CONSOLIOAR 3 - 22. 06. 2008 er MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 17 (Xvll) — Nr. 430 bis LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Vineri, 20 mai 2005 SUMAR Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructor gi turismului nr. 172/205 pentru aprobarea Reglementarii tehnice .Ghid privind proiectaraa ¢i executia minipilofilor forali (rovizuirea si completarea indrumatorului tehnic © 245-93)", indicatv GP 113-04 Ea ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE! PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementaril tehnice ,,Ghid privind proiectarea si executia minipilotilor forati (revizuirea $i completarea Indrumatorului tehnic C 245-93)", indicativ GP 113-04") In conformitate cu art. 36 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificarile ulterioare, Jn temelul art. 2 pot. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotérérea Guvernului nr. 4122004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructior si Turismului, cu. modificarile si completatile ulterioare, avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. SB cin 25 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — TS 6 si Procesul-verbal de avizare nr. 62 din 16 noiembrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare genorala, ministrul transporturilor, constructillor gi turismului emite urmatorul ordin: rt, 1. — Se aproba Reglementarea tehnicd .Ghid Ar. 8. — La data Intra in vigoare a prezentulul orn, privind proiectarea si executia minipilotilor forali (revizuirea Vompistares Indrumatorulut tehnic C 245-65)" mdicarty OFdinul Institutului Central de Cercetare, Proiectare si WP 119-04, eladoraté de Insiutul de Prolectare pentru Directivare In Constructt nr. 5/1985 pentru aprobarsa fansporturi Auto, Navale si Aeriene — IPTANA — SA, provieuts in anoxa care face pate integrants cin prezeniat riMstructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea ordin. i. ' ' baretelor pentru fundarea construcfior’, indieativ C 245-93, ‘Art. 2. — Prezentul ordin se publicd in Monitorul Oficial i : 1 Rlomaniel, Parts: oi ints in vigoare in termen de PUBlicat in Buletinul Constructor nr. 7/1985, precum si 30 de zile de la data publicati orice alte dispozilii contrare igi inceteaz’ aplicabiltatea. Ministrul transporturilor, construcfilor i turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 15 februarie 2005. Nr. 172 ‘Grain nr. 17272008 a fost publcal In Maritorul Oficial al Romane, Partea J, ar. 430 din 20 mal 2005 si este reprodus si in acast numér bis,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 430 bis/20,V.2005 AuexA GHID pilotilor forati (revizuirea si completarea indrumatorului tehnic C 245-93), indicativ GP 113-04 privind proiectarea si executia 1, INTRODUCERE ‘Acest ghid se referai la minipiloyii forati utilizati ca elemente de fundare pentru constructii si ca structuri de sustinere si consolidare (stabilizare) a taluzutilor si versanfilor. Ghidul furnizeaza prevederi generale de proiectare, metode de calcul, elc&tuiri constructive si elemente de executie a Iucrarilor cu minipilogi forati. Prezentul ghid inlocuieste indrumatorul Tehnic C245 ~ 93. 2, DEFINITM. DOMENT DE APLICARE. CLASIFICART Minipilofii sunt pilofi cu diametrul cuprins intre 100 si 300mm realizafi cu tchnologii specifice (1, $i utilaje de gabarit redus, Experienta dobanditd pana in prezent atesti c& minipilofii pot prelua incdrcdri axiale de compresiune de la 1SOKN pani la 500 KN [2], [3) Domeniile de aplicare a minipilotilor sunt redate sistematizat in fig. 2.1 [2} OMENI! DE APLiCARE] PENTRU MUNIPILOT ESSSEESUSSUSUSSW STuGsSUsSGTaSGTsuSNIBESIENET ——rossos ote ote ‘suPoRT MBUNATATIREA TERENUUA STRUCTURAL ws" Funoare] [SuezoiRe] [EONs0uDARE ‘STABILIZAREA | [MBUWATATIREA|[REDUCEREA || STABIUTATE pentau | | PENTRU PENTRU. TaLuZURILOR || SIPROTECTIA | TaSARILOR ||STRUCTURALA srructuri| | unoany SSM |s! ALUNECARILOR| | TERENURILOR NOt Existente| DETEREN Repananie| | PREVENIREAS!] [cRESTEREA inuocume|| —STOPAREA™ | | Caeaortatn ‘SAU | | OBFORMATILOR| | PORTANTEA FUNDATIE FUNDATIEL EXISTENTA| fig. 2.1 Domenii de aplicare pentru minipitoti Minipilotii sunt elemente de fundare care efectueaza transferul incdrcfrilor de la suprastructura catre terenul de fundare gi care limiteaza deformatiile constructi Frecarea lateralé si capacitatea portanté pe varf sunt imbundtatite prin injectare si pot fi influentate prin adoptarea unr sectiuni specifice ale corpului si respectiv bazei minipilotului (fig. 2.2) [1]. “YAnexa este reprodus in facsimi,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2008 at —™ | | | | L | | | | fig. 2.2 Exemple de conformatie ale corpului si bazei minipilotilor Pentru preluarea mai eficientd a incércarilor orizontale se pot utiliza si minipilogi inclinay Prezentul ghid se refera la: minipiloti izolati; grupuri de minipiloti; ,perdele” de minipiloti (minipiloti dispusi in acelasi plan)sirefele de minipilofi (fig. 2.3) (1) SECTIUNT TRANSVERSAL. AAA VeDERE IN PLAN {e] Jooo} oo ofa jece oor 000 88 8 a) » 9 4) fig.2.3 EXEMPLE DE STRUCTURI CU MINIPILOT! 4) minipilotizolat; b) perdele de minipiloti; c) retele cu minipiloti; 4) grupuri cu minipilot Minipilotii forati se clasifica de regula in funcfie de urmatoarele criterii: a, modul de preluare al incarcdrilor in raport cu terenul inconjurator; b. modal de injectare. Din punct de vedere al criteriului (a) minipilofii pot fi: = incarcafi direct fie prin acjiuni preponderent verticale cum este cazul fundatilor indirecte la constructii (fig. 2.4 a), fie preponderent orizontale, cum este cazul alunecdrilor de teren (fig. 2.4 b) {3] ; in acest caz iminipilotii sunt dispusi tn acelagi plan alcdtuind o ,perdea” si preiau tn totalitate inedrcarile;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 Leen 0 fig. 2.4 Minipilogi incarcati direct. Exemple + incircafi impreund cu terenul din jur, minipilofii fiind dispusi intr-o refea spatial’; in acest caz se formeazii un bloc compozit (fig. 2.5 a, b) [3]. Refele de minipiloyi. Exemple Metoda de injectare (criteriul b) este foarte important pentru calitatea realizarii minipilofilor; materialul de injectare este de regula pasta de ciment sau mortar. Conform figurii 2.6 se deosebesc 4 tipuri de metodologii de punere in operi a materialului din care este alcatuit minipilotul si anume:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 fig. 2.6 Clasificarea minipilofilor forati dupa metoda de injectare tipul A — injectarea se face gravitational (injectare de umplere) deoarece coloana de injectare nu este presurizata; tipul B — pasta de ciment este introdusi in foraj cu presiune mica de injectare (de ordinul 0,51 Mpa); tipul C — injectarea se realizeazd cu presiune mare de 1,0#2,0 MPa provocdnd ruperea hidraulicd a terenului inconjurator; inainte de intirirea (priza) materialului introdus in prima ctap&() este realizaté a doua injectare cu ajutorul unui tub cu ,,mangeta”. tipul D ~ injectarea se realizeaza in 2 etape: etapa 1 conform tipului C; etapa a Il-a de injectare se face, de regulé dupa 15+25 minute de la etapa II, la presiuni de ordinul 2-8 MPa.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 480 bis/20.V.2005 3. DATE DE BAZA NECESARE PROIECTARIL Pentru domeniul precizat anterior, utilizarea minipilotilor trebuie s& aiba la baz: cunoasterea proiectului de constructie, a exigentelor structurale specifice sistemului de minipiloti, a proprictatilor geotehnice ale terenului de fundare si experienta anterioara acumulaté cu ocazia executiei unor minipilofi in conditii simitare de teren. ine tc de demararea lucrarilor mai sunt necesare date despre: ~ agresivitatea chimica a paménturilor si/sau a apelor subterane = instabilitatea potential’ a terenului = prezenfa unor piloti, tiranti si/sau a altor obstacole in terenul de fundare cum ar fi bucdi mari de Jemn, beton, metal, etc. = deformatiile acceptabile ale structurilor vecine stabilite prin expertizarea acestora = starea structurilor, fundatiilor si sistemelor de drenaj ca si deformatiile acceptabile pentru constructiile ce vor fi consolidate cu ajutorul minipiloilor; - _ stabilirea categoriei geotehnice (minipilotii pot fi ineadr sau 3). de regula, in categoria geotehnica 2 Toate studiile geotehnice trebuie realizate conform documentafiilor tehnice de referinfé (v. Referinje normative anexate). Adancimea si extinderea zonei acoperite prin studiul geotehnic vor fi stabilite tn asa fel incéit si se poat identifica toate formatiunile geologice ce vor influenta constructia si respectiv s& se poatd determina toti parametrii de rezistenfa si stabilitate pentru terenul de fundare, Caracteristicile pimanturilor vor fi determinate prin incere&ri de teren si laborator efectuate pentru toati fisa minipilofilor sau pnd Ia un nivel sub baza acestora in functie de natura terenului sau modu! de transmitere al incdrcarilor (minipiloti purtatori pe varf si/sau flotanti). in cazul utilizarii minipilojilor purtitori pe varf studiul geotchnic trebuie si arate c& stratul ,,suport” nu este asezat la randul lui pe un strat moale cu riscul poansonarii sau inregistrarii unor tasBri inacceptabile. {in acest caz adancimea de investigare se va prelungi pe min. 2 m sub cota varfualui minipilotilor. Pentru executia minipilotilor studiul geotehnic trebuie s& contind urmatoarele informatii: © nivelul piezometric pentru nivelele de apa subterand, Este recomandat si se urmlreasca in timp evolutia nivelelor de apa suberand pentru a putea anticipa pe cele mai ridicate posibile in timpul execujiei minipilofilor. O atentie deosebitd se va acorda nivelelor cu caracter artezian si scurgerilor rapide (mai mari de 30 m°/zi). © prezenfa paménturilor granulare grosiere foarte permeabile si a cavitifilor naturale si artificiale care pot provoca pierderi de fluid de foraj si 0 instabilitate local& care necesita masuri speciale; © prezenia unor strate de argilé foarte moale si/sau turb8 care pot conduce la dificultati de executie gi la deformatii suplimentare prin flambaj in exploatare; © prezenja unor obstacole subterane (bucaji de arbori, blocuri de roc sau beton, bucati de metal, etc.) care induc dificultati in timpul executiei si necesit& metode $i utilaje speciale pentru a le extrage sau penetra: ‘© cota si pants stratului portant de pimént sau roca, grosimea si extinderea zonei alterate respectiv prezenta fisurilor si cavitatilor; se recomanda determinarea rezistenei durabilitsti roc © agresivitetea chimici a pimfnturilor si apelor subterane ce pot afecta proprictifile material din eare va fi ralizt minipiloul (pest de ciment, mona) 5} respectiv ale otelului; © degradarea proprictatilor fizico-mecanice ale paménturilor sau rocilor in contact cu apa. © prezenfa adancimea, grosimea si natura stratelor de pamént poluat sau deseurilor care in cazu! realizSrii unor sfpaturi necesité masuri de protecfie si securitate pentru echipele de pe santier;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, NF. 430 bis/20.V.2005 4, MATERIALE 4.1 Pasti de ciment si mortar Pentru paste de ciment si mortare re: trebuie si fie de min. 25 MPa Se pot utiliza urmatoarele tipuri de past / mortar : tenfa minima pe cuburi cu latura de 7 om la 28 de zile 4.1.1 Past& de ciment ‘Se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor refete (pentru Im°): Retetal = ciment: min 800 kg ~ _ bentonit&/ciment: 0,03 > raport ciment/apa: 1,5-2,0 Reteta Il : ~ ciment: 1080 kg = bentonit’-ciment: 0,03 = ciment-apa: 1,6-1,7 4.1.2. Mortar de ciment-nisip ‘Se recomanda urmatoarea refeta (pentru 1 m’): = ciment: min 700 kg = raport nisip/ciment: 1,15-1,25 + raport ciment/apa: 1,5-2,0 ~ _adaosuri plastifiante $i anticontractile: 15% din greutatea cimentului Obs: In cazul injectarii in terenuri cu ape agresive la alcdtuirea refetelor se vor avea in vedere prevederile din documentatiile tehnice de referinta ( v. spre exemplificare standardul de referinta STAS 3349/1-83 si NE 012-99). Incercarile curente la care trebuie supuse pasta de ciment si mortarul sunt: Pentru paste: ~ masa volumica = vascozitatea (valoarea Marsh) + timpal de priza = cedarea apei Pentru mortare: Agregatele vor respecta din punct de vedere granulometric condifi 4, S4mm qo $8mmMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 430 bis/20.V.2005 Controful calitatii mortarului se face conform documentatiilor tehnice de referinja. in {ipsa altor reglementari speciale, clasa de rezistenfé a mortarului utilizat la minipiloji rebuie s& fie cel pufin C25/30 cu un raport apa /ciment inferior valorii 0,6 , rezisten{& mare la segregare si o lucrabilitate suficienta pe timpul injectarii si retragerii tubulaturii de protectic. Pentru fiecare santier, pentru perioada de maxim 7 zile, se vor confectiona cel putin dou& serii de cate 3 probe cilindrice si cubice care vor fi testate pentru determinarea rezistentei simple la compresiune. 4.2 Armatura Armaturile minipilotilor se realizeaza din: = Bare izolate sau carcase din OB 37 sau PC 52 avand ca referinji STAS 438/1-89. -Tevi metalice sau profile metalice din OL 37 cu caracteristici geometrice precizate in standardelor de referinta. 4.3 Fluide de foraj Fluidete de foraj pot fi apa, aerul sau bentonita. Fluidul de foraj nu trebuie s& dauneze calitatii operatiilor de injectare ulterioare. Utilizarea fluidelor de foraj va fi abordata cu atentie sporita deoarece: -scad frecdiile pe suprafata lateral a minipilotului; prin reproiectarea sistemului in urma incercérilor de teren, utilizarea minipilofilor poate deveni costisitoare in terenurile instabile este interzisa utilizarea fluidelor de fora. 5, EXECUTIA MINIPILOTILOR 5.1 Generalitati Executia minipilofilor se realizeazd avénd ca referinté standardul SR EN 14199. Mentionaim ci pentru minipiloyii proiectayi pentru consolidarea pantelor instabile se recomanda urmatoarele: Metoda de foraj recomandata este forajul uscat si tubat, utilizand att foreze cu snec continuu, cat si cu rotopercutic. Pentru celelalte tipuri de lueriri se pot utiliza si alte metode de foraj mengionate in standardul de referint& SREN 14199, Atunci cand forajul se executé intr-un teren cu ape subterane arteziene, proiectantul va face precizéti suplimentare privind neutralizarea presiunii apei in timpul operatiilor de forare si injectare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 430 bis/20.V.2005 6, PROIECTAREA MINIPILOTILOR FORATI 6.1 Principii generale de proiectare Projectarea trebuie si defineasca tipul si dimensiunile minipilotului si si demonstreze c& executia lor este adaptata scopului propus, condifiilor particulare de teren si mediului inconjurator. Dac nu exist o experient® asemanstoare in ceea ce priveste executia intr-un amplasament comparabil, est necesar, caine inceper uerrlorpropivzse, sf se realzezeunul sau mai mull mip de probé pe amplasamentul ales. Realizarea unui minipitot de proba permite analiza metodei de executie, materialul si evaluarea efectului minipilotului asupra terenului si zonelor de influenté. Proiectarea va cuprinde conditiile specifice de executie: = tolerantele geometrice = metodele de forare si injectare - tipul arméturilor (carcase, bare simple sau fevi/profile metalice - spre exemplificare vezi anexa 4) - protectia impotriva coroziuni Acoperirea minima admisi va fi in condi i de teren normale conform tabelului 6.1, Tabel 6.1 Acoperitea minima pentru armaturile din ofel pentru minipiloti injectati pe loc intr-un mediu putin agresiv Material de injeciare Miniploy concepuli penta hora ‘oumal le compresiune Minipilosi conceputi si lucreze Ta intindere si/sau la Incovotere Basti de ciment 20mm 30mm ‘Mortar 35mm ‘40 mm Pentru minipilofii executatiintr-un mediu agresiv trebuie luate precaufii speciale, cum ar fi ~ _utilizarea cimenturilor speciale; =o acoperire cu pasta de ciment =o protectie speciala a armaturil rea unui ofel de compo: de grosime mai mare; lor contra coroziuni tie chimicd adeevath; = ufilizares unor armaturi cu diametrul mai mare decat cel necesar care va include si grosimea de ofel sacrificat; = 0 protectie catodic: ~ tratament organic sau inorganic - utilizarea tubajului permanent.10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20,V.2005 6.2 Prevederi generale de proiectare pentru minipilofii for: utiliza{i ca elemente de fundare 6.2.1 Actiuni Proiectarea fundatiilor pe minipiloti se face pe baza solicitirilor transmise de la suprastructurd in gruparile fundamentale gi speciale de incarcati Solicitarile transmise infrastructurii si coeficientii de corectie a incdrcarilor se determina avand ca referinja documentatiile tehnice (v. standardele de referinja STAS 10101/0-75 si STAS 10101/2A1-87). Se vor lua in considerare, de asemenea, si alte incdrcari care actioneaz& direct pe radier si/sau minipiloti cum sunt: impingerea in stare de repaus sau cea activa, rezistenfa pasiva, presiunea apei subterane, etc Elemente de calcul privind solicitarile date de pimant se gisese in anexa 3. Efectul actiunii seismice se va tua in considerare pe baza normativului P100-92. 6.2.2 Alegerea tipului de minipilot Stabilirea tipului de minipilot se face pe baza unei temeinice analize tehnico-economice. Diametrul efectiv al sectiunii transversale depinde de caracteristicile utilajelor cu care se realizeazé gaura de foraj si se va incadra in intervalul 100+300mm. Lungimea minipilotilor rezulta din calculul adéncimii pana la care prin frecare pe suprafafa lateralA se ajunge la preluarea incarcarii de Ia suprastructurd si/sau din calculul adancimii pana la stratul bun de fundare. Fundarea pe minipiloti purtitori pe varf se adoptd in cazul in care in terenul de fundare sunt cuprinse strate practic incompresibile la adéncimi convenabile din punct de vedere tehnic, Sunt considerate strate practic incompresibile rocile stancoase sau semistncoase sau cele aleatuite din p&ménturi macrogranulare cum sunt pietrigurile, bolovanigurile si blocurile. Acestea sunt caracterizate de module de deformatie tiniard cu valori E> 10° kPa. Dacé in cuprinsul zonei active (v. de ex. definitia din standardul de_referinfé STAS 3300/2-85) sub un asemenea strat practic incompresibil se glscste un strat sau o lentil compresibila, minipilofii se vor considera flotanti. Pentru a elucida aspectele de mai sus prospectirile geologice trebuie si se extindd minim 2m in formajiunea practic incompresibila respectiv peste grosimea stratului alterat in cazul rocilor compacte,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 6.3 Capacitatea portant a minipilofilor ta incireiri verticale Capacitatea portant depinde atét de rezistentele materialelor din care este sleatuit mimipilotul (capacitatea portanta inten’), care se va verifica dupa normele de proiectare corespunziitoare, cat gi de caracteristicile terenului din juru] gi de la baza minipilotului ( capacitatea portanta externa). Prevederile prezentate in continuare se referd la capacitatea portanta externa. 6.3.1 Calculul capacitifii portante a minipilofilor Ia fnciredri verticale pe baza rezultatelor incercirilor de teren fn fazele preliminare de proiectare capacitatea portanta a minipilotilor pentru toate tip se poate determina cu formule empirice de calcul de constructii {in cazul constructiilor obignuite (incadrate de ex. conform standardului de referiny& STAS 10100/0-75 in clasele de importanfé Il1, 1V si V), se admite ca si in faza finald de proiectare si se utilizeze formulele empirice cu dou condifii si anume: ‘e minipilotii s& lucreze pe varf (purtatori pe varf) ; © rumarul minipilotilor s& fie mai mic de 100; jin faza finala de proiectare capacitatea portant’ a minipilotilor trebuie determinatd pe baza rezultatelor incercarilor statice pe amplasament. Minipilotii incercati vor fi realizati cu aceeasi tehnologie si cu acelasi tip de utilaj precum cele avute in vedere in proiectul de executie Incercarca static a minipilotilor de proba pentru toate tipurile de constructii se realizeaz’ conform documentatiilor tehnice de referinf’. Numéru! minipilotilor care se incearcé va fi stabilit de proiectant gi respectiv de responsabilul geotehnic al lucririi. Acest numér va fi cel putin egal cu col indicat in tabelul 6.2 tabel 6.2 Nr de minipilot 100 100-150 301-1000 | 1001-2000 conform proiect | Nr. minipiloti de 2 3 3 | 6 incercat ics Minipilotii incercati nu vor ramane in lucrare decdt in cazul obiectivelor cu wa numir redus de minipiloti (sub 20). Forja maxima aplicata minipilotului incercat va fi de ordinul inedredrii de calcul in gruparea cea mai defavorabilé Capacitatea portant la compresiune R sau smulgere Re se poate determina pe baza rezultatelor cexperimentale astfel { 5 ]: Pa, =Min{ (Pa, Jace 615 (Pag )in Ea (6.1) Py, este valoarea Py caracteristicd pentru solicitirile de compresiune sau de tractiune (smulgere), tn kN P, este valoare masurata fn KN 412 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 (Pouce €ste valoarca medie masuraté in KN oon este Valoarca minim misurata in kN E,: sunt coeficienti de corelare pentru valorile masurate Pz, medii si minime ale c&ror valori se iau conform tabelului 6.2 in funcfie de numarul de incere&ri N de pe amplasament tabel 6.3 td 1 2 3 4 35 & 140 1,30 1,20 110 1 by 1,40 1,20 1,05 1 L Conform standardului de referinfi STAS 2561/3-90 se accept ca pentru calculul capacitatii portante a minipilofilor s8 se ia in considerare ca valoare Pay: = valoarea edie rezultata din incercarile statice, (P,, )oy And valorile individuale (P,,, ) se abat cu (410 + £40)% de la aceastti medic. Capacitatea portant’ a unui minipilot solicitat la compresiune se determind cu relatia Rek-mP,, (N) 2) unde: k este un coeficient de omogenitate cu valoarea 0,7 meste un coeficient al condifiilor de lucru egal cu valoare 1 P,ceste valoarea incdrctrii critice la compresiune stabilité pe baza incercarilor statice de teren Capacitatea portant a unui minipilot solicitat la smulgere se determing cu relatia: R,, =k-m-P,, (KN) 63) in care: K=0,7; m=0,6 Per,, este valoarea inclrcarii critice la smulgere stabilita pe baza incercatilor statice de teren, Capacitatea portant a unui minipilot vertical solicitat la forte orizontale se determin’ cu relatia (kN) (6.4) or este forfa critic® orizontala determinata prin incercairi statice de teren.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 6.3.2 Pe baza unor relafii empirice de caleut fn ipsa datelor din incerctri statice de proba, standardul de referinfé STAS 2561/3-90 admite predimensionarea fundatiei pe baza capacititilor portante determinate prin calcul, urménd ca proiectarea finald a fundatiei si se fact dupa cunoasterea rezultatelor incerc&rilor din teren. Capacitatea portanti la compresiune se determina prin caloul eu relatia: R=K(m,-p,-A+m,-U-)'f,-]) (KN) (6.5) in care: K = coeficient de omogenitate egal cu 0,7 mj sim; ~ _coeficienti ai conditiilor de lucru (prezentaji in tabelul 7.3) A ~ aria sectiunii transversale in planul bazei minipilotului, in m? U = perimetrul sectiumii transversale a minipilotului, in m Pe - rezistenfa de calcul a pAmantului sub baza minipilotului, dati in tabelul 7.4, in kPa, Valorile p, din tabel se utilizeaz® numai in cazul minipilofilor injectati sub presiune. In cazul minipilotilor injectati prin umplere, valorile py se vor calcula cu relafiile indicate la paragraful 6.3.2.1; fi = reaistenfa de calcul pe suprafafa laterala a minipilotului, in dreptul stratului i, conform tabelului 6.5, in kPa; L ~ lungimea minipilotului in contact ou stratul i, in m. tabel 6.4 “Tehnolosia de injectare my pent mp penta j rinipilotlui piminturt aman Pamanar pain necoezive coezive necoezive coczive Tnjectare sub presiune mare 09 08 09 08 Tnjectare eu presiune 08 07 06 os redust tabel 6.5 ‘Aeineime Pimliniuri necoezive Nisip amdntulcosaive cal de | Piet Nis pratos [SIO] O09 7 08 | 0.7 | 06] 0S ] Oa tafigere ma] medit_[ Tae] im] [ea] i 7300_| “6500 [ 2900 | 1800 | 1200 [ 7000 ] 4000 J 3000 J 2000 [1200 _[” 1000 J 600 4 3300 | ~6600 | “3000~|1900|_1250~[~8300_|~s100_|~3800| 25001600 | “1200 | ~700 3 '$800_|_6700_| 3100 | 2000 |” 1300_| #800 | 6200 | 4000 | 2800 | 2000 |_1300 | 800 7 ‘9700 | 6560 | 3300~| 2200_|~1400-{ 9700 _| 6900” | 4300] 3300 {2200 [1400_|850_| 10 | tos00_|~7300~|~3500_| 2400 | 1500_| 10800 | 7300~| $000_| 3500” [2400 |" 1500_| 900 1s [-11700"[77500~|~4000 [2800 | 1600 [11700 |~7500_| 5600_| 4000 _| 2800 | 1600_| 1000 20 |"12600 [3200 |“4s00_| 3100 [1700 _| 12600 | 8200 | 6200 | 4500 | ~3100_| 1700 | 1100 25 | 13400_|-8800_[ S000 [3400 | 180013400 [8800 | 6800~| S000_| 3400_|1800~|_1200 30 |"14200"| “9400 [5500 | 3700_|1900_| 14200 | 9400 [7400 |_$300_|~3700_| 1900 | 1300 381800010000 [ 6000 [4000 | ~2000 [15000 [T0000 | #000~|~6000_|~a000|~2000 [1400 1314 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 tabel 6.6 “Rainctine [__ Panta nesoezie | Wisp” [Pandit conve eu de Nisipur rites [ORT 07 | 08 | 05 | Oa Intgere [Ra] — fine | prose fo) | a j medi ea Ts B33 |B es Pe 2a} 30 a 3 ae 735 asa ss 0 os nls ea fe os 336] a0 | 6p ao 390 | Tet as a 10s a es ae eae iss 5 6 a9 se at 0 i 33 [86] ot 4a [sor ae ee ET AC 351 70 30 [00 06a Observafii la tabelul 6.6: 1. Adancimea de infigere a filor se masoara de la natural pind a nivelul bazei cfind umplutura sau decaparile prevazute nu vor depasi 3m. Cand umpluturile sau decapfrile sunt mai mari de 3m, adéncimea de infigere se m&soard la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m deasupra nivelului terenului natural 2. Valorile py din tabelul 6.6 pot fi folosite cu conditia ca minipilotul si patrunda in terenul stabil (care nu este supus afuierii sau alunectrifor) cel putin 4m pentru infrastructurile podurilor sau constructiilor hidrotehnice gi 3m pentru celelalte construc 3. Valorile p, din tabel sunt valabile pentru pliménturi indesate sau cu indesare medie (I= 0,33). 4, Pentru nisipurile mari si pietrisuri, valorile p, din tabel se pot folosi in cazul in care Incastrarea relativa a varfului pilotului in strat este Ud > 15. Pentru valori vd < 15 se calculeaza rezistenja de calcul corectatl cu relafi Preat (0.7 +0.02-4/d) [kPa] (6.6) in care: t- adancimea de incastrare in stratul de nisip mare sau pietrig a bazei minipilotului, in m; d~ diametral minipilorului in planul bazei, in m; 5. Pentru pimanturi nisipoase (cu exceptia nisipurilor mari, prevazute la obs. 4) si pamanturi coezive, valorile din tabel se pot folosi cu conditia patrunderii varfului minipilotului pe o adancime Ud 2 4. Pentru valori Ud <4 se calculeaz& rezistenta normat& corectat cu relatia: Prycoe = Py (0.5+0.125-1/d) [kPa] (6.7) 6. Pentru valorile intermediare ale adancimilor sau consistentei, valorile py din tabel se interpoteaza liniar.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 Observatii la tabelul 6.5: 1. Valorile f se adopta pentru adéncimile medii, corespunzitoare distanjei de la mijlocul grosimii stratului i pani la suprafaa terenului, jindnd seama de observajia de la tabelul 6.4. in cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor f se face prin imparfirea in orizonturi ‘cu grosimea de maxim 2m. 2. Pentru valorile intermediare ale adancimii sau consistentei, se interpoleazd li 3. Daca in limitele lungimii minipilotului existi o intercalatie de pamént puternic compresibil, de consistenfa redusa (turba, mal, etc.) de cel pufin 30cm grosime, iar suprafaja terenului urmeazi a fi incarcata (in urma sistematizarii sau din alte cauze), valorile f pentru stratul putemnic compresibil si pentru cele de deasupra lui se determina astfel: ~ find supraincdrcarea este pana la 30 kPa, pentru toate straturile situate pand fa limite inferioaré a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f= = cfind supraincdrcarea este cuprinsé intre la 30 si 80 kPa, pentru straturile situate deasupra a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f din tabel multiplicat cu 0,4 si cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil f= -5 kPa; + end supraincdrcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil, se f din tabel cu semn negatiy, iar pentru stratul puternic compresibil se ia f= 5 kPa; 4, Daca pilotul strabate umpluturi recente, straturi argiloase in curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de Sm, valorile f se iaw din tabel cu semn negativ, in cazul minipilotilor considerati ca purtitori pe varf capacitatea portant la compresiune se determing cu relayia: Rekem-p,-A [KN] (68) {in care toate notafiile au semnificatiile anterioare si se determina conform precizarilor anterioare. Capacitatea portanta la smulgere a unui minipilot se determind cu relatia: R,, = K-m-U- Soft; (KN] (6.9) care: K, U, fy lau semnificatia si valorile deja prezentate; m —coeficient al condifiilor de lucru (0,6); Deoarece aria lateralé reali a sectiunii unui minipilot pentru anumite tehnologii este mai mare decat cea corespunzatoare diametrului gaurii de foraj se recomanda determinarea termenului: 2 =UDm fl, (6.10) ‘in care: P,— forta preluata prin frecare pe suprafata laterala a minipilotului; U,ma, fi, Iau semnificatia si valorite deja prezentate, 1516 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 Determinarea valorii P, se poate face si cu ajutorul graficului din fig. 6.1 in care se tine seama de volumut total de pasta de ciment injectat in teren si unde: V este volumul de pasta de ciment, pentru gaura de foraj Vp este volumul de pasta de ciment injectat sub presiune fig 6.1 Variatia fortei preluate prin frecare pe suprafafa laterala cu volumul de materiale injectat 6.3.2.1 Calculul valorilor pv pentru minipilotii injectati prin umplere a. Pentru mis cu conditia diametrul mini ilotii care reazema cu baza pe paménturi coezive, valoarca py se calculeazd cu relatia 6.11, rarii patrunderii bazei minipilotului in stratul respectiv pe o adancime egal cu cel putin tului sau al bulbului, Py =NeCy +11D (kPa) (6.1) in care: N.=9 factor de eapacitate portanté cy —_valoarea de calcul a coeziunii, determinata in conditii nedrenate a stratului, in kilopascali; v1 media ponderata, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutafilor volumice ale straturilor strabatute de minipilot, in kilonewtoni pe metru cub; D_ __ figa reala a minipilotului (adincimea la care se gaseste baza minipilotului, mésuraté de la nivelul terenului natural, sau — pentru infrastructurile podurilor — de la nivelul fundului albiei, tindnd seama de adéncimea de afuiere), in metri. fn lipsa datelor privind rezistenta la forfecare a stratului de la baza minipilotului, se admite, pentru. paménturi coczive, utilizarea valorilor p,, din tabelul 6.6.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 490 bis/20.V.2005 tabelul 6.7 ‘Adéocimed| i bazeipilowhii |- Sy 05 08 a7 06 OS of = Pu kPa 3 850. 750 650 500 400 300 250 5 1000 850 730) 650 500 400350 7 1150 1000 850 750 600 500. 450 10 1350 1200 1050 950 800 700 600 12 1550 1400 1250, 1100. 950 800 700 15 1800 1650 1500 1300 1100 1000 800 18 2100 1900 1700 1500 1300 1150 950 20 2300 2100 1900 1650 1450 1250 1050 30 3300 3000 2600, 2300 2000 - = 40, 4500. 4000 3500 3000 2500__| - - OBSERVATII: 1, Pentru valori intermediare ale indicelui de consistentd I. $i ale adancimii, valorile py se determina in interpolare finiara, 2. In stratul coeziv avand indicele porilor e>0,5 se izeaz valorile py car deduse cu relatia: OS b, Pentru minipitoyii care reazem& cu baza pe strate necoezive, valoarea py se calculeazi cu relatia: 2-08) (6.12) py =aldyNy +71D,Nq) (kPa) (6.13) in care: a coeficient dat in tabelul 6.7, in functie de gradul de indesare Ip al paiméntului de la baza pilotuluis Y valoarea de calcul a greutétii volumice piméntului de sub baza pilotului, in kilonewtoni pe metru cub; n : : media ponderata, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutafilor volumice ale straturilor strabatute de minipilot, in kilonewtoni pe metru cub De figa de calcul a minipilotului, in metri care se stabileste astfel - daci D2 Bdy, se consider D, = Bd; - dai D b 1,Sd Fig. 6.2 Scheme de lucra pentru minipilotii forati vertical sub actiunea incarcarilor orizontale. Capacitatea portanté la incdrcdri orizontale # minipilotului vertical se determina cu relayia: R, = kmP,, (KN) (6.16) OBSERVATI: 1, Relatiile 6.15, 6.16 pot fi utilizate in cazul in care figa minipilotului D > Sly 2. in cazul unei stratificayii neomogene, ly se stabilegte ca medie ponderaté (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunzitoare straturilor intélnite pe o adancime egal cu 1,5lo, in care Ip reprezinta valoarea corespunz&toare stratului de la suprafayé, Pentru determinarea capacititii portante la incdrc&ri orizontale a minipilofilor verticali sau inctinati, in special in cazul fundatiilor cu radier inalt precum si pentru calculul la deformatii al fundatiilor supuse atat la incarcari verticale cat si la inc&rcari orizontale pot fi utilizate diverse metode de calcul; se recomend utilizarea metodelor bazate pe teoria grinzilor pe mediu elastic. Spre exemplificare, in anexa A a standardului de referings STAS 2561/3 - 90 se prezinta o metoda de calcul a unui pilot izolat supus la solicitiri transversale, iar in anexa B a aceluiasi standard, 0 metoda de calcul a unui grup de minipiloti cu radier rigid, Aceste metode pot fi utilizate prin asimilare $i pentru minipiloti. La radiere joase pe minipiloti, solicitate la incarcari orizontale, se verificd conditia: Hy £a(QH,, +nR,,), (RN) (6.17) unde: Ho componenta orizontalé a efortului total care actioneazé asupra radierului; Hy suma tuturor componentelor orizontale ale eforturilor axiale care actioneaza in pilotii inelinafi, in kN;20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 Ror ccapacitatea portanta a minipilotilor verticali ta solicitariorizontale, in kN; a numirul minipilotilor verticali; m coeficientul conditiilor de lucru, egal cu 0,9. 6.5 Calculul minipitofilor forati la flambaj [4] in terenuri instabile poate fi necesar s se prevada un tubaj permanent pentru a proteja pasta de ciment ssau mortarul proaspat. Pentru minipilofii executafi pe loc in strate de pimént in care rezistenja la forfecare nedrenati este mai mici de 15 kPa, se va lua lua tn considerare flambajul, {innd cont de tolerantele geometrice de executie. Cu ajutorul abacelor din anexa 3 pentru un minipilot izolat (v. figura 6.3) considerind diferite ipoteze pentru extremitafi se determina forta critic, Nix, pentru care se produce flambajul. De asemenea se poate utiliza direct formula lui Buler (6.18)[3]. (6.18) icd axial de compresiune care produce flambajul (kN) modulul lui Young pentru sectiunea echivalent& a minipilotului (kN/m?) I momentul de inertie pentru sectiunea minipilotului (m*) L__tungimea de flambaj a minipilotului (rm) © coeficient care fine seama de condifiile de rezemare a minipilotului (co = 1 pt. minipilofi articulafi la ambele extremititi; «w = 0,5 pt. fncastrafi la 0 extremitate gi liberi 1a cealalta; @ = 0,699 pt. minipilofi articulagi la o extremitate si ‘ncastrati la cealalts, h Jungimea totala a unui minipilotMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005 24 6.6 Capacitatea portant a minipilotilor forati realiza{i ta grup [4] wEfectul de grup” poate fi cuantificat prin coeficientul de eficacitate C. definit conform relatiei: (6.19) und Rg=m,R _ este capacitatea portanté a grupului (v. standardul de referinfé STAS 2561/3-90) a este numarul de minipil R este capacitatea portanté a minipilotului izolat incercarile la scard naturala si in special pe modele la scard redusé au condus la urmatoarele rezultate - coeficientul de eficacitate are valori maxime de ordinul C.=1,3 pentru interdistanta S=4d (= diametrul minipilotului) si lungimi de minipiloti de peste 10 m. ~ coeficientul de eficacitate are valori apropiate de 1,00 pentru interdistante S = 2d respectiy S = (67)d si Ce <1 pentru S < 2d respectiv S > (6+7)d 6.7 Determinarea numarului de minipiloti verticali Intr-o prima ctap& de predimensionare a fundatiilor pe minipilofi numirul necesar de minipil determind cu relatia: 6.20 n=maxs13-% saut3-} +1264; co R R, Numarul final de minipiloti se stabileste dupa dispunerea acestora in planul radicrului respectiv Verificarea eforturilor din incarcarile transmise de la suprastructura. In cazul forfelor orizontale mari se recomanda utilizarea minipilotilor inclinati 6.8Calculul eforturilor in minipilofii unei fundatii 6.8.1 Determinarea eforturilor din mi ilofii vertical La calculul fundafiilor pe minipiloyi se considera ca incarcarile de la suprastructura se transmit terenului prin intermediul acestora Efortul intr-un minipilot al fundatici cu radier jos si mini ‘momente incovoietoare se poate calcula cu relafia: loti verticali, solicitata la incarcari verticale si (6.21)22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005, incare: N efortul vertical de calcul, in KN; Mg iMy — momentele de calcul, fajd de axele principale ale grupului de minipiloti, in KNm; xisiyi __distangele de fa axa minipilotilor i din grup, la axele principale ale grupului de minipiloti metri; xsiy distanfele de la axa minipilotului considerat, la axele principale ale grupului de minipiloti in metri n ‘numdrul minipilofilor in grup G, greutatea minipilotului, findnd seama de variabilitatea geometriei gi a greutltii volumice a ‘materialului constituient, precum gi de efectul de submersare al apei subterane, in kN. N, Mg si My se iau cu valorile rezultate din incdrcarile in greutatea speciala (v. de ex. standardele de referinta STAS 10101/0A-77 si STAS 10101/OB-87).. in cazul in care o fundafie cu radierul jos este solicitata si fa incdrcdri orizontale, trebuie s& se verifice daca minipilotii verticali din grup sunt capabili s& preia aceast& incdrcare prin incovoiere. in caz contrar se prevad pilofi inclinati. 6.8.2 Determinarea eforturilor din minipilofii inclinafi Determinarea eforturilor din minipilofii inclinati se face, in cazul funda(iilor cu radiere joase, astfel: - eforturile in pilotii verticali si componentele verticale ale eforturilor in pilot cu relatia (6.21) ~ componenta orizontalé a efortului intr-un minipilot inclinat Hi se poate determina cu relafia: ilinafi se pot determina H,, =V,(g6,(kN) (6.22) in care: Vin componenta verticalé a efortului in acelasi minipilot in KN; 8 unghiul fata de verticala al axei minipilotului considerat, Calculul eforturitor din minipilofiifundafilor cu radier considerat infinit rigid in raport cu piloyii se poste efectua folosind 0 metod& de calcul care s& tind seama de deformatiile si de conlucrarea acestora cu terenul, precum cea prezentata in anexa B din standardul de referinjé STAS 2561/3-90.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 23 6.9 Verificarea fundatiilor pe minipiofi la stiri Se iau in considerare urmitoarele stiri limita: « starea limita de deformafii (S.L-D.) din categoria starilor limita de exploatare normala (S.L.E.N.); - starea limita de capacitate portanti (S.L.C.P.) din categoria stérilor limité ultime (S.L.U,) Verificarea grupului de minipiloti {a starea limita de defosmatii se face cu relatia; ai (623) unde: A este tasarea probabilé a fundatiei pe minipiloti; aceasta se calculeaz cu metoda bazaté pe schema fundatiei conventionale (v. de ex. ,,Anexa D” din standardul de referinfa STAS 2561/3-90) A este tasarea admisibilé a constructiei stabilité conform documenta ex, standardele de referinti STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85) r tehnice de refering& (v. de Verificarea grupului de minipilofi la storea limit& de capacitate portanté se face cu relatia: sir (6.224) ‘in care: S este efortul de calcul ce activeaza intr-un minipilot; R__ este capacitaten portanté a minipilotului24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 7. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE PENTRU MINIPILOTI FORATI UTILIZATI LA SUSTINEREA $I CONSOLIDAREA PANTELOR NATURALE $I ARTIFICIALE INSTABILE 7.1 Generalitati Lucrarile de sustinere si consolidare (stabilizare) a pantelor cu ajutorul mi susfinerea si consolidarea terasamentelor cu minipiloy cap&tul superior cu un radier din beton arma lotilor se referd ta ispusi in grup (fig. 2.4b si 2.5b)si solidarizati la 7.2 Sustinerea si consolidarea terasamentelor cu minipilofi dispusi in grup si solidarizafi la capaitul superior cu un radier din beton armat 7.2.1 Descrierea procedeului Minipilofii dispusi in grup cu radier de solidarizare la capatul superior constituie © lucrare folosité tn general la sustineree si consolidarea terasamentelor de drum si de cale ferata Sistemul “grup de minipiloti ~ radier” permite analogia cu fundafia indirect pe minipilofi trataté in prezentul ghid, cu deosebirea cd incdredrile verticale sunt neglijabile in raport cu cele orizontale sic, in acest caz, nu se ia in calcul flambajul. Solutia de sustinere si consolidare a terasamentelor cu minipiloyi dispusi in grup si solidarizayi la capatul superior cu un radier din beton armat prezinté urmatoarele avanta = consolideaza terasamentul potential instabil prin re sipaturi deschise; = necesita un consum redus de ciment si de ofel ~ beton; - permite o execujie complet mecanizata; = reduce durata de executie; = permite executia fucrérilor pe drumuri cu trafic intens cu stdnjenirea minima a circulate’, datorita gabaritului redus al utilajetor. area unei susfineri continue rd 7.2.2 Elemente de calcul 7.2.2.1 Stabilirea inedre&rilor orizoutale Incdrcarea preponderenta este impingerea pAméntului pe lucrarea de sustinere care se poate calcula atat pe baza coeficientilor k, ai impingerii active (conform teoriilor Rankine sau Coulomb), cat si pe baza unui calcul invers care stabileste forta orizontala data de masivul alunecdtor. Valoarea inc&rcdrii orizontale luaté in considerare pentru calculul grupului de minipiloti va fi valoarea maxima rezultatd din compararea celor doua ipoteze, in cazul efectuarii calculului invers pentru a determina impingerea masivului aflat (Gig.7.1) se ia in considerare urmatoarea ecuatie: echilibru limitaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 430 bis/20.V.2005 25 Fro + AF, = [2 (G,cosayigg'; + cl) + EJ/E Gi sina, (7.1) in care: G,— greutatea unei fasii verticale i din masivul aflat in echilibra limits, [kN/m]; E~rezultanta fortelor orizontale date de impingerea masivului de pimant, (kN/m]; cc’ coeziunea pamantului in eforturi efective care actioneazi la baza fasiei i, (KN/m”]; @;~ unghiul de frecare interna in eforturi efective care actioneaza la baza fagieii, [grade]; J,~lungimea bazei fasiei i, [m]; 4, unghiul format intre tangenta la baza fagiei i si orizontala; F,o~ factorul de siguran(é pentru masivul aflat in echilibru limita (Fo = 1); 4F, ~ sporul prescris al valorii factorului de siguranta pentru asigurarea stabilithtii masivului (4F, 2 0,3). Din rezolvarea ecuatiei (7.1) rezulté valoarea E. Pisn de alunecore 7 2.2.2 Determinarea valorilor impingerii pimfntului pe Gecare minipilot in parte funcfie de dispunerea minipilofilor in planul radierului de solidarizare [7, 8]: Pentru minipilotii dispusi in grup cu interdistante a < 4b (fig. 8.1), incdrcarea orizontall Em , aferenti fiecSrui minipilot in parte, dupa cum urmeazi: En = Bk eg/n, (kN/o) (12) in care: fn numdirul de mi B= B+ 3b, unde: B’— distanta intre axele minipitotilor marginali ai radierului, [ml]; b~ diametral minipilotitor, {rm}; ~— coeficientul de repartitie al incdrcarii orizontale conform pozifiei minipitotului in plan, indicat in fig. 8.1; eq ~ impingerea activa a paméntului care se poate determina cu relatia generala: loti conform fig. 8.1;26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 he + qko~2 Vkq, (kNin?} in care: y—greutatea volumica a pamdntului, [kN/m”]; z~adancimea de calcul a impingerii active, {m}; q~coeficientul impingerii active q~ suprasarcina la nivelul terenului natural, [kN/m?]; ¢~coeziunea pamantului, [KN/m’]. fet a iS re z fecct ica [AE ft} h ee 4 4 = BY Bt mn Fig. 7.2 Coeficientul k de repartitie al incdrcérii orizontale [7, 8]MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20,V,2005 8, ELEMENTE CONSTRUCTIVE. LEGATURA DINTRE MINIPILOTI $I SUPRASTRUCTURA Se recomanda ca distanta minima intre axele mini minipilotului), ilofilor for: i fie S=3d (d este diametrul sectiunii Repartizarea minipilotului sub radier se face int-un rand, in rénduri paralele, in sah, radial, respectind distantele minime gi tindnd seama de tehnologia de realizare. ‘Tipul si addncimea de fundare a radierului se stabilesc in functie de : ~ existen{a subsolurilor si instalatiilor subterane; ~ conditile geologice 51 hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane in timpul executiei exploatarii, ~ gelivitatea paménturilor si posil ariagia acestuia litatea variatiilor de volum din alte cauze. Radierul de beton armat se calculeaz& conform documentatiilor tehnice de referintd (v. de ex. standardele de referinta STAS 10102-75 si STAS 10107/0-90) sub actiunea inc&rcdrilor transmise de suprastructurd sia reactiunilor din minipilofi. indlyimea radierului se determina prin calcul dar nu va fi mai mick de 30cm. Clasa betonului din radier va fi cel putin C16/20. Distanfa intre fata exterioari a minipilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie s& fie de minimum 1d, dar nu mai micé de 25em, Lungimea partii minipilotului cuprinst tn radierut de beton armat se determina functie de tipul de solicitare si de tipul armaturii longitudinale din corpul pilotului (nu se include in grosimea radierului grosimea stratului de beton turnat sub ap, sau betonul de egalizare) conform reglementicilor tehnice specifice. in cazul fundatiilor pe minipiloji supusi la solicitiri axiale de compresiune gi la forje orizontale reduse, care pot fi preluate de minipilotii considerafi articulati in radier, minipilofii trebuie sa patrunda in radier ‘cu capetele intacte pe o lungime de Sem, iar armaturile longitudinale ale minipilojilor sau feava si se inglobeze in radier pe minimum 25cm. ‘In cazul fundatiilor pe minipiloti supusi la solicitari axiale de smulgere sau la forte orizontale mari care impun preluarea prin pilofi considerati incastrati in radier, minipilo(ii trebuie s& patrunda in radier cu capetele intacte pe o lungime de 15cm, iar armaturile longitudinale ale minipilotilor trebuie s& se inglobeze in radier pe o lungime determinata prin calcul, sau pan’ la partea superioard a radierului In cazul in care minipilotul este armat cu feava, in functie de tipul solicitirilor, se poate adopta si o legiturd cu suprastructura de tipul celor redate in figura 9.1 noe] ns fig. 8.1 Legatura dintre un minipitot gi grinda de fundare in functie de tipul de solicitare 2728 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2008 in cazul consolidarii unor infrastructuri vechi cu ajutorul minipilotilor se pot distinge dou’ tipuri de conlucrare si anume: a, minipilotii_ sunt forati_ pr aderenti (FIG.8.2) infrastructura existent si conlucrarea este asigurati prin b. minipilotii preiau incdrcarile prin intermediul unor noi clemente cum ar fi o nou’ talp& de fundare (fig 8.3) sau o noua grinda-radier precomprimati ce inglobeaza si vechea fundatie (fig. 8.4) Lon Fig. 8.2 Transmiterea incarcérilor prin aderenti pentru. a) fundatie veche directa din zidérie, b) fundatie veche pe piloti de lemn, c) suprastructura din zidarie a unei pile de pod in ceea ce priveste primul tip de conlucrare se recamanda realizarea unor incerc&ri pentru determinarea valorii eforturilor admisibile corespunzatoare aderenjei intre pasta de ciment si ofel.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 {in general aderenta mobilizabilé este de ordinul a 0,SMPa pentru ofelul OB37 respectiv 1,0MPa pentru barele din ofel PCS2. Fig. 8.3 Conlucrarea fundatiei pe minipiloti cu suprastructura cb | Pentru al doitea tip de conlucrare se recomanda in cazul betonului armat a armare ca in figura 9.3. in cazul precomprimarii se va considera un efort de precomprimare N = (2+3)Q pentru asigurarea unei ‘bune conlucrari.30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 Adaosuri folosite la minipiloyi Adaosurile pot fi utilizate pentru imbundtitirea lucrabi utilizate la realizarea minipilotilor. De asemenea prin aceste adaosuri se urmareste cresterea valorilor rezistentelor mecanice. Pe de altd parte aceste adaosuri trebuie si respecte anumite conditii de chimism pentru a nu degrada ‘ofelul din care sunt confectionate armaturile sau chiar pasta de ciment. Nu se vor folosi adaosuri confinand > 0.1% din masa totalé, cloruri, sulfur gi nitrati. {in cazul utilizarii bentonitei ca a (ceca ce este recomandat); cantitatea va fi sub 10kg/m* pentru un raport apa/ciment sub 0,5 Atunei cfind pentru imbunitéfirea lucrabilitafii si pentru reducerea contractiei se utilizeaza adaosuri, calitatea acestora trebuie si fie comparabild cu cea a cimentului utilizat. ANEXA Nr laghiaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005 3t ahi Impingerea in stare de repaus impingerea activa si rezistenfa pasiva @ pamantului asupra fundatilor pe minipilofi. Presiunea apei. Pentru calculul impingerii in stare de repaus, impingerii active si rezistenfei pasive a pamantului, in cazul stirilor limita de exploatare normalé (SLEN), se recomanda luarea in considerate a parametrilor rezistenjei la forfecare (¢',c*) si F,= 1,00. Pentru presiunea apei se vor lua in considerare cele mai defavorabile situayii din punct de vedere al nivelului subteran cét gi al aparifiei unor accidente ce induc solicitari suplimentare. Presiunea paméntului asupra ipilojilor la o adancime z in teren se exprima printe-un efort unitar cefectiv orizontal calculat cu relati oy ekey-z unde: Y este greutatea volumicd a paméntului in stare umed& ('- greutatea volumic& in stare imersata - sub nivelul apei subterane) Kk este un coeficient ce poate fi: ~ ko pentru impingerea paméntului in stare de repaus Ko =1-sing* ~ ka pentru impingerea activa si poate fi calculat cu relafia ka =t7(+5-£) = kp pentru impingerea pasiva i poate fi calculat cu relatia 245.0 kp =tg (452)32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005 Grafice pentru calculu! minipilotilor la flambaj Ne inckrcarea critict axiala de compresiune care produce flambajul (KN) E modulul lui Young pentru sectiunea echivalenti a minipilotului (kN/m*) 1 momentul de inertic pentru sectiunea minipilotului (m*) © —_coeficient care fine seama de conditiile de rezemare a minipilotului («= 1 pt. minipiloyi articulagi la ambele extremitati; @ = 0,5 pt. minipilofi incastrati la ambele extremitsti; w = 2 pt. minipiloti incastraji la 0 extremitate si liberi la cealalts; © = 0,699 pt. minipilofi articulaji ta o extremitate si incastrafi la cealalta. bh Jungimea totala a unui minipilot K modulul de reactie al terenului10 os oe 03 oz MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 0 oF O2 G3 &% O5 gs o7 DB OB 3334 300. 50 40 30 20 10 wang os Oe 03 02 oa 0 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005 Qi 02 G3 0% 05 08 oF 08 op 1 h xMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 430 bis/20.V.2005 100, 50 40 30 20 10 Nowe on 2.00501 O Qi og G3 Of OS QS OF OB a9 4 3536 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 te Nght © g) oz a oO O05 O6 O7 O8 OF 1100 50 40 30 20 10 wren os Oe 03 02 on MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 0 Oo 02 G3 OL OS O85 07 O8 O9 1 3738 100, sO 40 30 20 10 NowAW 0.6 03 oz oa MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 O gr wm m M% OS 05 o7 o8 mB 1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 loose 0 of o2 a3 Oo OS Q6 O7 O8 a9 1 3940 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 430 bis/20.V.2005 Ne i Ne eel © 0) o2 G3 % OS Q8 oP OB oD 1MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 430 bis/20.V.2005 Exemple de carcase pentru minipilofi at ANEXA Ne ‘aohit42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 REFERINTE NORMATIVE 1. REGLEMENTARI TEHNICE CONEXE € 28-99 € 56-85 241-92 GT 035-2002 NP 074-2002 NE 012-98, partea A P 100-92 NP 045-2000 II, STANDARDE DE REFERINTA SR EN 196-1:1995 : SR EN 197-1:2002 : SR EN 197-1:2002 - SR EN 1008:2003 - STAS 438/1-89 STAS 1242/1-89 - -Normativ pentru sudarea arméturilor din ofel ~beton, ificarea calitati si recepfia lucrailor de constructii si instalatii aferente. -Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitiri seismice. -Ghid privind modul de intocmire si verificare a documentatiilor geotehnice pentru constructii. -Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetirii geotehnice a terenului de fundare. -Cod de practicd pentru executarea lucririlor din beton si beton armat. -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor dc locuinte social-culturale, agrozootehnice $i industriale. -Normativ privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din fundati. Metode de incerciri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenfelor mecanice. Ciment. Partea 1: Compozitie, spe conformitate ale cimenturilor uzuale. ati si eriterii de Ciment, Partea 2: Evaluarea conformitatii Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, ‘incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca api de preparare pentru beton. Produse de ofel pentru armarea betonului. Ofel beton laminat fa cald, Marci si condifii tehnice de calitate. ‘Teren de fundare. Principii generale de cercetare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 43 STAS 1667-76 STAS 2561/1-83 STAS 2561/3-90 STAS 3300/1-85 STAS 3300/2-85, STAS 3349/1-83, STAS 3950-81 STAS 9305-81 STAS 10100/0-75 STAS 10101/0-75 STAS 10101/0A-77 pentru constructii civile si industriate STAS 10101/0B-87 STAS 10101/2A1-87 STAS 10102-75 STAS 10107/0-90 SR EN 14199 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu Tanti minerali Teren de fundare. Pilofi. Clasificare si erminologie. Teren de fundare. Piloji. Prescriptii generale de proiectare. Teren de fundare. Principii generale de caleul. ‘Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazut fundarii directe, Betoane de ciment. Prescripfii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei. Geotehnica. Terminologie, simboluri gi uni fi de masura, Bentoniti activati pentru fluide de foraj, ipii generale de verificare a siguranjei constructiilor. Actiuni in constructii. Cl icarea si gruparea actiunilor. Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor Actiuni in construcfii, Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de c.f. si sosea. Actiuni in constructii. Incdreari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. in beton, beton armat si beton precomprimat. fundamentale pentru calculul si aleatuirea elementelor. Constructii civile si industriale. Calculul si alcituirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton, precomprimat. Executia lucrarilor geotehnice speciale. Minipiloti.44 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 430 bis/20.V.2005 LUCRARI DE REFERINTA uw EN 14199 (2003) ~ Execution of special geotechnical works. Micropiles 2) Bruce, D. A., Juran, I. , Dinillio, A. F. (2001) — Proc. of the 15th International Conference on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering, Istanbul BI S. S. Liew & C. C. Fong (2003) ~ Design & Construction of Micropiles. Gue&Partners Sdn Bhd, Kuala Lumpur, Malaysia (4) M. J.J, Aznar &M. J. Renault (1986) ~ Les micropieux [5] H. Cyna, F. Schosser, R Franki, C. Plumette, R. Estephan, F. Altmayer, N. Goulesco, 1. Jouran, C. Mauriel, I. Shakrour, P. Vezole - (2002) - FOREVER - Synthese des resuliats et recommendations du Projet National sur les micropieux (1993-2001) (6) Mihai Popescu (1995)- “Back analysis of slope failures to design stabilizing piles ” Keynote Lecture, Proc. 2 Turkish Symp. on Landslide, Adapazari fi) Konrad Simmer (1985)-“ Grundbau” (8) Ulrich Smoltezyk (1987)- “ Grundbau - Taschenbuch ” vol. 3 EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIEl — CAMERA DEPUTATILOR Raagia Autonoms .Morilorul Ofc’, Sir. Parculul nr. 65, seclorul 4, Bucuresti, IBAN: RO7SANCSS101000000120001 Banca Carercials Romans — S.A — Sucursala wUnioa* Bucuresti 51 IBAN: ROTZTREZ7005059xXXx000531 Direcia de Trezorere si Contabilale Publics @ Municipulsi Bucuresti (alocat numai persoarelar juricice bugetare) Tol, 224.08.71/160, fax 225.00.43, E-mail marketing@ramo.o, Internat: vwe/monitoruloicialro ‘Adresa pent publctale: Cerirul pentru relali cu publicul, Bucuresti, gos, Panduri nr. 1, bloc PSS, parter, sectorul 5, tel. 411.55.39 si 410.47.00, tol/fax 410.77.36 i 410.47.29 Tiparul, Regia Auionoma ,Monionut Orta!" ‘NN 88 Monitor Oficial al Roméniel,Partea |, nr. 430 bIs/20.V-2005 confine 44 de pagin —_Prelul: 99.800 lel vectil®,95 lel not Acest numar af Monitorului Oficial al Romaniei a fost tiparit in afara abenamentului. Issn 1453-4495