ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURESTI SPLAIUL INDEPENDENTE! NR.6, SECTOR 4 BUCURESTI,COD POSTAL 050091 SECTIAA VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $I FISCAL Destinatar: ART METROPOLIS: sector 1, Bucuresti, STR. LAINICI, nr. 7,et 1,ap.5 DOSARUL NR. 15536/3/2021 Materia: Contencios administrativ $i fiscal ‘Stadiul procesual al dosarului: Recurs Obiectul dosarului: anulare act administrativ HCGMB 68/26.02.2021 ‘Complet: 8-completul 6 recurs ncpc_ COMUNICARE _ HOTARARE CIVILA NR. 648/2022 DIN DATA DE 15 Martie 2022 ‘Stimata doamna/Stimate domn, va comunicém, aldturat, copia hot&rari civile nr. 648/2022, pronunfaté la data de 16 Martie 2022, de c tre CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VIlI-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $I FISCAL L.S. PRESEDINTE (stampila)Dosar nr. 15536/3/2021 . ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV $I FISCAL INCHEIERE Sedinta publica din data de 03 martie 2022 Curtea constituita din: PRESEDINTE: ALINA SAGLAM JUDECATOR: LUIGIA IULIA DAVID. JUDECATOR: GEORGIAN DAVIDOIU GREFIER: ANISOARA ENE Pe rol se afla solujionarea recursului declarat de recurenta-reclamanti ART METROPOLIS, impotriva sentintei civile nr. 5412/28.09.2021, pronunfate de Tribunalul Bucuresti, Sectia a Il-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 15536/3/2021, in contradictoriu cu intimatul-parét CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI, cauza avand ca obiect anulare act administrativ. La apelul nominal facut in sedinfa publica, la ordine, au réspuns: recurenta-reclamanté, reprezentati de avocat Vigoianu Vladimir, in baza imputemicirii avocatiale seria B nr. 5991462/22.10.2021 depusé la dosarul cauzei (fila 2), si persoanele care au formulat cerere de intervenie accesorie in interesul CGMB, reprezentate de avocat Cosmi Soare Filatov, in baza imputemicirii avocatiale seria B nr. 6632992/17.02.2022 pe care o depune la dosarul cauzei (fila 59), lipsind intimatul-parat Procedura de citare este legal indeplinita. S-a ficut referatul cauzei de catre grefierul de sedina, dupa care: Se depune la dosar extras de pe portal cu privire la solujia Tribunalului Bucuresti in dosarul nr. 37533/3/2021 prin care a fost dispusd suspendarea executérii PUZ-urilor care ined nu au fost definitiv anulate de catre instanjele de judecata, inclusiv cel in discutie in prezenta cauzi in mod indirect, adic cu Sector 5. in privinfa anularii in prima instanfé a PUZ Sector 5 exista deja la dosar sentinja pronuntat3 de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 27543/3/2020. Curtea acordi cuvantul pe admisibilitatea in principiu a cererii de interventie accesorie. Apardtorul persoanele care au formulat cerere de interventie accesorie in interesul incipiu, condifiile impuse de Codul de procedura civil sunt indeplinite, discuta despre un litigiu pendinte in care Municipiul Bucuresti fnfelege si araté c& doreste s& intervina in sprijinul uneia dintre parji, in concret a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Apreciazi ci nu exist niciun motiv prevazut de vreo dispozitie legala din care sa rezulte altfel decat posibilitatea unitsjii administrativ teritoriala de a interveni in prezenta cauza, aceasta cu atét mai mult cu eft in calea de atac CGMB nu a reusit si formuleze intémpinare si, cu atét mai mult, s-a impus formularea si s& retina instanta admisibilitatea in principiu a cererii de interventie, care vine s& sprijine tocmai pozitia procesualla deja manifestata de CGMB in prezenta cauzi, pe de o parte, si, pe de alt& parte, tocmai pentru c& unitatea administrativ teritoriala, la réndul ei, s& sprijine pozitia autoritatii deliberative, CGMB, cu privire la aceasta situafie. Un motiv in plus pe care a infeles si-l aiba in vedere este tocmai faptul c& deja acest PUZ Sector 5 care a fost suspendat prin hotardrea care se atacd in prezenta cauza, pe de o parte, a fost anulat in urma judecairii in fond de catre instanja de fond, Tribunalul Bucuresti, iar, pe de alta parte, s-a gi dispus suspendarea executirii, Aceste elemente, din punctul siu de vedere, au un impact si o corelajie direct cu drepturile gi interesele legitime ale Municipiului Bucuresti, atat de ordin general pentru cetafenii sai, cat gi de ordin personal si direct al Municipiului Bucuresti cu drepturile si interesele lui si patrimoniale si nepatrimoniale. Apirdtorul recurentei-reclamante solicita respingerea ca inadmisibild a cererii de intervengie. Dupi cum se poate observa si din cadrul dosarului de fond, Primarul General care 1reprezint& si Municipiul Bucuresti, este cel care a semnat si reprezentarea juridicd care sia asigurat-o CGMB cu ocazia fondului din acest dosar. De asemenea, in toate celelalte dosare care ‘au existat intre Art Metropolis si CGMB privind hotararile de suspendare a PUZ-urilor ‘coordonatoare s-au facut cereri de intervengie care au fost respinse de instanfele de judecata, dar ‘acest aspect considera c& are mai pufind relevant. Din piicate, se parte c& la inceputul luni decembrie a expirat mandatul pe care CGMB I-a acordat Primarului General de reprezentare in faja instanjelor. A putut constata faptul c& domnul primar a reprezentat intr-o maniera care era -potrivnica intereselor CGMB, interesele acestuia, motiv pentru care, vizdnd c& in ecest dosar nu mai are mandat pentru a reprezenta CGMB, a formulat aceast cerere de intervenjie. Considera ch este intervenfia este inadmisibild si solicita respingerea ca atare. in urma deliberarii, Curtea, avand tn vedere dispozifiile art. 61 alin. 1 si3 din Codul de procedura civila, intervenjia este accesorie cind sprijind numai apirarea uneia dintre parti, dispozitiile art. 63 din Codul de procedura civila, constata ca cererea de interventie accesorie in apirarea CGMB este admisibila in principiu, avand in vedere, pe de o parte, faptul c& Primarul General, astfel cum se arati si prin actiune, este inijiatorul Hotararii, acesta a semnat referatul de aprobare cu privire la care sunt invocate critiei prin actiune i prin recurs, iar in ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, Curtea are in vedere si cele refinute prin Decizia nr. 12/2015 de ICC Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, atribujiile partajate conferite autoritajii deliberative si cele executive se prezumi a fi exercitate deopotriva in scopul satisfacerii nevoilor comunitare, in numele, in interesul si pentru unitatea administrativ teritoriala. Ca umare, Curtea apreciazi cd sunt intrunite dispozifiile art. 61 alin. 3 din Codul de procedura civila, intervenientii Jjustificdind interesul de a sprijini apararea intimatului, Curtea constaté cA prin intampinarea formulata la fond, CGMB a invocat lipsa de interes a reclamantei si inadmisibilitatea cererii, exceptii respinse prin sentinga recurata. ‘Avand in vedere excepfia formulata de intervenientii accesorii a lipsei de interes a reclamantei, Curtea pune in discufie inadmisibilitatea acestei critici raportat la prevederile art. 67 alin, 4 din Codul de procedura civila, conform c&rora calea de atac exercitaté de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac. De asemenea, Curtea arati c& prin recursul formulat s-a invocat la finalul recursului dispozitiile art. 488 pet. 5, 6 si 8. La interpelarea Curfii, daca invoca gi prevederile pet. 5 de la art. 488 din Codul de procedura civila, apardtorul recurentei-reclamante arata c& nu, pet. 6 si 8 sunt cele care au fost ‘mentionate pe tot parcursul cererii de recurs. La interpelarea Curjii, dacd a solicitat prin recurs suspendarea hotirdrii de fond, aparitorul recurentei-reclamante arata cA nu, Curtea arata c& la pot. m) din cererea de recurs se solicits casarea_hotararii, suspendarea acesteia pana la judecata definitiva a solicitarii de anulare a HCGMB arr. 68/2021. ‘Apiratorul recurentei-reclamante arata ca nu sustine cererea de suspendare. Curtea ia act ea nu se sustine cererea de suspendare a sentingei recurate formulate prin recurs. Curtea aratii cdi s-a depus 0 taxa judiciard de timbru de 25 lei, s-au achitat 200 lei in cauzi taxa judiciard de timbru. Curtea aratd cA aceasti taxa de 25 lei este nedatorata si poate fi ituita la solicitarea recurentei-reclamante, se datoreazi in cauzé doar 200 lei taxa judiciard de Curtea acorda cuvantul asupra probelor. Apirdtorul recurentei-reclamante solicit incuviinjarea probei cu actele depuse la dosar. fn urma deliberarii, Curtea incuviinteazA proba cu acte si, nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe noi de administrat in faza procesuala a recursului, Curtea acorda cuvantul in dezbateri pe exceptia pusa in discutie de instanta si ulterior pe recursul formulat, Aparatorul intervenientilor accesorii arata ca in ceea ce-i priveste apreciaza ca dispozifiile procedurale indicate de instanfa de judecata sunt incidente gi clare gi nu au nevoie de prea multe interpretari. Ca atare, solicitarea sa este de a se trata apararile din cuprinsul 2capitolului II ca simple apardiri de fond, iar nu ca o veritabila exceptie prin prisma solutiei primei instanfe. Aparatorul recurentei-reclamante, din punctul siu de vedere, excepfiile invocate, cum a constatat gi instanfa de judecata sunt inadmisibile, fiind deja solujionate la fond, nu a fost atacaté cu recurs solufia sub acest aspect de catre pérdt. Asa cum instanja a invocat dispozitiile privind interventie accesorie, acestea nu mai pot fi invocate in acest stadiu procesual. in cea ce priveste recursul formulat de Art Metropolis solicit’ admiterea acestuia astfel cum a fost formulat, casarea hotdrarii recurate si anularea HCGMB nr. 68/26.02.2021. A prezentat in cadrul motivelor de recurs mai multe argumente care apreciazd c& ar conduce la casarea hotérarii, Asupra cazului bine justificat in care instanfa a retinut cA s-ar fi putut emite Hotardrea de suspendare a PUZ-ului coordonator, aceasta pe care contest, araté c& acest caz bine justificat a fost refinut doar din referatul de aprobare, care a fost facut si semnat de arhitectul-sef al Municipiului Bucuresti, Dac se va uita incd o data data la care a fost semnat respectivul referat de aprobare, se va observa c& este data de 04.12.2020, practic cu vreo 2 luni de zile anterior emiterii hotararii. Astfel, nu se poate considera o stare nici de urgent, nici bine justificat’, c& existé niste dosare pe rolul instanfelor judecatoresti. Pentru existenja unor contestafii impotriva acestor Hotarari, care si acum fac obiectul cercetirii judecdtoresti in cadrul altor dosare, nu poate aprecia c& exist un caz, bine justificat care s& se incadreze in dispozi legale pentru a se putea dispune suspendarea. De asemenea, un alt aspect care trebuie discutat este 0 extensie a faptului c& recurenta nu a fost de acord nici macar cu procedura de suspendare a unui act administrativ pe cale administrativa. A apreciat c& aceast& procedurd este exclusiv, asa cum spune legea, de competenta instantelor judec&toresti atta timp cat actul a intrat in circuitul civil. Intrarea in circuitul civil s-a produs in momentul in care s-a publicat si a devenit opozabila catre toati lumea aceasti Hotirare, care a fost adoptaté anterior acestei hotérari. Apreciaza, de asemenea, ca din textul acestei Hotarari nu rezida niste motive care sa justifice cu adevarat, in afara acelor litigii care exist si care vor exista tot timpul si a autorizatiei de construire si inainte fn dosarul avut a a fost 0 contestare a unui PUZ. Deci, tot timpul exist dosare judecatoresti, actul administrativ nu trebuie suspendat la oricare dosar care se introduce pe rolul instanjelor judecatoresti. Deci, pana in momentul in care ace! document nu raméne definitiv si irevocabil nu constituie un caz bine justificat pentru a fi suspendat. Putea fi suspendat, are o hotirdre prin care in mod definitiv a fost anulati hotardrea pe care o suspendi, dar care pentru anumite considerente trebuie si indeplineasc& niste cerinfe legale. Atunci da, era de acord cu suspendarea, ins& in masura in care tu vii si suspenzi pe un an de zile firé si prezingi niste motive temeinice. Mai mult, solicit a se observa ci in corpul Hotirarii pe care 0 contesti se menfioneaza foarte clar cd intr-un anume termen primarul general va prezenta raportul, deci el nu are un caz bine justificat privind motivele intrinseci ale hotararii pe care el doreste sé 0 suspende. Pentru aceste motive, apreciaz’ aceste critici fondate si ar trebui admise pe calea acestui recurs. Mai mult, i se spune permanent si in cererea de interventie a observat, ci exist o interventie pe care s-a ficut prin Hotirdrea care a fost suspendata asupra spatiilor verzi. Nu poate fi de acord cu acest aspect, pe rolul instanjelor judecatoresti, astfel cum a facut si dovada in cuprinsul recursului formulat, au existat de-a lungul timpului, din anul 2000 pana in prezent, o multitudine de dosare. A facut dovada cu dosarul din Drumul Cooperativei din Sectorul 5 a dat un exemplu in acest sens. Aceste suprafefe care au fost consemnate ca si spafii verzi, de c&tre instanfele judecatoresti cu aplicarea dispozitiilor legale, au fost scoase de sub imperiul spatiilor verzi din UTR V. Nu se poate refine ca a avut in PUG niste spajii verzi care prin PUZ-u! coordonator au fost diminuate. Cum s& diminuezi ceva ce nu a existat. De asemenea, foarte multe asemenea spatii verzi au facut obiectul unor notificari formulate in temeiul Legii nr. 10/2001. Toate spatiile verzi de la PUG, nu exist decdt asa o imagine care i se creeazA si se pune pe hartie ca o cifta, dar aceste spatii verzi nu sunt dovedite, De asemenea, o alt problema semnalata este lipsa semnaturii unuia dintre avizele care au stat la baza emiterii Hotdrarii. A apreciat c& secretarul si presedintele de sedinf’, chiar dac& nu au fost prezenfi fizic la momentul la care comisia a exprimat un punct de vedere, avizul, ei trebuia, cu prima ocazia in care ajungeau la locul de munca Ia Primaria capitalei si semneze acel aviz, pentru a putea fi fiicut opozabil cétre terti 3respectivul act, este un act care nu este semnat de nimeni, Primaria capitalei doreste s4 spun c& trebuie s& il insuseascd gi s& refind c& produce efecte. Solicité cheltuieli de judecat pe cale separata, Cu privire la cererea de interventie accesorie solicita admiterea acesteia in masura in care se incuviinfeaza recursul. Apiratorul intervenientilor accesorii solicit respingerea recursului si menfinerea ca temeinic& si legala a sentinfei instangei de fond. Solicita a se avea in vedere ci HCGMB nr. 68/2021 in discujie in prezenta cauza nu reprezinta in mod esenjial altceva decat 0 expresie a ipiului legalitajii in activitatea administrajiei publice, o expresie a principiului oportunitatii si a dreptului de apreciere pe care autoritatea publics, CGMB, o are in ceea ce priveste reglementarile urbaaistice aplicabile in anumite condifii de timp si de loc si, ca atare, de plano, cererea recurentei-reclamante se impune a fi respins’. In concret, recurenta-reclamanta sustine, sub un prim aspect, faptul ci CGMB nu are dreptul, mai intdi, sau competenta de a suspenda executarea unui act pe care chiar acesta !-a emis. Dispozitiile art. 66 sunt neindoielnice in sensul c& autoritagii fi este permis gi recunoscut dreptul de a dispune suspendarea propriului act. Este unanim recunoscut c& suspendarea poate fi, fie pe cale administrativa, adicd de autoritatea emitenta sau organul ierarhic superior, sau de cdtre instanta de judecaté. Deja aceste considerente sunt refinute cu putere de lucru judecat in toate celelalte litigii inifiate inclusiv de catre Asociagia Art Metropolis, inclusiv dosarele nr. 9047/3/2021 si 9048/3/2021. Se face referire la cazul bine justificat, asa cum il denumeste in sedin{a publica, dar care nu este aplicabil in infelesul pe care doreste s8-l propuna recurenta-reclamanta, adie& cazul bine justificat prevazut de Legea contenciosului administrativ, suspendarea pe cazul bine justificat si paguba iminenta, art. 14 gi art. 15 din Legea contenciosului administrativ, o dispune numai instanfa de judecatd. in situafia autoritaii publice are alte dispozitii legale si s-au identificat situatiile exceptionale. in coneret, in toate actele premergitoare si care stau la baza HCGMB nr. 68/2021, pe de o parte, si care fac corp comun cu aceasta si, intre altele, s-au indicat inclusiv 0 situatie de rise deosebit, pe de o parte, in plan investisional, pe de alt& parte, in ceea ce priveste sSnatatea locuitorilor Municipiului Bucuresti si s-a ardtat ci la acel moment deja o documentajie de urbanism era anulata, intre timp sunt 3 documentafii de urbanism de sector anulate, doua definitiv sector 6 si sector 3, si una in prima instanfé, dar in urma judecdri fondului, de catre Tribunalul Bucuresti. Ce refine Tribunalul Bucuresti in mod esenfial in acea analizi de fond si cu toate acestea in continuare recurenta-reclamanta susfine c& nu trebuia suspendatd aceasta documentatie, spune instanfa ca urmare a judecafii in fond si anume tribunalul considers c& este prematur pus coordonator in baza unei documentafii neactualizate, constatd ci suprafata de spajii verzi din PUG este diminuati in raport de spatiile verzi din PUD. Constati c& nu putea fi aprobat un POT de 30% pe zona spatiilor verzi, pentru ca Legea nr. 24/2007 prevede altzeva, adic maxim 10%, elemente palpabile si direct vizibile pentru oricine gi cu toate acestea recirenta-reclamanta insist c& aceasti hotardre este nelegala, uitd cé impotriva Statului romén si, in special, a Municipiului Bucuresti exist aceast procedura de infringement ‘inceputd de autoritijile europene tocmai pentru nerespectarea obligafiilor asumate de mediu la nivel european. A depus la dosar gi exist o prezentare ampla asupra tuturor spatiilor verzi care au fost desfiintate §: transformate in spajii construibile, care are o suprapunere peste PUD peste PUZ gi se va observa c& sunt zeci de astfel de situafii. Face trimitere la unele situafii recurenta- reclamanta prin prisma faptului c& au fost anulate parti din PUD, este adevarat acele situatii particulare nu au fost avute in vedere in zecile de situatii. In egala masura, pentru oricine isi ‘exprima minima intentie de a analiza PUZ sector 5, acesta insusi in corpul lui arata si face 0 prezentare a tuturo: spatiile verzi care au fost transformate in construibile, carou cu carou, ‘Suprapunere PUZ, peste PUG, PUG peste PUZ si se va oberva cd sunt zeci de astfel de situatii, Se face trimitere la unele situajii de recurenta prin pristna faptului c& au fost anulate parji din PUG, este adevarat acele situafii particulare nu au fost avute in vedere in zecile de situafii. in egal ‘masura, pentru oricine isi exprimd minima intentie de a analiza PUZ Sector 5 acesta in corpul lui arati si face 0 prezentare a tuturor spafiilor care au fost transformate in construibile si exist planse. Ca atare, sunt nesusfinute aceste critici, Se mai face referire la existenfa sau inexistenta 4unor avize. Avizul juridie si al comisiei de urbanism materializeaza rezultatul sedintei membrilor comisiei de urbanism, iar aceasté sedinfé este in integralitate depus4 la dosar, transcriptul acesteia cu toate punctele de vedere etc. Prin urmare, nu se poate pune sub semnul indoielii acest aspect. in final, solicita a se avea in vedere asa cum a artat in ultimul capitol sia extras din considerentele decizorii ale tuturor instanjelor de judecata care deja s-au pronunjat in prima instanya sau, dupa caz, definitiv, toate acele considerente decizorii care in prezenta cauz& se opun cu putere de lucru jucecat, pentru c& aceleasi argumente Asociatia Art Metropolis le-a adus in toate ligiile, indiferent despre care PUZ s-a discutat, pe anulare sau pe suspendare, si atunci nimic nu poate justifica, din punct de vedere juridic, vreo alti solutie decat cele deja pronuntate alaturi de anulare in prima instanfé a PUZ Sector 5, care practic arata ci in mod clar c& CGMB, in mod corect si legal, dincolo de principiul oportunitatii si puterii de apreciere, a dispus suspendarea. Curtea declara dezbaterile inchise si refine recursul in pronunjare. CURTEA, Avand nevoie de timp pentru a delibera, dar si pentru a da posibilitatea parjilor si formuleze concluzii serise, DISPUNE: Amand pronunfarea la data de 08.03.2022. Pronunjatd azi, 03.03.2022, prin punerea solutiei la dispozitia panjlor prin mijlocirea grefei instante PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR Alina Saglam Luigia Iulia David Georgian Davidoiu GREFIER Anisoara Ene INCHEIERE Sedinqa publica din data de 08 martie 2022 Curtea constituit: PRESEDINTE: ALINA SAGLAM JUDECATOR: LUIGIA IULIA DAVID JUDECATOR: GEORGIAN DAVIDOTU GREFIER: ANISOARA ENE Curtea, in aceeasi constituire si pentru aceleasi motive, DISPUNE: Amina pronunfarea la data de 15.03.2022 prin punerea solutiei ta dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instante. Pronunjata azi 08.03.2022 prin punerea solutiei 1a dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instanfei azi PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR Alina Saglam Luigia Iulia David Georgian Davidoiu GREFIER Anisoara EneCod ECLI ECLI:RO:CABUC:2022:186.000648 Dosar nr. 15536/3/2021 . ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL DECIZIA CIVILA Nr. 648 Sedinfa publica din data de 15 martie 2022 Curtea constituita din: PRESEDINTE: ALINA SAGLAM JUDECATOR: LUIGIA IULIA DAVID JUDECATOR: GEORGIAN DAVIDOIU GREFIER: ANISOARA ENE. Pe rol se aflé solufionarea recursului declarat de recurenta-reclamanti ART METROPOLIS, impotriva sentinjei civile nr. 5412/28.09.2021, pronunfate de Tribunalul Bucuresti, Sectia a Il-a de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 15536/3/2021, in contradictoriu cu intimatul-pardt CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI si fa cererii de intervenfie accesorie formulate in interesul intimatului-parét de MUNICIPIUL BUCURESTI si PRIMARUL GENERAL, cauza avnd ca object anulare act administrativ. Dezbaterile au avut loc in gedinfa publica de la 03.03.2022, fiind consemnate in incheierea de sedin{& de la acea data ce face parte integranté din prezenta decizie civila, cAnd Curtea, avind nevoie de timp pentru a delibera, dar si pentru a da posibilitatea parjilor si formuleze concluzii scrise, a aménat pronunjarea pentru data de 08.03.2022 si de azi, 15.03.2022, cénd a decis urmatoarele: CURTEA, Deliberdind asupra recursului de fafa, constaté urmatoarele: Prin sentinfa civil& nr. 5412/28,09.2021, pronunjate de Tribunalul Bucuresti, Sectia a Il-a de contencios administrativ si fiscal au fost respinse ca neintemeiate exceptiile lipsei de interes gi inadmisibilitayi A fost respinsi ca neintemeiata actiunea formulatd de reclamanta ART METROPOLIS in contradictoriu cu pératul CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI. in considerentele acestei sentinfe, prima instanf& a retinut urmatoarele: Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instanje sub nr.15536/3/2021, reclamanta ART METROPOLIS in contradictoriu cu pardtul CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI a solicitat anularea HCGMB nr.68/2021 privind suspendarea HCGMB nr.242/2020 avand ca obiect aprobarea PUZ Sector 5. Cu privire excepfia la lipsei de interes, tribunalul a apreciat c& este neintemeiatd, avindu-se in vedere c& dovedirea suportarii unei vatamari prin actul administrativ contestat reprezint& un aspect ce fine de fondul cauzei, de temeinicia cererii de chemare in judecata, iar nu de justificarea unui interes in sustinerea actiunii. De asemenea, tribunalul a respins ca neintemeiaté exceptia inadmisibilitaii, apreciind c& nu era necesarai introducerea in cauzA a initiatorului si beneficiarului primar al actului, in conditiile prin care actul atacat nu se adopti noi reglementari urbanistice, ci se dispune suspendarea temporaré a aplicdrii unui act normativ, Pe fondul cauzei, tribunalul a refinut ca, prin HCGMB nr.68/2021 — filele 30-31, s-a dispus suspendarea HCGMB nr.242/2020 avand ca obiect aprobarea PUZ Coordonator Sector 5, pentru perioada de 12 lui Tribunalul a considerat c& argumentele de nelegalitate si netemeinicie invocate de reclamanta nu sunt de natura s sus{in& dovedirea unei vatamari produse reclamantei direct de actul administrativ contestat, pentru a se putea dispune anularea hotirarii, conform art 1 din 1Jegea nr.554/2004. Chiar daca reclamanta este un organism social interesat, in sensul art.2 alin.1 lit din legea nr.554/2004, prin raportare la scopul i obiectivele asociatiei, motivele invocate in cererea de anulare a actului sunt considerate neintemeiate de tribunal. Nu poate determina nelegalitatea hotérarii imprejurarea ci nu ar avut avizele comisiilor de specialitate, asa cum a pretins reclamanta prin acfiune, fara insi a indica ce alte avize ar fi fost necesare si au lipsit. Hotardrea a fost emisd in baza raportului de specialitate al arhitectului-sef, referatului de aprobare al PGMB, avizului Comisiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, avizului Comisiei Juridice si de Disciplina ~ filelel 131-137 vol.1.Contrar susjinerilor reclamantei, paratul avea competenta de a dispune suspendarea executirii actului normativ, chiar dacd a produs consecinfe juridice. Astfel, potrivit art.66 din legea nr.24/2000, in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. in aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinatd. Pardtul a justificat necesitatea suspendarii, pe durata determinaté de 12 luni, prin numeroasele itigii generate de aplicarea PUZ-urilor coordonatoare de sector, instanja de contencios administrativ anulind o bund parte din aceste reglementiri, astfel c4 a fost necesara suspendarea execut&rii PUZ-urilor coordonatoare pentru analizarea neconcordanfelor cu legislagia aplicabila in domeniul urbanismului, organizarea de dezbateri publice pentru identificarea solujiilor optime de reglementare urbanistic’, conform art.1 alin.2-4 din actul contestat, Motivarea in fapt si in drept a actului rezult& atit din preambul, unde sunt mengionate si actele care au stat la baza adoptarii hotararii, dar chiar si din dispozitiv, masura find necesara pentru armonizarea dispozitiilor urbanistice cu legislajia aplicabila si hotirdrile instanjelor de contencios administrativ. Existenja unui potengial conflict de interese in care s-ar fi aflat primarul initiator nu poate afecta valabilitatea hotdrarii, actul fiind aprobat de CGMB, prin votul consilierilor participangi Misura suspendarii nu aduce atingere prineipiului securitafi raporturilor juridice sau al protectiei increderii legitime, in condifiile in care aplicarea PUZ-urilor coordonatoare a devenit oricum incerta, generind numeroase unele aflate inca pe rol, iar altele soldate deja cu anularea unora dintre dispozitii de instanjele de contencios administrativ. Normele de tehnica legislativa nu au fost incalcate, emitentul avand posibilitatea de a dispune prin act cu aceeasi forja juridica suspendarea reglementarilor anterioare, potrivit art.66 din legea nr.24/2000. fin acest caz, nu sunt aplicabile dispozitiile art.14 din legea nr.5S4/2004, privind ile in care se poate dispune suspendarea executarii unui act administrativ de catre instanta de judecata. in cazul suspendarii dispuse chiar de emitent, art.66 din legea nr.24/2000 impunea numai justificarea unei situajii speciale si limitarea in timp a efectelor suspendarii, conditii ‘ndeplinite in cauza de fata. Nu se poate sustine c& paratul a actionat cu exces de putere prin adoptarea acestei hhotarati, necesitatea adoptirii actului de suspendare, pentru evitarea altor litigii si pentru corelarea dispozitiilor, constituind un aspect de oportunitate lisat la aprecierea autoritatii si asupra creia instanta de contencios administrativ nu poate interveni.imprejurarea cA aplicarea hhotérérii ar afecta negativ volumul investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala, deci veniturile bugetului local, reprezinté un fapt incert in privina producerii si nu poate fi invocat ca ‘vatimare probati a intereselor aparate de reclamanti. De altfel, si in ipoteza aplicdrii unor dispozitii din PUZ-ul suspendat si anulétii ulterioare de instanta de contencios administrativ s-ar putea produce acelasi efect negativ asupra ‘Volumului investitiilor din unitatea administrativ-teritoriala si veniturilor bugetului local. in conditiile in care reclamanta nu a administrat probe din care s& rezulte existenfa ‘unei vatémari a drepturilor recunoscute de lege prin hotardrea contestata, tribunalul a considerat 2cA nu sunt intrunite conditiile art.1 din legea nr.554/2004 pentru anularea acesteia, deci cererea dedus& judecaii este neintemeiatd si a fost respins’. Recursul exercitat in cauzé: Impotriva acestei sentinje, a formulat recurs reclamanta ART METROPOLIS, in : din Legea nr. 554/204 si dispozifiile art. 488 alin. 1 pet. 6 si 8 Cod Procedura Civil4, soliciténd admiterea recursului astfel cum a fost formulaticasarea hotararii atacate, iar pe fondul cauzei anularea Hotarérii Consiliului General al Municipiului Bucuresti cu nr. 68/26.02.2021 privind suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 242/2020, avand ca obiect aprobarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 5 Bucuresti in motivarea recursului, recurenta-reclamanta a invederat in esenta urmitoarele: 1 Motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art, 488 alin. 1 pet. 6 CPC: Cu ocazia judecarii dosarului de suspendare, prin materialul probator (inscrisurile depuse) pardta a prezentat un nou motiv de anulare — lipsa avizelor semnate de catre Comisiile de specialitate din cadrul CGMB. Acestea sunt obligatorii conform dispozitiilor art. 136 alin, 8 pet. C din Codul Administrativ. ‘In lipsa acestor Avize consultative proiectul de hotirére de suspendare a HCGMB nr. 242/2020 nu putea fi supus la vot. Instanja de fond, prin Sentin{a pronuntata, pagina nr. 2, alin. nr. 8, respinge nemotivat aspectul de nelegalitate semnalat cu privire la lipsa avizului comisiilor de specialitate, care erau obligatorii, conform dispozitiilor art. 136 alin. 8 pet. C din Codul Administrativ. In motivare, Instanta de fond, retine doar, in mod cu totul strain de natura pricinii, ca nuu poate determina nelegalitatea hotérarii, fara a indica ce alte avize ar fi fost necesare si au lipsit. Astfel indepartarea, acestui argument de nelegalitate a hotirarii nu este doar nemotivat, ci prin interpretarea data este strain de natura pricinii. Astfel, nu avea niciun fel de obligatie de a semnala ce avize erau necesare, ci doar a aritat instanfei ca o pagina imprimata fara nicio semnatura a vreunei persoane, nu poate fi refinuta ca fiind o indeplinire a atribuyiilor impuse prin lege. Astfel, conform dispozitiilor Codului Administrativ, proiectul de hotarare, nu putea fi supus votului, in lipsa avizelor comisiilor de specialitate, considerand o pagina nesemnat un document obligatoriu din circuitul administrativ. Pe de alta parte, nu pot fi retinute susfinerile autoritafii locale, conform carora sedinta s-ar fi desfasurat in modalitatea on-line, deoarece, documentul trebuia semnat de catre Presedinte si Secretarul comisiei cu prima ocazie si in cel mai scurt timp posibil. Acest aspect nu s-a realizat, fapt care naste dubii rezonabile cu privire Ia autenticitatea documentului, al cérui control de legalitate nu se poate exercita. Acest motiv de nulitate a hotirarii atacate ar fi putut lesne conduce la anularea acesteia, Astfel, se raporteazd la Avizul cu nr. 6/25.02.2021 al Comisiei de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul CGMB. Se poate lesne constata c& avizul Comisiei de urbanism a Municipiului Bucuresti nu conjinea semnaturile membrilor, ale presedintelui si a secretarului comisiei. Motivul de nulitate al HCGMB nr. 68/2020 este reprezentat de faptul c& Avizul Comisiei de urbanism si amenajarea teritoriului nr. 6/25.02.2021 este nesemnat de presedinte si de secretarul comisiei, ceea ce echivaleazi cu inexistenta respectivului Aviz. dati cu dosarul administrativ trebuia transmis si Procesul verbal al sedinjei Comisiei, care este obligatoriu, conform dispozifiilor art. 141 alin. 14 din Codul Administrativ, s& fie semnat de presedinte si de secretarul comisiei. Din documentele sumare depuse de paréta intimata, a putut concluziona c& totusi exista un proces verbal la Sedinta comisiei de urbanism, dar nici acesta nu este semnat si asumat de catre nicio persoand, fiind doar certificat pentru conformitate, in situagia in care se va trece peste acest motiv de recurs, solicit s& se aib& in vedere urmatoarele motive de recurs, prevazute de art. 488 alin, 1, pet, 6 si 8 CPC. 11.2 Art. 488 alin. I oct 6 CPC — hotararea atacati cuprinde motive contradictorii si strdine de natura cauzei. 3a. Un alt motiv de recurs reiese din ultimele doua paragraie ale paginii nr. 2 din Sentinja atacata. Astfel, instanja invoct art, 66 din Legea nr. 24/2000, menjionand ca: ,.in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata, Hotararea atacata confine astfel un motiv strain de natura pricinii, in speja nefiind indicat niciun motiv sau caz special pentru a se dispune suspendarea, Eventualitatea declansarii unor litigii nu poate fi refinuta ca un caz special, fiind un eveniment viitor, nesigur si imprevizibil Cu toate acestea, inclusiv din HCGMB nr. 68/2021 reiese la art. 1 alin, 3 ca aceste motive speciale nu existau la momentul adoptarii hotararii atacat ‘Aceste motive speciale, trebuiau sa fie foarte atent analizate atat la momentul adoptarii hotirarii, cat si de instanja de control judiciar. Neanalizarea acestora conduce la indeplinirea cerinjelor atat ale pet. 6 cat si cele ale pet. 8 din alin, | al art. 488 C.P.C. ‘Art. 66 din Legea nr. 24/2000 prevede un caz cu caracter exceptional, fapt care nu se poate regiisi in hotirdrea atacata, simpla posibilitate a declangarii unor litigii nefiind suficient si sigur ca si aspect cu caracter de excepfie absoluta. In afara de dosarul anterior menjionat, 25473/3/2020, neavand cunostinta de alte dosare formulate, ceea ce denota caracterul pur formal al raportului de specialitate prezentat in sustinerea hotararii. Mai mult, in continuare la pagina nr. 3, paragraf 2, instanja denota 0 totala lipsa de impartialitate, retindnd armonizarea unor dispozitii urbanistice cu dispoziii legislative si hovarari judecatoresti definitive, Or, tocmai acest aspect este cel gresit retinut si incorect aplicat. Prin revenirea la PUG. sunt inlaturate dispozitii ale unor instante judecdtoresti si se nesocotesc prevederile legislatiei ulterioare adoptarii PUG-ului, asa cum a araitat la Cap. | anterior. Practie cinismul caracterizeaza motivarea data de judecatorul fondului Asa cum a aratat anterior, dosarul privind anularea PUZ coordonator nu este nici pe departe solufionat. Mai mult, fara a exista niciun argument sau dovada serioasa, instanja de fond a re{inut existenta unor litigii pe care le-a enunfat parata. Exemplifica in acest sens cu dosarul nr. 12968/3/2020, prin care s-a susfinut ca s-a anulat 0 zona a PUZ sector 4, pentru motive aplicabile intregului PUZ. Acest dosar este in recurs la CAB. Dosarul 43850/3/2018 este dosarul neprezentat de cutre parata instanjei de judecata. Acest dosar a avut ca object anulare act adininistrativ HCGMB nr.226/19.04.2018, care privea PUZ Coordonator Sector 4. Solutia definitiva este de respingere a acfiunii, Astfel, se poate constata lesne reaua credinta a paratei care a invederat instanfei aspecte neadevarate, iar Instanta de judecata Je-a retinut fara a le cerceta, incdlcdnd prineipiul rolului activ ale judecatorului. Instanja de fond argumenteaz& in mod incomplet hotardrea sub aspectul ca actul administrativ se putea suspenda de citre emitent. Chiar si in aceasta situatie, eu care nu sunt de acord, autoritatea trebuia sa urmeze toata procedura care a condus la adoptarea actului suspendat, pe baza principiului simetriei actelor juridice. Aceasta reprezinta practic un alt motiv de recurs care se circumscrie art. 488 alin. 1 pet. 6 C.P.C. PUZ-ul naste raporturi juridice cAtre o categorie nedeterminati de persoane autorizatia de construire, doar faja de beneficiarul su, Efectele actului administrativ normativ incep de la publicarea acestuia, singura posibilitate de suspendare a acestuia, conform opiniei doctrinare majoritare fiind inserarea in corpul actului a unui termen de suspendare, pani la care actul nu produce efecte. in caz contrar, autoritatea publica are cu totul alte remedii la dispozitie pentru a. limita sau a elimina efectele unui act administrativ, cum ar fi abrogarea, modificarea. Parerea exprimata in doctrina, de profesori recunoscufi din centrele universitare din Bucure; este majoritard in a aprecia faptul ca singura posibilitate de suspendare a actului adi normativ, este de a insera in corpul acestuia un termen de suspendare, pénd la care actul nu produce efecte. Din toata practica din materie, actelor administrative emanate de la CGMB, aceasta forma de suspendare reprezinta o premiera absoluta. 4In final, indica faptul cf prin Decizia nr. 49/2020 a Curtii Constitutionale, la pet. 56 din Decizie, se mentioneaza 8 viciile de tehnica legislativa pot genera prin ele insele deterits Situafilor de incoerenja confuzie gi neclartate in procesul de interpretare si aplicare a acestora, nu doar incalcarea principiitor legalitajii si securitiii raporturilor juridice desprinse din ar, f alin, 5 al Legii Fundamentale. Mai pot fi incaleate alte drepturi si libertati fundamentale cam este cel al ocrotirii proprietatii private, Pe de alta parte, instanfele najionale au apreciat c& normele de tehnicd legislativs Prevazute de Legea 24/2000 nu se aplicd $i in cazul actelor administrative, chiar daca acestea ar avea caracter notmativ, deci nu se aplica in cazul Hotdrérilor Consiliului judetean sax CGMB cam ape Cee din cauza de faja. Astfel, conform art. | din Legea 24/2000: "(1) Reglementarca relatilor sociale prin lege si prin celelalte categorii de acte normative ‘se realizeanl a Comative se initiazs, se elaboreaza, se adoptt si se aplici in conformitate cu prevederile Constituyei Romaniei, republicati, cu dispozitile prezentei legi, precum si cu principiile ordinii de drept". Conform Titlului IM Autoritatile Publice -i- Cap. 1 Parlamentul ~ Sectiunea a 3-a Legiferarea, art. 73 din Constitufia Romaniei: "(1) Parlamentul adopta legi constitujionale, legi crganice si legi ordinare" iar potrivit aceluiasi titla — Cap. II] Guvernul, ari. 108 al. I" a Guvernul adopts hotarri si ordonanje*. Coroborand art. I din Legea 24/2000 cu prevederile a, Consttufie citate, referite de cea dintai lege, se poate concluziona c& normele de iehoun Jegislativa se aplicé doer in cazul legiferi, iar legiferarea se face prin legi (constitutionale, organice, ordinare), ordonanfe de guvern sau hotiréri de guvem. Constitujia Romanie! ne Cuprinde nicio prevede care sa recunoasca actelor administrative emise de autoritafile public locale calitatea de act normativ. Un act administrativ, chiar avand caracter normativ, nu este un act normativ. Conform art. 3 din Legea nr. 24/2000: "(1) Normele de tehnic& legislativa sunt obligatorii Ia claborarea proiectelor de lege de catre Guvern $i a propuneriler legislative fparinand deputailor, senatorilor sau cetafenilor, in cadrul exercitarii dreptulul la inigiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonangelor si hotéririlor Guvernului, precum si la claborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autortati cu asemenca atribugii. (2) Normele de tehnicd legislativa se aplic8, in mod corespunzitor, si la elaborarea si adoptarea Proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conduettoni organelor administrafici publice centrale de specialtate, precum gi la elaborarea si adoptarca actelor ou caracter normativ emise de autorititile administratiei publice locale" De asemenea, art. 2 al. 2 din Legea 24/2000, stabileste in ce constau Normele de tehnicd legislativa, aratand e& acestea ,definesc pargile constitutive ale actului normativ, vite forma si modul de sistematizare a conginutului acestuia, procedeele tehnice privind rodificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicerea actelor normative, precum $i limbajul si stilul actului normativ*. Din coroborarea acestor doud articole se poate constata ca aetele administrative apar supuse normelor de tehnicd legislativa, insh doar faa de normele cc beivese parjle constitutive ale actului, structura, forma, mod de sistematizare, procedee tehnice icare si completare, precum si limbajul si stilul actului. In acest context, prevederile retinute de Instanta de fond nu se aplica gi actului trativ contestat. (Hotérdre nr. 44/2019 din 2703/2019 - Contencios adminsstrativ si fiscal - anulare act administrativ, Tribunalul A$I - Secfia II civila-contencios administrate si fiscal), Daca Legea nr. 24/2000 nu se aplica actelor administrative cu caracter normativ decat in ce privestetehnica elaboriri lor, aun cum se poate aplica notiunea de suspendane « acralat din aceeasi lege. 113 dn. 488 alin. 1 pet 8 CPC — hotirérea a fost data cu inedlearea si/sau aplicarea gresita a normelor de drept material 1m al teilea rand, combate afirmatile care se regasesc in Referatul de aprobare al hotirdrii atacate. 5‘Astfel, reglementarile legale in vigoare OUG nr. 195/2005, Legea nr. 24/2007 si Legea nr, 350/2001 permit schimbarea destinafiei terenurilor incadrate ca spat in PUG, prin PUZ modificator, in cazul in care acestea nu au fost si nu sunt amenajate ca ,spatii verzi" Jurisprudenfa recenta a Tribunalului Bucuresti este favorabila in privinla corstatari legalitiit aprobarii unor documentait de urbanism PUZ care au schimbat destinajia de spatii vezi din PUG a unor terenuri aflate in proprietate privata si intabulate in categoria curt construct De exemplu, prin Sentinja Civila nt, 3675/19.08.2020 pronunjats in Dosarul ne 43850/3/2018, Tribunalul Bucuresti Sectia & ji-a CAF a respins ca neintemeiaté cererea de fnulare si suspendare privind 6 PUZ-uti (motivati asemandtor HCGMB nr. 68/2021), pentru dunattoarele considerente: ,O, conform textelor legalecitate, pentru ca o suprafaya de tern s& fie Gonsideraté legal avand categoria sere nu este suficient& inserierea sa in acest fel in anul 2000, Sn. 18 alin. 5 din Legea 24/2007 statudnd ca este interzisA schimbarea destinatiei, reduccrea suprafejelor ori stramutarea spafilor verzi asa cum sunt ele definite de prezenia lege. Lepea 34/2007 este dreptul comun in materia spatiilor verzi, aceasta definind conditiile necesare penis ayn teren s4 fre incadrat in aceast& categorie si stabilind sensul termenilor din acest comeniu atat pentru legea respectiva, cét si pentru alte reglementiri conexe. ‘Ca urmare, pentru ca un termen si fie considerat ca fiind 0 categorie de spajiu verde este necesari nu doar prevederea sa ca atare in PUG 2000, ci si pareurgerea etapelor previzute de alt. 16-18 din Legea 24/2007, si anume exproprierea sa si inscrierea sa in Registrl spatilor Verzi, numai in acest fel dobandind protectia prevazutd de art. 71 din OUG 195/205." {fn continuare, Tribunalul adauga: in absenta exproprierii si inventarierii lor ca spafii verzi, nu este posibila impunerea acestui regim asupra acestor terenuri In caz contrat, s-ar Jncalea, pe King art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, si prevederile art. 18 alin. 9 din Legea 24/2007, potrvit cu care terenurile ce se afla in proprietatea privaté a persoanelor fizice sau juridice nu pot fi inventariate sau declarate ca spatiiverzi, in sensul leg, deeat dus indeplinirea procedurii de expropriere conform legislate din domeniu’, considerentele flind relevente si in speta de fajé.”. Toate UTReurile din PUZ Sectorul 5 au fost redefinite dpdv al spatillor verzi, in toate U-T.R urile impunandu-se un minim de 30% spatii verzi pe fiecare lot destinat dezvoltiii Indiferent de suprafaja acestuia (in prezent, la nivelul Capitalei, aceasta obligatie existé doar pentru loturile peste 1000 mp), din care cel pujin 20% pe sol natural, rest spatiului verde avin Pejguraté 6 grosime a solului care s& permita dezvoltarea vegetatii de taliaarbustilor si con de drenare a excesului de umiditate. ‘De asemenea RLU PUZ $5 prevede masuri pentru incurajarea dezvoltirii spatiilor verzi cu obligativitatea ca suprafafa de feren pentru spafiu verde sa fie obligatoriu compacta s bu acces publie si semipublic, in afara procentului necesar de 30% spatiu verde conform fiecdrui UTR calculat la suprafaja de teren ramas& dupa dezmembrare, mentiuni specificate in art. 33 “Totodata, in situatiile amintite, documentatia PUZ elaboraté de autoritatea publica pentru tot Sectorul 5 nu are ca scop intrarea in legalitate a unr constructi specifies. Conform prevederilor Legii nr. 350/2001 si normativelor tehnice aplicabile, procesul de elaborare a unei documentatii de urbanism de tip PUZ nu implicd o analiza a legalitai sutorizatilor de construire emise anterior sau a procedurii de intabulare a constructilor existente, ‘aceasta atributie apartindnd exclusiv autoritatilor de control si instanfelor de judecata. Projectantului nu i-au fost fumizate documente sau informatii concludente din care sa reiasd existenfa unei alte situafii decat cea existent in teren. Dimpotriva, conform Legii, documentatia PUZ Sector 5 a fost intoemitd pe suport cadastral actualizat furnizat de OCPI, proiectantul neavand obligajia de a efectua o analiza Juridica 2 modului in care construciile au fost construite, autorizate sau intabulate, mat ales in conde in care in Sectorul 5 existézeci de mil de cladiri construite in diferite perioade istorice. jn cea ce priveste asa-zisa introducere mascaté in legalitate a unor artere, traseul acestora este conform avizului de circulatii emis de Comisia Tehnica de Circulatii din PMB si traseului real/existent al acestei artere. 6in mod evident, autoritatea public& locala a renunjat la modificarea trascului strizii dintr-o forma sinusoidal prezenti intr-o forma rectilinie propusd prin PUG 2000 si, in consecinfé, nu a mai fost creat niciodaté spajiul verde de tip Via care ar fi trebuit s& existe intre cele doud trasee (actual $i propus). Acel teren este ocupat in prezent de proprietai private, iar constructiile existente au fost executate in baza unor autorizafii de construire emise i de-a lungul timpului de autoritatea locala (conform informatiilor din cartea funciara) si care nu au fost anulate de o instantd de judecaté. Respectivele constructii sunt in prezent intabulate in cartea funciard gi reprezintd o realitate existenta, de necontestat, in planurile cadastrale actualizate pe Suportul edrora a fost intocmitd planga de reglementari a PUZ Sector 5. Referirea reclamantilor cu privire la incadrarea in CBI a unei parcele adiacente cu Parcul Sebastian, este o realitate fapticd, anterioar& anului 2000, preluata de cate PUZ Sector 5 (sunt proprietigi private construite), In mod evident, se face o confuzie intre notiunea de ,spafii verzi" $i UTR de tip V" si se folosesc de multe ori ca si cum ar fi identice. Astfel, prin proiectul PUZ Sector 5, suprafafa UTR urilor de tip V este de 252,12 ha (inclusiv noul UTR CV), suprafata superioara celei de 241,06 ha cuprinse in UTR de tip V in PUG Bucuresti (suprafafa care nu include 67 ha din UTR V6, teren cu destinatie militara si proprietate a Statului Roman [a data aprobarii PUG, in prezent transferate in administrarea CLS6 prin mai multe Hotarari de Guvemn, care au si reglementat funciunea si destinatia actual a acestui teren) ‘Terenurile in cauza, intabulate in cartea funciara in categoria de folosinfa ,curti construcfii" sunt localizate in zona Antiaeriana, unde se dezvolté un proiect in colaborare cu Banca Mondiala si Primaria Sector 5 - Consiliul Local Sector 5 — coroborat cu primul Tronson al Inelului Median. In consecin{a, in realitate, suprafaja UTR de tip Va inregistrat o crestere de aproximativ 10 ha, Conchide prin a sublinia c& prin avizarea si aprobarea documentafiilor de urbanism palier PUZ au fost puse in aplicare strategiile de dezvoltare urbana si politicile urbane pentru asigurarea dezvoltarii coerente gi durabile, corelatii prioritajilor de dezvoltare si eficientizarii investigiilor publice, Planul Urbanistic Zonal PUZ Coordonator Sector 5, Bucuresti, a respectat procedura de avizare si aprobare, conjinand toate avizele necesare acestui tip de documentatie - palier PUZ. Conform art. 47 alin. 1 si 2 din Legea nr. 350/2001, Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica, prin care se coordoneazi dezvoltarea urbanistic’ integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica i urbana accentuatd; Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integratd a zonei cu Planul urbanistic general. MTL. Instanta de fond nu a motivat hotérarea, mai multe dintre argumentele cu care a investit instana nefiind analizate. Dupa cum lesne se poate observa Motivarea instanjei de fond este una formala (mai Putin de 2 pagini si fara prezentarea temejurilor juridice aferentei, multe dintre criticile formulate impotriva HCGMB nr. 68/2021 nefiind analizate, iar celelalte fiind respinse, iar motivarea fiind foarte sumara. Atat timp cat in considerente, instanja nu examineazi toate motivele si aparirile Partilor, prin raportare la textele de lege invocate de cAtre acestea si nu analizeaza probele care au fost administrate, solujia exprimata in dispozitiv riméne nesusfinuta, nepermitand exercitarea controlului judiciar. in jurisprudenfa sa, inalta Curte de Casajie si Justijie a statuat cd nemotivarea unei hotarari judecatoresti echivaleazA practic cu solufionarea procesului fara a cerceta fondul cauzei, de natura prin urmare s& justifice casarea cu trimitere spre rejudecare (ex. decizia nr. 1883/5.04.2012, decizia nr. 75/11.01.2013, pronunjati de inalta Curte de Casatie $1 Justitie, Sectia de Contencios administrativ si fiscal). Astfel cum au reinut instanjele intemationale 0 motivare necorespunzatoare echivaleaza cu o lipsa de motivare a hotirarii judecdtoresti. Instanja nu a analizat pe fond si in Profunzime raporturile juridice deduse judecafii, refinand doar argumentele aparente, care nu uteau conduce la o solutie justa, conforma legislafiei in vigoare. Practica instanfei supreme este 7orientat& in acest sens, afirmand constant c& inexistenfa motivarii atrage casarea hotardrii, fa fel si © motivare necorespunzatoare. Cu alte cuvinte, 0 motivare excesiv de succint& sau ecorespunzitoare in raport cu complexitatea cauzei echivaleaz8, practic, cu inexistenja motivarii Motivarea hotararilor judecdtoresti se impune din perspectiva dreptului la,un proces echitabil, intrucdt numai pe aceasta cale se poate verifica maniera in care, in circumstanfele concrete ale cauzei, a fost solujionat procesul. Exigenja motivarii este esenfial in administrarea adecvati a justifiei, in condifiile in care considerentele reprezint& partea cea mai intins’ a hotararii, locul in care se indicd motivele de fapt gi de drept care au format convingerea instantei in cadrul dreptului la un proces echitabil se analizeaz’ si dreptul orictrei parti in cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanjei observatiile, argumentele si mijloacele sale de proba, coroborat cu dreptul fiecdrei parti ca aceste observatii si argumente s& fie examinate in mod cefectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligatia instantei de motivare a deciziilor sale este singurul ijloc prin care se poate verifica respectarea lor. ‘Obligatia instanfei de a rAspunde prin motivare la argumentele prezentate de| parti este justificata, intrucat ,.qumai prin pronunfarea unei hotaréri motivate poate fi realizat un control public al administrérii justifiei" (hotardrea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001). Din alt punct de vedere, necesitatea motivarii hot&rarii in sensul indicat de normele imperative ale art. 261 alin. 1, pet. 5 tnlatura arbitrariul si face posibil controlul judiciar. Daca un justitiabil invocd in scris un argument suficient de clar si de precis, pe deasupra sustinut de probe si de natura s& aibé o incidenfé asupra solujiei ce urmeaz’ st fie pronunfata in respectivul litigiu, este necesar ca instanfa s& analizeze acest argument si st formuleze un raspuns explicit si specific". A fortiori, cerinfa motivarii hotararii judecatoresti prezintd o importanta particular& daca argumentul invocat poate avea o incidenta decisiva asupra obiectului litigiului” sau dacd sensul dispozitiei legale sau reglementare care trebuie aplicata este ambiguu sau imprecis". Din moment ce orice argument merit& un raspuns si in conditiile in care hotérarea litigioasd nu confine niciun réspuns, Curtea trebuie sa caute s afle daca ticerea poate fi in mod rezonabil interpretata ca 0 respingere implicita. Dac& respectivul argument face parte dintr-o categorie juridicé distincté de cea din care fac parte celelalte argumente invocate, un rispuns specific gi explicit se impune. in lipsa unei asemenea motivafii, este imposibil s& se determine daca respectivul argument a fost doar neglijat sau dacd, dimpotriva, el a facut obiectul tunei respingeri implicite si, in aceasta din urma ipoteza, pentru ce motive. Prin hotarérea pronuntata in cauza Albina c. Roméniei, Curtea EDO a sanctionat lipsa motivarii unei hotéréri judecatoresti in materie civila. {in prezenta cauz4, viciul nemotivarii este evident. Astfel, nu se poate discuta nici macar despre vreo motivare sumari a hotérérii judecdtoresti, pentru ci judecdtorul fondului a refuzat 4 analizeze toate argumentele invocate in scris prin actiunea introductiva si precizarile depuse. Este de neinfeles spre exemplu de ce Instanga de fond nu s-a pronunjat asupra mai multor aspecte, raportat la care s-a solicitat anularea actului atacat. De asemenea, nu se poate considera ca fiind motivata hotérérea recuratd, atat timp cat a respins de plano apararile reclaman{ilor rejindnd aspecte straine de fondul pricinii sau care nu ‘au suport in materialul probator. Instanfa de fond a omis sa se pronunje si sa menfioneze motivele care au condus la respingerea acestora : 1) Consiliului General al Muni suspenda dispozitiile unei hotirdri care a produs, din momentul adoptarii $i pana la data aprobaiii Hotararii Consiliului General nr. 66/26.02.2021, consecinte juridice. Utilizand o intepretare “a fortiori" a dispozitiilor art. 1, alin. (6) din Legea nr. 5354/2004 se poate desprinde concluzia: consecinfele suspendarii unui act administrativ, concretizate in lipsirea de efecte a unui asemenea act pentru o perioada determinaté, sunt identice cu cele generate de revocarea actului, caz in care lipsirea de efecte se produce tot pentru vitor, ins& pentru o perioada nedeterminata., considera ilegali suspendarea unui act administrativ care a produs efecte juridice, avand in vedere faptul ca efectele suspendarii sunt identice cu cele produse prin Tevocarea unui astfel de act, singura diferenja intre revocare si suspendare constind in durata de timp pentru care actul este lipsit de efecte juridice. Retinerea art. 66 din Legea nr. 24/2000 ca fiind relevant in cauza de cdtre judecditorul fondului apare cu totul nemotivata. Astfel, textul legal impune aceasta posibilitate doar in cazuri speciale. Dar acestea nu au fost identificate cu. adevarat, ci se bazeaza doar pe simple Presupuneri, pe elemente viitoare fra caracter de certitudine, Nu se poate suspenda un act administrativ doar de teama unor litigii viitoare si nici nu se poate retine ca exista anumite litigii, and in fapt este doar unul singur pentru fiecare sector in parte, iar acela a fost demarat de asociatii neguvernamentale care au legaturi directe sau indirecte cu Primarul General, sau sunt initiate de oameni cu care Primarul General a fost coleg de partid. Astfel, cele menfionate hotardrea recurata la pagina nr. 3, paragraf nr. 5 reprezinta o lipsa de motivare, daca considera si aspectul c& prin suspendarea PUZ coordonator a fost repus in drepturi un act administrativ atacat de zeci sau chiar sute de ori in instanfele judecatoresti si modificat in consecinta. Suspendarea actelor administrative care au intrat in circuitul civil reprezinta o facultate {sata la indemana instanjei, asa cum reiese in mod clar din prevederile art. 14 alin. I din Legea nr. 5354/2004, potrivit cérora: Art 14.(1) in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in condifiile art. 7, a autorititii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatdmat& poate sA ceard instanfei competente si dispuna suspendarea executirii actului administrativ unilateral pana la pronunfarea instanfei de fond.. in cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteazii de drept i fard nicio formalitate.” {in concluzie, eventuala suspendare a actelor administrative in temeiul cirora au fost aprobate planurile urbanistice zonale coordonatoare, ar fi putut si fie dispusd exclusiv de catre instanfa. in cadrul actiunilor avand ca obiect anularea hotararilor adoptate in acest sens de caitre Consiliul General al Municipiului Bucuresti. 2) _Incatcarea drepturilor si libertatilor prevazute in Constitujia Roméniei, cu privire a apararea dreptului de proprietate privata. Acesta reprezinta un alt aspect invederat prin acjiunea introductiva, care nu a fost analizat sub nicio forma de instanja de fond. in condifiile prevederilor art. 45 din Constitutie, consecinfele aprobarii de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a Hotirarii nr. 68/26.02.2021, se concretizeaza in nerespectarea principiilor enumerate anterior. Asadar, aplicarea principiului securitatii raporturilor juridice obliga emitentul unui act administrativ sa verifice daca adoptarea unui astfel de act a avut drept urmare constituirea unei increderi rezonabile in perceptia unui particular diligent si prudent iar, in caz afirmativ, trebuie 4 fie stabilit caracterul legitim al acestei increderi. Or, in situatia de fat’, este evident cd, adoptarea Planului Urbanistic Zonal Sector 5 (act administrativ care Ia data introducerii pe ordinea de zi a sedinfei Consilfului General al Municipiului Bucuresti intrunea toate condifiile necesare in scopul supunerii acestuia spre aprobare) a conturat in percepjia tuturor persoanelor interesate, increderea de a beneficia, cu buna credin{d, de toate dispozifiile prevazute in cuprinsul acestei documentafii de urbanism. Astfel, suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 242/2020, avand ca obiect aprobarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator Sector 3, prin restriotile si situajile juridice anacronice impuse ca urmare a aplicarii unor documentatii de urbanism anterioare planului urbanistic zonal anterior menfionat, reprezint& o incalcare a Aispozitiilor art. 45 si art. 53 din Constitugia Roménici, 3) _Nerespectarea principiului protectiei legitime a raporturilor juridice si a Principiului securitapii juridice sau al stabilitatii raporturilor juridice. De asemenea, prin hotdrarea pronuntata, instanja de fond nu a avut in vedere consecinjele aprobarii actului administrativ si nici dispozijiile si sanciunile primite de Statul Roman din partea instanfelor europene, pentru incalearea acestor principii. Acest aspect este unul 9de o importanta deosebita, care trebuia tratat corespunzator de instanja si precizate argumentele pentru care acesta a fost respins sau inlaturat dintre rejinerile judecatorului fondului. Protejarea raporturilor juridice nascute ca urmare a intrarii in vigoare a unor acte administrative reprezinté un precedent important in dreptul comunitar. in jurisprudenta instanfelor europene si avéind ca obiect stabilitatea raporturilor juridice avand la baz acte administrative care; ulterior adoptarii acestora, au fost lipsite de efecte: a) Principiul protectiei increderii legitime Acest principiu este regasit constant in jurisprudenja instanjelor europene, ceea ce arati importanfa conferita de acestea, protectiei increderii legitime a particularilor, desi mu exist 6 reglementare legala a principiului in discutie. Dintre numeroasele decizii pronungate de CJUE, in care s-a dat relevanfi principiului protectiei increderii legitime a particularilor, exist& cel putin doua care pot fi avute in vedere in analiza unui conflict intre principiile comunitare. ‘Una dintre acestea este Hotirdrea din 12 iulie 1957, Algera contra Adunarea comund a CECO, 7/56 si3 la 7/57, prin care CJUE a stabilit c& principiul increderii legitime are prioritate asupra interesului institujiilor publice de a reveni asupra propriilor decizii, recomandand statelor membre sa nu revoce actele administrative care au conferit drepturi subiective persoanelor interesatel, tocmai pentru a ocroti increderea acestora in stabilitatea drepturilor dobandite. Tn acest sens, prin Decizia sus menfionata, CJUE a statuat ci "[..] in acest caz, din moment ce dreptul individual este legitim, necesitatea de a pastra increderea in stabilitatea situatiei astfel create prevaleazi asupra interesclor unei administrafii care doreste s& igi inverseze decizia." A doua decizie relevanti pentru aceasti scurti analizi este Hotirdrea din 14 Septembrie, 2006, Elmeka NE/Ipourgos Ikonomikon, C-181/04 si C-183/04, prin eare CJUE a consacrat obligafia instanjelor nafionale de a aplica principiul protectiei increderii legitime, re{inand urmitoarele: ,Potrivit jurisprudenfei constante a Curfii, prineipiul protectiei increderii legitime si al securitatii juridice sunt parte a ordinii juridice comunitare. Din acest motiv, aceste principii trebuie respectate de institujiile Comunitatii, dar si de statele membre in exereitarea puterilor conferite lor prin directivele Comunitatii. Rezulta & autoritafile nafionale sunt obligate Si respecte principiul protectiei increderii legitime a agentilor economici. in ceea ce priveste principiul protectiei increderii legitime a beneficiarului conduitei favorabile, este adecvat ca, mai inti, s& se determine dacd conduita autoritajilor administrative a dat nastere unei _asteptari rezonabile in mintea unui agent economic prudent in mod rezonabil. Daca a dat, atunci trebuie si se stabileasc’ natura legitima a acestei asteptiri." ‘Avand in vedere cele menjionate in paragrafele de mai sus, increderea particularului poate fi apreciats drept legitima ori de céte ori acesta a intrat cu bund credinfa in raporturi de drept administrativ cu autoritatea, primind drepturi si asumandu-si obligafi ‘in cunostinta de cauza gi in considerarea exercitirii/executarii lor, in scopul dezvoltarii unei afaceri, al cresterii competitivitiii, ete. b) Principiul securitatii juridice sau al stabilitatii raporturilor juridicei este un principiu general recunoscut atat la nivelul sistemelor juridice interne, cat si la nivelul dreptului european Desi in legislatia primaré a Uniunii Europene nu exista o reglementare .expresé a principiului, acesta a fost consacrat in mod constant atat de Curtea Europeand a Drepturilor ‘Omului ("CEDO"), cat gi de Curtea de Justitie a Uniunii Europene ("CJUE"). De altfel, CEDO chiar a criticat instantele judecdtoresti din Romania ca nu au aplicat corespunzitor acest principiu, mentionénd in cuprinsul Hotarérii din cauzi Tudor Tudor impotriva Romanici, publicati in Monitorul Oficial al Roméniei nr. 778 din 13 noiembrie 2009 ca "lipsa unei coerente legislative si jurisprudenta contradictorie (...] au creat un climat general de insecuritate juridiea”, 4) Hotarérea de suspendare a PUZ-ului Coordonator a fost data fri a se putea justifica © paguba iminent& sau un prejudiciu ireparabil ulterior. Un alt aspect care a fost invocat si care nu a fost analizat prin hotardrea recurat dar care astfel cum impune textul art. 66 din Legea nr. 24/2000 trebuia riguros explicitat reprezinta cazul special sau paguba iminenta si/sau un prejudiciu pe care il creeazd actul administrativ - PUZ Coordonator, care doar prin asa zisa suspendare poate fi evitat. Asa cum nici actul administrativ nu il confine, nici instanfa de fond nu s-a aplecat asupra acestuia, nefiind unul de 10natura semnificativa. Cu toate acestea, chiar din textele indicate sumar de instanfa reiesea necesitatea analizei. Astfel, dispozitile art.14 alin.(1) din Legea nr.554/2004, cat si dispozitiile Legii nr. 24/2000 prevad c& suspendarea poate fi dispusd in cazuri bine justificate (in cazuri speciale) si pentru prevenirea unei pagube iminente. Or, in ceea ce priveste HCGMB nr. 68/2021, iniiatorul acestui demers nu are in vedere, in mod evident, caracterul iminent al prejudiciilor pretinse, in condifiile in care, asa cum deduce din textul hotararii, astfel de prejudicii nu au fost identificate la data aprobarii hotardrii mai sus amintite Astfel de prejudicii pot fi identificate in cursul termenului de 90 de zile, mentionat in cuprinsul art. 1, alin. (3) din HCGMB nr. 68/2021 dar, in cazul in care nu vor fi constatate neconcordanje intre prevederile Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 5 gi {egislaia aplicabila in domeniul urbanismului, suspendarea PUZ Coordonator Sector 5 reprezinta un abuz evident, indreptat impotriva drepturilor si intereselor legitime ale locuitorilor municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, in oricare din cele dowd cazuri anterior enumerate, insusi initiatorul acestui demers recunoaste inexistenja vreunui prejudiciu iminent, cauzat’ prin menfinerea valabilitatii Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 5.5) Prin suspendarea PUZ coordonator se creeaza mari inadvertente in materia urbanismului Municipiului Bucuresti Acesta reprezint& unul dintre motivele principale pentru care a intreprins prezentul in caroul N8 spatile verzi cu functiumea Via (parcuri, gradini si fasii plantate Publice) isi schimba destinajia in M3 (POT 70% pana la 75%, CUT 3, Hmax P--4, 21,5m) gi CB3.1 (POT 70%, CUT 4, Hmax nelimitat), intervenindu-se totodata asupra teritorilor din aban, limitei administrative a Sectorului 5.05, 06, : = qin caroul N9 un spatiu verde cu funetiunea Via (parcuri, gradini si fasii plantate Publice) igi schimba destinayia in M3 (POT 60%, CUT 2,5, Hmax P14, 21.5m), iar us spagiu Verde cu functiunea V3b (complexe baze sportive) isi schimba destinatia in $I (POT 50%, CUT 1,8, Hmax conform normelor specifice"); Fh Garou 08 spatiile verzi cu functiunea Via (parcuri, gradini si fasii plantate Dablice) igi schimba destinagia in M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P-+L4, peste 45m) $1 L4a (POT 20-45%, CUT 1,4, Hmax distanfa dintre aliniamente); 5 chin Garou 09 spatiile verzi cu functiunea Via (parcuri, eridini si fisii plantate Publice) isi schimba destinagia in M3 (POT 60%, CUT 2,5, Hmax P4, 21,5m), respect CBI (POT 50-70%, CUT 2,4 si Hmax P+6) si CB3 (POT 70%, CUT 4,5, Hmax nelimita), 21> in caroul P4 spatiile verzi cu funcjiunea VS (culoare verzi de protectie) isi schimba destinatia in M3 (POT 60%, CUT 2,5, Hmax P+4, 21,5m), respectiy LI (POT 20-60%, CUT 0,6-1,3, Hmax 10m); in caroul PS spatiile verzi cu functiunea V6 (culoare de protectie) isi schimb& destinajia in S (POT pana la 50%, CUT pand la 1 3” Gn caroul P6 spatiile verzi cu funcfiunea V6 (culoare de protectie) isi schimbé destinatia in M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P+14, peste 45m), LI (POT 20-60%, CUT 0,6-1,3, Himax [Om), CBI (POT 50-70%, CUT 2,4 si Hmax P+6) si CAI (POT 65%, CUT 4, Hmax nelimitat); Sn caroul R4 spatiile verzi cu funcfiunea V5 (culoare verzi de protectic) isi schimba destinatia in M3 (POT 60%, CUT 2,5, Himax P+4, 21,5m); sin caroul RS spatiile verzi cu funcfiunea V6 (culoare de protectie) isi schimbi destinajia in LI (POT 20-60%, CUT 0,6-1.3, Hmax 10m), L3a (POT 40%, CUT 1,3), L4a (POT 45%, CUT 1,4) si G2a; =” tn caroul R6 spatiile verzi cu functiunea V6 (culoare de protectie) isi schimbi destinatia in M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P+14, peste 45m), CB1 (POT 50-70%, CUT 2,4 s Hmax P#6), LI (POT 20-60%, CUT 0,6-1,3, Hmax lOm), L3a (POT 40%, CUT 1,3), L4a (POT 45%, CUT 1,4) si CB3.1 (POT 70%, CUT 4, Hmax nelimitat); >in caroul RIO spafiile verzi cu functiunea VS (culoare verzi ce protectie) ist sschimba destinatia in M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P+14, peste 45m); tn caroul S6 spatiile verzi cu functiunea Via (parcuri, gradini si fasii plantate publice) igi schimba destinayia in M2 (POT 70%, CUT 3, Himax P+14, peste 45m) si L3a oT 40%, CUT 1,3): >” Gn earoul $7 spatiile verzi cu functiunea Via (parcuri, gradini si fasit_plantate publice) isi schimba destinafa in M3 (POT 60%, CUT 2,5, Himax P+4, 21,5m),L3a (POT 40%, CUT 1,3) si M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P+14, peste 45m); Sin caroul $8 spatiile verzi cu functiunea Via (parcuri, gradini si fasii plantate publice) si VS (culoare verzi de protectie) Isi schimb& destinajia in M2 (POT 70%, CUT Himax P14, peste 45m), M3 (POT 60%, CUT 2,5, Hmax P-r4, 21,5m), LI (POT 20-60%, CUT 0,6-1,3, Hmax 10m) si CBI (POT 50-70%, CUT 2,4 si Hmax P+6); ein caroul S10 spafiile verzi cu functiunea V5 (culoare verzi de protectie) isi ‘schimba destinatia in M2 (POT 70%, CUT 3, Hmax P+14, peste 45m); Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in calitate de emitent al actului administrativ cu caracter normativ, are dreptul, atribujia legala si competenta legala sé dispund suspendarea executérii acestuia. Consiliul General beneficiaza si de dreptul de apreciere privind oportunitatea emiterii actelor administrative in materia urbanismului. "AM sustine in mod nelegal inexistenja unei competente a autoritafii publice locale de a dispune suspendarea executirii propriilor sale acte administrative cu ceracter normativ. Suplimentar, induce tot in mod nelegal o confuzie intre intitutia revoe&rii actelor administrative gi vea a suspendarii executirii actelor administrative, precum i intre institutia suspendari Saministrative gi cea a suspendirii judecdtoresti a executirii actelor administrative, ceea ce tradeaz& sau o rea-credinfé, sau o infelegere limitata in materie. Tnstitufia suspendarii executarit actelor administrative priveste dowd componente, respectiv una administrativ8, iar alta judecdtoreasca, fiecare avand o individualitate proprie $i Condit juridice proprii. Cea judecdtoreasca este reglementaté expres de art. 14 si 15 din Legea Sontenciosulti administrativ. Cea administrativa reprezint& expresia dreptului autoritajii publice ‘mitente sau a autoritatii publice ierarhic superioare de a dispune oprirea eminamente temporard efectelor juridice ale unui act administrati, individual sau cu caracter normati. ‘Niciun text legal nu face distinctie intre dreptul autoritajii publice de a dispune pe cale administrativa doar a unor anumite tipuri de acte administrative ori doar a unor acte administrative care ar fi intrat sau nu in cireuitul civil, aceasta distinctie fiind proprie exclusiv institufie! revocdrii, dupa cum rezultd expres si neechivoe din prevederile art. | alin. (6) sr art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, 2Din economia textelor legale amintite, prin revocare se injelege acea modalitate de incetare definitiva a efectelor juridice ale unui act administrativ prin retragerea definitiva a acestuia din ordinea juridica de catre autoritatea care La emis anterior, deci dicutém despre 0 institutie de drept fundamental distinct de cea a suspendarii, Contrar susfinerilor AAM, dispozitiile Legii nr. 24/2000 recunose expres dreptul auioritail de a dispune, in virtutea principiului legalitii, dar si al dreptului de apreciere a Cportunitiii, suspendarea actului administrativ eu caracter normativ cum este Si situatia in prezenta cauza, Pentru a clarifica pe deplin din punct de vedere conceptual, legislativ si institutional institufia suspendarii administrative, prezinté argumentele pe latg pentru care Cotailil General are drepiul si competenta de a suspenda efectele juridice ale propriului act adminetoie cu caracter normativ, j 2ealitatea este regula de aur a statului de drept, aspect recunoscut unanim in literatura de specialitate si practica judiciard. Aceasta reprezintd un principiu fundamental, consfinjit la nivel constitutional si european, al statului de drept care presupune domnia legii. {n sistemul constitutional national, prineipiul legalitajii este unul din principiile constitufionale care guverneaza activitatea administrafiei publice. Consacrarea sun regisim in art. | alin. (3) si (S) din Constituyia Romaniei, Mistunea adminjstrajiei publice, astfel cum este recunoscuté legel i unanim in Iiteratura de specialitate si practica judiciard, este sf puna in exeeutare legea si s& respecte intocmai legea, activitatea sa fiind determinata inainte de aceste rigor, in chansa legatura cu asigurarea ocrotirii interesului public. In indeplinirea mistunii si obiectivelor sale previzute de lege, deci, administratia publicd are la indemand o serie de instrumente juridice pentru indeplinies atributiilor sale legale, si individual, Prin actele administrative emise, administratia publica in principiu da nastere, modifica, stinge raporturi juridice, in regim de putere publica. in acelasi timp, prin actele administrative emise, administratia publica poate dispune suspendarea exesathet propriilor acte administrative anterior emise sau ale unor autortaf ierarhic inferioare deci, instituyia suspendarii ca masurd general recunoscuté.printre atributile administrajiei publice in vederea asigurarii respectari principiutui legalitatii, dar gi ca fect al dreptului de apreciere al autortailor publice asupra oportunitatii actelor administrative. Suspendarea, spre deosebite de insinuarile reclamantei, reprezinté 0 masura administrativa prin intermediul cdreia sunt oprite in mod esential vremeinie efectele, in tot sau in parte, ale unui act administrativ, {2 stare, de plano, simpla stopare temporaria efectelor juridice ale unui act administrativ, nu echivaleaza cu pierderea vreunui drept sau cu anihilones definitiva a unui interes. in cea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, este unanim recunoscut in literatura de specialitate si practica judiciard ed acestea sunt: 7 AMtoritatea publica emitenté a actului, pe cale administrativa; 7 auloritatea publica ierarhic superioaré emitentului actului, pe cale administrativa; { _jpstanfele de judecata, potrivt regulilor contenciosului administrativ, - legivitorul, Asadar, competenta general a autoritiilor publice de a dispune suspendarea ropriilor acte administrative este incontestabila Aceastd prerogativa a principiuluisuspendarii administrative a actelor publice reprezinta in realitate 0 extensie, o transpunere a principiutui legalitafii pe care autoritatile Publice sunt obligate si il respecte in fiecare acjiune sau operatiune e care o intreprind sau perespectarea principiului legaliti, find echitabil ca atéta timp St © autoritate public sau judecitorul se aflé. in proces de evaluate, actele respective sme igi produc’ efectele prejudiciabile’43 Singura condijie necesaré in cazurile de suspendare este ca incetarea obligatici de executare si ie temporar, limitatd si determinats in timp, fiind indiferent dacd termenul pana la Care opereaz& este prevazut expres sau depinde de indeplinirea unei anummite conditii. Or, aceasta Condifie este indeplinita in prezent cauza, dispozitile art. 1 alin. (1) din Hotararile CGMB nr. 65- Corse 02.2021, stabilind in mod clar faptul c& ,Hotardrea Consiliulut General al Municipiului Bucuresti nr. (.) privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (.) se suspend pentru o perioada de 12 luni incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hota,” Drept urmare, hotirérea de suspendare in discutie in prezenta, eauzi reprezinta 0 smasur’ administrativa prin intermediul cfteia sunt oprite in mod esential vremelnic efectele juriice, in tot sau in parte, a unui act administrativ cu privire la care exist o serie de indicii c& vrais contradictie ou prevederi legale imperative in materi, Suspendarea efectelor juridice ale lunui act administrativ reprezinta, asa cum este unanim admis: a expresia manifest principiului legalitait in ativitatea administrate! publice si 1 Gxpresia manifestarii_principiului oportunitatii in exereitares dreptului_ de apreciere al autoritiyilor publice, drept de apreciere care mu poate Fi supus cenzurarii instanjei de judecaté decat prin incdilcarea principiuli separari puterilor in stat Srabilind oportunitatea suspendarii PUZ-urilor de sector, printe care si cel in discutie in prezenta cauzi, CGMB a hotarat si suspende temporar aceste acte administrative asupra arora existé dubii si indicii de nelegalitate si de lips de oportunitate. Organele administrajei publice, deci implicit CGMB, au dreptul de apreciere de a mite in orice moment acte administrative gi in mod implicit, puteea de a suspend atunei cénd crstatd indicii de nelegalitate sau de lipsa de oportunitate a acestora, Turisprudenta citata deja, ea 31 exemplele punctuale relevate instanfei mai jos prin plangele desenate Tntrese inca o data oportunitatea si validtatea Hotirdrilor COMB i stabese firs dubiu c& puterea discretionara a serertatt publice a fost exercitata in conformitate cu prineipiul legaliti si principiul asigurasii interesului general. Suspendarea acte/or administrative reprezintd operatiunea juridics cate determina incetarea temporard, totald sau partiald, a efectelor juridice ale unor acte ‘administrative, ca ‘urmare a unor dubii in legatura cu legalitatea sau oportunitatea acestora. Suspendarea efectelor actelor administrative poate avea loc, in primul rand prin intermediul unor alte acte administrative cu o forta juridica cel putin egalé cu a actelor suspendate. Ea poate fi dispusd att de organele emitente, cat si de organe ierarhic superioare, in cadrul controlului exercitat asupra activitatii organelor inferioare. Prin aceastd suspendare CGMB nu numai c& nu ,incalea” legea si nu se substituie autoritati judecdtoresti asa cum in mod tendenfios afirma reclamant®, ci dimpotriva intareste aa eae ie executare in concret a legilor, respectiv Legea nr. 350/2001, art 71 din OUG nr. 49572008, Legea nr. 24/2007, deci de respectare a prineipiului legalitai, eae constituie cea mai importanta misiune a organelor administrafiet publice, dar manifesta si dreptul sau legal de apreciere asupra oportunitafii propriilor sale acte. Suspendarea pe cale administrativa, corespunzatoare prezentel caize, ete recunoscuta in mod expres gi legal conform art. 66 din Legea nr. 24/2000 care stabileste c:,in cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata prints alt act normativ de ace/agi seeerreau de nivel superior. in aceasté situate se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinatd.” ‘Agadar, organele administrajiei publice au dreptul de @ apress oportunitatea gi legalitatea si de a emite in orice moment acte administrative si in mod implicit, puterea de a le seependa atunci cénd constaté nelegalitatea sau inoportunitaies Jor ori indicii cu privire la nelegalitatea lor, adic nu corespund sau nu mai corespund sarcinilor ce trebuie sa le indeplineased si devin deci, o frénd in realizarea acestora si principiului legalitati. 24