Professional Documents
Culture Documents
Aricol Publicat BF
Aricol Publicat BF
Aricol Publicat BF
DOI: 10.4316/bf.2018.003
G. Novac
19
Bucov. For. 18(1): 19-34, 2018 Articole de cercetare
ariilor naturale, agro-silvicultură, biologie și rale), (4) de protecție (a solului, aerului, apei
ecologie (Bih 2006). etc.).
Turkevici (1977) include la categoria PFNL În sens larg, PFNL înseamnă orice resursă
ciupercile, pomușoarele, fructele, plantele me- biologică spontană, colectată de către oameni
dicinale, fauna sălbatică, plantele furajere, al- din mediul rural, pentru consum sau generarea
binăritul, extragerea turbei, materialele pentru de venituri pe scară mică după Shackleton și
construcție (nisip, argilă, piatră). Shackleton (2004). Toirambe (2005) propune
Prima utilizare a termenului ,,produse fo- ca ciupercile să constituie a treia categorie de
restiere nelemnoase” este considerată a lui PFNL, pe lângă cele de origine biologică și
De Beer și McDermott (1989) și cuprindea animală, deoarece nu sunt plante vasculare, iar
toate bunurile biologice, altele decât lemnul, Nikitenko (2016) include în categoria PFNL
care sunt extrase din pădure pentru uz uman. bunurile folosite de societate, ca sursă materi-
Suhomirov (1990) menționează că PFNL in- ală, care au cerere, ofertă și o valoare de piață.
clud animale de vânătoare, pomușoare, legu- Una dintre cele mai răspândite definiții
me, nuci, plante medicinale sălbatice, ciuperci, este cea a Organizației pentru Agricultură și
sucul de arbori; într-o altă lucrare, același autor Alimentație (FAO), conform căreia produse-
consideră că PFNL includ resursele nucifere, le forestiere nelemnoase constau din bunuri
fructele și pomușoarele, producătoarele de suc, de origine biologică sau servicii, altele decât
plantele medicinale, pe cele melifere, ciuperci- lemnul, derivate din păduri, alte terenuri împă-
le (Suhomirov 2000). durite și arbori din afara pădurii. Această defi-
Alți autori au definit în diferite moduri niție a fost adoptată la reuniunea din Indonezia
produsele forestiere nelemnoase. Astfel, (1995), unde au participat 120 de reprezentanți
Chandresekharan (1995) include în categoria din 26 de țări (FAO 1995). FAO (1999) a mo-
PFNL toate bunurile de origine biologică, pre- dificat definiția de PFNL în 2000, excluzând
cum și serviciile derivate din pădure sau alte din definiție serviciile pădurii, care nu sunt bu-
terenuri similare, excluzând în totalitate lem- nuri tangibile de origine biologică.
nul. Mathur și Shiva (1996) înțeleg prin PFNL
toate produsele obținute din plantele de origine Clasificarea produselor nelemnoase
forestieră sau în asociere, între acestea și in-
secte și animale, precum și produse de origine Datorită modificării în permanență a noțiunii
minerală, cu excepția lemnului. Ros-Tonen et de PFNL, apar și o serie de dificultăți la clasifi-
al. (1998) definesc PFNL ca totalitatea produ- carea acestor produse. Pentru interpretarea ter-
selor forestiere de origine animală și vegetală, menului de ,,produse forestiere nelemnoase”,
altele decât lemnul industrial, provenite din Belcher (2003) enumeră cinci elemente prin-
pădurile naturale și cultivate. Shiva (1998) cipale: natura produsului (serviciului), sursa,
menționează că PFNL cuprind produsele utile sistemul de producție, scara de producție și
de origine vegetală, animală sau minerală, cu proprietatea, distribuirea serviciilor. Datorită
excepția lemnului, obținute din pădure sau te- varietății mari de PFNL, pe plan internațional
renurile împădurite. Wong (2000) consideră că acestea au fost clasificate în numeroase grupe.
PFNL sunt toate produsele derivate din resur- Cu titlu de exemplu, Mohammad (1993) iden-
sele biologice aflate în fondul forestier, fără a tifică nu mai puțin de 17 grupe de PFNL.
include lemnul și plantele medicinale recoltate PFNL pot fi clasificate din punct de vede-
întregi. Cerkasov et al. (2000) împart PFNL în re taxonomic, morfologic sau al întrebuin-
patru grupe principale, cu mai multe subgrupe: țării. Un sistem de clasificare pentru PFNL a
(1) de origine vegetală (medicinale, melifere, fost propus de un grup de experți la întâlnirea
alimentare, furajere, tehnice), (2) de origine menționată (Yogyakarta, Indonezia - ianuarie
animală, (3) sociale (recreative, istorico-cultu- 1995), ca mijloc de a încorpora aceste produ-
21
Bucov. For. 18(1): 19-34, 2018 Articole de cercetare
se în sistemele internaționale de clasificare a în: (i) vânat, peşte, melci de viţă de vie etc.,
activității și comerțului economic (Chandrase- (ii) produse accesorii ale pădurii - fructe şi
kharan 1995). Aceste sisteme includ: clasifica- pomuşoare sălbatice, nuci, ciuperci, plante
rea internațională standard industrială a tutu- medicinale şi alte plante și (iii) rezultatele fo-
ror activităților economice (ISIC), clasificarea losinţei pădurii în scopuri de cercetare ştiinţi-
standard internațională a comerțului (SITC), fică, de recreere, turistice, sportive. După cum
sistemul armonizat de descriere și codificare se poate remarca, clasificarea PFNL din Codul
a mărfurilor (HS) și sistemul de clasificare silvic al Republicii Moldova include și servi-
intermediară provizorie (CPC). Pentru a crea ciile care, în prezent, pe plan internațional, nu
o identitate economică clară pentru PFNL, se mai sunt încadrate la categoria respectivă. În
propune adăugarea unei anexe la ISIC, care cadrul PFNL este inclusă categoria de produse
va grupa împreună toate produsele forestiere, accesorii, care se referă la aceleași produse.
lemnoase și nelemnoase. În ceea ce privește România, Corlățeanu
Shiva și Verma (2002) clasifică PFNL în: (1984) citat de Cofari (2010) clasifică produ-
(i) produse de origine vegetală (alimentare, sele forestiere nelemnoase vegetale după ur-
furajere, medicinale, parfumuri și produse cos- mătoarele criterii:
metice, toxice și tanante, vase și obiecte de ar- (1) în funcție de dependența față de pădure
tizanat, pentru împletit, ornamentale, exsuda- - (a) produse care sunt dependente de arbori
te - lichide) și (ii) produse de origine animală și arbuști, (b) produse dependente de lemnul
(animale vii, miere și ceara de albine, carne, arborilor și arbuștilor, (c) produse dependente
grăsimi și ouă, piele și piei, medicinale, colo- de solul pădurii;
ranți, alte produse necomestibile - oase). (2) în funcție de utilizare - (a) produse uti-
Hvesik și Șubalâi (2014) au arătat că PFNL lizate în industria alimentară (fructe, seminţe,
reprezintă o parte importantă din potenția- ciuperci, sevă etc.), (b) produse utilizate în in-
lul resurselor forestiere. Pentru o evaluare și dustria chimică (răşini, scoarţă, conuri, frunze,
utilizare complexă este necesar ca elemente- plante medicinale şi aromatice, cetină, muguri
le componente ale resurselor forestiere să fie etc.), (c) produse utilizate în industria de arti-
divizate în materiale și nemateriale. Resursele zanat (nuiele pentru împletituri, fibre liberiene,
forestiere materiale cuprind flora și fauna pă- cetină, conuri, pomi de Crăciun etc.), (d) pro-
durii, în timp ce flora pădurii este formată din duse utilizate în industria zootehnică (seminţe,
resursele lemnoase și nelemnoase. ierburi, plante melifere etc.).
PFNL sunt foarte diversificate și după com- Principial, lipsa unei clasificări unanim ac-
poziție și caracterul utilizării. Acestea includ ceptate în literatură reprezintă o piedică pentru
următoarele tipuri de resurse vegetale: alimen- o cercetare, dezvoltare și promovare adecvată
tare, medicinale, tehnice, precum și ciupercile PFNL (Șcerbakov 2009).
comestibile (Cerkasov et al. 2000).
Funcțiile PFNL îndeplinite în gospodăriile Date utilizate
rurale includ asigurarea alimentară, îngrijirea
sănătății, utilizarea ca materiale în construc- Datele și informațiile despre produsele ne-
ție și pentru uz casnic, agricultură, pescuit, lemnoase din fondul forestier al Republicii
vânătoare, în industria prelucrătoare și, nu în Moldova și despre evoluția cadrului institu-
ultimul rând, obținerea de venituri și ocuparea țional al sectorului forestier au fost obținute
forței de muncă de la colectarea, comercializa- prin consultarea următoarelor documente:
rea, prelucrarea PFNL (Falconer 1991). amenajamente silvice, rapoarte ale Agenția
În Republica Moldova, clasificarea produ- ,,Moldsilva”, ale Agenției de Relații Funciare
selor forestiere nelemnoase este reglementată și Cadastru a Republicii Moldova, pre-
de Codul silvic (1996), acestea fiind împărțite cum și alte documente. Rapoartele Agenției
22
Novac Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova: caracteristici și dinamica resureselor
,,Moldsilva” despre produsele forestiere ne- includ resursele fondului forestier şi vegeta-
lemnoase se întocmesc anual, în baza informa- ţia forestieră din afara acestuia. Suprafața cea
țiilor furnizatede către întreprinderile silvice, mai mare a fondului forestier din Republica
pe categorii de produse și cantități recoltate Moldova este proprietate publică. Fondul fo-
separat. Cantitatea de PFNL colectată de că- restier este repartizat neuniform pe teritoriul
tre fiecare întreprindere silvică se stabilește Republicii Moldova, situație prezentată în
în funcție de posibilitatea de vânzare. Pentru figura 1. Cea mai mare suprafață a fondului
o înțelegere a contextului forestier, din surse forestier este concentrată în centrul republicii,
informaționale independente, în special din ac- urmând sudul și nordul țării.
tele normative, s-a realizat și o sinteză asupra După compoziție, pădurile din Republica
evoluției cadrului instituțional din silvicultura Moldova sunt formate majoritar din specii de
Republicii Moldova, urmărindu-se în special foioase (97,8%) și mai puțin din specii de răși-
evoluția agenției guvernamentale de gestiona- noase (2,2%). Dintre foioase predomină cver-
re a fondului forestier și a politicilor interne ale cineele (44,1%) și salcâmul (33,1%) (Andreev
agenției cu privire la valorificarea PFNL. et al. 2017), rășinoasele fiind reprezentate de
pini.
De la proclamarea independenței Republicii
Resursa forestieră a Republicii Moldova Moldova și până în prezent, suprafața fondului
forestier a înregistrat o creștere continuă, însă
Generalități privind fondul forestier cu variații importante în decursul timpului (fi-
gura 2). Suprafața fondului forestier național
Resursele forestiere din Republica Moldova este prezentată în baza datelor de la Agenția
de Relații Funciare și Cadastru a Republicii
Moldova, aprobate anual prin Hotărâre de
Guvern și publicate în Monitorul Oficial.
Până în anul 2001, suprafața fondului fores-
tier a avut o extindere înceată, din 2001 și până
în 2009 suprafața fondului forestier a crescut
semnificativ, de la 354,3 mii hectare la 446,0
mii hectare. Aceasta s-a datorat politicilor
guvernamentale de împădurire și sprijinului
primit prin diferite proiecte europene pentru
împădurirea terenurilor degradate. Din 2010 și
până în prezent, suprafața fondului forestier nu
a mai înregistrat modificări esențiale, mărin-
du-se de la 446,7 mii hectare până la 447,5 mii
hectare în 2016.
ha și porumbar (Prunus spinosa L.) - 1122 ha. Până la declararea independenței Republicii
Alunul (Corylus avellana L.), scorușul negru Moldova, în procesul de amenajare al fiecărei
(Aronia melanocarpa (Michx.) Elliott, murul păduri se stabilea potențialul biologic și co-
(Rubus fruticosus L.), coacăzul (Ribes nigrum mercial al PFNL, precum și amplasarea spația-
L.) și cătina (Hippophae rhamnoides L. ocu- lă, prin întocmirea hărților de suport.
pau suprafețe cuprinse între 100 și 500 ha. Mai În figura 5 este prezentat potențialul biolo-
sunt cultivate și alte specii - călin (Viburnum gic și comercial al principalelor specii fructi-
opulus L.), dud (Morus sp.), corcoduș (Prunus fere din fondul forestier național. Cu potențial
cerasifera Ehrh.), zmeură (Rubus idaeus L.), biologic ridicat sunt culturile de nuci (1840,9
cireș turcesc (Cerasus mahaleb (L.) Mill.) (fi- tone), coarne (1122,8 tone), aronie (410,7
gura 4). tone). Potențialul comercial fiind dependent și
În prezent, cea mai mare parte a suprafețelor de potențialul biologic, acesta are, în general,
care au fost cultivate cu diferite specii foresti- aceeași dinamică. Astfel, potențialul comercial
ere fructifere sunt degradate sau transferate în este ridicat la culturile de nuci - 1096,5 tone
altă categorie de folosință a terenurilor. Actual- și la aronie - 377,4 tone, datorită faptului că
mente, fondul forestier al Republicii Moldova în aceste culturi sunt aplicate diferite lucrări
dispune de 289,2 ha de culturi cu diferite specii de îngrijire. Potențialul comercial la coarne
fructifere, repartizate neuniform. (220,2 tone) este mai mic, deoarece sunt mai
puține suprafețe cultivate, majoritatea plante-
lor fiind diseminate și, deci, nu este posibilă
aplicarea unei tehnologii de cultivare intensi-
vă.
În perioada 2006-2016, producția de fructe
de pădure a variat de la un an la altul (figura
6), cantitatea maximă recoltată (947 tone) fiind
înregistrată în anul 2013. Și în următorii ani
(2014 și 2015) s-au recoltat cantități însemna-
te de fructe de pădure, 735,6 și respectiv re-
spectiv 761,6 tone. În anii 2006, 2009, 2010
și 2016 se evidențiază o micșorare esențială a
cantității recoltate de fructe de pădure, respec-
tiv 302,8 tone, 331,5 tone, 360,8 tone și 350,1
tone datorată, în mare parte, cererii mai mici
pe piață a acestor produse.
terea unor maladii umane. Dintre plantele me- anilor 2006-2008 au fost colectate cele mai
dicinale forestiere, cele mai frecvent utilizate mari cantități de plante medicinale, respectiv
în Republica Moldova sunt: Achillea millefo- 118,1 tone, 148,3 tone și 149,5 tone. Din anul
lium L., Crataegus monogyna Jacq., Humulus 2011 și până în 2016 cantitățile recoltate de
lupulus L., Hypericum perforatum L., Melissa plante medicinale s-au menținut în jurul valorii
officinalis L., Pinus sylvestris L., Urtica dio- de 60-70 tone, cu excepția anului 2013 când au
ica L., Valeriana officinalis L. Până la decla- fost colectate 92,7 tone.
rarea independenței, pe teritoriul Republicii Mai trebuie menționat că, în prezent, multe
Moldova, activau întreprinderi specializate în specii de plante medicinale nu mai au resursele
cultivarea plantelor medicinale, iar din fondul biologice necesare pentru a fi colectate și fo-
forestier se planifica anual culegerea unei can- losite în industria farmaceutică, iar unele sunt
tități de circa 54 tone. rare sau au dispărut.
Cantitatea de plante medicinale colectată de
către entitățile silvice din subordinea Agenți- 1050
947,0
ei ,,Moldsilva”, pe perioada analizată (2006 -
950
2016), a variat între 45,2 tone în anul 2010 și
850
149,5 tone în anul 2008 (figura 7). Pe parcursul
761,6
735,6
696,8
750
609,0
650
533,3
501,8
550
450
360,8
350,1
331,5
2007 302,8
350
250
2006
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Figura 6 Dinamica fructelor de pădure colectate (tone,
Agenția Moldsilva)
Dynamics of the harvesting berries (Moldsilva
Agency)
Figura 8 Dinamica recoltării mierii de albine (tone, Figura 9 Colectarea melcilor de viță de vie (tone)
Agenția Moldsilva) Land snail collecting (tons)
Honey-harvesting distribution (tons, Moldsilva
Agency)
28
Novac Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova: caracteristici și dinamica resureselor
Figura 10 Cantitatea de pește colectată (tone, Agenția Figura 11 Recoltarea pomilor de Crăciun (mii bucăți,
Moldsilva) Agenția Moldsilva)
The amount of fish collected (tons, Moldsilva Harvesting Christmas trees (thousands of
Agency) pieces, Moldsilva Agency)
29
Bucov. For. 18(1): 19-34, 2018 Articole de cercetare
capreolus L.) din fondul cinegetic este prezen- egetic anual. Cel mai mare număr de mistreți
tată în figura 13. Se observă că, în perioada (2600 exemplare) s-a înregistrat în anul 2003.
2000-2009, numărul de căpriori a variat între Ulterior, în perioada 2004-2007 s-a înregistrat
3404 bucăți (anul 2009) până la 4200 bucăți o scădere a numărului de mistreți în fondul
(anii 2003, 2005). Începând cu anul 2010 se cinegetic, apoi din nou o creștere în perioada
evidențiază anual o creștere treptată a număru- 2008-2011.
lui de căpriori. În anul 2010 erau 3665 căpri- Pentru fiecare perioadă de recoltare, limita
ori, iar în 2016 s-a ajuns la un efectiv de 6160 de recoltare la speciile de vânat se stabilește
căpriori. De asemenea, și vânătoarea căprioru- prin Hotărâre de Guvern; vânătoarea la mis-
lui este interzisă în Republica Moldova. treți este cea mai răspândită în fondul forestier.
Datele din figura 14 reflectă variația numă- În perioada 2013-2018, limita numărului de
rului de mistreți (Sus scrofa L.) în fondul cin- mistreți posibil de vânat a variat de la 201 la
455 de exemplare (figura 15).
Numărul de mistreți recoltați variază în
600 funcție de licențele de vânătoare procurate. O
580
580
578
560
vânați s-a înregistrat în perioada anilor 2012-
544
540
2014 (figura 16). În perioada 2015-2016, vâ-
530
529
520
506
500
486
460
mistreți vânați fiind mai mic, 95 și respectiv
450
440
436
420
2016 419
2013 406
400
recoltate 173 de exemplare.
2000
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2014
2015
6500
6160
6000
5500
5236
5000
4904
4864
4856
4500
4200
4200
4081
4008
4000
3800
3782
3761
3700
3665
3500
3407
3404
3384
3000
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Figura 13 Dinamica numărului de căpriori din fondul ci- Figura 14 Dinamica numărului de mistreți din fondul
negetic (Agenția Moldsilva) cinegetic (Agenția Moldsilva)
The dynamics of the number of roe deer in the The dynamics of the number of wild boar in
hunting fund (Moldsilva Agency) the hunting fund (Moldsilva Agenvy)
30
Novac Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova: caracteristici și dinamica resureselor
190
180
176
179
173
170
130
130
116
2015 - 2016
2016 - 2017 110
2017 - 2018
95
90
201
227 70
54
50
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Figura 15 Limitade recoltare la mistreți în sezonul de
vânătoare, aprobat prin H.G. (nr. indivizi,
Figura 16 Dinamica numărului de exemplare de mistreț
Agenția Moldsilva)
recoltate din fondul cinegetic (Agenția Mold-
The harvest limit in the hunting season of the
silva)
with approval by Government Decision (no.
The number of wild boars harvested from the
individuals, Moldsilva Agency)
hunting fund (Moldsilva Agency)
nat recoltate și comercializate în prezent sunt prinderilor silvice a rămas creșterea peștelui și
mici, în comparație cu perioada de dinainte de dezvoltarea apiculturii. Referitor la apicultură,
1990, când se planifica anual recoltarea a 45 Agenția ,,Moldsilva”, în baza ordinului nr. 81
tone carne de animale sălbatice. din 25 aprilie 2018, permite amplasarea stupi-
lor de albine pe terenurile fondului forestier și
valorificarea resurselor melifere cu titlu gratu-
Discuție it. Un trend de creștere se observă și la recolta-
rea pomilor de Crăciun.
Resursele nelemnoase ale pădurii devin din ce Schimbările instituționale ce au avut loc la
în ce mai importante datorită tendințelor actu- nivelul autorității silvice centrale și a principa-
ale de utilizare integrată a resurselor forestie- lei agenții guvernamentale pentru gestionarea
re. Sectorul PFNL din Republica Moldova este pădurilor nu au influențat în mod direct proce-
puțin dezvoltat și diversificat. Creșterea poten- sul de colectare a produselor forestiere nelem-
țialului sectorului PFNL a început după anii noase, care a continuat să fie exercitat la nivel
1970, odată cu dezvoltarea plantațiilor create local. Totuși, absența planificării după 1990 și
și a durat până la 1990, când sectorul a înregis- încheierea contractelor cu potențialii clienți
trat un declin net. la nivel central a schimbat profund interesul
Cel mai solicitat și atractiv sector de PFNL și capacitatea de organizare a întreprinderilor
este cel cinegetic. Pentru a reduce diminuarea silvice. Cantitatea și diversitatea produselor
acestuia, recoltarea a fost interzisă pe anumite forestiere nelemnoase colectate au fost deter-
perioade determinate prin acte normative, iar minate de politica conducerii autorității silvice
aceasta a contribuit la creșterea efectivului de centrale, inclusiv de interesul persoanelor afla-
vânat. Activitatea de vânătoare a mistrețului te in funcții de conducere pentru valorificarea
este susținută inclusiv de cererea de carne de PFNL. Gestionarea resursei apicole și piscico-
vânat în mediul urban. le necesită cunoștințe de specialitate și investi-
Dintre produsele forestiere nelemnoase, cel ții pe care întreprinderile silvice nu reușesc să
mai solicitat pe piață este măceșul. Pe de altă le dezvolte în absența predictibilității cererii de
parte, fără atenție și interes din partea între- produse apicole și piscicole. În plus, recoltarea
31
Bucov. For. 18(1): 19-34, 2018 Articole de cercetare
PFNL este afecată de criza de forță de mun- din ramura silvică este în continuă scădere,
că, atât de necesară în procesul de colectare a inclusiv din cauza salariilor mici și a restanțe-
PFNL. lor înregistrate în plata salariilor de către între-
În prezent, PFNL se colectează în funcție de prinderile silvice.
oportunitățile existente pe piață, fără a fi efec- Produsele forestiere nelemnoase colectate
tuate studii despre potențialul biologic și co- de întreprinderile silvice sunt de origine ve-
mercial, recoltarea necontrolată având efecte getală (fructe, pomușoare, plante medicinale,
potențiale negative asupra resursei biologice. plante decorative, plante furajere) și de origine
Pe viitor, cantitatea de PFNL colectată de animală (pește, melci, miere de albini, mistreți,
către întreprinderile silvice din Republica fazani). Dinamica temporală a colectării și di-
Moldova va scădea, deoarece cadrul legal a versitatea PFNL colectate depinde de mana-
fost modificat în vederea organizării de licitații gementul fiecărei întreprinderi silvice, dar și
pentru atribuirea dreptului de a colecta, ceea ce de modul de încheiere a contratelor cu clienții
va îngreuna desfășurarea procedurii de colec- care se realizează la nivel central.
tare. Aceste tendințele și prognozele pesimiste Cantitățile cele mai mari de PFNL colecta-
privind produsele forestiere nelemnoase din te sunt cele de plante cu potențial medicinal.
Republica Moldova sunt determinate de lipsa Potențialul comercial al fructelor de pădure
investițiilor în crearea de noi plantații specifi- este în scădere, în ciuda tradiției culturilor in-
ce, în timp ce cele existente necesită o recon- tensive create special în acest scop. Potențialul
strucție ecologică. PFNL din flora spontană, de cinegetic al fondului forestier este mic, dar cu
asemenea este în scădere, din cauza aplicării și posibilitate de dezvoltare. Evoluția reforme-
executării necorespunzătoare a tratamentelor le instituționale din ramura silvică autohtonă
silvice. n-au influențat în mod direct volumul colectă-
Trecerea întreprinderilor silvice de la au- rii PFNL, însă a făcut dificilă relaționarea cu
tofinanțare la finanțarea din partea statului ar potențialii clienți și identificarea oportunități-
schimba situația din domeniul silvică înspre lor de piață.
bine. Deoarece multe întreprinderi silvice sunt Dezvoltarea și diversificarea sectorului de
în incapacitate de a achita salariile și impozi- PFNL din RM este influențată de elaborarea
tele, este de așteptat ca investițiile necesare în sau modificarea cadrului juridic, precum și de
dezvoltarea sectorului PFNL să nu se concreti- asigurarea fondurilor investiționale absolut ne-
zeze prea curând. Având în vedere potențialul cesare.
biologic ridicat, o valorificare rațională și efi-
cientă a produselor forestiere nelemnoase este
posibilă, însă prin definirea unor noi abordări, Bibliografie
strategii și mentalități de gestionare modernă
Andreev A., 2017. Sectorul forestier și serviciile ecosis-
a resursei. temice – ENPI FLEG II în Republica Moldova. Elan
Poligraf, Chișinău, 240 p.
Bardali A., 2002. Oțenka znacimosti ispolzovaniia nedre-
Concluzii vesnâh lesnâh resursov dlea ăkonomiki reghiona (na
primere Habarovskogo kraia) [Evaluarea importanței
utilizării resurselor forestiere nelemnoase pentru eco-
Agenția ,,Moldsilva” este succesorul unui lung nomia regională (exemplu Regiunea Habarovsk)]. Teză
șir de structuri de gestionare a fondului fores- de doctorat în științe economice. Institutul de Cercetări
tier și este abilitată să asigure implementarea Economice, Habarovsk, 182 p.
Belcher B., 2003. What isn’t an NTFP? International Fo-
politicii de stat în domeniile silviculturii și restry Review 5(2): 161-168.
cinegeticii. Distribuția fondului forestier este Belcher B., 1998. A production-to-consumption systems
neuniformă, cea mai mare suprafață este con- approach: lessons from the bamboo and rattan sectors
centrată în centrul țării. Numărul salariaților in Asia. Incomes from the Forest, Methods for the de-
32
Novac Produsele forestiere nelemnoase în Republica Moldova: caracteristici și dinamica resureselor
velopment and conservation of forest products for local and documentation manual. Khanna bandhu, Dehradun,
communities: 55-84. 40 p.
Bih F., 2006. Assessment methods for non-timber forest Mohammad I., 1993. International trade in non-wood
products in off-reserve forests. Case study of Goaso forest products: an overview Food and Agriculture Or-
district, Ghana. Ph.D. Thesis, Germany: der Albert-Lu- ganization of the United Nations. Rome. Web: http://
dwigs-Universitat, Freiburg, 140 p. www.fao.org/docrep/x5326e/x5326e00.htm. Accesat:
Bradosche P., 2011. O privire actuală asupra punerii în 04.2018.
valoare a pădurii. Revista de Silvicultură şi Cinegetică, Nikitenko E., 2016. Nedrevesnâe resursî lesa. Ucebnoe
XVI(29): 17-25. posobie. Baikalskii Gosudarstvennâi Universitet, Irkut-
Cerkasov A., Mironov K., Șutov V., 2000. Klasifikațiia ne- sk, 222 s. [Resursele forestiere nelemnoase. Manual].
drevesnâh resursov [Clasificarea resurselor nelemnoa- Universitatea de Stat Baikal, Irkutsk, 222 p. (În limba
se]. Silvicultură, № 4: 40-41 (În limba rusă) rusă)
Chandrasekharan C., 1995. Terminology, definition and Novac Gh., 2017. Aspecte privind diversitatea produselor
classification of forest products other than wood. În: forestiere nelemnoase din Republica Moldova. În: Con-
Report of the expert consultation on non-wood forest ferința științifică națională cu participare internațională.
products, Yogyakarta, Indonesia, 17-27 January 1995. (ed.), Integrare prin cercetare și inovare, 9-10 noiembrie
Non-Wood Forest Products 3. FAO, Rome, pp. 345- 2017, Chișinău. CEP USM, Chișinău, pp. 136-139.
380. Ordinul 81 din 25 aprilie 2018 ,,Cu privire la aprobarea
Codul silvic al Republicii Moldova, nr. 887 din 21.06.1996. plăților și a particularităților efectuării unor folosințe
Constituția Republicii Moldova, din 29.07.1994. silvice accesorii”.
Cofari A., 2010. Managementul şi marketingul produselor Ros-Tonen et al., 1998. Methods for non-timber forest
forestiere nelemnoase. Universitatea de Științe Agricole products research: the Tropenbos experience. Interna-
și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca, 36 p. (rezumatul tional Wageningen, Netherlands, 31 p.
tezei de doctorat). Shackleton C., Shackleton S., 2004. The importance of
De Beer J., McDermott M., 1989. The economic value of non-timber forest products in rural livelihood security
non-timber forest products in southeast Asia. The Ne- and as safety nets: a review of evidence from South
therlands committe for IUCN, Amsterdam, 197 p. Africa. South African Journal of Science 100(11-12):
Dethier M. 1998. Valorisation des produits forestiers non 658-664.
ligneux et ligneux de la foret dense humide tropicale. Shiva M., 1998. Inventory of forest resources for sustai-
Application a la gestion durable de la foret communa- nable management & biodiversity conservation. Indus
utaire du Village Kompia (Est-Cameroun). FUSAGx, publishing company, New Delhi, 696 p.
Gembloux, 71 p. Shiva M., Verma S., 2002. Approaches to sustainable fo-
Durst P., Ulrich W., Kashio M., 1994. Non-wood forest rest management and biodiversity conservation: with
products in Asia. Regional office for Asia and the paci- pivotal role of non-timber forest products. International
fic (rapa) food and agriculture organization of the Uni- Book Distributors, Dehradun Uttaranchal, 508 p.
ted Nations. Bangkok, 170 p. Svodnâi proekt organizații i razvitiia lesnogo hozeaistva
Falconer J., 1991. The major significance of minor forest lesnâh predpriiatii Moldavskoi SSR. Tom I. Obeacnitel-
products – examples from West African. Nature et Fa- naia zapisca. [Proiect privind organizarea și dezvoltarea
une 7(2): 4-10. silviculturii în întreprinderile silvice din Republica So-
FAO 1999. Les produits forestiers non ligneux et la crea- vietică Socialistă Moldovenească. Volumul I. Notă ex-
tion de revenus. La FAO et la foresterie: Vers une defi- plicativă], 1987. Expediția pentru amenajarea pădurii
nition harmonisee des produits forestiers non ligneux. din Kiev, 610 p. (În limba rusă)
http://www.fao.org/docrep/x2450f/x2450f0d.htm#To- Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Re-
pOfPage publica Moldova. Hotărârea Parlamentului nr. 350 din
FAO 1995. Conservation des ressources genetiques dans 12.07.2001.
l’amenagement des forets tropicales. Principes et Suhomirov G., 2000. Ispolzovanie nedrevesnoi produkții
concepts. FAO, Rome. Web: http://www.fao.org/do- [Utilizarea produselor forestiere nelemnoase]. Habaro-
crep/006/T0743F/T0743F00.htm. Accesat: 04.2018 vsk, 362 p. (În limba rusă)
Hvesik M., Șubalâi A., 2014. Nedrevesnâe resursî lesa Suhomirov G., 1990. Metodica kompleksnoi ăkonomices-
kak vajnaia sostavleaiușceaia lesoresursnogo poten- koi oțenki biologhiceskih nedrevesnâh prirodnâh resur-
țiala. În: Sostoianie i perspektivî ispolzovaniia nedre- sov suși [Metodologia de evaluare economică integrată
vesnâh resursov lesa. [Resursele forestiere nelemnoase a resurselor biologice nelemnoase de pe uscat]. DVO
ca o componentă importantă a potențialului resurselor AN SSSR, Habarovsk, 35 p. (În limba rusă)
forestiere. În: Stadiul și perspectivele utilizării resur- Șcerbakov M., 2009. Dekorativnâe lesnâe rasteniia spo-
selor forestiere nelemnoase]. Conferința internațională sobnâe obrazovati dolgoletnii pokrov na tenevâh ucias-
științifico-practică, 10-11 septembrie 2013, Kostroma. tkah [Plante decorative de pădure, capabile să formeze
Pușkino, 2014, pp. 184-187. (În limba rusă) un covor durabil în zonele umbrite]. Baza experimen-
Mathur R., Shiva M., 1997. Standard NTFP classification tală pentru introducerea plantelor ornamentale. № 1:
33
Bucov. For. 18(1): 19-34, 2018 Articole de cercetare
34