Testul 2 ISTORIA CIOCOLATEI Citeste textele A si B si apoi raspunde cerintelor propuse. Cerintele de la Ila VI urmarese ce gi cat ai inteles din textele citite, iar cele dela VII la X urmaresc felul in care folosesti aceeasi informatie in scop propriu (acela de a realiza o tema). TEXTULA Istoria ciocolatei incepe in America Latina, acolo unde cresc arbori salbatici de cacao. Despre primii oameni care au consumat ciocolata, dar si despre cel care a inventat batonul de ciocolata aflam de la scriitoarea Joanne Harris. Ciocolata, asa cum o stim noi azi, in forma de baton, a fost inventia domnului Joseph Fry, din Londra. Ela creat primul baton de ciocolata in 1847, adaugand mai mult unt de cacao si mai putina apa refetei. Apoi, in 1875, Daniel Peter si Henri Nestle au adaugat lapte condensat dand nastere primului baton de ciocolata cu lapte. Totusi ciocolata se folosea deja de mii de ani, insa sub alta forma. Populagiile de mayasi si de incasi din America de Sud foloseau un fel de bautura de ciocolata pecare o consumau in timpul ritualurilor religioase. Ulterior, obiceiul a fost adus in Europa prin intermediul primilor exploratori. Se presupune ca primele boabe de cacao au fost aduse in Europa de Cristofor Columb, in jurul anului 1503, insé nimeni nu stia la ce folosesc. Cafiva ani mai tarziu, conchistadorul spaniol Hernan Cortés a descoperit Lumea Noud, iar cand s-a intors in Spania, din Mexic, in 1528, si-a umplut galionul cu boabe de cacao gicu echipamente necesare pentru a produce bautura de ciocolata. Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca obiceiul consumului de ciocolaté sa devina popular in Europa, asta dupa ce, initial ciocolata a fost vazutd ca un panaceu. Medicii il recomandau pentru tratarea febrei, racirea corpului, ca adjuvant pentru digestie si ca medicament ce atenua durerea Ulterior, consumul acestei bauturi a devenit un obicei des intdlnit in réndul oamenilor instariti. (Adaptare dupa Cine a inventat ciocolata?, pe www.descopera.to) TEXTUL B Chocolate may be the “food of the gods", but for most of its 4,000-year history, it was actually consumed as a bitter drink rather than as a sweet snack. Chocolate was produced by pre-Olmec cultures living in present-day Mexico as early as 1900 B.C. The ancient Mesoamericans who first cultivated cacao plants mixed the cocoa paste with water, vanilla, honey, chilli peppers and other spices to make a chocolate drink. zini sicomunicare -evaluare pentrclasa a Vlzd = tt nba ¥ mec, Mayan and Aztec civilisations found chocolate to be a highly refresh oe ich made them believe that i possessed mystical and Spiritual quaign® The Mayans worshipped a god of cacao and kept chocolate only for rugs Ley varriors, priests and nobles at sacred ceremonies, ers, we » pries In the 1500s, Spanish conquistadors who sought gold and silver in Mey returned instead with chocolate. The Spanish sweetened the bitter drink ea sugar and cinnamon, but chocolate was still a symbol of husury, weatuy power: Chocolate was consumed by kings, and only the Spanish elite could this expensive product. ang ford When the daughter of Spanish King Philip Il married French King Louis XII in 1615, she brought her love for chocolate to France. The popularity of chocolate quickly spread to other European courts. Aristocrats consumed it as q magic elixir with excellent benefits. Because of their growing thirst for chocolate European powers established colonial plantations in equatorial regions around the world to grow cacao and sugar. (Adapted from The sweet history of chocolate, on www.history.com) 1 fn tabelul de mai jos, bifeazi cdsuta potrivita pentru a arata cArui text ii corespunde fiecare dintre afirmatiile din stanga. A B c D ambele niciun texte text text A text B 1. In text se prezinta istoria ciocolatei. 2. In text se vorbeste despre inventatorul ciocolatei. 3. Textul are doua paragrafe. 4. Textul prezinté modul in care s-a raspandit ciocolata.Testul 3 PARCURI TEMATICE Citeste textele A si B si apoi rispunde cerintelor propuse. Cerintele de la I la VI urmarese ce i cat ai inteles din textele citite, iar cele de la VII la X urmaresc felul in care folosesti aceeasi informatie in scop propriu (acela dea realiza o tema). TEXTULA Acum 58 de ani, in vara lui 1955, Walt Disney inaugura, la Anaheim, in California, faimosul Disneyland, un loc unde copiti si adulfii se pot distra la fel de bine impreund, dupa cum el insusi spunea. Terenul era o fosta livada de portocali, cu suprafata de 730,000 de metri patrati, din care numai 370,000 de metri patrati urmau sd fie destinafi unui pare de distractii, iar restul unui mare Spatiu verde rezervat activitatilor conexe, cadrului ambiental si aleilor pentru plimbare, potrivit Infoniac. Ideea i-a venit lui Walt Disney intr-o duminica, in timp ce isi plimba cele doua fiice, Diane si Sharon, fara sé le poaté oferi altceva decat un spectacol de balci. Atunci si-a adus aminte cé primea scrisori de la cei care vizitau studiourile de film Disney, deschise publicului duminica. Vizitatorii erau incdntayi sd vadd studiourile de film animat, iar Disney si-a dat seama céi le oferea doar 0 improvizagie. Cu idei, improvizafia putea deveni 0 mare afacere. (...) Lucrarea a costat 17 milioane de dolari, iar constructia planificata pentru un an a inceput la 16 iulie 1954 si s-a receptionat la 17 iulie 1955. In istoria sa, de 58 de ani, Disneyland a functionat cu numai patru intreruperi, toate legate de unele situatii de exceptie: Prima a avut loc o daté cu asasinarea presedintelui John F. Kennedy. Atunci Disney a refuzat sd arboreze drapelul Americii in berna, peste un parc de distractii. A preferat ca in perioada doliului national sa inchida parcul. A doua ard a fost in august 1970, cand 0 manifestatie a gruparii Youth International Party (Yippies) a invadat parcul, ameninjand cu distrugeri, sub pretext c& unul dintre sponsorii acestuia (Bank of America) a finanjat razboiul din Vietnam. A treia oara, in urma atacurilor de la 11 septembrie 2001. Au fost prezentate doud motive: respectul pentru victime si pericolul ca aceasta locatie aglomerata SG ajungéd finta unui nou atac. A patra oaré: la 5 mai 2005, cand administratia a avut nevoie de o zi pentru a face retusurile finale pentru pregatirea semicentenarului — cea de a 50-a aniversare a parcului Disneyland. (Adaptare dupa Disneyland ideea unui genial artist si strélucit om de afaceri, pe www.ziare.com.) MWpentru clasa a Via ~ teste Lim si comunicare —evaluare pentru cl TEXTULB ; Situated near Chertsey, 20 miles from London, Thorpe Park isn ome of the biggest roller coasters ii Ot for hearted, It has some of in Europe and the vite fi, pew mite to scare. It is perfect for adrenalin junkies, but there i jy, hy et small children. lo do oe . . lop The area which opened this year includes jungle tests such as a vibrar, water jets and sensors that simulate crawling insects; this is more 7 "ide those who are eight or older. Suitable got a 65.5m vertical face and gets you from (4 after you do it once you will surely want 7 $0 mp, in but still inspires terror, especially with Fl a i: © Shock The Stealth ride has less than two seconds; Swarm is a bit less extreme, riding backwards. There are five water rides, completely soaked, which is cooling 0 > he % too. Tidal Wave is the toughest and wilt j, n a hot day, but quite chilly if, the we You is cold. eather Queues can be exceptionally long; unless you want to spend most of your 4 waiting, prepare to pay. fora Fastrack ticket — (£8 for four water rides; fll a Colossus, Nemesis Inferno, Tidal Wave or Logger 5 Leap); even then you'll hone to wait for some time. There is plenty of food, but the quality is poor — expeo, burgers and undercooked French fries. you need to know about visiting this (Adapted from Thorpe Park — everything, summer, on www.telegraph.co.uk) 1 in tabelul de mai jos, bifeazd cisuta potrivitd pentru a arata cirui textii corespunde fiecare dintre afirmatiile din stanga. A B c dD! ambele | niciun text A ex text B texte text 1. Anul celei mai recente inchideri a parcului 2. Suma alocata parcului de distractii 3. Locul care are o structura verticala 4, Locul unde esti udat din cap pana in picioare 12 aahTestul 4 JOCURILE OLIMPICE Citeste textele A si B si apoi raspunde cerintelor propuse. Cerintele de la I la VI urmarese ce si cat ai in{eles din textele citite, iar cele de la VII la X urmiresc felul in care folosesti aceeasi informatie in scop propriu (acela de a realiza o tema). TEXTULA ‘Numele de Olimpiada vine de la numele orasului Olimp, faimos pentru frumusefea templelor in care locuiau Zeus si Hera impreund cu ceilalfi zei. Primele intreceri olimpice au avut loc — dupa spusele arheologilor — in anul 776 iHr. Acestea cuprindeau o serie de intreceri sportive si erau organizate in cinstea zeilor, initial avand un caracter religios; Jocurile Olimpice simbolizau 0 ofranda adusa zeilor pentru toate lucrurile bune pe care le faceau pentru pamanteni. Jocurile Olimpice ocupau un loc important in viata Greciei antice, toata populatia de gen masculin, indiferent cat de bogaté sau sdracd, avand voie sa participe la intreceri; de asemenea, fetele necdsdtorite aveau voie sa priveasca intrecerile; femeile maritate insé nu aveau voie nici sd priveasca, nici sd participe la competitie! Jn urma intrecerilor, castigditorii erau résplatiti cu o coroana impletita din ramut de maslin si erau priviti de ceilalti participanti sau spectatori ca adevarati eroi. Unul dintre cele mai importante lucruri, pe langa faptul ca invingatorti deveneau cunoscufi in toata Grecia, era cé aceste intreceri nu puneau in valoare doar forta fizicé a sportivilor, ci si modul in care ei valorificau aceastit forta. voinja, si inteligen{a acestora. Trebuie mentionat faptul ca intrecerile sportive din Antichitate, erau mult mai dure decdt cele de astizi, iar forta fizica deosebita era necesara. (...) Asa cum se obisnuieste si astazi, in prima zi a jocurilor se aprindea flacéra olimpicd, ea arzdnd pe toaté durata competifiei. Flacara era adusa in Olimp de trei oameni anume alesi, care purtau pe cap coroane din ramuri de maslin. Pana sd ajunga in Olimp, ei caldtoreau trei luni prin intreaga Grecie, si nimeni nu avea voie sa stinga flacra sau sd facd vreun rau unuia dintre purtitorii ei; daca cineva ar fi facut astfel, ar fi insemnat cd il nesocotea chiar pe Zeus, cel caruia fi erau dedicate aceste intreceri. Jocurile Olimpice au mai continuat inca doudsprezece secole (1200 de ani), pana cand, in anul 393 d.Hr., imparatul Theodosius a considerat ca acestea sunt jocuri pagane, far caracter educativ sau sportiy, si care nu fac altceva decat sa incurajeze violenja. Astfel, pand in anul 1896, cdnd au aparut Jocurile Olimpice moderne, aceste intreceri nu au mai avut loc. (Adaptare dupa [storia jocurilor olimpice, pe www.robbybubble.r0) 15 Lo BeLimbs si comun TEXTUL B Legend has it that the Greek hero Heracles (Hercules to the Romans), Zeus, founded the Olympic Games. The ancient Olympics were held eve," rears between 6th August and 19th September during a religious f,% honouring Zeus. The Games were named after their location at Obmpia, noth the western coast of the Peloponnese Peninsula in southern Greece. a sare - evaluare peniru clasa a Via = teste Initially only male citizens of Greece were allowed to participate; there Were n women’s events, and married women were prohibited from allending ip, competition. In 393 AD, Christian Emperor Theodosius [forbade all “pagan” festivals, ending the ancient Olympic tradition. 1,500 years later, Baron Pierre de Coubertin of France (1863-1937), who was dedicated to the promotion of physical education Proposed the idea of reviving the Olympics as an international athletic competition, in November 1892. The first modern Olympics were held in Athens, Greece in 1896. The Official symbol of the modern Games is five interlocking coloured rings, representing the continents North and South America, Asia, A {frica, Europe and Australia, The Olympics became a truly important international event in 1924, the eighth, in Paris. Around 3,000 athletes (with more than 100 women among them) from 44 nations competed that year. For the first time in more than a century, the 2004 Summer Olympics returned to Athens. Nearly 11,000 athletes, Srom a record 20] countries, competed. (Adapted from Olympic Games on www.history.com) 1 in tabelul de mai jos, bifeazi cisuta potrivitd pentru a ardta cdrui text ti corespunde fiecare dintre afirmatiile din stdnga, A B Cc textA | text | 2mbele 7 | texte 1. in text se prezinta o intrecere sportiva. 2. Textul prezinta data primei Olimpiade. 3. Textul il numeste pe cel care a promovat Olimpiadele moderne. 4, Textul prezinta o scena din viata lui Zeus. 16TestulS COPII FAIMOSI Citeste textele A si B si apoi rispunde ce Cerintele de la Ila VIurm VII la X urmarese felul in de a realiza 0 tema). TEXTULA Martina Stoessel este 0 actrité originara din Argentina, dar si dansatoare, cantarea{a si model, care a castigat popularitate pe plan international cu rolul sau de debut in serialul marca Disney, “Violetta”, in rolul Violettei Castillo. Martina Stoessel (Tini) s-a nascut in Buenos Aires, fiind fiica producatorului si regizorului Alejandro Stoessel si a Marianei Muzlera. Martina are un frate mai mare cu un an decat ea, pe nume Francisco. Conform declaratiilor ei, Martina Stoessel s-ar fi ndscut pe 21 martie 1997, in zodia Berbec, dar data ei de nastere este inca disputata. A inceput, de la o varsta frageda, sa studieze pianul, sé ia lectii de canto, teatru si dans. In 2009, Martina Stoessel a aparut in primul sezon al telenovelei argentiniene de mare succes in réndul tinerilor, “Patito Feo”. In 2010, Martina Stoessel a obfinut rolul principal in serialul “Violeta”, o coproductie intre Disney Channel Latin America, Europe, Middle East si Africa, intruchipand personajul Violetta Castillo, 0 adolescenta talentaté, care trece prin greutajile maturizarii. Stoessel canta si piesa de pe coloana sonora a serialului “Violeta”, intitulata “En mi mundo”, cu versiunea in limba italiana “Nel mio mondo”, si cu cea in limba englezé “In My Own World”. Pentru rolul Violeta Castillo, Martina Stoessel a primit premiul pentru categoria “Female Newcomer”, in 2012, la gala Kids’ Choice Awards Argentina sia fost nominalizaté la versiunea americana, Nickelodeon Kids’ Choice Awards, la categoria “Artistul latin favorit”. “intotdeauna mi-au placut show-urile de acest gen, ba mai mult, am fost si sunt indragostita de muzicaluri. Violetta ar fi Jost pe gustul meu si l-as fi urmarit cu sufletul la gurd, mai ales ca este plin de intrigi”, spune Martina intr-un interviu. In 2013, Martina Stoessel a confirmat ca va fi protagonista piesei inspirate de serialul ,, Violetta”. Mai mult, aceasta a dublat personajul Carrie pentru versiunea in limba italiana a filmului “Universitatea Monstrilor”. (Adaptare de pe www.apropotv.ro $i WWW.eVZ.T0) rin{elor propuse. rese Ce gi cat ai inteles din textele citite, iar cele de la € folosesti aceeagi informatic in scop propriu (acelaIca =teste A lasaaV comunicare cvatare pentru casa aN Limbs i ee dra Nechita was painting with passion — | ly 20 years ago, Alexandra ji at Mea oO rien celling for more than $100,000. Alexandra was onto ‘her paintings were ea ls but she was already taking the art world by storm. the time, but “ Back then, the young girl's work was even being compared to those Of the at i asso, but in 1996 Alexandra told American talk show host, Ont ar v nat she wasn t trying to copy anyone elses style. “I didn't even lng who Picasso wi ‘Alexandra explained. “I just was enjoying myself, and started painting this way because I wanted to be different. i Asa child, Alexandra says that her colleagues didn t understand her devotion. art. “I was a little bit isolated” she says. Alexandra admits that she used to feel annoyed by missing out on certain experiences as a teenager, but clarifies thag this was her own decision and she doesnt regret it. It became a choice that certainly paid off. “The most I've ever sold a painting for, I think, is somewhere. around $400,000,” she says. Alexandra is immensely grateful to have the opportunities that shes had over the last two decades. “I have been incredibly lucky to make a very good living from my work and not only provide for myself, but provide for my family and my extended family,” Alexandra says. “That has truly been one of the greatest gifts.” (Adapted from Alexandra Nechita on www, huffingtonpost.com) @ in tabelul de mai jos, bifeazs cdsuta potrivita , pentru a ardta cdrui textii corespunde fiecare dintre afirmatiile din stan, ga, = B c D text A text B ambele niciun — rn ae - texte text 1. Textul prezinia aspecte din viata unui copil talentat, 2. Textul prezinta o performania epee in artele pl (3. Textul vorbeste desp copil cu mai multe talente, 4. Textul prezinta viata unor copii exploatafi. 20Testul 6 GADGETURI Citeste textele A si B si apoi raspunde cerintelor propuse. Cerintele de la I la VI urmaresc ce gi cat ai inteles din textele citite, iar cele de la Villa X urmaresc felul in care folosesti acecasi informatie in scop propriu (acela de a realiza o tema), TEXTULA Compania Google a lansat 0 pereche de pantofi sport care sa tind utilizatorul conectat la internet chiar si atunci cand aleargd. Aceasta este dotatd si cu un computer, un microfon, un accelerometru, un giroscop si un senzor de presiune, conform Daily Mail. Dispozitivul a fost prezentat la sfarsitul saptamdnii trecute in cadrul Festivalului South by Southwest din Austin, Texas, si utilizeazd tehnologia Bluetooth pentru a se conecta la internet. Prin intermediul acestui tip de incdl{iminte, cel care poartd perechea respectiva poate afla locatia in care se afla, precum si informajii furnizate prin aplicatiile Google Maps. Pe lénga accesoriile incluse de Google in componenja acestui dispozitiv, pantofii mai sunt dotati si cu un sistem GPS. De asemenea, in timp ce efectueaza miscarile, incéiltdmintea poate sé vorbeascd propriu-zis cu persoana care 0 poarta. Pantofii sunt facuti in asa fel incdt sé poatd detecta daca persoana se misca sau nu, putand fi programati sit incurajeze persoana care-i poarta. De exemplu, dacé stai prea mult pe o banca in parc, pantofii te pot informa ca faci ceva ,,extraordinar de plictisitor” si te pot indemna sd faci in continuare miscare. ,,Pantofii vorbitori constituie un experiment peniru a vedea cum putem conecta obiectele intre ele si aportul pe care-l are internetul in aceasta chestiune”, a precizat Aman Govil, coordonatorul echipei de advertising pentru sursa citata. Lucrurile pe care le poate face acest tip de incaltaminte sunt nelimitate. Un singur exemplu ar fi cazul atletilor de talie mondiald. Acestia se pot conecta cu fanii de pe Twitter, care pot afla viteza realé cu care atletul alearga. In ciuda speculatiilor, compania Google nu doreste sa intre in industria pantofilor, reprezentantii companiei sustindnd cé ii intereseaza doar partea de advertising si networking social. In luna ianuarie, compania Apple a anuntat cd va scoate pe piafa o pereche de pantofi sport care sa-si anunte stapanul cand trebuie sa fie schimbaji. Alerta ar putea veni sub forma unei luminife sau a unui sunet, dar va include si o interfata wireless, cel mai probabil conectata la un iPhone sau un iPad, mai precizeaza Daily Mail. (Adaptare de pe www.gandul.info) 23Limba: si comunicare -evaluare pentru clasa a VI-a- teste TEXTUL B Have you ever been saved by a free Wi-Fi hotspot when your phone's data connection just wasn t doing the job? If it happens to you in East Germany you | can literally “Thank God”, because churches will be offering free Wi-Fi access | named “Godspots” to celebrate the 500th anniversary of Martin Luther’ | Reformation. Lack of public Wi-Fi acces a particular issue in Germany due to strict laws (Stérerhaftung) that protect intellectual property. Basically, it is the network provider s fault if any illegal internet activity (pirating) happens on a particular network. These laws make offering Wi-Fi more trouble than its worth, which leaves the public and travellers in difficulty. The Protestant churches who want to build up their popularity are jumping at this opportunity with “Godspots.”” | Initially in Berlin, over 200 churches will begin to provide free Wi-Fi access, and over time approximately 3,000 churches will join. By promoting communication, | the churches are trying to reach the younger generations, and think the internet is their way in. If their public Wi-Fi hotspots go as planned, the Protestant churches will be one of the leading internet providers in Germany. | (Adapted from Free Wi-Fi Churches in East Germany, on www.popularmechanics.com) op in tabelul de mai jos, bifeaza cdsuta potrivita pentru a arta carui text ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stnga. A B c D text A text B ambele | niciun texte text 1. Textul vorbeste despre tehnologie. > 2. Textul descrie un gadget jj recent aparut. 3. Textul prezint& actiunile unei | institutii europene. internetului. v 4, Textul prezinta dezavantajele i | | 24