CAPITOLUL 6 VITAMINE SI ELEMENTE MINERALE Introducere Definifie. Vitaminele sunt compusi organici care nu pot fi sintetizafi de organismul uman $i trebuie inclusi in mod obligatoriu in dieta zilnica. - sunt indispensabile pentru crestere si buna funcfionare a organismului; - pot fi introduse in organism ca atare sau sub forma de percursori, care vor fi transformati in vitamine. - aportul de vitamine trebuie si fie mic (de ordinul mg), dar zilnic. ~cAnd aportul alimentar este insuficient apar simptome care caracterizeazd starea de deficient’. Cauzele deficientelor 1. aport alimentar insuficient. 2, absorbtie inadecvat&: perturbarea absorbjiei lipidelor (intalnité de exemplu in obstructii biliare) poate determina hipovitaminoze A, D, E, F si K. 3. utilizare inadecvati datorata: = absenjei unor proteine ce functioneaz’i ca transportori pentru anumite vitamine; = imposibilitatea de a sintetiza forma activi a vitaminei din percursori. 4. necesititi crescute: crestere, sarin’, lactatie, convalescent. 5. excretie crescuta: boli renale. 6. deficienfa indus de medicamente: administrarea de isoniazid pentru tratamentul tuberculozei provoact hipovitaminoza Bs. Isoniazidul-este-un-antagonist-el-piridoxal-fosfatubui,un- cofactor enzimatic.derivat din-vitamina Be. Surse de vitamine 1. Toate vitaminele exist in hrand; insti nu se cunoaste nici un produs natural care s& contin toate vitaminele in cantititi suficiente. 2. Unele vitamine pot fi sintetizate si de citre microorganismele intestinale, dar in cantititi insuficiente. Clasificarea vitaminelor {in functie de solubilitate vitaminele se clasifici in: 1. vitamine liposolubile. A, D, E, F, K-pot fi privite ca derivati politzoprenici. 2. vitamine hidrosolubile: C, complexul vitaminelor B. 6.1. VITAMINE LIPOSOLUBILE, Caracteristici comune: = din punct de vedere structural sunt derivati izoprenicis . . 177- sunt prezente in alimenté grase; ” . - sunt absorbite din tubul digestiv cu substantele grase gi patrund in organism mpreun’ cur acestea, de aceea tulburiri ale metabolismului lipidic vor afecta absorbtia _vitaminelon determinand carente;” =pot fi depozitate in organism ta nivelul ficatului apirfind manifestari toxice ale hipervitaminozelor (vitaminele A, DY. Vitamina A-retinolur Vitamina A este vitamina de-crestere, aparare a epiteliilor, antixeroftalmici. Se cunose” dout forme: Al-retinolul - CH, CH3 CH, CH,OH WW WS CH, CH; A2-dehidroretinotul: CH; * CH, CHy CH,OH WY XY CH, CH, Fiind 0 vitamina liposolubila absorbtia are loc la nivelul intestinului subfire prin mecanismub de absorbtie a lipidelor. Este introdust in organism atat sub forma de provitaminds, c@t si sub forma de vitaminds Provitaminele A se numesc caroteniy’se grisesc in rosii si morcovi si sunt transformate in vitamina Alla nivelul intestinuluit Carotenii sunt un grup de hidrocarburi polinesaturate, cel mai abundent find B carotenul. Structura ii confer’ liposolubilitate, iar sistemul de duble legdturi conjugate fi confer anumite proprietiti spectrofotometrice. Are culoare rosie-portocalie. fin mucoasa intestinului subjire, sub actiunea unei dioxigenaze, a grisimilor si a bile carotenul este scindat in doud molecule de retinal, 178i caroten dioxigenaza | sae sAruci biliare CH. CH, CH, a 5 oy chy WAAYLW’'5 HE oO. CH Vo “VY \ oy HO ocH, CH. cH. 5 5 5 NADPH (NADH) Retinal + NAP, Retinal NADP* (NAD* ) CH, CH, CH, CH, CH, CH, 0H CH,OH AADD’MAN \VANAN AN AS CHs CH, CH CHs Retinol Acid retinoic Vitamina A circulé in plasma legat la 0 protein’ transportatoare specific’ denumits retinol-binding protein (RBP) sau prealbumina. Principalil depozit de vitamina A aly organismului este ficatul. © Rolul fiziologic al vitaminei A, Acidul retinoic este implicat in sinteza glicoproteinelor. Retinolul intervine in procesele de reproducere, analog modului de actiune al hormonilor steroizi, prin stimulareasintezei_unor proteine specifice 1a nivelulglan- delor sexuale. Vitamina A este esential pentru: = protejarea mucoaselor si epiteliilor diminuand riscul malignizi ~ mecanismul fiziologic al vederii. Ue pyvgee TVEL p A Chelle Hipovitaminoza A se manifesta prin xeroftalmie, keratomalacie, probleme ale acomodatii vederi la intuneric, alters la nivelul dinjilor (smalul dintilor isi modifica structura, iar confinutul.in dentini este mai sedzut): 179Cantitifi mari de vitamina & sau provitamina A duc la litpervitaminoze-caracterizate prim colorarea tegumentelor si mucoaselor in galben, great, varséturi Stirile de intoxicatie cu vitamina A se datoreaza faptului c& aceasta tinde si se acumuleze le nivelul membranelor celulate. O stare de hipervitaminoz& A cronici este intélnits la eschimogi care se hréinese cu cantititi mari de ficat de urs, una din cele mai bogate surse de vitamina A¢ TRACT DIGESTIV yetinil palmitat in chilomicroni oo x GE LIMFA vA lel chilomicron — FICAT retinil ester (depozit) N MUCOASA INTESTINALA. 9 8. y %s . proteina receptor celular TESUT TINTA * proteind celulara de legare a retinotului Viumina A absorb, depoitare, mansport sate 180Vitamina D - antirahitic#’ Termenul de vitamina D include compusi steroici denumiti calciferoli, cu. proprietiiic antirahitice.s Cele mai importante din punct de vedere al actiunii biologice sunt: Dy - colecaleiferol - forma natural Dz - ergocaleiferol - forma sintetict Sursa de provitamine D sunt: laptele, untul, gailbenusul de oy. Absorbtia provitaminelor si vitaminelor D are loc la nivelul intestinului subjire, prin mecanismul de absorbfie al grasimilo® Sunt cunoscute 5 provitamine D, care sub actiunea radiatiilor UV se pot transforma la nivelut tegumentelor in vitamina B (D2-Ds) corespunzitoare. Formula general a provitaminelor D: mek Me HO. Formula generala a vitaminelor D Vitamina D este implic: {n reglarea metabolismului fosfocalcic. ” Forma biologic activ’ a vitaminei Ds este 1,25-dihidroxi-colecalciferol (calcitriolul), Vitamina D, prezinta si actiune hormon-like’ . 181Modelul schematic care descrie actiunea hormon-like a vitaminei Ds active la nivelul intestinului subtire: a Capitar ,Receptor pentru if sanguin stvtgmipa Do * Vitamina Oy activa lumen memrana celulé a mucoasei Intestinal in perie intestinale Vitamina D3 activa actioneazit asemeni unui hormon steroid. Complexul vitamin Ds - receptor nuclear reprezinti un factor transcriptional care determin transcrierea unor gene ce codifict: Ca"* - ATP-aza, alte ATP-aze, diferite proteine membranare implicate in transportul Ca”* si proteine veziculare (deoarece proteinele membranare mentionate, sintetizate in citosol vor fi transportate directionat la nivelul membranei ,in perie” (brush border) impachetate in vezicule. Avitaminoza D determina rahitismul la copii si osteomalacie la adulfi. Carena de vitamin& D determina modificdri la nivelul dentine’ si smaljului: stratal de dentin se subtiaz%, acoperirea cu small este partial si creste, ca urmare, incidenta cariilor dentarer Vitamina D datorité rolului important in reglarea metabolismului Ca°* si fosforu- lui in doze prea mari poate determina calcifieri anormale la nivelul rinichilor, scheletului sau al dingilor (unde ate loc ingrosarea cementului, aparitia calcurilor la nivelul pulpei dentare). Vitamina E - tocoferol Vitamina E este reprezentati de un amestec de 7 compusi cu structuri inrudite, a ciror denumire generic este de:tocoferoliy Forma cea mai abundenti si cea mai activa este c- tocoferolul: cH, CH, CH. CH, CH, 9. r3 I & CH, 4 Sf+ (CH,)s— CH —(CH,),— CH~(CH,)- CH-CH, HO. CH, Sursa cea mai bogat de vitamina E o reprezinté frunzele in general, legumele verzi germenii de grat. = 183Este cunoscutd sub denumirea vitamina antisterilitiqii” Rblul metabolic cel mai important acestei vitamine este cel de antioxidant. Tocoferolii reprezinti cei mai importanti antioxidanti de Ja nivelul, membranelor celulare, protejand acizii grasi nesaturati impotriva peroxidérii. Datorita structurii lipofilice, tinde si se acumuleze in lipoproteinele circulante, in membranele celulare gi depozitele de grisime, unde reactioneaz rapid cu oxigenul molecular si radicalii liberi. Este deci ‘0 moleculi ,, scavenger”. Vitamina E este absorbiti impreunt cu celelalte molecule lipidice: Se pare c& vitamina E joacd un rol important in respirafia celulara, probabil prin stabilizarea CoQ. Este implicati. in sinteza hemului prin cresterea nivelului de acid 3-aminolevulinic (stimuleazi sinteza 5-aminolevulinat sintazei si 8-aminolevutinat dehidratazei): MITOCONDRIE Saminolevulinat ~COO™ sintaza 1 coo" GOOH ————> (CHe (Cl), + CHa CO, CoaSH G=O i) cz NH, CH, SCoA 1 NH, succinil CoA gly : s-aminolevulinat Cc KREBS: i Goo Che COO" COO" Saminctevuinat — GMB Cte 1 1 dehidrataza —=—- N he NH, porfobilinogen 184Din punct de vedere al rolului biochimic vitamina E este mai degrabi o moleculli scavenger, antioxidant, decat un cofactor enzimatic. Deficientele de vitamina E la om pot fi asociate cu sterilitate, fragilitatea membranei eritrocitare, unele simptome neurologice, distrofii musculare.y Carentele de vitamina E se pot datora unor carente alimentare sau malabsorbtici. Exist numeroase studi bazate’pe proprietijile antioxidante ale acestei vitamine care sustin ci suplimentarea dietei cu tocoferoli ar reprezenta o metodii de prevenire a canceruluiz Este necesar sii se stie ci 0 dieti bogat& in grisimi nesaturate trebuie asociat cu aportul de vitamina E. Suplimentarea dietei cu vitamina E nu ridici probleme, deoarece, desi aceasta vitaming este liposolubili gi are tendinja de acumulare la nivelul membranelor, este vitamina liposolubil® cu cea mai micd toxicitate. Nu se cunose cazuri de hipervitaminozt Ey Vitamina F - vitamina cosmeticii: Sub aceasti denumire este cunoscut un amestec de acizi grasi polinesaturafi care nu pot fi sintetizati de organismul uman, Acesti acizi grasi mai sunt cunoscuti sub denumirea de acizi grasi? esentiali. ¢ CHy~(CH,),~ CH=CH—CH,~ CH=CH—(CH),—COOH Acid linoleic CHj-CH- CH=CH—CH,- CH=CH—CHs- CH=CH-—(CH,);— COOH Acid linolenic CHj{CH),— CH=CH—CH.~ CH=CH~CH;- CH=CH—CH =~ CH=CH —(CH,),— COOH Acid arahidonic Surse naturale: uleiurile vegetale, uleiul de peste. Absorbfia: se absoarbe impreund cu grésimile la nivelul intestinului subtire, Rol fiziologie: - favorizeazi eliminarea colesterolului. + asiguri dezvoltarea si funcfionarea normalit a pielii. + reprezinta precursorii prostaglandinelor. Vitamina K - antihemoragic’ Sub aceastit denumire sunt cunoscute mai multe vitamine cu acfiune antihemoragica: 185CHs oO vitamina K3 = menadiond ‘Surse naturale” = legume verzi, ceai. “este sintetizat& de flora bacteriand intestinal (de aceea nu este necesar un aport alimentar zilnic si constant). Absorbfia se realizeaz la nivelul intestinului subtire, concomitent cu absorbtia lipidefor. Din acest motiy orice perturbare a procesului de absorbtie a lipidelor (cum ar fi cazul cirozelor avansate} determina carenfe de vitamina K, expunand organismal la pericolul producerii unor; hemoragii interne. Rol fiziologie -vitamina K.estecofactorul unor enzime hepatice implicate in sinteza unor fac tori ai coagulti’ (factorii VII, IX, X, protrombina). Aceste enzime catalizeazt reactia de carboxilare in pozitia ya unor resturi glutamil. Reactia: coo" “00g ¢00" by C02 ‘SH I 1 oO 1 Vitamina K 1 -C-CH-N- -C-CH-N- w H r H Aceste restuti y-carboxilate chelateazit ionii Ca, intervenind astfel in procesul de coagulare. fn cavitatea oral vitamina K are rol de agent anticarios prin inhibarea dezvoltarii bacteriilor producitoare de acid lactic. Participt la reactii de oxidoreducere celular: ubichinona (coenzima Q- CoQ) are structura asemiinitoare vitaminei K si reprezintit o piest esenfiala a lantului respirator mitocondrial. Hipovitaminoze Deficienta de vitamina K determin’ hemoragii si modificarea timpilor de coagulare. Hipervitaminoze Dozele excesive de vitamina K pot provoca hiperbilirubinemie, afectiuni pulmonare gi cardiace./ 186