout nese n 1 decalat, congue deur «dp Gusin@” sau in baionetd”. in anumite situatil.1n curbe cu raze mic! si unghi “rth modtcctce profilin ung dl dursadsacundr pth eduesten punc- Titi Go dose fa nveu purcluul cbse x putea feventicl osolie: - morlicoen exe cruruhisocundor ae 0 at ence ert cpp: ~in cazuti exceptionale, modificarea troseulul drumulul principal in plan si profilin ung: roam poricloraunelsominteecl shut pe un chum cu2¥2 bend, ocr roo a menjnetea nel bor de inser sau de occeltar -rendomerecih iiosec grote, daca talc de pe duu securder esto spor ocd pond ls set nu se poate expecta detanta de vate, tebuie rote ob foerte mare edger expect pind pereeperea ropid8 # oes a Congucto'# tunefonds mfersctel. Acoasto poote duce w echprea ine 100 veh /2), + pe drumutile cu 4 bend pentru dijorea circulate pe o singud bands inaintea Une! intersect 552. Devietea Devierec (sau inclinorea insulei) este unghiul format de cétre bordurd.in zon dite coadé $1 partes cea moi larga a insulel, cu axa crumu ‘Creare une! insule separatoare mediane implica devieroa spre dreapta sen- sului de mers a benallor care conduc la Intersectio, Din considerente do percep tie configuratielintersectiel, este proferabi si se reaiizeze devied smettice fot ‘de oxo crumull principal. © deviere clor percepiibé produce un cnumit is- ‘confort vial, preferabll introducer unel pane de racordate prea tung). O devie- fe de 1/35 este salistécdtoare din punct de vedere al sigurantei circulatel, Pe rumutle Inguste (sub 5 m). s© poate accepta o deviefe de 1/10. Se poate reduce lungimea zone! de lérgite, dat coada insuleltrebuie comple- ‘ot8 prin marca) de averizare pe o lungime L/2 Gn cozul abeter simeitice) pen: ‘tu 0 bund percepere o prezentel insult Up=39m y6=1980"m Fig 19, Elemente geometrce la trecores de a profi traneversal in calecurent ‘pind In terminates abateri 1. Porte corosabia <6 mn cole curenta; 2. Porte coresablla 2 6 mn cole cutentt BULETN TEC RUTIR rll 8 sepembrie 0127¢ Tebetul 6 - Veter oe hut L dungimes mercaluul de averizae cu dung! incincte) Teimea peri cormbie [Tea | aaa CE Sim 185 2 3.2m ur Be <5m) 78 2 55.3. Lalimea insule! separctoate mediane © fatima a insule! soparatoare mediane de m este satisficdtoare pentru in- troducerea unei benzi de viral la stanga. O Katine mai mare prezinté o serie de inconvenient: ‘+ devia2d prea mutt banda (sau benalle) de clrcuiatie curenté: ‘= poate fl confundaté cu o insué stuatéi pe drummul secundar sau cu o insula core precede un sens gitatorlu, cazut in care reguile de priotitate sunt ciferte: + se reduce fiiitatec tralectoriel vehicutulul care se Tnscrie pe banda ce via) ta stonga: 11h cazul inforsectilorn cruce, se lungeste traversorec drumulul principal, dect un peticol sporit de coltziuni de tip .tncrucisare*, Ca umare, lotimea Wrebule limitatd Ia stictul necesor pentru infroducerea Une! benai de vig la stanga, chiar dacd se reduce la minimum tétimea acestel bbenai fopt care nu afecteczé sigurenta citculatel, Tabelul 7 cuprinds gorna de \gtini recomandote th stuatile cele mal frecvent intdinite. ‘5.54, Lungimea insulet separatoare medione Lungimea benal de viroj Ia stango (1erd pana de rocordare), nu infuenteazt: Circulotio pe crumut principal, Decl, ele pot fi limitate la stctul necesar pentru stocarea vehiculelor care urmeczd $8 vreze Ia stanga. (al cdror numés este in generat rectus) sl adesea se reduce [a o simpid protectia centralé. Alte conside- rente pot conduce fa odoptarea unot tungimi mal importante (spre exempt legate de nivelul de confort gorantat pe un cnumit aseu, sau céind s@ oiege © rezerva mare de copacitate). Lungimes totalé a unel insule separatoare mediane, core cuprinde si marca Jul de avertizcre, este comousd din lungimile aferente benzi de virgj a stanga. a panel de racordare @ acestel bend si devierl. Ea poate varia thie $0 m pentru intersecti cu trie de vio} la stanga redus, amplosaté pe un drum cu lime sub 610 m péné la 191 m pentru intersectile cele mai importante. Lungimea marca- jului de overtizate este totdequna egal curl / 2 pentru o deviere simetic’ fats de ‘axa drumuui # egols cu L pentru deviere numat int-o singurd parte, ewer Toenc AUTIR 28 ar 8, epee 2007 Tabelu 7, Lungimes elementolor constulve ae Insulelor seporotoare mediane {cu abatere simetric’, pent principalele sitio, In tunejle de compoatiafraeutul ‘de wir la tanga. Wada | Doves [Reiaren] Ronee | sted |e a avortzare rocordare Drumm com Trafic redia Ge veh. crete core vieardig songa (eS veh Jor), 3895 Ji95-16] 10 15 [028-101 300-385_] ium 10 | 20-20 | 20-50 | 025-200 | 325-500 ‘Gums 6m Trae heermdl de veh. role care vec ia siongo 5 veh/or) 10 ws _[iss-225] >10 [20-30 | 0-60 | 025-175 | 350-500 * La" edie lien port in ineulé Care seperd bende de weal de banda aterent® versus opus +b” ext Wtimea total © insuel centile (= a + limes benzi de vio) ewan Fig. 14, Lungimes inaulel seperatoara mediane de pe drum! priortar Abaca umétocre (fig.16) araté numérul de vehicule peniru dimensionorea benate stocai. & am 4g» gal rmh 2 3 wy Fig. 15. Abeck cin care rer 2 capectates de stoca (n numér 2° le vehlele) pe banda ° L do via tasting. © 100200 200400 500 60 700 B80 90 100011001200 Ni = numerul Ge vehlcule rez “Taflou de ene opus pe drum principal (vehort) tat dn coc = 2.12, BULETN TEHNIC RUTIER Toll serene ae 29- °e Lungimea de socal se stabloss hn func de rigimea mace ocupat® de un Vehicul So poate adepte femua umber: Tato Ne te Sor Tbs © Boe + by nye ele Le = ungmga de soca oxptinat met Nes rumen de voheie remit cn cba. 12) 1 on ite vehicle socote y= procent de autre, micobuze,a.tocarionete: y= procentl de avtocarioane # deve cu? oa Py=procent de autocarioane derate U3 ot = procentl de avtocarioane # derate cu mat de 3 ox y= Procentl de ator: a= procentl de nactore $ vehicue speci: y= Brocent do remot, lungimea de stoco rmaxtn® ese de 60m chor daca in calcu rut © angine madre. 355, Polo cau rae seporatocre medione Indel eporctoare de pe ure principe tebe + si ghidere vehicules © ob 0 aectore optima. special pentu monevrel de vieja stnga do pe crud prc ere acest: + tnpledece co vehicle de pe cumut ecundar 8 ocoodsc8 ces nic do p8 ove! cn sre ae angola pe cum pancoo! Ponto capa hel eats in acordéte cade seporatoae de pe rl secundor, ona de racorcore 20-30, Fig. 18, Exemplu de rttare a pri centrale a insulelor soparatoare ‘pentru un spafia central de 5 m Sune TOC RUTER wr 8 sombre POT 30 556. Detoll de realzate @ insulel separatcare medione: 556.), Totdecune este preferabi s& se osigure insule denivelate fate de porte carosabild. incadate prin borduri denivelate tesite care sé nu consttuie Ln obstacol periculos. Pe imp de ploale morcajele obisnuite ij pierd din eficaci tate, for uni conducditrl de vehicule nu respecta semificatia marcaju cu nie ccontinus, 5.5.52. insula frebuie sd fle etberaté de orice obstacol ogres (stClpi de lun! nat. Imprejmull, suport! gros! de indicatoare etc). Toate mifoacele de sem- nalzare Care s@ insicleazS th mod normal pe insulele separctoare trebuie astfel instalate tncdt si asigure un spatiu ser de min, 0.70 m thie lirita Indicatoruiul morginea cad mai opropiaté a beni de crculatie, De alifel trebuie fecut tot posibiul co sa nu se instaleze pe insule panouti care ar impledeca veibiltateo. 55.63. Insulole deniveiate trebuie sa s¢ realizeze din materiole avand 0 culoare diferté de 0 suprafetel peri corosablle. O vopsite intr-0 culoare uniformna {Gifts de a mercajelon poate ofer un anumit contrast, at6t ziua cAt 3! nop: tea. Astemerea uno! agregate mineroie pe insuls poate fi preterabila une! rier ati. att clin motive de contast cals din considerente de intrefinere. De ciel ‘dac’ suprafata insuie! este permeabid, trebule lucie mésuri de crenare. 5.5.64, Dacd totusi nu este posto realzarea de bordutl denivelate, se poote realize 0 ttctare prin culot.Tratorea prin culoM trebule 66 descurajeze vehiculole 86 traverseze spatiul neutaiizat sso Inbundtdteasc’ perceptic configura in= tetsecttel. tn comparatie cu utilzarea insuielor marcate, 5.6. Amenajarea benailor de viraj la dreapta din crumul principal. 56.1, Pe ctumuti cu © singuré parte corosabia In general, creérea unor ber de vraj la creapta nu Imbunditéteste sguranta cckculatie! in intersectie. De altfel, prezenta unor asernenea benz pot avea, in modindrect efecte negative, prin ace cd pentru conducttorul de vehicil.imc- inec unui drum larg I tenteazé la vitez6. find in ocelosl timp mascat de vehicu- Jele de pe banda de vita) la dreapta, cea ce 1 poate surprinde nepregatit pe cel core ese de pe drumut secundar. Ca regué generald. nu se omenojeazti bend de decelerate sau de vga dreaptainintersactile ic nivel. Pot face excep- fle somiintersectile situate pe drumurie avind 2 c&i separate cu sensu unice. in mod obisnutt,.ocordarec la dreapta se face print-un arc de cere sau un are cle cere precedat de 0 clotoidt. n situate in care se doreste ca vrgju la dreapta 30 fie privlegiat, se sporeste taza de racotdore cu cca, 25%. AULETIN TEH¥IC RUTIER Trl senieméne zor 3756.2, Cozul porticular ol unei semiintersecti| pe un ctu avand 2 ¢6i cu sen- La aceste drurmun, cand trafictt de lose de pe drurnul principal depareste: 200 veh 2, se justi’: amenojarea unor benz de vrgj lo dreapta in scopul deo ‘esigura o fluent’ spoiité taficuui de pe drumul principal Pentru ca in aceste situall sa se conceapd amenaii pe céit posibll mal unt: forme, se recomand’ recurgerea Ia umdtoarele elemente componente: + 0pand de ieske de 80 m lungiene mésuraté din punctulin care marca de aver- tzare al insulei directionole triunghiulore are lajimea de 1.0 m. to terminarea panel, Kiimea péirl carasabie a bretelel de racordare trobuie sé fle de 4.0 m: “+ unsector de deceterare conslGnd cint-un arc de clotoidé de cca. 25 m. hinge: + 0.culbd cu raza de 25 m, consténd dinti-o porte carosabilé de 400 m, avaind: pe pattea creapté o bandé de incadrore consolidata cu létimea de 2,00 m., jar pe partea stingé una siniiard cu latimea de 0.50 m, mite conducatonttl de vehicu! x6 se asigute privind in ogiinda retrovizoare spre {89 hsctie pe banda de circulatie curenté si dupa caz chiar s& opreasc’ spre a ‘ostepta un interval ih trafic care sti permit inserfa in conalfl de sigurant6, Spre a concepe amenojati pe cat posibil mai uniforme. se recomandé cpl area schemei prezentate Mfg: 18. Fi.17, Schema tp a une! benz de decelerate pe un drum cu2 oS! separate cu sensu unice Dad traficul de lesre este redus (sub 100 veh/2), se poate renunta lo pand tn care car racordarea se poate face numal cu un arc de cere avond raz0 de 25m, tocordata unecti print-un arc de clotoica cu lungimea de cca. 26 m. 6.7. Benai de Insertie in traficul drumulul principal 57.1. Bend! de accelerare sau de insertielo creapta (ain drumul secundor spre ‘Grumul principad 87.1.1. Pe drum cu 0 singu® parte carosabils ny se executé beni de aece- Jerare s0u de inliey fungul crumulul principal 57.1.2. Pe chumutl cu 2 pdrti carosoblle unidrectioncle, intersectilo sunt rotate ca semintersecti. Chiat h eceasts stuatle. cteatea unel benti de insertio. pent vehicuele de introre th drunul principal poate fi Justileat& doar print-o sotyotie a bretele| dateca!d cedar necer sau datoraté fipsel de vabiltate car vumare @ une! configurati porticulare. Banda de insertie este de tip parate! si do Lngine reduss, h comparatie cro bands de accelerate. in olioment, ea per Sucre Tene euTien 3q. —Bupetee renee ue “eran 8 sapere 2007 ————rre ig. 18 Semfintereecil cu bands de merle le dreapta re un drum eu 2 e8l separate de St 6,0 m cu senaur unc. 5.7.2. Bondi de inser la stonga. Jn general, nu se fac benz de insertio pentru vehiculele iesind de pe drum secundar care virec2d la stinga spre drumul principal deoarece apar probleine legate de vabiltatea spre vehiculele care vin din spate (unghl mort de vizibi- tate, Indeoreb! cOnd drumul este in curb) s| de impostillatea semnctiza prior {0fio insertia th fusul de circulate al drumului principal. Asemeneo omenajéi se pot reaiiza ih mod exceptional la anumite intersecfi'h T situate ih ofnioment. ta core Inscrierect prin vial la stanga este deosebit de dificil’ datorités unui trfis foatte intens pe ctumul principal sila unele intersactii de mic’ Importanta, to ‘accese ale unor unit! economrice, Lo lini, oceasté bond speciaid de vito} Io sténga este consideratit ca un retugl care permite o traversare I. do timpl.nu Ca‘0 banda de accelerate si nicica una de depeste. De aceec lungimes ei tebule iitatd a stictul necesor. O kngime ‘de 30 m umata de 0 pand de racorcare de 30 - 40 m se consdert satisécstoxe. Aceasta nu trebule sd conducd ia prekingitea insulel separatoare de pe cru ‘mul principal BALETN TEC RUTIER url aes sepembee 20a 98) 5.8.1. Pe crumutie Inguste existente. avond lim cle perti carosoble sub 5 m, ‘omenojarea unor intersect se face numal in situatl excepronale, motvata de ‘conaiti de siquranté @ circulate! Gegate spre exemplu de constranger! fonogia fice privind vaibittates la aeropieted de intersect). in aceste sua. carocteris- ticle geomettice ale intersectie! sunt mai restranse decdt la drumutte mai late. 62.2. ih cazulintersectilor nT, 0 spit supralirgire pe partes opust drumu- lui secundat poate asigura ocolrea prin creapta a vehiculeler care asteapti in. ‘vedetec virojulul lo stanga, de regulé sufigienta spre a evita accidentote, 58.3. Dact in mod exceptional se recurge totusila o omenaijare, aceasta tre- bbue sd réspunda condiilor generale privind smptates, densitatea, omogeni- tatea, perceptia # ortogonaiitatea romutiot, Trebule respectate ummdtoorele ‘conditi minime: ‘sinsulole de pe drumutie priottore se exacuts numal din marcole pe partec ‘corosabi: ‘= benale de vito} la stanga sunt reduse la dimensiunirrinime @tungimea de, 10 m, lar lafinea de 2m pentru cutotursme st de min, 2.50 m pentru vehicule grele); «+ zonele de deviere sunt scurte, avand 0 hactinare de 1/10; «time totola a péi corcsabile fh crept interectiei este de 700-750 (2bendh Ccurente de 2.50 m si o bend de vir la sténga de 2.0 sau 2.50 m). 5.8, Cazul drumutilor inguste. ee Laman) Fig 19. eraceristcle minime apileaile a amonafareaIntersectilor ‘de drumurt sacundare cu parte carosabltsIngusté (sub 5 m) Leaeméney 65m lom 10m 10m IOmsmiom 45m Moc Mocfoatihlens — warcal "tase mpotent acoder eae carci oe. Fig, 20, Detal cle reitzare a insulelor marcate pe partea carosabile rum secundare cu parte cerosabié ingusth (eu Sm) esroment gq BMEMTEONe UTE od 9 sapere 2057 6, AMENAJARI ALE DRUMURILOR FARA PRIORITATE (intersecfii cu 3 sau 4 ramuri) 6.1. Masurl prioritare Pentru tmbundtatites sigutante! circulate kaversore si pentru virojula stan {9¢ ih drumu! principal, amengjorea drumulul secundat frebuie In primul end fovotizeze perceperea configuratie!intersoctiel # c plerdotl prioséfl, precum si de mitare « latimii ce thebuie traversatd. In acest scop, Intersectarea crumuba pincipot se face sub un unghi cBt mal apropiat de 90" si prin introcucered unai insule separatoare cu borduti denbvelate, 6.2, Configurafia drumutul secundar 62.1. Traseutth plan De cétte off este posi, se adoptd peninu drumul secundir un traseu cat mal ‘opropiot dle perpendiculara pe crumul principal Daca drumul secundar formeazé cu perpenciculara pe drumul principal un Lunghi mal mare de 20° se recurge ia modificared traseulul, cdopténdu-se une cin solutife din fig. 20, n core variantele sunt numeratate h arcines prefetinelor, cea oi adecvaté solute find cea cu numéiul 1. Orcinea se justiic’ cin considerente relative la condiilo de apropiere. de cost, sila postbtittle Ge executic, a>0 Fig 21. Solu de prinepia pentru obtineree aproplerl de normalt (unghiul de IncengS tat de perpenciculard = 0) Nolé: Soluile nofate cu () fransformé) ncruckares fnf-o intersectio h dusind Go ‘bcioneté, nlocuind traverscrea crumull prncioe! prninun vial fa'dreapto umat de un ‘ik fa stonga ain chumul principal SULETIVTEHtUC RUTIER Sri m8, epombvie 207 98° 6.2.2, Amplasorea intersectilor nT decolate Gh dusind sau th baionet’) 6.2.2.1. in tunctie de ordinec ramurtor secundate ole intersectiel. se disting 2 configura principote de Intoreocti: una Ia care virojul la creapta din drurnut secundar este urmat de un virgla stanga sic doua io care ordinea este invers6. Numal prima solutie este de naturd s6 usureze continultatea fraticulul pe crumul secundar side aceea este singura core a fast refinutd, deoarece prezinta avan- tojul unei traverst tn dol timp solufie mal sig decd traversarea directs & ‘ambetor sensuti de circulate. 62.2.2. Caractoristicle distinct ole dusinel constau ni tratorea zonelor cen- trale cle celor doud intersectii care 0 compun. Talimes dum pincipal @secfine curent®) [L__Distonto inte axele crumuior secuncere * 98 pot reaza dusine sou kung mot mar Eon 70.100 Pal 30.180 eee ees Fig. 22. Distant inte axele calor dous ramur secundare ale nel Intersecfin baloneté 6.2.3, Profluth hing ol drumulul socundar 62.3,\Tebule evitate pantele abupte spre drumul cu priotitate, mal oles dacti pe drumul secundar ctculé frecvent vehicule grele. 62.32. In stuatia in cate crumul secundar ore o deciivitate de sens contrar fala de ponta transversalé o drurnulul principal, se admite frongerea acestota, nefind obigatore racordarea verticalé, dacd sume decivitatior nu depageste 4% (fig. 29) 1 1 eaumlpencipl i It anes | 2080 a ea Drum secuns Fig. 23, euerns Tec AUTIER 36. — cru ne 8 septembe 2007 e 6.2.3.3, Dacd deciivitatie sunt de acelasi sens se admite frangerea drumului secunder dacd dferenta deciivitattor nu depaseste 2 % (11g.24), Accumfpincioat 454% 25%0%| 25800 rum octet Fig. 24 62.3.4, Condintre deciivitatea drumulul secundor si ponta transversoltso cele principal rezuité o diferenté algebrica mal more de 4% regpectiv 2 % se introduce ‘© racordare verticatd cu 0 ra20 minimé de 250 m asigurGnd pe sectorul adiacent ‘drumului principal o lungime de minimum 20 m cu o decivitate egalé cu aceea ‘a profilulul ransversal al acestuia. | ax umpc OULETIV TENG RUTIER rus 8 stereo 200797“e 62. nee specie p ru soca 6.3.7. tinulele separatoore denivelate feié de partes carctabila contribuie sporites sigurontei crculattel. Amplasaiea unor asernenea insule pe toate ramu- fie 181d prioitate cle intersectlor, vepreznta amendjarea de baz6. Fig. 28 5.3.2 Rok insulet soparatoare Funetile principale ale Insulelor separatoare din ramutie neprioniture ale inter sector, sunt « inrerupetes impresiel de continuitate a crumulu f6r6 protiate spre c+ face p> conducditorl de vehicule sa seszeze din timp prezenta une! Intersect # ple dotea priontati: + contibufc la colmateo circulate. astfel nc&t conducétorll vehiculeior so poo 12 lua din timp masurl pentru a ceda frecetea sou a ops, dupd Caz: + ghidarea vehiculelot de pe drumul secundar spre a ecupa'o poste opting a linia de oprire sou de cedare a frecett: «+ mbunétdjirea percept! privind configuratia intersectie pentru cel care ot ceuld pe drumul psineipat: « ghidorea vehiculelor core ies prin vial de pe crumul principal spre drum s2- under. Forma insulel de pe crumul socundar decurge din functilo pe care treba s8 le indapineasca si co umnare Introduce atat o restrické vauall cat sto slcanare important a tralectorol ‘63.3, rincipll generale de conceptie 633.1. Condue8tori de vehicule frebuie &6 poaté kdentiica usorfiput de ‘amenajore a intersectiel pe care o intdineste si modul ei de functionare. Este do dort sa se ncerce reatizareo une! uniformitati cat mal mari a elermentolor g20- gg —MASENENcruTER “two wowrine OF ¢ metrice ale intersectitor negiratotl dec! sic insulelor separatoare de pe drumul secundar, 63.3.2 Se considerd ca insulo este spatful cuprins ire cele doud sensu de ckculatie, Incluzand morcojul cate se reclizeazd ih afcra bordutlor deniveiate, Dimensiunie insulel depind de caracterisicle drumului secundar in cale curenta side amenajéne spectice de pe crumui principal Lotmecinsulel Marea «= Sanfyriagot . * 9.27, Defines iin neta 6.33.3. Constructo insula separctoare pomeste dea un tungh. denumit = Lunghi de constucte” Ia a céruilatns2k:cocdeard rozele corespunvatoare vic- Jelor spre # dnepre ckumul principal Baro iunghilut este perpendicuir® pe axa ‘lumtlul secundar. Dimensunie thunghtuul depind de times ( o par cores bile o drum secundor i cale curents, mainte de intersecte. Fig. 2. nfluenge obcRS drumset secundr 6.3.3.4, Nu se recomanda amplasorea de insule directionale de.o parle 1 ceciaité a insulei separatoare, decét in cazul benzo de decelerare sau a ben- 2lor de Inserfie care nu se recomondé dec6t in cazul semintersectilor de pe cru- ‘mutile cu 2 cdi unidtectionale. 6.3.3.5, Pe drumurisecundore de foorte mic’ importants nsulele separatoare 'péshreazi un rol esential din punct de vedere al squrantei citculatel, dar din con- siderente economice ele pot ave dimensiun! mal reduse, dar litimed insuiel nu febuie s& coboare sub 1.90 m sinu se admit insule realizate prin marcale, 43.4, Amenojorea Insulel separatoare 63.4.1. Spre a fi petceputé s respectaté, insula trebule 88 fle denivelatd fot6 de portea corosabld ! ncadratt cu borduti denivelate tosite astfel cat s8 nu Cconstiuie un obstacol ogres pentru vehicue. outs 0e 6.3.42. Ea trebule $6 fle lied de orice obstacol agresly (stip! de iuminat. Impreimui, suportuti masve de indicatoore etc). Mijoacele de semnaiizore instalate in mod curent pe aceste isle ebuie instalote astfel ncat sd se asiquIe ‘© distant minima de 0,70 m tre marginea benai de circulate # imita lateralé a indicator! fra a tmpledica viebitatea. 63.43, Insulele denivelate trebule sa so realzeze din materiale avand © Cculoore diferta de o suprafetei perf carosabile. O vopsie nt-o culoare uniforné (Aertés de « rareajeton) poate oferi un cnumit contrast, atat zlua c&t si noap- tec. Astemerea unor agregcte minerale pe insulé poate fi preferobilé une! ler- bai, atat din motive de contrast c&t sl din considerente de intrefinere. 63.4.4, Dacd suprofatainsuiei este perneabild, nebule uate masur de crenare. 43.5. Constructia insulei separatoare 635.1. Tiunghiul de constuctio Pivind de pe drumul municipal, hétimea trunghiull este parcielé cu ao dru: mulu secundar, la 0 distanta de 0,50 m spr8 dreapta: Picloru nati tiunghiuis este situat pe marginea pari carosabile a drumulul priicipal. oO ‘ik Si waeUNaF et Fig. 29, Caracteristetetunghiulut de conetructio@ nsulel separatoare (ver tabelul 8) 63.52. Schemé fip de insulé separatoare: Schema ummdtoare (fa. 30) red& modu de consttuke a insulei separatoore lecénd de la tunghiul de consttuctie. De remarcat od: + raza de infrare prin vial la sténgo pe crumul principal (in) 3 raza de iesre (i) opind de latimea ¢) « crumulul socundar s de latimea omenojanii centrale de pe drumul principal: + morcojul insulel este stuat Ia dstanfa de 1,0 m fafa de marginea parti caro- sablle o drumului principal: BULETN TEAC RUTIER ‘ani 8 sop 2007 40 | | + insula denivelatd este decalaté cu 0.50 fata de marca). dec! la o distant de 1,50 m de margines part carosabilé « drumwiul principal Fig. 30, Scheme tp de insule separatoare gl do amenalare a bonalor

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5820)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• CD 148-1985

  

  Document6 pages

  CD 148-1985

  Estela Estela

  No ratings yet
• NE 012-99 Partea I

  

  Document103 pages

  NE 012-99 Partea I

  Estela Estela

  No ratings yet
• Introducere in Geologie - Prezentare 13 - Baza Cartografica A Romaniei

  

  Document40 pages

  Introducere in Geologie - Prezentare 13 - Baza Cartografica A Romaniei

  Estela Estela

  No ratings yet
• Monitorizare Lucrărilor de Sprijin Din Pământ Armat - Craiova Pitesti - Revizia 01

  

  Document3 pages

  Monitorizare Lucrărilor de Sprijin Din Pământ Armat - Craiova Pitesti - Revizia 01

  Estela Estela

  No ratings yet
• Tema2 v1

  

  Document5 pages

  Tema2 v1

  Estela Estela

  No ratings yet