Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Teoria Educatiei Fizice Si Sportului

    Uploaded by

    Lunga3
    29 views114 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    29 views114 pages

    Teoria Educatiei Fizice Si Sportului

    Uploaded by

    Lunga3

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 114
    [univ EA “TRANSILVANIA’ | DIN BRASOV BIBLIOTECA BALINT LORAND TEORIA EDUCATIEI FIZICE $1 SPORTULUI - SINTEZE - [vniveRsiTaveR TANS DIN BRASOV SISLIOTED Fi. -€0. Frac EDITURA UNIVERSITAT TRANSILVANIA ~ BRASOV 2003 - at ast ‘din aene rere etd. Deaps IONESCU BONDOC LLestr dr Alexandra TOTH, {sr Paul WASESCL [bacteria wre Noles Homie [nitive Lowen, sm Tei ene port steel Lora Bro Usivess* Transvania, 2003 Jing 24 em ISBN; 75718 CUVANT INTRODUCTIV Concoperea unei lucrari de sintezi despre teoria educatiei fizice si sportului, reprezinté pentru oricare specialist al domeniului motricitati dinjate 0 ‘mare provocare, secondata de un sentiment putemic de RESPONSABILITATE. Sa “pagest” cu géndurile, amintirie si emotite tale pe urmele celor care fi-au fost idoli, DASCALI ‘sau doar ‘sfétuitori de taina” in frumosii ani ai studenfiel bucurestene gi mei apoi, tn cei ai devenitii rofesionale, constituie pentru mine o mare onoate 51 un privilegiu deosebit Motivele care m-au determinat sé ma angajez in aceasta actvitate pretentioasa - de elaborare a unui “manual” de teone a educatiel fizice si sportului ~ sunt multiple. In primul rand, ele sunt legate de dinamica disciplinei ~ concretizata tn aparifia unor ‘oi lucrari de specialitate care restructureazé partial, multe dintreconfinuturile “traditionale” ale domeniului. Apoi, este sentimentul de intristare pe care |-am simft gi resimt si in prezent, datorat Neintelegerilor i polemicilor dintre unii_ specialigt Sonsacrali ai domeniului care, de multe ori (din pacate!) au vitat chiar de fair-play-ul pe care, cu aléta_convingere, il invoca §H1 promoveaz’. in scrierie lor. Un alt motiv este legat de nevoia studentiior de la Facullatea de Educalie fizica gi Sport a Universita "Transilvania’ din Bragov gia altor tine, absoiventi ai invalaméntului superior de prof, de a ‘cunoagte Intr-o maniera sintetic’ conceptile unui umar mai mare de specialsti care au fundamentat cu rigurozitate stintfica domeniul motrcitati dinjate. Nu fn ultimul rand, pomind de la convingerea cc hartia nu-si poate manifesta orgoliul, am dorit ca aceasta lucrare - SINTEZA a unor confinuturi trecute i prezente - $8 reprezinte, chiar gi numai pe linie ideatica, 0 conciliere intre cei implicali profesional pe directia teoretizarit instruiri motrice. Nume sonore ale “generatiei de aur" ce au cladit aceasta discipiina slinfificd, stau in lucrarea de faté laolalta gi ideile lor, Chiar oponente, nu se resping ci se completeaz’ reciproc. Ele oferd vitorilor specialist informatii de ansambiu, utile pentru exercitarea nobilei profesii de EDUCATOR. jin ceea ce priveste structura lucrari, ea este conceputé pe clasicele canoane al teoriei educatiet fizice gi sportului. Am considerat c& modificéri majore pe directia mentionaté, i-ar deruta pe cei care lectureaza informatie prezente cu scopul principal, de a susine diverse examene, a céror tematica afigata, este mai apropiaté. de _confinuturile traditionale ale domeniului, decat de cele curente. Autorut wa 2 3 ha nS he nz 8 i) 410 ua a2. ui a 2 3. ka Ms: wa CUPRINS Teoria educafiei fizice si sportulul ~ disciplina stiiniica.. ma) Termeni, notiuni, categorii $i concept principale ale TERS. (“aparatul notional” al TEFS) ag Migcarea omului (moircitates), 4 Educa fizia, 18 Sportul 20 Educatta fzicd si sportva, 27 Antrenamentul sportiv 28 Cultura fzica, 3t Dezvoltarea fizic& 38 Capacitatea motricé (capacitatea fii, capacitatea psinomotrica). 42 Caltitie motrice (calle fice aptitudinite motrce). 45 Deprinderile motrice. 46 Priceperile motrice. 4a Exercitjul fic 47 Educatia fizicé $i sportul ~ activitati sociale, 43 Originite educatielfzice gi sportului 49 Esenja educate’ fizice si sportulu. 55 Idealul educate’ fizice si sportulu 57 Functite educate fizice si sportuui.... 58 Scopul $i obiectivele educatiei fizice $i ‘sportuli 70 Sistemul de educajie fizicd si sport din Romania 83 Definiti, constiuire 51 evolutie. 83 v2 wa via wiz wis wa vias waz vias via vias vis vist Componentele sistemuiui, cerintele de definire gi functionare ale sistemuiu caracteristicie sistemulul romanesc de educatie fizica i sport Structura organizatorica a sistemului romanesc de educate fizica si sport Principle organizatorice ale sistemului romanesc de educate fizic’ si antrenamentului sporti Exerciiulfizic Aparatura de speciaiitate, Miloacele - masurile de sustinere si refacere a capacitti de efor Miloacele asociate, Sistemul componentelor procesului instructiv - educativ de educatie fizica si antrenament sportiv. Definiti, generalitay Cunostinjele teoretice de specialitate. Indicit morfo-functionali ai erganismului Calitétile motrice (calitatile fice, aplitudinile motrice), Viteza. Indeménarea (capacitatile coordinative, capacitatie de coordonare). Rezistenta (anduranta) Forta Supletea (Mobilitatea) Comportamentul motric invatat deprinderile si priceperile motrice. Invatarea motrica 90 93 101 108 105 119 120 125 128 128 129 132 135 145: 152 161 168 175 176 Vi52 Vi53 vis wr vis Deprind@rile motrice. 187 Priceperile motrice. 197 Integrérea elementelor de continut ale Coloriaite laturi ale educatiel generale in sistemul — componentelor procesului instructiv-educatiV........0. 203 Particularitatile componentelor procesului instructiv-educativ din cadrul antrenamentului sporti...» 205 Efortul — principalul stimul aplicat componentelor procesului _insiructiv- educativ de educalie fizicd si antrenament 209 223 |. TEORIA EDUCATIE! FIZICE $1 SPORTULUI— DISCIPLINA STINTIFICA Educaliafizicd si sportul se constituie int-un motricitatea generala (16). Concretizarea migcarii omului se face prin uummatoarele elemenie componente: act moti, actiune motricé, activitate motricé. Actul motric ~ prin prisma stinelor me biologice - reprezinta o ‘migcare simpla executaté in mod reflex, automat sau voluntar, in siuapi pentru a caror rezolvare este necesard interventia aparatulul locomotor" (26). In “Terminologia educatel fizice si sportuli” (23) actul motric este defini ca ‘un fept ‘simplu de comportare realizat prin muschii scheletici, ‘In mod voluntar, pentru efectuarea unei actiuni sau activity motrce” Actiunea motric’ — consta dintr-un sistem de acte motrice alcStuind un tot unitar, in scopul indeplnini unor sercini mediate (2). Atiunea motic& ‘se executé conform modelului elaborat In aria motorie a scoarfei cerebrale, pe baza analizei si sitezei_ informatilor primite de la analizator Ponderea controlului cortical asupra realizarii actiunii motrice depinde de etapa invatéri motrice. Controlul Cconstient al actiunii matrice este necesar pe durata repetarii in stadiul de insugire primar& (itiere) in Continulul motric vizat. Prin repetéri muttite, acjunea respectiva devine deprindere motrica si actele care intra. in componenia sa, se automatizeaza. in aceasta etapa, controlul constient este necesar doar la Inceputul si sfargitul acfiuni precum gi la supravegherea global a modului ei de execulie in vederea corectarii_eventualelor neconcordanje cu modelul cortical. (25). Activitstes motric’ — cuprinde un ansamblu de ‘acjiuni motrice incadrate Intr-un sistem de idei, reguli si forme de organizare in vederea obtinerii unui efect Complex de adaptare a organismului la efort, de perfectionare a dinamicii acesiuia si de obtinere a nui rezultat, a unui efect de ordin formativ, competifonal, compensator, terapeutic, recreativ, relational. Expresia de actvitate motricd este folosita i ca enunt care concretizeazé numal acele exerciti fizice care se gasesc intr-o anumita interrelatie sau structura si care se aplic& dupa anumite reguli si cu un enumit scop (25). in legatura cu aceasta nofiune = in domeniul es. - se mai utilizeaza si alte ccategorii de termeni cum ar fi: ‘activitate corporal, “activtate motricd cirjata" / “activitate de educatie fizic8 $i sport” -> sintagma folosita pentru a desemna acivitatea motrics a omului, Ea reprezinté un tip fundamental de activitate umand oriental spre dezvoltarea si perfectionarea fizic& a individului sub raport somatic gi functional, cu efecte simultane $i asupra formar personalitati sale. Se poate manifesta ca activtate: ludicd, agonistica, gimnic’, recrealiv’ sau / si “activitale competitionala’, “activitate sportiva’; “activtate fizica"; “activitate de recuperare funcfionala prin migcare” etc 4, U2 Mod cel mai genera, forme de migare pot f = simple (mecaniea,fzics, chim; + complexe (biologic’, psinic’, socials, cibemetica - migcerea informatie, ccosmica) -> unde formele de migeare complexe le includ si pe cele simple. © analiza mai_aménunjté 8 formelor de manitestare a migc&ri - dupa diferte criteri de identficare - permite enumerarea si definrea Uumatoarelor variante de exprimare motrca (25): migcare accelerat8 -> forma de migcare in care Corpul in intregime, segmentele sale componente sau obiectele asupra cérora se actioneazé, ii schimb’ viteza de deplasare, parcurg’nd th aceeasi unitate de timp spati inegale. Miscarea aocelerata poate 88 fie pozitivd - cdnd viteza de deplasare creste progresiv si/ sau negativd, cénd viteza descreste (deceleraje). in cadrul aceleiasi acini motrice se pot intalni (combina) si ambele forme de manifestare ale migciri_ mentionate (vezi de exempiu probele de séritur gi aruncari din attetism); = migcare cicic& > forma de migcare alcatuité din unit de continut motric identice, ce se succed neintrerupt, astfel_c&_terminarea unui cicis reprezinté $i Inceputul ciclului ummator. Structura specific’ a migeafiicicice face ca ea 8 alba un aspect continu; = migcare acicic8 > reprezinta o forma distineté de continut-motric, ugor de sesizal deoarece Tnceputul si sfargitul ei se deosebesc net de actele / actiunile motrice care le preced si le urmeazai migcare activ’ > este o forma de migcare efectuata prin contractia voluntara a unui muschi sau a unor grupe de mugchi (m. scheletici) si are la baz participarea conglienta a individului la realizarea unei sarcini motrice: migcare pasiv > este dati de deplasarea corpului sau a segmentelor sale fra participarea activa a mugchilor care realizeaza de obice! migcarea respectiv’, Migcarea pasiva se efectueaza sub actiunea activa a altor segmente din propriul corp sau a forfelor exteme (f gravitationala, dispozitive si aparate speciale, parteneri de activitate etc.); migcare uniforma > migcare In care structura, forma de efectuare gi vileza de executie nu se modifick pe parcursul derulariiactiunii motrice; migcare neuniforms > se manifest prin deplasarea corpulul sau a segmentelor sale parcurgand spatii inegale in timpuri inegale (in acest tip de migcare intervin atat -miscéri accelerate pozitive cat gi negative); migcare voluntars > act / actiune motric& cefectuat’s constient ce se inijiaza pentru atingerea unui scop si care are ca suport declangator reprezentarea migcafii la nivelul centrilor motori ccorlical. Migcarea voluntara repetati de mai multe of, In aceleagi conditi se automatizeaza. Migcarea automatizata este caracterstica principala a deprinderiior motrice fixate si prezinta un grad ridicat de coordonare musculara: migcare involuntard -> actul/ actiunea motricd se efectueazé fara participarea constinfei (migcarea involuntar’ reprezints manifestarea unui reflex conditionat), migcate natural > se caracterizeaz’ printr-un ‘nalt' grad de automatizere find insugité $i perfectionata in procesul de adaptare la mediu. Migcarea naturala, tn diversele sale forme de manifestare (mers, alergare, sariturd etc), se formeazé treplat in ontogenez8 si constitule fondul motor pe care se realizeaza ulterior toate colelalte activitii de tip motric; migcere mimat —> act! actiune de tip motric care sugereaz8, intr-o forma simpla, 0 migcare mai ‘complexa, in scop estetic sau explicativ, migcare anaiiticd > form de migcare prin care se urmareste localizarea solicitiri de efortfizic la © anumité parte a corpulti; migcare sinteticé > se caracterizeaza print-o unitate structuralé determinati de corelatia parllor sale componente care, in general, sunt ‘migcdii analitice sau simple gi al caror efect este global; migcare simetricé > se efectueazd concomitent de catre membrele superioare gi / sau inferiore in acelagi plan sau In aceeasi directie; migcare asimetric’ > forma de migcare tn care partie corpulul se deplaseaza simultan In direct ‘sau planuti diferite; = migcare liniard > tn care difertele segmente ale cofpulul sau acesta In intregime, se_deplaseaza pe olinie dreapta: = migcare circulard -> forma de executie a actelor / acliuniior motrice in care anumite segmente ale Corpului seu corpul in Intregime se deplaseazi in jul unui ax; = migcare curbilinle > segmentele sau corpul se deplaseaza pe o linie arcuita M2 Educatia fizica Notiunea (categoria) “educate fizica’- dupa cum arat chiar termenul ~ face parte din conoeptul general de "educatie", In sensu! larg al cuvantului. Prin educatie ‘se Injelege: “ansamblul de masuri aplicate In mod sistematic in vederea formari si dezvoltarit insusirilor intelectuale, morale i fizice ale oamenilor (DEX) (cu trimitere la tnara generatie). De aici, ca 0 prima definire a educatici fizice, se poate spune c& ea reprezinté 0 “components a educatiei generale, realizaté in ‘cadrul unui proces instructiveducativ sau in mod independent, In vederea dezvoltirii armonioase a personaliti si cresteni caltSi viet" (10). Gh,, Carstea (2000), considera educatia fizica “un tip fundamental de activate motricg, care se desfagoara dup anumite legi, norme, prescrpti metodice etc., cu scopul de a realiza obiective instructiv — educative bine precizate”. Acelagi autor (1993) defineste educatia fizica - exceptind auloeducalia fizica - ca find “un proces instructiv- ‘educativ deliberat construit si desfisurat in vederea perfection’ dezvoltérilfizice si capactsti motice, In functie de particularitétile de varsté, sex, cerinte e integrare, specificul unor profesi eto. In *Terminologia educafei fzice si sportuui (23), se defineste categoria “educaie’fizicd” ca: “eotivitatea care valoniic& sistemalic_ansamblul formelor de practicare a exeraiilor fizice, in scopul ‘mériit in principal a potentialulu biologic al omutu, In concordant cu cerintele sociale". In prezent, se Considerd c& aceasta define trebuie completata, deoarece influentele difertelor acte-aofiuni motrice reprezeniative pentru educatia fizic8, determina ameliorar, atat de ordin fizic c&t si psihic, iar pe ansamblu ele facilteazi integrarea socialé a individului. in acest context, se poate afrma ca educatia fizica reprezinté un “sistem complex de instrire care se exercité simultan asupra individulu, favorizand ameliorarea condiie sale fzice, psiice si Integrarea socio-culturala" (10) ‘A, Dragnea, S., Teodorescu (2000), citandu-! pe G., Milaret considera c& notiunea poate avea cel putin patra semnificati: de sistem seu institute; de actiune exercitaté de o persoand sau un grup asupra altel persoane sau grup; de continut ~ educatic iteraa, stintics, artistic etc.; de efect cu referire la ‘ameliorarea calla vieti Educafia fizicd prezint& obiective instructv- educationale generale si diferentiate pe fiecare subsistem subordonat. Subsistemele sunt: “educatia fizicS a tinerei generat” (educatia fzic& si sport soolard), “educatia fzic& militar’, “educatia fzicd profesionals", ‘educatia fizick independents” > a tinerior, adultior, @ varstei 2 treia (a tuturor categorilor de varsté, cu. condita dobandiri anterioare @ unor competente privind autoorga- hizarea, auloconducerea gi auloevaluarea activita~ filor parourse gi orientarea spre scopurile generale ale ef.) Caracteristcile educaliel fzice: este fiziologic’ prin natura exercitilor; este pedagogica prin metode: este biologics prin efecte; este sociala prin organizare; este accesibilé tuturor oameniior; are un predominant caracter formativ (pregateste subiecti pentru vial); dispune de un volum mare si iversificat de mijloace specifice si asociate (3) Se poate desfigoard in dou modal ‘Ca proces instructiveducativ bilateral (unde specialistul are responsabiltati precise asupra procesului = “activitate ‘motric’ dina"); 2. Ca activitate independenté (realizata individual sau in grup, tn timpul liber al subiectilor si in absenta fizica a ‘conducéitorului specializat al procesului). 1.3 Sportul Into acceptiune clasicd, sportul reflect o activtate specific’ de intrecere care valorificé intensiv formele de practicare a exerciilor fizice in vederea obtinerii de catre individ ~ sau/si de c&tre un colectiv de subiects, grupati de regula intro echipa ~ a unui comportament psihomotric complex ‘coneretizat in performante care tind s&-I detageze de partenerii de intrecere, de grupul oponent sau de e! Tnsugi Referitor 1a etimologia_termenului “sport” preluat din limba engleza, L., Teodorescu (1988) i citeazé pe Gh., Dumitvescu. care considera ca denumirea igi are originea in limba latina. Termenul respectiv ar deriva din cuvintele “sporta” (cog din Impletitura), “sportella” (cogulet de fructe) $i “sportula” (distribuire de bunuri sau bani; gratificatie) Legatura dintre termenii mentionati si semnificatia actualé a termenului de “sport’, s-ar afla in serbarile corganizate de unii potentafi romeni, serbari_in ccontinutul cdrora erau prezente atét dansurile cat si unele intreceri cu caracter ludioo - _sportiv Recompensarea (sportula’) partcipantior care se evidentiau in activitéile respective, se facea prin acordarea unor “premil” constand din fructe gi alte daruri, transportate la locul festivtatilor in cogulete = “sportalla’. De aici, prin prescurtarea expresilior s-2 ‘ajuns la cuvantul “sport = Intrecere, premiu (21), ‘intr-o acceptiune mai larga, —“sportul desemneaza toate formele de exerci fzice gi jocur de migcare cu caracter mai mult sau mai putin spontan si competi, cu. origine in jocurile traditionale gi In marile mitui fondatoare ale civiizaliet modeme, iar diversificarea lui se leaga de faptul c& vehiculeaza valori ce provin din madutile de viata contemporana" (10). Notiunea de “sport” este strdns legaté de termenii ‘competite" gi "performanta’ Competiia _reprezinté 0 _“manifestare organizata si planifiata - de diferte forme de concurs reunite la un moment dat prin aceleagireguil de functionare (nn) - a care finaltate const in stablirea unor jerarhii pe criteri oe fac posibilé ‘compararea intre indivzi, echipe, natluni etc, in Cconformitate cu regulamentele elaborate anterior si Fecunoscute de participant’ (A., Dragnea, S., Matel, 2000). Mai simplu definita, “competiia sportiva’ Ccuprinde un “sistem de concursurt periodice sau ocazionale, desfagurate dupa un calendar sportiv gi ‘dupa un regulament specific intocmit (25). Din jefnitia anterioard se desprinde idea conform careia oncursul spor" reprezintd forma de bazd a organiza intrecerior sportive. Subiectii care ta un moment dat in uma unei actiuni de inscriere gi accopiare ~ iau parte la desfagurarea unei acta sportve organizat& int-un sistem competiional, se rumese “concurent', adicd sporti care in. mod individual sau integral inr-o echipa se intrec pentru cbtinerea unel viciori sau a unui rezuttat superior. Cacrul compeiijonal in care se manifesta concurenfi, se fundamenteaza pe “principul sanselor gale’, iar partcipanti, desi se aflé int-o relate ‘opozantd - de adversitate, in sportul contemporan se pune tot mai mult accentul pe convertirea acestei rela int-una de “parteneriat Prin performanté sporti se _intelege depasirea_unor rezultate comune, specifice unei actvilai sporive, in raport cu posibiltaiie subiectuli = grupului, in condifie in care reugita sportiva este in acord ‘cu regulamentele care. paricularizeazi 2 actvitatea_competifionala respectivi. De altel, reguiile grupate sub titulatura de “regulament’ reprezinta cadrul legal de validare a performantelor. Ele se masoaré in timp, spatiu, sau in mod conventional ~ prin puncte gi sunt exprimate in reoorduri, victor, pozit in clasament etc. Datorita diversificarii sia impactulul fenome- ‘nului sportiv asupra omului contemporan, in prezent se considera cd, abordarea sportului numai_ prin prisma stricta a competitied i performanjei (care definesc “esenta sportului), reprezinté un punct de vedere Ingust. Sportul se practic’ astézi gi in alte scopuri, cum sunt cele de mentinere a stirii de sandtate, ameliorarea conditie’ fizice, pentru relaxare (confort spiritual) sau stabilrea - intretinerea unor relatii sociale (10). Sportul reprezinté un fenomen social ale cari principale caracteristic! sunt “universalitate si unicitate”. €., Firea (1997) considera c& acest fenomen social unic, se distinge de alte fenomene sociale. prin trei_ factori: comunicarea corporal (gestuala), manifestarea si compararea_priceperi ‘sau forfelor in cadrul competitiei si organizarea Participantilor ca opozanti, Sportul inglobeaza un sistem de exerci fizice diversiicate ce se constituie si se concretizeaza in discipline, ramuri $i probe sportive - ordonate Intr-o structur’ nationala gi intemationald, subordonate nor regulamente precise. Disciplina sportiva (2) ~ reprezinté ansamblul ramutilor gi probelor sportive, cu structura, gen de efort, condii gi moduri de reglementare si de evaluare asemandtoare, Disciplinele sportive s-au defintvat in timp, delimitandu-se prin caracteristici ‘specifice privind regulamentele gi spafile de ‘concurs, mediul de desfagurare (apa, teren de zgura, cu iarba, planget®, ghealS, z8pada), inventarul si echipamentul, unitajle de masurare a performantelor gi de ierarhizare a valorilor (de ordin temporal, Spatial, convenfional\(25), Disciplinele sportive fundamentale, contemporane sunt: _afletism, ‘gimnastica, natalia, jocurile sportive, alletica grea, sporturile de lupt, schiul, patinajul, etc). Ramura de sport (2) ~ consta dintr-un sistem de exerci fizice specializate care se realizeaza In ‘concurs (competitie) dupa reguli precise si in conditi specifice, Ele se difereniiazé tn cadrul unor anumite discipline sportive. Num&rul ramurilor de sport care alcatuiesc 0 discipling sportiv’ diferé (ex. ~ din jocurile sportive fac parte: fotbalul, handbalul, aschetul, polo, hochelul etc. din atletism: alergarie, sériturile gi aruncarile, din natatie: inotu, sérturile 1a trambulind, Inotul sincron; din atletica grea: halterele, luptele, boxul; din gimnastic’: artistica, aerobict ritmica sportiva; din schi: schi alpin, schi fond, schi sarituri, schi acrobatic etc. Proba sportiv’ (2) - este un exercitiu fizic complex, care face parte dintr-o ramura sportiva. Are © structura specializaté printr-o tehnic& distineta, un profil de efort propriu, se efectueazé in conditi de ‘compelitie si este evaluat dupa un cod anume si printr-un anumit sistem de unitati de masura (ex. de probe inglobate In ramura sportva *séritur: saritura in lungime, in inaitime, triplusalt, cu prajina; echi alpin: proba de slalom, slalom uriag, slalom superutias, coborare, proba combinata; etc Sportul dispune de baz material proprie, cadre de speciatate si principii care-|_paricula- fizeaz’ de colelalte "categori ale domeniului motricitai diate. Structurasportului prezinta_urmatoarele subsisteme: - “sportul pentru tof” (‘sport de timp liber), “sportul adaptat” (A, Dragnea, S., Teodorescu -2000 - ramuré ‘a sportului’ care uilizeaza structuri motrice, reguli spectice, condit materiale i organizatorice modifcate si adecvate Cerinjelor prop diferitelortipuri de detfciente);“baza de mas& a sportului de performanté’ (avand ca subiect al instruirii categorile de varst copii si junior) “sportul de pertormanta’, “sportul de ‘nat performanta" (cuprinzand sportul amaior gi pe cel profesionist). Aceste subsisteme au elemente comune care legitimeaza situarea lor in cadrul aceluiagi sistem (sport), dar prezinté gi anumite particuleritaf care le diferentaza, fapt sesizabil a Tivelul obiectivelor urmarite, “a formelor de organizare a actividiilor, a insttutiior implicate si a categotilor de subiecti practicant Casiicerea sporturior se realizeaza in functie de anumite crite, pe care nu le vom mentiona tn aceasta luctare. Dintre cele mal freovente clasificar, le amintim pe urmatoarele: sporturi clasice si ‘modeme; sportun individuale sau pe echipe (cu doi sau mai mul coechipier); sporturi nationale. si intemationsle; sporturi olimpice si neolimpice; as sporturi cu sau f€r contact direct; sporturi cu caracter motric sau amotric, et Inte categorile “sport” gi "educatie izica” sunt deosebir dar gi conexiuni Deosebirile majore constau din: - oblectivele pe care gle propun cele doua domeni (vezi captolul de obiective ale e.fs.); educaja fizicd — In special educatia fzicd a tinerei generatii (scolaré) care Teprezinté segmentul cel mai vast al domeniului ~ esle 0 activilate obligatorie cu mifoace $i corinfe accesibile, in timp ce sportul este 0 activitate facutativ’ cu excepfia_subsistemelor din cadrul sportului de performanta si inalté performanta (la nivelul sportului profesionist, subiecti practicanti se pot afla pentru o perioads limitaté de timp ~ sub contract). in celelaite situa, practicarea sportului depinde de dorinfa individului, iar cerinfele sunt pproportionale cu talentul fiec&rut individ, continutul activitatii de educatie fizica este relativ nespecific Pentru toate categorile de subiecti (diferengerile Constau mai ales in nivelul modificirlor adaptative ale efortului), iar continuturile activitatiior sportve, conorelizat prin ramurle si probele respective conduc la specializarea Sportiva subiectilor implica. Conexiunile constau in faptul c& sportul se prevaleazé de elementele de continut ale educate fizice, referitoare la angajarea in activitate a Ccapacitati motrce si psihice a individului sin acelagi timp implanteaz& elementele lui caracteristice (ex tehnicile sportve, formele de intrecere etc) in opera lui Homer \liada ~ Cartea a Xxill-a; Odiseea — Cartea a Villa) ofera un bun exempiu de cadru competitional, dar cu tun caracter predominat miitar, determinat in mare masura de permanenta razboaielor. A vorbi ins astézi de “competitile homerice’ ca despre “sportul grecesc’ a acelor perioade, ar insemna s8 comitem © inexactitate. Spre deosebire de sport, lupta sau / si jocurile elene prezentau un aspect profund militar 1 relgios cu toate c& existau gi particulartati care sunt prezente si in sportul contemporan (de exemplu, atunci ca gi acum, ambele manifestéri sunt considerate “jocuri” si contin atributele unui spectaco)) + Exercitle medicalé -» aveau caracter preventiv - apelandu-se la aceste la gen de activitati motrice pentru a se evita “slabirea gi imbolnavirea trupulul” — dar si curativ prin intermediul lor incercandu-se vindecarea omuluiaflat n suferint. * Exercitile efectuate cu scop educativ > anticipeazd cea ce va deveni mai térziu “educatia fizicd scolara”. Fundamentul teoretic al acestel forme de educatie este dat de conceptia lui Platon despre lume. El considera lume, dupa exemplul oamenilor, ca fiind alcdtuité dint-un suflet si un trup (corp), ambele creafii ale unei fiinfe supranaturale. Sufletul lumii a primit un statut de superioritate fafé de corp, pe care-| domind. La randul sau insd, trupul a fost Inzestrat cu o functie esentiala, constand din ‘capacitatea de a se migca’. Valorile morale sunt legate de sufletul individului, iar frumusejea este conferité de dezvoltarea armonioasé a corpului. In consecinj’, frumusetea se poate ameliora prin “gimnastica’, iar in finalul actiunii educative, relatia frumusete-bunatate (‘kalokagathia") desavargesie idealul platonian, Cultura corpului igi va pierde in epoca alexandrind, caracterul educativ gi Intr-o conjunctura sociala nefavorabilé pentru instruirea prin migcare, romani vor negiija exercitile fizice, preferand in locul acestora, spectacolele de circ. In Evul mediu, exerciile fizice erau prezente doar in cadrul jocurior, iar biserica privea cu neincredere orice forma de manifestare a grij fata de trup. ‘in epoca Renasteri, gimnastica va reaparea ca forma de activitate sociala, in special prin lature sa medioala. Exerctile fzice se adresau predominat ‘opilului, incercandu-se pe de o parte prevenirea tuturor ‘factorilor care ar destabiliza sénatatea acest iar pe de alté parte vindecarea si garantarea dezvoltarl sale, Inainte chiar de a fi fost conturat termenul de "educatie” (Comenius 1495), medici Fecomandau copillor 0 serie de exercifi cu rol In formarea unui comportament care 3 permita corpului 0 dezvoltare optima. Datorité _acestui considerent, multi specialisti_ai domeniului_motric considera astizi c& medicina este preambulul ‘educatiei fzice. Umanismul italian si apoi cel european din sec. al XVHea, redescoperd importanta corpului fomenesc, considerandu-! factor de sénatate si principalul revelator al frumusefi. In aceasta perioad’ a evolutiei sociale, se va aprecia ca activitijie intreprinse pe direciia _perfectionarii orpulul sunt demne si ele au ca obiectiv nu numal sanatatea ci si preocuparea naturi umane de a-si oferi satisfacti gi noblete* * Uitman 1, Raporturile itrice ale educate fzice pom —tra, in ‘alent informa 44 in 1983, Bore Primii teoreticieni ai domeniului motric din secolele XIV ~ XV (Rambaldoni da Feltre, Hieronymus Mercurialis, Erasmus din Rotterdam, ‘Thomas Morus si ali) nu sunt susfinuti de traditie, cesta fiind foarte putin conturata, fapt pentru care demersurile lor se vor finaliza in doud etape. In prima etapa se statueaz legitimitatea dreptului unui corp la educatie. In a doua etapa (sec. XVI — XVil, JA., Komenski,J., Locke, F.L., Jahn, J.J., Rousseau i alti) are loc delimitarea acestei educatii prin definirea unor oblective i elaborarea _unor continuturiapartinand de’ domeniul — miscari corporale. In aceasta conjuncturé, se vor crea mai multe teorii subordonate “educajiel fizice", unele prezentand fal’ de altele, diferente Insemnate, in special in privinta finalitajilor propuse. Se va naste 0 confruntare pe t&ram teoretic (prelungité pe unele aspecte chiar pana tn zilele noastre), pe care mai tarziu, C., Kirtescu (1964) 0 denumeste “batalia metodelor Educafia fizica isi va_gasi denumiea in secolele XVII ~ XVill, find orientata, in functie de situatile socioistorice concrete, fle spre grija pentru © sanatate durabila, fie spre utlitatea social 2 practic&rii exercitilor fizice, in mod controlat, sistematic gi continuy In sec. al XIX-ea, teoreticienii educatiei fizice (Amoros, Clias, Ling, Guts-muts , Jahn, Hebert si ali) nuanfand preocuparie inaintasilor lor, au creat veritabile sisteme de educatie fizick (sau de gimnastica) centrate - sub o forma sau alta - pe educatia corpulul prin miscare. In ceea ce priveste spertul, se considers la originea sa st8 jocul,distractia. Chiar dac& au aparut spontan, sporturie S-au prezentat initial sub forma jocului, Jocul corespunde unei necesitai pe care atat copilul cat gi adultul o resimt fresc $i el poate Jmoraca forme diferite, in functie de epocile istorice traversate gi categorile sociale deservte. Oricum, in devenirea lor, jocurile cu un continut motric au suferit muta Inserinate in raport cu formele de exerci Ccompetijonale ale antichititi, deoarece esenta lor ‘nu mai era — in acele momente — legat& strict de ‘comportamentul si manifestére de ordinreligios. Un factor important in devenirea sportulu, i constituie conceptia lui Amold (‘rectorul dela Rugby’), despre aceasta componenta a moticitai dinjate. El subliniazé printre allele, c& sportul nu se limiteaza doar la placerea de “a juca’, ci el trebuie supus i unei discipline. Aceasta disciplind este destinaté nu s& codiice jocul, ci sii impuna nigte Cerinje de ordin moral. Amoid afin c& “sportul ‘merge mana in mana cu cinstea si de aceea el este ‘mai mull decat un joc, un factor moralzator’ Fundamentarea stintiicd @ procesulul de practicare a exereitilr fizice s-a conturat odaté cu apaniia si dezvolterea “Teoriei educatei fizioe gi sportulu, a “Didactic generale a educatiel fizice gi sportuis’, ca discipline stntiice principale ale domeniului motricitSti dirjate gia altordiscipine (‘de grenita") care abordeazé sfera noastra de cercetare din diferte unghiuri de vedere (ex. pedagogia e.s., psihologia efs., fziologia efs., sociologia efs., istoria es. ete.) IN. 2 Esenta educatie’ fizice $i sportului Esenta educaliei fzice si sportuul, coea ce face ca cele dou’ domenii apariinand de activitaile motrce dinate s& se diferentieze de alte fenomene ale vietii sociale, const tn faptul c& ambele urmaresc perfectionares dezvoliiri fizice si a capacitaii motrice a oameniior. Aceasta funclie a educatelfizice si sportului s- 2 plistrat_de-a lungul tuturor formatiunlor social economice, chiar dacd nu acelasi lucru se poate afimma si despre scopurile in care a fost folosté educalia fiz si sportul in difeitele etape de evoiufle a societali umane. Atat educatiafizic cét s sportul prin confinutl lor, au reprezentatintotdeauna actvitai sociale cu un real ceracter biologic, ambele contrbuind la emeliorarea tnsusinor fizice ale ommulut $i prin aceasta, ia cresterea caltii viet Esenta educalie fizice gi sportuli s-a mentinut 1n flogenezé datorts persistenfei nevollor resimtte de indivzi, in legaturé cu trebuinja de practicare sistematicd a exeritlor fizice care a generat, la randul el, pe direclia eclionsror specifce, motvati de ordinfzilogic, psinologic si spiral: a) motivatile de ordin fiiologic ~ au avut gi au la baz preocupatile, din ce in ce mai acule ale popoarelor din toate statele lumi, indreptate spre Unele obiective sociale majore, privind: sanatatea, recreerea gi longevitelea oamenitr. Progresul tehnologic actual conduce la 0 scddere a efortuiui depus de aparatele si sistemele organismului uman gi In consecinté la diminuarea rezistentei acestula la oboseala fizicd $i psihicd. Aceasta stare de fapt, tinde spre o reducere (abandon) a activitatilor de tip motric, precum si spre tun dezechilibru biologic a c&rui dimensiune este greu de cuantificat dar care ar putea conduce in timp, la nigte reacti adaptative motrice degenerative, total imprevizibile, Pentru a preveni acest fenomen, se consider’ c& astazi, nu se cunoaste 0 alta forma mai eficient’ de efort functional pozitiv, decat aceea reprezentaté de migcarea realizata prin intermedia! exerciiului fizic. Exercitile fizice, efectuate sistematic, stimuleaz3 fenomenele de crestere i dezvoltare a organismului la varsta copilériei si adolescentei_ sau contribuie la mentinerea, in pparametri optimi, a sistemului biomotric uman atlat in etapa ce maturitate. Totodata, tn prezent, ca o reactie Impotriva progresului tehnologic, se contureazé tot mai multe idei gi atitudini care lupta impotriva sedentarismului, Incercandu-se gasirea lunor soluji cat mai variate si alractive pentru organizarea mai ficient a _timpului liber, inclzandu-se aici gi acele forme de activitate care propun practicarea exerciilor fizice in scop recreativ. b) motivatile. de ordin psihologic sunt legate de: = trebuinta de miscare — forma innascuta - a carei salisfacere asigura dezvoltarea psihologic’ a omului. Ea se manifest mai intens in copilérie $i adolescenta; Inelinatia spre actiune, emulatie, simful riscului sunt manifestiri caracteristice omului care se bazeaza pe unil factorinativi gi a c&ror dimensiuni ‘sunt puse In evident pentru flecare individ numai intro anumita conjunctura social-educativa; = dorinta de repetare a celor cunoscute — “stereotipile” formate tn activitatea de educatie fizicd si sport creeazi_ prin generalizare, obignuinja de miscare, tendinta spre realizarea sistematica, organizata a migc&ni ~ predispozitia pentru grupare ‘care satisface inferesele de contact gi al schimbului de valori inire oameni ce au aceleasi inclinafii profesionale sau spirituale, ©) motivatile de ordin spiritual - se manifest prin intermediu! cutturi fizice, in efers culturi universale. Il 3 Idealul educatieifizice si sportului Ideal educa fice 91 sport trebuie infeles ca un model prospecty cere sinetzeazs cerinele mmeximale formulate do socetate in logdturd cu Controutia educate ce $i sporti la dezvotarea (devenirea) personalititii umane pe plan somato- funcional, mote i tograt soci Ideal educetei ceil constiuie un “model de ersonaitate.armonios dezvollats filo si psi abiliaté cu deprinden si picepennecesare pent procicarea “independent @ exeraitior face, inven grip (10) Tn formulaee Weailui educa! fice gi sport se au in vedere unele elerente de referintt care Sunt de fept atrial ides. Aoestea sunt = -dezvollareafie8 armonioas — ~ callie, priceperile gi deprinderile motice rnecesare pentru optimizarea randamentui Jn munca sin vial; = caltiiie $i deprinderie motrice speciice care permit practcareaunor remuri de sport, in impli; = cunosiinjele si tehnicile necesare pentru formarea capacttati' de —_practicare independents a exercitilorfizice (cunogtinte si proceduri privind autoorganizarea, autoconducerea, autoaprecierea actvité- tor motrice); = caltale morale, intelectuale, estetice competente si comportamente caracte- fisice omulul integrat into societate modema Idealul educatietfzice gi sportuluitrebuie s8 fie concordant cu “idealul' educational general” al societal. Acesta este enuntat_ in Legea TInvayamantuli (1995), sub urmatoarea formuiare: ‘Idealu! educational el gcoli roménesti const in dezvotterea liber, integrals si armonioasd a individual’ umane, n formarea personaiitétii ‘autonome sicreative.* Idealul evoiueazé continuu, modiicandu-se in raport cu nevoile reale ale societal gi din aceasta cauza el nu se atinge integral riod Ml. 4 Funetille educatiei fizice $i sportului Prin functile educatieifzice gi sportului se inteleg acele destinati (rolur, influente) ale activitaflor cu un Continut predominant motric care au_un caracter constant si r8spund cerintelor de dezvoltare si mentinere a calitéti viet: omului la modul cel mai general Din ansamblul functilor educatiei fizice si sportului, unele au un rol specific, iar allele unul asociat (functile asociate nu sunt asigurate numai prin practicarea exercitilor fizice, ci si prin alte activi sociale). Funcfile specifice sunt: a) functia de perfectionare @ dezvottéri fzice (in sensul de armonie si proportionalitate); ) functia de dezvoitare a capacitatii motrce. a) Perfectionarea dezvoltari fizice, cu deosebire in conditile civilizatiei contemporane (vezi automali- zarea producti, viata sedentaré, urbanizarea, poluarea atmosferic& elc.) constituie 0 cerinfa care condijioneazé intregul randament social al fiecdrui individ. In acest sens, in special la nivelul generaiiei tinere, educatia fizicd gi sportiva gcolara are un rol briortar, avandu-se in vedere faptul c& indicii morfo - functionali situali la un nivel superior inc din perioada scolartaji, asigurd premisele pastrari acestora - in cadrul unor parametti optimal - chiar la varste inaintate. in ceea ce priveste sportul, el exercita o actiune fevorabilé asupra dezvoltanit indiciior morfologici 5 functionali, dar cu anumite particularitaj. in raport cu educatia fizicd gi sportiv’ scolard, sportul - specializeaza dezvoltarea morfo - functionalé si 0 transforma intr-o resursa biologica pentru obtinerea randamentului superior in directia dorits * Efectele combinate ale practicarii_activtaiior motrice dirjate, pot fi incadrate succint pe urmétoarele direct: = Inplan somatic: hipertrofia musculara; = in plan fiziologic si biochimic se produce activizarea enzimatica. a anumitor procese metabolice precum si cresterea rezervelor de pleagen musulr in plan adaptativ: =o mai mare stabiltate faté de diferentele de temperatura (0 mai bund toleranta la cald $i frig) = 0 Capacitate ameliorata de suporta deficitul de oxigen; = capacitate sporité de aparare contra infectilor = rezistenté la toxine; = un echilibru psihic mai bun. b) Dezvoltarea (perfectionarea) _capacitii motrice (generala si specifica) - concretizaté de hivelul de exprimare al deprinderilor / priceperior ‘motrice precum si de manifestarea caltatiior motrice {de baza si spectfice), constituie 0 cerinta important jin activitatea omului contemporan. Aceast’ capacitate Insolegte omul in intreaga sa activitate Social, dand elegant’ gestului corporal, rezistenta la oboseald, eficienta tn migcarile propri diverselor profesii gi un bun nivel al condite fizice. Tn contextul acestei functi, se vorbeste despre 0 “capacitate motric# generals” preponderent solicitatd in activitatea de educalie fica gi de 0 “capacitate ‘motric& specifica” care este angrenaté mai mult pe linia activitatjilor de tip sportiv (10). Desi diferenfele dintre cele dowd continuturi motrice care solicita tipurile de capacitati de migcare mentionate nu sunt asem&natoare (In primul caz subiectul dobandeste competente generale pentru toate tipurle de actiuni ‘motrice, iar In antrenamentul sportv se insugeste un sistem specializat de structuri_motrice), ambele Contribuie inti-un masurd semnificativa la exercitarea functe’ de ameliorare @ motrcitiindvidul Pe de all parte, subsistemele sportului de performanta gi Inalté performanté, _urmaresc Valoriicarea maxima a capacitati' motice a subieotilor practicant, potrivit aptitudinlor pe care le manifest8 acestia pentru une sau alta din ramurile / probele sportive existente. In acest context, se vorbeste si despre “functia de dezvoltare a capaciati de performanta” sau de “maximizare a performantef" sportivutui (12). Functile asociate sunt ©) functia igionica ; 0) functia educative (cultural); ) functia recreativa: 1) functia de emulate; 4g) functia de socializare; 1) functia economics ©) Functia igionicd - (sanogeneticé) corespunde cerinfel fundamentale de pastrare si intirire a sanataji oamenilor. Actiunea in acest sons a educatelfzice si sportulul este cu atat mal eficienta cu cat prin mijloacele sale, contribuie la ameliorarea activtéti: marior funcfiuni ale organismului, asiguré echilibrul psihologic al omuiui gi faciiteaza insugirea unui ansamblu de cunostinte si deprinderi igienice Pal a DWN BRASOV eeworen al ED.FIZICAI necesare pastrarli sanatajii in toate actvitatile desfagurate. Dalele statistice disponibile, _evidentiaza ponderea majoré pe care “bolile civilizatei’ (afectiunile cardio-vasculare, obezitatea, cancerul, diabetul zaharat, osteoporoza etc.) 0 au. in morbicitatea gi mortaltatea din Roménia, ca de altfel in intreaga lume. Un numar mare de studii arata c& sénatatea este de cele mai multe ori pusd in perico! de stilul de vial’. Alimentatia oresita, excesiva in unele cazuri, sedentarismul, fumatul si consumul de alcool etc., cresc mult riscul de aparifie a bolior cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale, a Girozei‘hepatice etc. Toate deprinderile si obignuinfele care atenteaza la sindtatea individului, lrebuie injocuile cu altele. Printre acestea, se evidentiazd gi cele care se sunt centrate pe programe de practicare sistematicd a activtatior motrice care $8 conduca, in cele din urma, la formarea unui mod de viaté echilibrat, de unde s8 nu lipseasca igiena psihica si biologica. Migcarea, exercfile fizice sunt elemente cheie ale promovari active a sAn&tatil. Activitatea fizica ndelungati si efectuat& sistematic, determind in organism o serie de modificéri care duc la realizarea nui rspuns functional economic — in repaus si efort = gia unor reactii avantajoase organismului, atunci cand acesta este supus diverselor solictar (fizice, psihice, agresiuni chimice, microbiene etc). Activitatea fizic& regulata poate s8 menting si / sau 88 Imbunatateasca structura diverselor tesuturi $i organe (mugchi, tendoane, inima, vase sangvine a etc.), s& le amelioreze deterioratile care tind inerent 8 apara din cauza inactvitai gi Taintarit n varsta, ln acest context, pe drept cuvant se afm’ c& adevarata valoare a activtdtilor motrice de tip sportiv ‘se simte indeosebi dupa varsta de 38 ani Pentru a genera efecte pozitive tn planul sanatati, activitatea fizic’agreaté _(mersul, alergarea, pedalatul, diferite forme de gimnastica, Inotul, dansul, schiul, baschetul, fotbalul etc.) trebuie ‘fie prestati frecvent ~ minim de 3 x/ sdiptamana ~ ‘84 dureze suficient (nu mai pufin de 20 — 30 min.) si 84 angreneze in efort atét marile functi ale organismului c&t si un numar semnificativ de grupe musculare. 4) Functia educativé (sau culturald) este cea mai complex functie asociaté a educatiei fizice si sportului deoarece practicarea organizalé a exercifilor fizice contribuie la influenjarea dezvoltéri Personalitati omului in integralitatea sa, Ne referim in primul rand la latura fizicé ~ ca element specific educatiel fizice si sportulul, dar in acelagi timp si la influentele pozitive din sfera spiritual a individului, adic& la elementele de conginut ale educatieiintelectuale, morale, estetice gi tehnico-profesionale. + Legatura educatiei fizice si sportului cu educatia intelectual’ - se realizeazd prin lransmiterea, in cadrul procesului didactic, a unui sistem de ‘cunogtinte de bazi din domenille: fziologie, psihologie, igiend, anatomie, biomecanica precum $i a altor stinje prin intermediul carora r subiectii reugese $8 Injeleagé problematica variata, legatd de practicarea exerciilor fizice. Educatia pe plan intelectual dobandeste valente deosebite in domeniul sportului, acolo unde fntelegerea corecté a continuturilor si efectelor aciiviléti' asigurd si premisele necesare _unel participari active gi creatoare a indivizilor la gasirea Be noi modalitap de exprimare motrica, care s& femplfice eficienta procesului de instruire specializata 2 Leg&tura educatiei fizice cu educatia estetics — © gama insemnata de exerci fizice prin forma $i ontinutul lor, ofer& un cmp larg de dezvoltare a ‘ustului pentru frumos. In acest context, menfiondm manifestarile motrice ale unor sportivi care in afara tlicientei tehnice, impresioneazé de multe ori i prin farmonia perfect a migcarilor (vezi maiestria sportiva). ‘0 alld dovada care confirma legatura educate! fizice si sportulul cu cea esteticd, este dala si de ‘aparija | dezvoltarea unor ramufi de sport: patina} artistic, gimnastic8 artisticd sportivl, srituri cu Sschiurile de la trambulind etc., unde, comportamentul motric este evaluat atat din punciul de vedere al Corectitudini gesturilor motrice, cat si in functie de plastictatea, expresivitatea si armonia miscaror. ‘Educafia esteticd prin intermediul educatiei fizice i sportului nu trebuie limitat& numai la frumusetea Sxercltilor fizice. Ea se manifesta si prin frumusetea faptolor, a conduitelor etice implicate In dramatismut intrecerilor sportive, acolo unde adversarii $i coechipieridepagesc cu mult sermiicatiaunei dispute bazate numai pe fore fizice + Legatura educafci fzice tui _cu baucstia morals = In procesul de educate fic 31 antrenament sportv, educatia morala este orient spre formarea unor deprinderi si obignuinte de ‘omportament care sunt condiinate si decurg din regulamentele sporive, cu aplcabiltate si in vate colgiand (respectarea adversarul, acceptarea Secizilorarbitul,inr-ajutorarea, cooperarea etc) . Legétura educatiei fizice si sportului cu educatia tehnico-profesionala - se realizeaza prin forme specifice, corespunzator _particularitatilor difertelor sectoare ale vieli economice. Se actioneaz& in sensul dezvoltarii capacitatii motrice generale gi amelioréritindiclor morto ~ funcional, pundndu-se accent pe acele caltai_ motrice, Seprinderi motice de baz’, utlitar ~ aplicaive si spectice care sunt (sau vor f) direct implicate in aclvtatea de product. In cazul unor subsisteme ale educatiel fizice gcolare, mai ales in educatia fizic& din colile profesionale (complementare), se poate fctiona eficent gi in sensul prevenini apariie! unor deficenfe fizice, al educari' caltatior mote soltate predominant de unele profesii sau al dezvoliri reflexcior de autoasigurare ‘) Functia recreativ ~ se exercté pe dou direct = educatia fizca si sportul trebuie $8 ofere ‘umnostile §! capaci suficiente pentru ca fiecare cetatean sa-gi poatd “construl” un repertory de actvtati—recreativ, dependent de Inclinatile si precispoziile sale; = spectacolul sporti reprezints © modalitate de reoreere, — Menfionaim tolugi_ ca spectacolul sportiv nu are doar caracter recteativ ci si _unul _cullural-educativ decarece asistenta (pubic) receptioneaza rhumeroase impresii si valori de ordin estetic,elic gi intelectual 4) Functia de emuiato - omul prin esenja sa este © finta compettiva, rezultatele obtinute tn activitatea sa stimulandu- in permanent’ pentru depasirea lor. Educaliafizicd gi sportul oferd fnfel umane atat satisfactia de a se autodepasi, ct si pe aceea de a depigi pe alli, dar infoideauna in timitele corecttudini, ale Intreceri insite. Concursul este 0 actvitate specifica oul, In fiecare individ existind 0 anumité doza de manifesta a spirtului de inrecere. In acest context Competija sportiv’ este - in principal - cea care oferd prin conditile de organizare si reguiament, posibiltatea valorficari, in sens poziv, @ tendinelor de Intrecere ale omului, transformand pomirle agresive in dorinta de intrecere loiald, guvematé de reguli bine stabilte si acceptate de practicant. Aga dupa_cum rata M., Epuran (2001), competiia salisface nevoia de afirmare a omuui, reprezentand pentru acesta un moiiv de “maximizare a capacttai de performanta a individului sau a grupului” pe cares reprezinta Inr-o sitvatie conjunctural Competiia este cea care formeazé imaginea de sine, ofer’ pozitia omului in cadrul societaii gH da acestuia posibiltatea de a se autoevalua relevandu- $1 atat parfile pozitive c&t gi cele negative (12). Caracterul competitv, desi mai putin decat in sport, este propriu si educatiei fizice si sportive scolare, deoarece gi la acest nivel se aclioneaz’ Pentru cresterea ponderii continuturiior de invatare axate pe diferite forme de intrece (stafete, jocuri de migcare, loc bilateral etc.) toate proiectate pentru realizarea unui demers didactic eficient 9) Functia de socializere ~ educatia fizic& gi sportul poseda atributele necesare peniru a contribui la realizarea integrari sociale a indivzilor practicant (10), astfet: = activitatile motrice dirjate se _desfigoara Preponderent in cadrul unui grup de subiect faciitnd integrarea intre indivizi. Unele Cconjinuturi motrice prin cadrul lor organizatoric, Permit 0 cooperare mai intensa (vezi jocurile sportive), iar altele mal putin semnificativa (ctivtatie 7 probele sporiive individuale). G., Patriksson (1996) citat de A., Dragnea si SM., Teodorescu (2002) evidentiaza cd educatia fizicd i sportul devin “modele sociale de contacte” prin faptul cd ambele activitati presupun cultivarea caiititlor de: cooperare, toleranta, adaptabilitate social, munca in echipa ete. = continutul gi formele specifice de organizare 2 ‘educatiei fizice si sportului creeaz’ un mediv psiho-social care permite aparia gi manifestarea tuturor tipurilor de interactiuni ~ de la cooperare la adversitate; = atft educatia fizic& cat si sportul in mod special, implica din partea individului aciiuni de autoevaluare @ conduitelor proprii si de evaluare ‘@ conduitelor altora, ceea ce contribuie la formarea imaginil de sine; - sportul de performanta dar gi unele activtati de tip ssportiv din cadrul educafet fizice extracurrculare, prezinta in diferite etape de derare a ‘continuturilor specifice, acfiuni_de selectie realizate cu scopul desemnéni indivizitor capabili 88 reprezinte in competiie grupurile sociale din care provin sau chiar fara (In cazul lotunlor nationale). Aceasté reprezentare, este perceputé ‘ca 0 onoare, iar conduita subiectior implicati, se manifest pe fondul unor motivatii si sentimente ssuperioare. Una dintre specifcitatie activitatilor motrice dirjate este aceea c& aclioneazé asupra individului ‘si grupului prin “desocializare” si ‘resocializare" (M., Serban 1998). Aceste notiuni sunt folosite in Corelatie cu situatile (nu putine) de trecere a unui sublect (sportiv, elev) dintr-un grup in altul Socializarea in aceasta situalie _presupune renuntarea la vechlle valoti gi achizitionarea altora noi sau modificarea prin adaptare la influentele s& configureze directile principale de aconare intro petioada istoricé defini ~ un caracter strategic -> prin care sa se asigure dezvoltarea coerenté a domeniului pe tetmen lung. Scopul se concrelizeaz’ intro mulitudine de objective care vizeaz8 influentarea personaltiti umane tn ansambiul ei, pe diferite perioade ale evolutiei sale ontogenetice. Obiectivele se definesc ‘ca find “eniunturi cu caracter anticipativ care descriu ‘© schimbare comportamentalé observabila, asteptata in urma activtatii de educatie izes”. In cadrul activitatilor motrice dirjate, obiectivele sunt delimitate si clasificate dup’ efectele acestor activitati asupra sferelor biomotrica, psihomotrica si sociomotricd umana. Cea mai cunoscuta clasificare si lerarhizare a obiectivelor are la baza gradu! lor de generalizare Dupa acest criteriu, obiectivele se grupeaza in: 1. Objective generale ("de rangul I") -» care pun In evidenta ceea ce este comun pentru toate subsistemele educatiei fizice si sportive. Aceste obiective sunt: ‘a) menjinerea unei stari optime de sanditate; ») favorizarea dezvoltarifizice armonioase: ©} dezvoltarea capacititi motrice generale (gi a celei specifice - nn.) prin educarea calitatilor mottice de baz’, (a celor combinate — n.n.) gi formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baz utlitar-eplicative $i specifice unor ramuri de sport; 4) formarea capacitéti de practicare siste- matica gi independenté a exercitilorfzice: ) dezvoltarea armonioas’ a personalitéti in integralitatea sa (dupa A, Bota, S., Serbnoiu 2000) SAU: a) mentinerea unei stéri optime de sandtate a celor ce practic’ exercitile fizice in mod sistematic $i constient, precum gi cresterea ppotentialulu' lor de munca gl via’ ) favorizarea proceselor de crestere i optimizare a dezvoltari fizice a organismului color ce practicd sistematic si constient exercitile fizice; ©) dezvoltarealeducarea calitatlor motrice de bazé (vitezé, indemanare, rezistenta, forta) in primul rand gi a celor specifice unor probe sau ramuri sportive, in plan secundar, 4) formarea (corecté) a unui sistem larg de deprinderi si priceperl motrice (de bazA si utiitar-aplicative sau specifice unor probe $i ramuri sportive); formarea si perfectionarea capacitatii si - mai ales - a obignuinfei de practicare sistematica, corecté si constienté 2 exerciilor fizice, mai ales Tn timpul liber uman; ) contribulia eficienté la dezvoltarea_unor trasatun gi calitét intelectuale, morale, voitive, estetice, civice gi tehnico-profesionale. (dupa Gh., Carstea 1999) 2, Obiective specifice (‘de rangul II") > sunt particularizari ale obiectivelor generale, la nivelul subsistemelor educatiei fizice si sportive pe de o parte si a sportului pe de alt parte. In cadrul ‘educatiel fizice si sportive sunt stabiite obiective specifice (dupa A., Bota, S., Serbanoiu - 2000) pentru: ‘= Educatia fizic8 $i sportivs a tinerei generatit (efs. scolar’). a) favorizarea proceselor de cregtere armoni- ‘oasa i de dezvottare fizicd; b) prevenirea install gi corectarea deficen- felor de posiurs cu caracter global sau segmenitar, ©) formarea reflexelor de posturé corect’ a Corpului th actunistatice gi dinamice; @) dezvoltarea caititior mottce, formarea si perfectionarea deprinderlor si priceperilor motrice; @) Stimularea interesuli i aptituinilor peniru practicarea difertlor sportur; 4) Formarea obisnuintei de a pracica exerci fizice in mod independent; 4) favorizarea integral sociale. Considerdim c& obiectivele mentionate mai sus, trebuie corelate (chiar si teoretic) cu obiectivele ‘generale ale sisterului national de Invaiémeén. Educaliafizicd gi educajia sportva alcatuiesc un sistem dinamic, special conceput care, pentru tanéra generate igi propune sa indeplineascd. predominent tun ol instructiv-educational. De aveea, cele dous concepte sunt integrate in sfera general sistemului national educational, contnibuind fa Indepliniea obiectvelor educationalo generale Obiectivele educationale generale sunt fixate de abicei in documente de poilicd educationala, Prin cbigatve educsioaio generale 2 insleg “agtaptice seciliy vizind tat parcureulgcolar in ansambly ct foriomanale cal Mel gonerle_atnea de cate ein la capt {Polat Acseio coectva repreznia expres pinlor polish ‘tcaionala,precum 9a Upull Ge porsonanata care umeazs 8 ‘omat"(h, Cogan 1997) Legea Invatamantului - cu numarul 84/24 din luna julie 1995 - prezintS obiectivele educationale generale sub doua aspecte: ~ ca ideal educational: Titul | articolul 3.2) ‘idealu! educational al scoli romanesti const® In dezvoltarea_liberé, integral si armonioas3._ a individuaitéti umane, in formarea personalitai ‘autonome $i creative.” - ¢a finalitat ale invatimantulu __ Atticotul 4.(1) invatémantul are ca finalitate formarea ppersonaiitaii umane prin: a) Insugirea cunostintelor stintifice, a valorilor cculturi nationale gi universale: b) formarea capacitatior intelectuale, a

    You might also like