RO 2022

19
Raportul special Achiziționarea de vaccinuri împotriva
COVID-19 de către UE
După unele dificultăți inițiale, au fost asigurate
suficiente doze, dar performanța procesului nu
a fost suficient evaluată
 2

Cuprins
Puncte

Sinteză I-VIII

Introducere 01-11
Dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 02-03
Contracte pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva
COVID-19 04-05
Comisia a semnat contracte în valoare totală de 71 de miliarde de
euro pentru livrări de până la 4,6 miliarde de doze de vaccin
împotriva COVID-19 06-08
Răspundere și despăgubiri 09-11

Sfera și abordarea auditului 12-16

Observații 17-71
UE a creat un sistem de achiziții publice special conceput pentru
vaccinurile împotriva COVID-19 17-30
UE a identificat vaccinurile ca fiind o prioritate în răspunsul la pandemia de
COVID-19 încă de la începutul acesteia, dar a demarat achizițiile mai târziu
decât Regatul Unit și SUA 18-21
UE a creat un sistem centralizat nou de achiziționare a vaccinurilor împotriva
COVID-19 22-26
Confruntați cu un nivel ridicat de incertitudine, negociatorii UE au adoptat
o abordare flexibilă în cadrul negocierilor 27-30
Negocierile au asigurat un portofoliu diversificat de vaccinuri
pentru statele membre 31-53
Negocierile au urmat o abordare în trei etape 32-34
Principalele elemente au fost convenite în cadrul negocierilor preliminare,
înainte de procesul de achiziții 35-39
Contractele ulterioare au oferit UE garanții mai bune în ceea ce privește
livrarea și siguranța aprovizionării 40-47
Curtea nu a primit nicio informație cu privire la negocierile preliminare
pentru cel mai important contract al UE 48-50
 3

Comisia a constituit un portofoliu diversificat de vaccinuri, dar, pentru

perioada 2022-2023, UE depinde în principal de un singur furnizor 51-53
Comisia a sprijinit executarea contractelor, dar a avut o marjă de
manevră limitată pentru a depăși dificultățile legate de
aprovizionare 54-71
Comisia a acționat ca o punte între companii și statele membre în ceea ce
privește executarea contractelor 55-56
În prima jumătate a anului 2021, UE s-a confruntat cu probleme legate de
livrarea vaccinurilor 57-60
Comisia a creat un grup operativ pentru a sprijini lanțurile de producție și de
aprovizionare abia în februarie 2021 61-65
Comisia a contribuit la eliminarea blocajelor, dar amploarea impactului său
asupra intensificării producției de vaccinuri este greu de stabilit 66-68
Comisia nu a evaluat achizițiile sale de vaccinuri împotriva COVID-19 și nici
nu a procedat la o analiză comparativă a acestora 69-71

Concluzii și recomandări 72-81

Anexă
Tehnologiile pe care se bazează vaccinurile împotriva COVID-19
din portofoliul UE

Acronime

Glosar

Răspunsurile Comisiei

Calendar

Echipa de audit
 4

Sinteză
I Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, UE a identificat vaccinurile ca fiind
o prioritate în răspunsul la aceasta și a început să se concentreze pe dezvoltarea unui
vaccin sigur și eficient ca soluție pentru a pune capăt crizei sanitare. UE a luat măsuri
pentru a contribui la reducerea perioadei de dezvoltare a vaccinurilor de la 10-15 ani la
12-24 de luni. Până în noiembrie 2021, Comisia semnase contracte în valoare de 71 de
miliarde de euro în numele statelor membre pentru a achiziționa până la 4,6 miliarde
de doze de vaccin împotriva COVID-19. Majoritatea acestor contracte sunt acorduri
preliminare de achiziție, în cadrul cărora Comisia împarte riscul de dezvoltare a unui
vaccin cu producătorii de vaccinuri și sprijină pregătirea unei capacități de producție la
scară mare prin plăți în avans de la bugetul UE.

II UE s-a confruntat cu unele deficite de aprovizionare în prima jumătate

a anului 2021, dar, până la sfârșitul anului respectiv, aproape 952 de milioane de doze
de vaccin fuseseră livrate statelor membre ale UE și 80 % din populația adultă a UE
avea o schemă de vaccinare completă.

III Prezentul raport examinează dacă, până la sfârșitul anului 2021, Comisia și statele
membre au achiziționat în mod eficace vaccinuri împotriva COVID-19. Curtea a analizat
cadrul instituit de UE, strategia sa de negociere și modul în care Comisia a monitorizat
executarea contractelor. Acest subiect a fost ales având în vedere rolul central pe care
l-au jucat vaccinurile în răspunsul la pandemia de COVID-19, natura fără precedent
a implicării UE în achiziționarea de vaccinuri și cheltuielile implicate. Constatările Curții
au scopul de a contribui la dezvoltarea continuă a capacităților de pregătire și de
răspuns ale UE în caz de pandemie.

IV Curtea a constatat că UE a creat un sistem centralizat special conceput pentru

achiziționarea de vaccinuri, prin intermediul căruia a reușit să constituie un portofoliu
inițial de vaccinuri candidate, incluzând diferite companii și tehnologii, dar a început
achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA. Întrucât a trebuit să acționeze înainte
de a dispune de date științifice clare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor
candidate, UE a ales să sprijine o serie de candidați pentru a crea un portofoliu inițial
compus dintr-o gamă de vaccinuri fabricate pe baza unor tehnologii diferite și de către
producători diferiți. Potrivit Comisiei, vaccinul Pfizer/BioNTech domină portofoliul în
perioada 2022-2023 datorită capacității acestei companii de a asigura o aprovizionare
fiabilă a UE.
 5

V Negocierile au urmat o procedură de achiziții publice prevăzută în Regulamentul

financiar al UE, dar esența procesului a fost reprezentată de negocierile preliminare
care au avut loc înainte de transmiterea unei invitații de participare la licitație.
Negociatorii UE au reușit astfel să asigure mai bine atingerea obiectivelor UE în materie
de achiziție de vaccinuri în contractele mai recente semnate cu producătorii de
vaccinuri. Clauzele contractuale au evoluat în timp și, în comparație cu contractele
semnate în 2020, cele semnate în 2021 conțin dispoziții mai stricte cu privire la aspecte
esențiale, cum ar fi calendarele de livrare și locul de producție. Clauzele negociate sunt
diferite pentru fiecare contract, cu excepția celor vizând respectarea principiilor
prevăzute de Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect, care
reglementează răspunderea terților pentru efectele adverse.

VI După semnarea contractelor, Comisia a sprijinit executarea lor, acționând ca

facilitator între statele membre și producători, dar a avut o marjă de manevră limitată
pentru a depăși dificultățile legate de aprovizionare. Atunci când UE s-a confruntat cu
deficite grave de aprovizionare în prima jumătate a anului 2021, a devenit clar că
majoritatea contractelor nu conțineau dispoziții specifice pentru a remedia
perturbările în aprovizionare. Prin urmare, Comisia putea să acționeze în justiție
producătorii și într-un caz a făcut acest lucru. De asemenea, Comisia nu analizase pe
deplin provocările legate de producție și de lanțul de aprovizionare inerente producției
de vaccinuri decât după semnarea majorității contractelor. Comisia a creat un grup
operativ pentru a sprijini lanțurile de producție și de aprovizionare abia în
februarie 2021 și, deși acesta a ajutat la rezolvarea blocajelor, amploarea impactului
său asupra intensificării producției de vaccinuri era greu de stabilit.

VII Comisia nu a examinat și nici nu a efectuat încă o analiză comparativă

a procesului său de achiziții pentru a desprinde învățăminte în vederea unor
îmbunătățiri viitoare și, în prezent, nici nu intenționează să își testeze sistemul de
achiziții publice în caz de pandemie prin teste de rezistență sau simulări.

VIII Pe baza constatărilor sale, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

o să elaboreze orientări privind achizițiile publice în caz de pandemie și/sau
învățăminte desprinse pentru viitoarele echipe de negociere;

o să efectueze o evaluare a riscurilor abordării UE în materie de achiziții publice și

să propună măsuri adecvate;
 6

o să efectueze exerciții pentru a testa toate părțile cadrului său actualizat de

achiziții publice în caz de pandemie, inclusiv colectarea de informații și de date
operative, pentru a identifica eventualele deficiențe și elemente care necesită
îmbunătățiri, și să publice rezultatele.
 7

Introducere
01 La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia de
COVID-19 drept pandemie 1. În foaia de parcurs europeană comună din 26 martie 2020
(prezentată de președintele Consiliului European și de președinta Comisiei) pentru
ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 s-a subliniat că „dezvoltarea unui
vaccin sigur și eficace ar avea o contribuție crucială la eradicarea pandemiei de COVID-
19” 2. La 17 iunie 2020, Comisia și-a publicat strategia privind vaccinurile împotriva
COVID-19, prezentând motivele pentru un proces centralizat de achiziții publice la
nivelul UE. Comisia a susținut că o abordare centralizată „ne-ar oferi șanse mai mari de
reușită și ar permite partajarea riscurilor și punerea în comun a investițiilor pentru
a realiza economii de scară, de anvergură și de timp” 3. Strategia se bazează pe doi
piloni:

o asigurarea unei producții suficiente de vaccinuri în UE și, prin urmare, a unor

rezerve suficiente pentru statele sale membre;

o adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de

urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente.

Dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19

02 Dezvoltarea unui vaccin de succes durează, în medie, între 10 și 15 ani4
(a se vedea figura 1). Atunci când a început procesul de achiziții publice al UE, la
jumătatea anului 2020, nu se știa dacă sau când va ajunge pe piață un vaccin împotriva
COVID-19. Prin urmare, Comisia a sprijinit diferite vaccinuri candidate și tehnologii
pentru a promova un răspuns rapid din partea pieței și pentru a dispersa riscul de eșec
și de întârziere.

1
Discurs de deschidere al directorului general al OMS la briefingul de presă privind
COVID-19, 11.3.2020.
2
Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii
COVID-19, 26.3.2020.
3
Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, COM(2020) 245.
4
Federația Internațională a Producătorilor și a Asociațiilor Farmaceutice (IFPMA), The
complex journey of a vaccine. The steps behind developing a new vaccine.
 8

Figura 1 – Procesul și calendarul de dezvoltare a vaccinurilor standard în

raport cu dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19
Vaccinuri împotriva
Vaccinuri standard COVID-19

Trialuri clinice Trialuri clinice

(5-7 ani) (luni)
Cercetare
exploratorie
și preclinică Evaluarea EMA
Farmacologie Terapie Eficacitate și autorizația de
umană exploratorie și siguranță introducere pe
clinică piață acordată Fabricarea și
Faza I de Comisia supravegherea
Faza I
Europeană post-autorizare
Faza II Faza II
Faza III Faza III

10-15 ani 12-24 de luni

Vaccin gata de Vaccin gata de

utilizare utilizare

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor furnizate de EMA și de IFPMA.

03 UE a luat o serie de măsuri pentru a sprijini eforturile de reducere a perioadei

necesare pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19 la doar 12-24 de luni 5
(a se vedea figura 1). Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a emis orientări
rapide pentru dezvoltatori cu privire la concepția studiilor clinice, a oferit consultanță
companiilor cu privire la cerințele de reglementare, a efectuat evaluări continue ale
datelor rezultate din trialurile clinice pe măsură ce acestea au devenit disponibile și
a accelerat aprobarea unor noi linii de producție 6. Consiliul și Parlamentul European au
adoptat o derogare temporară de la legislația privind organismele modificate genetic,
permițând includerea acestora în vaccinuri 7. Șefii agențiilor pentru medicamente din
statele membre au adoptat un memorandum de înțelegere care permite cerințe mai
flexibile de etichetare și ambalare pentru vaccinurile împotriva COVID-19. EMA
a recomandat acordarea unei autorizații de introducere pe piață condiționată pentru
primul vaccin împotriva COVID-19 la 21 decembrie 2020, la nouă luni după ce OMS
declarase epidemia de coronavirus o pandemie mondială.

5
Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, COM(2020) 245 final.
6
EMA, COVID-19 vaccines: development, evaluation, approval and monitoring.
7
Regulamentul (UE) 2020/1043.
 9

Contracte pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva

COVID-19
04 În paralel cu publicarea strategiei sale privind vaccinurile împotriva COVID-19,
Comisia a semnat un acord cu cele 27 de state membre, în temeiul căruia era
autorizată să încheie, în numele acestora, acorduri preliminare de achiziție (APA-uri) cu
producători de vaccinuri împotriva COVID-19 8. Acordurile preliminare de achiziție sunt
contracte în care Comisia garantează dreptul statelor membre de a cumpăra un anumit
număr de doze de vaccin într-un anumit interval de timp și la un anumit preț. În
schimbul asigurării aprovizionării viitoare cu vaccinuri, o parte din costurile de
dezvoltare suportate de producătorii de vaccinuri au fost finanțate prin plăți anticipate
de la bugetul UE. Comisia și statele membre au adoptat această nouă abordare de
partajare a riscurilor pentru a asigura cantități suficiente de vaccinuri. În cazul în care
EMA recomandă autorizarea unui vaccin, plățile anticipate sunt utilizate pentru
achiziționarea vaccinului de către statele membre. Este însă posibil ca plățile
respective să nu fie întotdeauna recuperate integral în cazul în care un vaccin candidat
nu este autorizat.

05 Finanțarea pentru acordurile preliminare de achiziție a provenit din Instrumentul

de sprijin de urgență (Emergency Support Instrument – ESI) 9, un instrument de
finanțare gestionat direct de Comisie, care îi permite acesteia să ofere sprijin în
interiorul UE în caz de dezastre. Instrumentul este utilizat pentru a interveni
suplimentar față de eforturile depuse în cadrul altor inițiative naționale și ale UE și în
coordonare cu acestea. Comisia a alocat 2,15 miliarde de euro pentru bugetul ESI cu
scopul de a finanța APA-urile pentru vaccinuri, cuantum pe care statele membre l-au
suplimentat cu încă 750 de milioane de euro, pentru a se ajunge la un buget total de
2,9 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului 2021, Comisia plătise peste 2,55 miliarde
de euro în plăți anticipate către producătorii de vaccinuri.

8
Decizia din 18 iunie 2020 a Comisiei, C(2020) 4192 și aprobarea ulterioară a acesteia de
către fiecare stat membru.
9
Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, COM(2020) 245 final.
 10

Comisia a semnat contracte în valoare totală de 71 de miliarde

de euro pentru livrări de până la 4,6 miliarde de doze de vaccin
împotriva COVID-19
06 Între august 2020 și noiembrie 2021, Comisia a semnat 11 contracte cu
opt producători de vaccinuri, acestea oferind acces la până la 4,6 miliarde de doze de
vaccin (a se vedea tabelul 1), la un cost total estimat de aproape 71 de miliarde de
euro. Costul mediu ponderat per doză este de aproximativ 15 euro. Această sumă este
calculată pe baza numărului de doze comandate efectiv (livrate și care urmează a fi
livrate). Opțiunile neexercitate nu sunt incluse. Dozele comandate de la CureVac au
fost excluse, dar plata anticipată efectuată către CureVac este inclusă drept cost.

Tabelul 1 – Numărul potențial de doze de vaccin împotriva COVID-19

asigurat până la sfârșitul anului 2021

Numărul de
Numărul de Numărul total de
Vaccin dezvoltat doze opționale/ Semnarea
doze contractate doze
de suplimentare contractului
(în milioane) (în milioane)
(în milioane)

AstraZeneca 300 100 400 August 2020

Sanofi/GSK 300* 300 Septembrie 2020

Janssen** 200 200 400 Octombrie 2020

CureVac 225 180 405 Noiembrie 2020

200 100 300 Noiembrie 2020

Pfizer/BioNTech 200 100 300 Februarie 2021

900 900 1 800 Mai 2021

80 80 160 Decembrie 2020

Moderna
150 150 300 Februarie 2021

Novavax 100 100 200 August 2021

Valneva 24 36 60 Noiembrie 2021

Total 2 379 2 246 4 625

* Contractul semnat cu Sanofi/GSK este un contract de opțiuni, care nu obligă statele membre să
achiziționeze doze. Sanofi/GSK a primit o plată anticipată.
** Janssen Pharmaceutica NV este o filială a Johnson & Johnson.
Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza contractelor.
 11

07 Opt dintre contracte sunt APA-uri, încheiate înainte ca vaccinurile să primească

din partea EMA o recomandare de autorizare de introducere pe piață condiționată.
Trei contracte sunt acorduri de achiziție, semnate cu Pfizer/BioNTech și cu Moderna
după ce vaccinurile acestora primiseră din partea UE o autorizație de introducere pe
piață condiționată. Contractele respective nu prevăd nicio plată anticipată de la
bugetul UE, dar Moderna a solicitat totuși o plată în avans de la statele membre.

08 Până la sfârșitul anului 2021, aproape 952 de milioane de doze fuseseră livrate
statelor membre ale UE (majoritatea de la Pfizer/BioNTech) și peste 739 de milioane
de doze fuseseră administrate 10. 80 % din populația adultă a UE avea o schemă de
vaccinare completă. Până la sfârșitul verii anului 2021, UE obținuse suficiente doze
pentru a vaccina cel puțin 70 % din populația adultă (a se vedea figura 2), deși s-a
confruntat cu grave deficite de aprovizionare din partea a doi producători în prima
jumătate a anului 2021.

Figura 2 – Ratele de vaccinare în UE, în Regatul Unit și în SUA în 2021

% din populația totală
100 %

90 %

80 %

70 %

60 %

50 %
Ratele de vaccinare la sfârșitul
trimestrului 1 din 2021
40 %
Schema de Prima
vaccinare doză
30 %
completă

20 % Regatul Unit 6,7 % 46 %

SUA 19,2 % 33 %
10 %
UE 5,4 % 13,2 %
0%
12/20 Ian. Feb. Mar. 4/21 5/21 6/21 7/21 8/21 9/21 10/21 11/21 12/21
Trimestrul 1 din 2021

EU:
UE: first
prima dose
doză EU: schema
UE: fully vaccinated
de vaccinare completă
UK: first Unit:
Regatul dose prima doză UK: fullyUnit:
Regatul vaccinated
schema de vaccinare completă
US:
SUA:first dose
prima doză US: fully
SUA: vaccinated
schema de vaccinare completă

Sursa: baza de date Our world in data pentru Regatul Unit și SUA și ECDC pentru UE.

10
Sistemul de urmărire a vaccinurilor al ECDC (COVID-19 Vaccine Tracker).
 12

Răspundere și despăgubiri
09 Comisia și statele membre au considerat că introducerea timpurie a vaccinului
este în interesul sănătății publice. Prin urmare, statele membre au fost dispuse să
reducă riscurile producătorilor legate de răspunderea pentru efectele adverse. Acest
lucru a fost integrat în strategia privind vaccinurile sub forma unui principiu de
partajare a riscurilor. Deși respectă principiul general al răspunderii în temeiul
Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect (a se vedea caseta 1),
dispozițiile din contractele încheiate cu producătorii de vaccinuri împotriva COVID-19
diferă de practica anterioară pandemiei (a se vedea caseta 1), întrucât statele membre
au preluat o parte a riscului financiar asumat în mod normal de producătorii de
vaccinuri.

Caseta 1

Directiva UE privind răspunderea pentru produsele cu defect

Potrivit Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect, producătorii

sunt răspunzători pentru prejudiciile cauzate de un defect al produsului lor, chiar
și în cazul în care nu a existat o neglijență sau o culpă a acestora. Un producător
poate fi exonerat de această răspundere în cazul în care stadiul cunoștințelor
științifice și tehnice în momentul punerii în circulație a produsului de către
producător nu permitea descoperirea defectului.

Un cetățean al UE care suferă din cauza unor efecte adverse grave ale unui
medicament poate formula o acțiune în despăgubiri împotriva producătorului în
temeiul directivei, care a fost transpusă în legislația statelor membre.

10 Un cetățean care a suferit din cauza unor efecte adverse ale unuia dintre
vaccinurile împotriva COVID-19 achiziționate în temeiul contractelor poate solicita
despăgubiri de la producătorul vaccinului. În cazul în care cererea este admisă, statul
membru care a administrat vaccinul va fi responsabil de despăgubirea părții vătămate
și de plata cheltuielilor de judecată ale producătorului vaccinului (compensație)
(a se vedea figura 3). Acest lucru nu este valabil în cazul în care daunele sau pierderile
sunt rezultatul unei abateri săvârșite cu intenție, al neglijenței grave sau al
nerespectării bunelor practici de fabricație aplicabile în UE.
 13

11 Pe lângă cererile formulate în temeiul Directivei privind răspunderea pentru

produsele cu defect, 11 state membre au instituit, conform unui studiu recent 11,
sisteme naționale de despăgubire „fără culpă” pentru a despăgubi persoanele
vătămate pentru prejudiciile suferite ca urmare a efectelor secundare cauzate de
administrarea unui vaccin. Aceste sisteme nu impun persoanei vătămate să
dovedească o legătură de cauzalitate între efectul secundar și vaccin. O persoană care
alege să primească o astfel de despăgubire renunță la dreptul de a introduce o acțiune
împotriva companiei farmaceutice.

Figura 3 – Răspunderea și despăgubirea în cazul în care o persoană

suferă din cauza unor efecte adverse grave ale unui vaccin împotriva
COVID-19
Directiva UE privind răspunderea pentru produsele cu

Cerere de despăgubiri formulată

împotriva producătorului

Persoana vătămată Producătorul poate

trebuie să dovedească:
• că vaccinul este
defectuos
• existența unui
prejudiciu
• existența unei legături
defect
invoca
articolul 7 litera (e) Persoana vătămată suferă
din Directiva privind efecte adverse grave
răspunderea pentru
produsele cu defect

de cauzalitate între cele

două

Hotărâre
judecătorească
Sistem de compensare obiectivă

Cererea este Cererea este

respinsă admisă

Cerere de despăgubire

Cererea a fost
admisă?
(preliminare) de
Acorduri

achiziție

Persoana vătămată și
Persoana vătămată primește
producătorul pot primi
despăgubiri
despăgubiri din partea
în cadrul sistemului
statului membru.

Cadrul juridic al UE aplicabil Sistem specific disponibil

în cele 27 de state membre ale UE în 11 state membre ale UE

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

11
Parlamentul Național al Irlandei, Serviciul de bibliotecă și cercetare, Vaccine Injury
Compensation Programmes: An Overview, 20.4.2021.
 14

Sfera și abordarea auditului

12 Prezentul raport examinează dacă, până la sfârșitul anului 2021, Comisia și statele
membre au achiziționat în mod eficace vaccinuri împotriva COVID-19. Curtea s-a
aplecat asupra acestui subiect din cauza importanței accesului rapid la vaccinuri în
cantități suficiente în cadrul răspunsului UE la pandemia de COVID-19, precum și
a cheltuielilor aflate în joc și a interesului pentru rolul Comisiei. Curtea a examinat
dacă:

(a) pregătirile UE pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost

eficace;

(b) negociatorii UE au reușit să asigure atingerea obiectivelor UE în materie de

achiziție de vaccinuri în contractele pe care UE le-a semnat cu producătorii de
vaccinuri;

(c) Comisia a soluționat eventualele probleme cu impact asupra aprovizionării cu

vaccinuri.

13 Curtea a comparat performanța UE cu cea a Regatului Unit și cu cea a SUA pentru

a înțelege ce învățăminte ar putea fi desprinse din comparația cu alte sisteme de
achiziții publice. Aceste țări au fost alese deoarece ambele au o capacitate internă de
cercetare farmaceutică și de producție, s-au numărat printre primele țări care au
început procedurile de achiziții publice de vaccinuri și au achiziționat vaccinuri de la
companii la care a făcut apel și UE. Curtea a ținut seama de competențele diferite în
domeniul sănătății publice în cele trei jurisdicții și, prin urmare, a limitat analiza sa
comparativă la factori comparabili: data lansării procedurilor de achiziții publice,
clauzele contractuale și sprijinul pentru producție.

14 Curtea a organizat reuniuni cu funcționari ai Comisiei din cadrul Direcției

Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE), principala direcție generală
competentă în acest domeniu, și a avut acces direct la bazele de date ale acesteia. Au
fost organizate, de asemenea, reuniuni cu membri ai personalului Direcției Generale
Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW), ai Serviciului juridic al
Comisiei și ai Secretariatului General care au fost implicați în procesul de achiziții
publice. Curtea a avut acces la documentele relevante ale Comisiei, cu excepția celor
legate de implicarea președintei Comisiei în negocierile preliminare cu
Pfizer/BioNTech. Au fost examinate procesele-verbale ale reuniunilor, rapoartele
interne ale Comisiei, corespondența prin e-mail și acordurile (preliminare) de achiziție
(denumite în continuare „contracte”).
 15

15 Curtea a organizat reuniuni cu auditori ai instituțiilor supreme de audit din

Regatul Unit și din SUA pentru a beneficia de activitatea acestora cu privire la eforturile
guvernelor lor de a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19. Au fost intervievați
reprezentanții a trei state membre care au avut un rol principal în procesul de achiziții
publice. Curtea a efectuat un sondaj în rândul reprezentanților statelor membre în
cadrul Comitetului director pentru achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, pentru
a cunoaște opinia acestora cu privire la achiziționarea vaccinurilor de către UE, sondaj
la care au răspuns 14 din cele 27 de state membre.

16 Rezultatele acestui audit sunt relevante pentru dezvoltarea continuă a capacității

UE de pregătire și de răspuns în caz de pandemie, inclusiv a Autorității Europene
pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA).
 16

Observații

UE a creat un sistem de achiziții publice special conceput pentru

vaccinurile împotriva COVID-19
17 Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Comisia a luat o serie de măsuri pentru
a putea achiziționa vaccinuri pentru cetățenii UE. Curtea a evaluat dacă UE a instituit
un cadru adecvat pentru acest proces de achiziție publică de vaccinuri, care să fi
condus la negocieri contractuale rapide.

UE a identificat vaccinurile ca fiind o prioritate în răspunsul la pandemia

de COVID-19 încă de la începutul acesteia, dar a demarat achizițiile mai
târziu decât Regatul Unit și SUA

18 La 20 februarie 202012, la mai puțin de trei săptămâni după ce OMS declarase

pandemia de COVID-19 drept o urgență de sănătate publică de importanță
internațională 13, Consiliul a îndemnat statele membre și Comisia să coopereze în
vederea dezvoltării unui vaccin (pentru cronologia principalelor evenimente,
a se vedea figura 4). La 10 martie 14 și, din nou, la 26 martie 2020 15, membrii Consiliului
European au subliniat importanța dezvoltării unui vaccin și s-au angajat să sporească
sprijinul pentru cercetarea în domeniul vaccinurilor.

12
Concluziile Consiliului privind Covid-19 (2020/C 57/04).
13
OMS, Statement regarding the outbreak of novel coronavirus, 30.1.2020.
14
Concluzii formulate de președintele Consiliului European după videoconferința referitoare
la Covid-19, 10.3.2020.
15
Declarația comună a membrilor Consiliului European, 26.3.2020.
 17

Figura 4 – Cronologia principalelor acțiuni în contextul procesului de achiziții publice legate de pandemia de COVID-19 în
2020
15 751 873
de cazuri de COVID-19
(UE-27, număr cumulat, pe
baza datelor ECDC)

17.6.2020
Strategia UE privind
vaccinurile împotriva
COVID-19
20.2.2020 12.6.2020 18.6.2020 27.8.2020 26.12.2020
Consiliul European invită Consiliul de Miniștri ai Comisia Europeană aprobă acordul Comisia Europeană Primele vaccinuri sunt
statele membre și Comisia sănătății convine asupra cu statele membre privind semnează primul său 21.12.2020 administrate în UE.
Europeană să dezvolte un necesității de a dezvolta și achiziționarea de vaccinuri acord (preliminar) de EMA acordă prima
vaccin-pilot împotriva de a utiliza un vaccin sigur și împotriva COVID-19. achiziție cu AstraZeneca. autorizație de introducere
COVID-19. eficace. Prima reuniune a Comitetului pe piață condiționată
director al UE. pentru Pfizer/BioNTech.
UE

30.4.2020
AstraZeneca și Universitatea 8.12.2020
Oxford anunță un acord de Primele vaccinuri sunt
cercetare și dezvoltare administrate în
pentru un vaccin împotriva Regatul Unit.
COVID-19.
28.8.2020
Regatul Unit

Regatul Unit semnează un 2.12.2020

6.4.2020 contract cu AstraZeneca. Autoritatea de reglementare
Regatul Unit înființează din Regatul Unit acordă
un grup operativ pentru Pfizer/BioNTech prima
vaccinuri. autorizație temporară.
30.3.2020 15.5.2020 11.12.2020 14.12.2020
Statele Unite

Guvernul SUA și Johnson

SUA lansează operațiunea Autoritatea de reglementare Primele vaccinuri sunt
& Johnson se asociază
Warp Speed. din SUA acordă administrate în SUA.
pentru activități de C&D
vizând un vaccin împotriva Pfizer/BioNTech prima
COVID-19 și pentru autorizație de introducere pe
furnizarea acestuia. piață condiționată.

30.1.2020
OMS declară că epidemia
constituie o urgență de
sănătate publică de
importanță internațională.
OMS
11.3.2020
OMS declară epidemia
provocată de noul
coronavirus (COVID-19)
drept pandemie mondială.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Anul 2020

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

 18

19 La 17 aprilie 2020, foaia de parcurs comună a Consiliului și a Comisiei către

ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19 16 a subliniat pentru prima dată
că achizițiile publice comune și accesul egal la vaccinuri vor fi principiile directoare ale
acțiunilor Comisiei. Comisia a început investigațiile cu privire la vaccinurile candidate la
sfârșitul lunii aprilie 17. La data respectivă, ea nu avea un mandat din partea statelor
membre și nici un obiectiv final sau o strategie. Comisia a stabilit aceste contacte
inițiale fără a se consulta sau coordona cu statele membre.

20 Germania, Franța, Italia și Țările de Jos, care formau Alianța pentru vaccin
incluziv, colaborau din mai 2020 pentru a asigura aprovizionarea cu vaccinuri pentru
cetățenii lor. La 13 iunie, AstraZeneca a anunțat încheierea unui acord cu Alianța
pentru vaccin incluziv vizând un număr de până la 400 de milioane de doze. La
18 iunie, odată cu lansarea de către UE a procedurii de achiziții de vaccinuri împotriva
COVID-19, Comisia și negociatorii statelor membre au preluat acordul încheiat de
Alianța pentru vaccin incluziv și au negociat cu AstraZeneca în numele tuturor celor
27 de state membre.

21 UE a luat act de importanța dezvoltării unui vaccin încă de la începutul

pandemiei, dar a început procesul de achiziții publice (așa cum rezultă din instituirea
Comitetului director pentru achizițiile de vaccinuri la 18 iunie 2020) mai târziu decât
Regatul Unit și SUA. Regatul Unit și-a lansat grupul operativ privind vaccinurile la
17 aprilie 2020. Guvernul SUA a anunțat crearea Operațiunii Warp Speed pentru
dezvoltarea și achiziționarea de vaccinuri la 15 mai 2020, deși începuse să finanțeze
cercetarea pentru vaccinurile candidate în luna martie (a se vedea figura 4).

16
Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii
COVID-19 (2020/C 126/01).
17
Ibidem.
 19

UE a creat un sistem centralizat nou de achiziționare a vaccinurilor

împotriva COVID-19

22 Decizia din 201318 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate

stabilește un cadru de pregătire pentru pandemii și răspuns la acestea la nivelul UE.
Comisia sprijină proiecte de pregătire și răspuns la nivelul UE și al statelor membre
începând din 2003 19, în conformitate cu recomandările OMS potrivit cărora astfel de
exerciții (inclusiv la nivel transfrontalier) ar trebui să facă parte integrantă din
activitățile de pregătire pentru pandemii 20. Cu toate acestea, Consiliul a luat act în
aprilie 2020 de faptul că „instrumente[le] existente ale Uniunii sunt limitate ca
amploare și, prin urmare, nu permit un răspuns suficient sau o abordare eficace
a consecințelor pe scară largă ale crizei provocate de COVID-19 în cadrul Uniunii” 21.
Aceste limitări includeau absența unui sistem de achiziționare a unui vaccin încă
inexistent:

o normele privind sprijinul de urgență pe teritoriul Uniunii 22 nu permiteau Comisiei

să achiziționeze bunuri, cum ar fi vaccinurile, în numele statelor membre;

o decizia 23 permite statelor membre să achiziționeze în comun contramăsuri

medicale, dar acest instrument a fost conceput ca un instrument de pregătire și
nu oferea flexibilitatea și rapiditatea necesare pentru a răspunde urgenței
extreme reprezentate de pandemia de COVID-19.

23 O modificare din aprilie 2020 a Regulamentului Consiliului privind furnizarea

sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii a remediat aceste probleme, permițând
Comisiei să negocieze contracte în numele statelor membre pentru prima dată.

18
Decizia 1082/2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate.
19
Site-ul Comisiei Europene intitulat „Planificarea pregătirii și a răspunsului”, accesat la
22.2.2022.
20
OMS, Recommendation for good practice in pandemic preparedness, 2010.
21
Considerentul 4 al Regulamentului (UE) 2020/521 al Consiliului.
22
Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe
teritoriul Uniunii.
23
Articolul 5 din Decizia 1082/2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru
sănătate.
 20
Comisia a informat Curtea că, la data adoptării modificării, nu exista nicio strategie
privind vaccinurile pentru punerea în aplicare a acestei dispoziții.

24 La 12 iunie 202024, Consiliul de miniștri ai sănătății a convenit asupra „necesității

unei acțiuni comune pentru a sprijini dezvoltarea și utilizarea unui vaccin sigur și
eficace împotriva COVID-19 prin asigurarea unei aprovizionări rapide, suficiente și
echitabile pentru statele membre” și „prin favorizarea unui portofoliu amplu și
acordarea unei finanțări suplimentare față de fondurile ESI”. La 17 iunie 2020, Comisia
și-a publicat strategia privind vaccinurile împotriva COVID-19 25 (a se vedea figura 5),
prezentând motivele pentru un proces de achiziții publice centralizat la nivelul UE. La
18 iunie 2020, Consiliul a adoptat o decizie de finanțare pentru achiziționarea de
vaccinuri 26.

Figura 5 – Obiectivele Strategiei UE privind vaccinurile împotriva

COVID-19

Asigurarea unui acces

Asigurarea calității, echitabil pentru toate
siguranței și persoanele din UE la un
eficacității vaccin abordabil ca preț,
vaccinurilor. cât mai curând posibil.

Asigurarea unui acces în timp util la

vaccinuri pentru statele membre și
pentru populația acestora, rămânând
totodată în fruntea eforturilor de
solidaritate la nivel mondial.
Sursa: Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19.

24
Decizia Comisiei de aprobare a acordului cu statele membre privind achiziționarea de
vaccinuri împotriva COVID-19, C(2020) 4192 final.
25
Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, COM(2020) 245 final.
26
Proiect de buget rectificativ nr. 8 la bugetul general, C(2020) 900 final.
 21

25 Această abordare centralizată a fost pusă în aplicare printr-un acord semnat de

Comisie și de statele membre, prin care Comisia a fost mandatată să răspundă de
procesul de achiziții publice și de încheierea contractelor. Acordurile încheiate între
Comisie și statele membre 27 au instituit un sistem conceput special pentru
achiziționarea de vaccinuri (a se vedea figura 6), centrat în jurul a două organisme:

o un comitet director care să supravegheze negocierile și să valideze contractele

înainte de semnare, format din câte un reprezentant pentru fiecare stat membru
și coprezidat de Comisia Europeană și de un reprezentant al unui stat membru.
Reprezentanții numiți în comitetul director nu au făcut obiectul niciunei condiții
prealabile sau cerințe privind expertiza specifică. Acest lucru a implicat riscul ca
organismul care supraveghează achiziționarea de vaccinuri să nu dispună de
cunoștințele și experiența necesare pentru a face față complexității achizițiilor de
vaccinuri;

o o echipă comună de negociere (joint negotiation team – JNT) responsabilă cu

negocierea contractelor, formată din reprezentanți din șapte state membre
(Germania, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia și Suedia), aleși dintre
membrii comitetului director, și funcționari ai Comisiei din diferite direcții
generale. În practică, JNT s-a împărțit în subgrupuri de reprezentanți din
două state membre și funcționari ai Comisiei, fiecare subgrup negociind cu un
anumit producător al unui vaccin candidat.

27
Anexa la Decizia Comisiei de aprobare a acordului cu statele membre privind achiziționarea
de vaccinuri împotriva COVID-19 și aprobarea ulterioară a acesteia de către fiecare stat
membru.
 22

Figura 6 – Desfășurarea procesului de achiziții publice

Comisia și mai multe state

membre efectuează separat
studii de piață privind
vaccinurile candidate.
Comisia semnează un acord cu
fiecare stat membru, prin care se
instituie un comitet director
pentru achiziționarea vaccinurilor. Comitetul director
numește o JNT și decide
să lanseze discuții
preliminare cu diferiți
producători.

JNT și producătorul
vaccinului candidat JNT desfășoară negocieri
ajung la un acord cu preliminare cu producătorii de
privire la o „listă de vaccinuri candidate.
termeni și condiții”
fără caracter Negocieri oficiale privind un
obligatoriu în care acord preliminar de achiziție
sunt definite anumite între JNT și producătorul
elemente esențiale. vaccinului candidat.

Comisia trimite o cerere Producătorul răspunde

de ofertă producătorului (în medie în
vaccinului candidat. 10 zile calendaristice).

Comitetul director
aprobă proiectul de
acord preliminar de
achiziție.

Comisia semnează acordul Colegiul comisarilor validează acordul

preliminar de achiziție în preliminar de achiziție (decizie de
numele statelor membre. atribuire) și statele membre au la
dispoziție 5 zile pentru a alege să
participe sau nu la acesta.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

26 Comitetul director și JNT erau alcătuite din persoane cu profiluri variate, inclusiv
membri ai Comitetului pentru medicamente de uz uman din cadrul EMA și directori ai
agențiilor naționale pentru medicamente. Grupurile operative pentru achiziții publice
din SUA și din Regatul Unit au inclus experți în lanțul de aprovizionare și logistică.
Comisia nu a analizat de ce competențe avea nevoie în JNT înainte de lansarea
procesului de achiziții publice.

Confruntați cu un nivel ridicat de incertitudine, negociatorii UE au

adoptat o abordare flexibilă în cadrul negocierilor

27 Comisia și statele membre au adoptat o abordare flexibilă pentru a asigura un

portofoliu amplu de vaccinuri într-un termen scurt, lăsând comitetului director sarcina
de a supraveghea negocierile și de a valida rezultatul acestora. Comitetul director nu
 23
a elaborat obiective sau mandate detaliate pentru negociatorii UE. Totuși, în decizia sa
de aprobare a acordului cu statele membre privind achiziționarea de vaccinuri 28,
Comisia s-a angajat să ia în considerare elemente specifice atunci când decide să
finanțeze contracte individuale, și anume:

o datele disponibile privind calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinului la data

negocierii contractului;
o viteza de livrare la scară largă;
o costul;
o diversificarea tehnologiilor;
o capacitatea de aprovizionare prin dezvoltarea capacității de producție în interiorul
UE.

28 JNT a raportat frecvent comitetului director cu privire la stadiul negocierilor cu

producătorii diferitelor vaccinuri candidate, dar în procesele-verbale ale reuniunilor
comitetului director nu se menționează obiective sau ținte definite. Acestea reflectă
evaluarea negocierilor din perspectiva JNT și înregistrează instrucțiunile ocazionale, de
la caz la caz, ale comitetului director. Procesele-verbale detaliază rareori chestiunile
care făceau obiectul negocierilor desfășurate de JNT. Comisia a informat Curtea cu
privire la faptul că, având în vedere caracterul urgent al negocierilor și importanța
evitării scurgerilor de informații, procesele-verbale respective nu acoperă în mod
exhaustiv discuțiile purtate în cadrul comitetului director.

29 Comitetul director a primit contribuții din partea unor experți din statele membre
cu privire la calitatea științifică și la potențialul diferitelor vaccinuri candidate. Acesta
a ales să negocieze cu companii consacrate și cu experiență în domeniul dezvoltării
vaccinurilor. Maturitatea tehnologiilor utilizate pentru producția vaccinurilor candidate
a fost, de asemenea, un factor important în selecția efectuată de comitetul director.

30 Acordul încheiat între Comisie și statele membre (a se vedea punctul 25)

prevedea că, înainte de a lua orice decizie finală, Comisia va solicita consiliere științifică
din surse independente atât cu privire la progresele înregistrate, cât și cu privire la
datele disponibile privind calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate.
Comisia a solicitat consiliere din partea unor experți științifici, dar, în absența unor

28
Ibidem.
 24
date solide, comitetul director a trebuit să ia decizii înainte de a fi disponibile dovezi
științifice clare.

Negocierile au asigurat un portofoliu diversificat de vaccinuri

pentru statele membre
31 Între primăvara anului 2020 și toamna anului 2021, UE a încheiat 11 contracte cu
producători de vaccinuri împotriva COVID-19. Curtea a evaluat dacă:

o Comisia a mobilizat instrumentele și cunoștințele adecvate pentru desfășurarea

negocierilor;
o contractele reflectă prioritățile și obiectivele definite pentru negocieri.

Negocierile au urmat o abordare în trei etape

32 Prioritățile negocierilor privind achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 au

fost obținerea unui vaccin sigur și eficace, rapid și într-o cantitate suficientă pentru
toate statele membre ale UE. Procesul de achiziții s-a desfășurat sub forma unei
proceduri de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în
conformitate cu Regulamentul financiar 29.

33 Procesul de negociere a constat în trei etape, fiecare etapă având o durată

diferită pentru fiecare producător candidat (a se vedea figura 7):

o studiul de piață: Comisia a trimis chestionare producătorilor de vaccinuri

candidate și a organizat întâlniri cu unii dintre aceștia (acest lucru a avut loc
înainte de înființarea comitetului director);
o negocierile preliminare dintre JNT și producătorul unui vaccin candidat începeau
după ce comitetul director își dădea acordul de a începe discuțiile și se încheiau
după ce principalele elemente ale acordului (preț, volum, răspundere civilă și
despăgubiri pentru prejudicii produse terților, livrare și grafic de plăți) erau
convenite provizoriu și consemnate în „liste de termeni și condiții” (term sheets)
fără caracter obligatoriu. După ce comitetul director se declara mulțumit de
rezultatul negocierilor preliminare, Comisia putea lansa o cerere de oferte;

29
Articolul 164 alineatul (1) litera (d) și alineatul (4) și punctul 11 alineatul (1) litera (c) din
anexa I la Regulamentul 2018/1046.
 25
o negocierile dintre JNT și producătorul unui vaccin candidat începeau după ce
compania prezenta un dosar de licitație și se încheiau cu semnarea unui acord de
către ambele părți (Comisia, în numele statelor membre, și producătorul).

Figura 7 – Cronologia procesului de negociere pentru fiecare contract

AstraZeneca

GSK/Sanofi

Janssen

Pfizer/BioNTech

Curevac

Moderna

Novavax

Valneva

Studiu de piață Negocieri preliminare Negocieri

Semnarea contractului Autorizația emisă de EMA Livrarea vaccinurilor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

34 UE a urmat un proces similar pentru a activa opțiunile vizând doze suplimentare

prevăzute în contracte și pentru a încheia două acorduri de achiziție. Comitetul
director și-a exprimat interesul pentru achiziționarea de doze suplimentare de la un
producător și a mandatat JNT să negocieze condițiile.

Principalele elemente au fost convenite în cadrul negocierilor

preliminare, înainte de procesul de achiziții

35 Curtea a analizat procesul de achiziții pentru a determina impactul acesteia

asupra conținutului contractelor. Un comitet de evaluare format dintr-un număr de 5
până la 23 de persoane din partea Comisiei și a comitetului director a elaborat
rapoarte de evaluare a dosarelor de licitație prezentate de producători ca răspuns la
cererea de oferte. Curtea a constatat că, în cazul primelor nouă contracte, cererea de
oferte nu adăugase nimic la ceea ce fusese convenit în mod informal cu privire la
principalele elemente în listele de termeni și condiții.
 26

36 În primul rând, producătorii de vaccinuri candidate și JNT au convenit asupra

principalelor elemente (în special prețul, volumul și răspunderea civilă pentru prejudicii
produse terților) ale viitoarelor contracte în cursul negocierilor preliminare. Abia după
aceea au fost lansate cererile de oferte. Acest lucru este reflectat de intervalul scurt de
timp scurs între invitația de participare la procedura de achiziții și termenul de
depunere a dosarelor de licitație (10 zile).

37 În al doilea rând, Curtea a constatat că unul dintre criteriile de evaluare nu a fost

actualizat pentru a se ține seama de evoluția situației. Criteriul 1.1 – „Foaie de parcurs
pentru demararea planurilor trialurilor clinice în 2020” a fost conceput la jumătatea
anului 2020 pentru a evalua fiabilitatea planurilor candidaților de a începe rapid
trialurile clinice. Invitațiile de participare la procedura de achiziții trimise în
decembrie 2020 și în ianuarie 2021 includeau în continuare acest criteriu, în pofida
faptului că evaluatorii apreciau companiile mai degrabă în funcție de performanțele lor
anterioare decât în funcție de producția preconizată a acestora.

38 În al treilea rând, evaluarea ofertelor nu a identificat riscuri pentru lanțul de

aprovizionare și pentru procesul de producție care ar putea conduce la probleme de
livrare. Corelația dintre punctajul acordat și executarea ulterioară a livrării este slabă.
Aproximativ 40 % din punctele care puteau fi atribuite producătorilor în cadrul
procedurii de achiziții erau legate în mod direct de capacitatea lor de producție
(a se vedea tabelul 2). Toate cele șase companii care au semnat contracte cu Comisia
în 2020 au primit cel puțin jumătate din puncte pentru fiecare criteriu, iar patru dintre
acestea au primit numărul maxim de puncte pentru criteriul privind capacitatea de
producție în UE.

Tabelul 2 – Criterii legate de producție prevăzute în cererea de oferte a

UE privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19

Capacitatea de a produce la scară mare volumele necesare pentru UE

Capacitatea de răspuns (în ce măsură și cu ce viteză este capabilă compania să
livreze cantitățile propuse)
Capacitatea de producție în UE (legată de vaccinuri)
Sursa: cereri de oferte lansate de UE privind dezvoltarea, producția, opțiuni prioritare de achiziție și
furnizarea de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru statele membre ale UE.
 27

39 Prețurile, răspunderea civilă pentru prejudicii produse terților și calendarele de

livrare au fost teme prioritare în cursul negocierilor preliminare. JNT nu a evaluat
rețelele de aprovizionare și de producție ale companiilor în timpul negocierilor
preliminare și, în pofida accentului pus pe acest aspect în cadrul cererii de oferte, nu
a putut remedia această limitare în termenul scurt avut la dispoziție pentru evaluarea
ofertelor. Comisia a recunoscut această deficiență a procesului de achiziții publice,
precizând, în februarie 2021, că producătorii vor trebui să prezinte un „plan detaliat și
credibil care să demonstreze capacitatea de a produce vaccinuri în UE și de a le furniza
conform unui calendar fiabil” ca o condiție prealabilă pentru negocieri 30.

Contractele ulterioare au oferit UE garanții mai bune în ceea ce privește

livrarea și siguranța aprovizionării

40 Curtea a analizat contractele din perspectiva următoarelor elemente:

(i) asigurarea respectării calendarelor de livrare; (ii) garantarea accesului UE la
vaccinuri; (iii) obligația de a fabrica vaccinul în UE; și (iv) respectarea cadrului juridic al
UE în materie de răspundere și despăgubiri. Ea a constatat că primele trei elemente
făceau obiectul unor dispoziții mai puțin stricte în contractele încheiate la începutul
pandemiei.

Calendarele de livrare

41 Calendarele de livrare cu caracter obligatoriu reprezintă o modalitate de a asigura

accesul rapid la vaccinuri. Or, calendarele de livrare stabilite în majoritatea
contractelor privind vaccinurile sunt provizorii, iar părțile recunosc că pot apărea
întârzieri. Patru dintre cele 11 contracte prevăd în mod explicit că contractantul nu
este răspunzător pentru întârzieri la livrare. Cinci contracte menționează dreptul de
a rezilia contractul în cazul în care o parte dintre doze sau toate dozele nu sunt livrate
până la o dată stabilită sau acordă Comisiei dreptul de a anula comenzile în cazul în
care întârzierea depășește un anumit prag. Patru dintre contractele mai recente
prevăd reduceri ale prețului contractual per doză în caz de întârzieri la livrare.

42 Conform caietului de sarcini trimis de Comisie producătorilor, pot fi reziliate

contractele încheiate cu contractanți care nu au capacitatea de a produce numărul
minim de doze prevăzut în contract. Cu toate acestea, trei dintre contracte nu
precizează condiția pentru o astfel de reziliere, și anume data până la care
contractantul ar fi trebuit să livreze numărul de doze prevăzut.

30
Comunicarea Comisiei privind incubatorul HERA, COM(2021) 78.
 28
Accesul UE la vaccinuri

43 O altă modalitate de a urmări asigurarea furnizării rapide a vaccinurilor este

obținerea garanției că comanda este prioritară și nu este depășită de alte comenzi.
Regatul Unit a negociat dispoziții privind accesul prioritar în patru dintre cele
cinci contracte pe care le-a încheiat 31 (a se vedea caseta 2). Producătorii de vaccinuri
din SUA au beneficiat de posibilitatea guvernului de a crea „contracte clasificate drept
prioritare”. Această clasificare a asigurat faptul că comenzile plasate de acești
producători la furnizorii lor aveau prioritate față de cele ale oricăror alți clienți
(a se vedea caseta 3).

31
UK National Audit Office, Investigation into preparations for potential COVID-19 vaccines,
16.12.2020.
 29

Caseta 2

Abordarea Regatului Unit în ceea ce privește achiziția de vaccinuri

În aprilie 2020, guvernul Regatului Unit a înființat un grup operativ pentru
vaccinuri, reunind până la 200 de persoane din administrația publică, armată,
industrie și mediul academic. Printre obiectivele sale se numărau asigurarea
accesului la vaccinurile împotriva COVID-19 și sprijinirea strategiei industriale a
Regatului Unit în vederea pregătirii pentru viitoare pandemii 32. Pentru a obține
rapid un portofoliu diversificat de vaccinuri candidate, au fost simplificate
procedurile administrative, cum ar fi propunerile de investiții și aprobarea
acestora.

Până în noiembrie 2020, Regatul Unit a semnat cinci APA-uri, efectuând plăți
anticipate în valoare totală de 914 milioane de lire sterline 33. Patru dintre aceste
APA-uri includeau clauze de livrare prioritară, iar trei conțineau dispoziții privind
rambursarea parțială sau totală a plăților anticipate în caz de eșec. Termenii
acestei livrări prioritare diferă de la un contract la altul. De exemplu, într-un
contract, furnizarea prioritară este limitată la numărul inițial de doze comandate.
Un alt contract prevede că Regatul Unit are acces prioritar la dozele fabricate pe
teritoriul său, orice deficit compensat din afara Regatului Unit nefiind însă
prioritar. Totuși, niciunul dintre contracte nu prevedea penalități pentru livrare
întârziată.

Toate contractele includeau o asigurare de răspundere civilă pentru companii

suportată de guvernul Regatului Unit. Până în septembrie 2021, Regatul Unit își
asigurase accesul la 417 milioane de doze de la șapte producători 34, la un preț
mediu de aproximativ 10 lire sterline per doză.

Pe lângă achiziționarea de vaccinuri viitoare, grupul operativ lucra, de asemenea,

la dezvoltarea unei capacități industriale pentru a sprijini producția de vaccinuri.
Până în noiembrie 2020, acesta angajase fonduri guvernamentale în valoare de
302 milioane de lire sterline pentru a sprijini acest obiectiv, în principal pentru
a construi sau a asigura capacități permanente de producție și de „umplere și
finalizare”(fill and finish).

32
UK Vaccine Taskforce 2020, Achievements and Future Strategy, decembrie 2020.
33
UK National Audit Office, Investigation into preparations for potential COVID-19 vaccines,
16.12.2020.
34
UK Department of Health and Social Care, comunicat de presă, 28.4.2021.
 30

44 Niciunul dintre cele opt APA-uri nu prevede în mod explicit un acces prioritar la
vaccinuri pentru UE în cazul în care cererea globală ar depăși oferta. Toate contractele
UE prevăd o garanție din partea companiilor că acestea nu au semnat contracte care ar
putea intra în conflict cu contractul încheiat cu UE. Trei dintre contractele încheiate
ulterior prevăd că contractantul nu trebuie să încheie acorduri sau să își asume
angajamente care i-ar putea afecta capacitatea de a-și îndeplini obligațiile care îi revin
în temeiul contractului. Două dintre contractele semnate în 2021 includ clauze
contractuale consolidate, însoțite de penalități, pentru a acorda prioritate livrărilor
către UE începând cu 2022. Aceste prevederi au îmbunătățit protecția acordată
intereselor UE în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu vaccinuri a statelor
membre.
 31

Caseta 3
Abordarea SUA în ceea ce privește achiziția de vaccinuri
La 30 septembrie 2021, Statele Unite s-au angajat să aloce cel puțin 28,2 miliarde
de dolari pentru a achiziționa 1,7 miliarde de doze de vaccin de la șase producători
de vaccinuri 35. Majoritatea contractelor încheiate de SUA cu producătorii erau
acorduri flexibile, cu termene scurte de atribuire și cu posibilitatea de a negocia
termeni și condiții specifice.

Atât Ministerul Apărării (Department of Defence), cât și Ministerul Sănătății

(Department of Health and Human Services) au apelat la personal cu experiență și
expertiză relevante (de exemplu, în ceea ce privește lanțul de aprovizionare și
dezvoltarea de medicamente) pentru a organiza procedurile de achiziții publice de
vaccinuri desfășurate de guvernul SUA. În plus, cinci dintre cele șase acorduri
prevăd detașarea unor funcționari guvernamentali la instalațiile producătorilor.
Acest lucru a dat guvernului posibilitatea de a obține informații cu privire la
capacitățile de producție ale producătorilor de vaccinuri și la provocările cu care se
confruntau aceștia 36.

În timpul pandemiei de COVID-19, guvernul SUA a invocat frecvent Defense

Production Act (Legea privind producția în domeniul apărării), în temeiul căreia
guvernul poate încheia contracte clasificate drept prioritare sau poate plasa
comenzi care au prioritate față de oricare altele în cazul în care un contractant nu
este în măsură să efectueze la timp toate livrările contractate. Toți cei
șase producători de vaccinuri au beneficiat de clasificări prioritare, ceea ce le-a
permis să aibă un acces rapid la materii prime și la consumabile 37. Guvernul SUA
poate utiliza Defense Production Act și pentru a împiedica întreprinderile să
exporte anumite bunuri.

Public Readiness and Emergency Preparedness Act (Legea privind pregătirea

pentru situații de urgență din SUA) oferă producătorilor de vaccinuri împotriva
COVID-19 imunitate de răspundere juridică pentru prejudiciile legate de
administrarea sau de utilizarea vaccinurilor lor (altfel spus, aceștia nu pot fi
acționați în justiție pentru prejudicii).

35
U.S. Government Accountability Office, raportul GAO-22-104453 din ianuarie 2022.
36
U.S. Government Accountability Office, raportul GAO-21-443 din aprilie 2021.
37
U.S. Government Accountability Office, raportul GAO-21-387 din martie 2021.
 32
Producerea vaccinurilor în UE

45 Strategia Comisiei viza o producție suficientă de vaccinuri în UE din motive de

securitate a aprovizionării, dar, din cauza structurii lanțurilor globale de aprovizionare
și de producție, contractele au permis ca anumite etape de producție să aibă loc în
locații din afara UE. Toate cele 11 contracte includ o clauză privind locul de producție
a vaccinurilor, chiar dacă contractele încheiate într-o primă fază prevedeau cerințe mai
puțin stricte pentru fabricarea în UE. Șase contracte permit contractanților să utilizeze
instalații din SUA, din Elveția, din Regatul Unit sau din SEE identificate în contract.
Patru contracte specifică faptul că contractantul trebuie să informeze Comisia dacă
intenționează să utilizeze instalații suplimentare situate în afara UE. În alte
patru cazuri, contractantul trebuie să obțină acordul prealabil al Comisiei pentru
a utiliza instalații situate în afara UE, a Regatului Unit, a SEE sau a Elveției.

Răspundere și despăgubiri

46 Potrivit Comisiei, JNT a fost supusă unor presiuni din partea industriei
farmaceutice pentru a urma exemplul SUA, care eliberase companiile de răspundere
pentru vaccinurile împotriva COVID-19 38 (a se vedea caseta 3). Cu toate acestea, cu
sprijinul comitetului director, JNT a stabilit o linie roșie pentru negocieri, și anume că
Directiva UE privind răspunderea pentru produsele cu defect, care constituie cadrul
juridic privind răspunderea pentru medicamentele cu defect, trebuie să fie respectată
(a se vedea caseta 1).

47 Două contracte prevăd că clauza de despăgubire poate fi rediscutată dacă se

comandă doze suplimentare sau dacă dozele de vaccin sunt furnizate într-o perioadă
de prelungire a contractului. În cadrul unei reuniuni a comitetului director din
iulie 2020, Comisia a recunoscut că clauza de despăgubire aflată în vigoare în prezent
ar trebui să fie limitată în timp și ar putea să nu mai fie necesară după acordarea unei
autorizații standard de introducere pe piață. Sondajul realizat de Curte în rândul
membrilor comitetului director confirmă faptul că multe state membre împărtășesc
această opinie. Trei sferturi dintre respondenți sunt de părere că regimul de
răspundere/despăgubire prevăzut în prezent în contracte ar trebui modificat după ce
un vaccin primește o autorizație standard de introducere pe piață, astfel încât riscul
financiar suportat de statele membre să fie mai redus.

38
US Health and Human Services Department, Declaration-under-the-public-readiness-and-
emergency-preparedness-act-for-medical-countermeasures, 17.3.2020.
 33

Curtea nu a primit nicio informație cu privire la negocierile preliminare

pentru cel mai important contract al UE

48 La jumătatea lunii martie 2021, comitetul director a convenit să planifice

o reuniune cu consilierii științifici de la nivelul UE și de la nivel național pentru a discuta
aspectele științifice ale strategiei privind vaccinurile pentru 2022. O astfel de reuniune
nu a avut niciodată loc. În martie 2021, președinta Comisiei a purtat negocieri
preliminare pentru un contract cu Pfizer/BioNTech. Este vorba de singurul contract
pentru care, contrar deciziei Comisiei privind achiziționarea de vaccinuri împotriva
COVID-19 39, JNT nu a fost implicată în această etapă a negocierilor. La 9 aprilie 2021,
Comisia a prezentat comitetului director condițiile negociate între președinta Comisiei
și Pfizer/BioNTech, iar comitetul director a fost de acord să lanseze o cerere de oferte.
Contractul a fost semnat la 19 mai 2021 (a se vedea tabelul 1) și acoperă 900 de
milioane de doze de vaccin care urmează să fie livrate în 2022 și în 2023, cu opțiunea
de a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contract
pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie și va domina portofoliul de
vaccinuri al UE până la sfârșitul anului 2023.

49 Curtea a solicitat Comisiei să îi furnizeze informații cu privire la negocierile

preliminare desfășurate în vederea încheierii acestui acord (experții științifici consultați
și consilierea primită, calendarul discuțiilor, înregistrări ale discuțiilor și detalii privind
termenii și condițiile convenite). Niciuna dintre aceste informații nu a fost însă pusă la
dispoziția Curții.

50 În plus, Ombudsmanul European a deschis, la 16 septembrie 2021, un caz cu

privire la chestiunea separată a refuzului Comisiei Europene de a acorda acces public la
schimbul de mesaje SMS dintre președinta Comisiei și directorul general al Pfizer care
a avut loc în timpul negocierilor preliminare. În raportul Ombudsmanului din
26 ianuarie 2022, se constată că modul în care Comisia a tratat această cerere
constituie un caz de administrare defectuoasă. Raportul recomandă 40 Comisiei să
caute din nou mesajele SMS relevante și „să evalueze, în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, dacă reclamantului i se poate acorda acces public la
acestea”.

39
Decizia C(2020) 4192 final a Comisiei.
40
Recomandarea Ombudsmanului European, cazul 1316/2021/MIG, 26.1.2022.
 34

Comisia a constituit un portofoliu diversificat de vaccinuri, dar, pentru

perioada 2022-2023, UE depinde în principal de un singur furnizor

51 Comitetul director a considerat că este important să existe un portofoliu

diversificat de vaccinuri bazate pe diferite tehnologii. Dezvoltarea vaccinurilor este un
proces complex și majoritatea acestora eșuează într-o fază timpurie de dezvoltare.
Investițiile într-o gamă largă de tehnologii utilizate pentru producția de vaccinuri
reprezintă un mijloc de limitare a riscurilor. Regatul Unit și SUA au adoptat o abordare
similară. UE a inclus opt vaccinuri candidate în portofoliul său, acoperind
patru tehnologii diferite de producție de vaccinuri (a se vedea anexa).

52 Până la 31 decembrie 2021, cinci vaccinuri fuseseră autorizate pentru utilizare în

UE și patru producători care acopereau două dintre principalele tehnologii de
producție de vaccinuri furnizaseră în total 952 de milioane de doze (figura 8).
Majoritatea dozelor de vaccin livrate utilizează tehnologia ARNm. Ponderea dozelor de
vaccin bazate pe ARNm administrate este în continuare mai mare, deoarece multe
dintre dozele donate unor țări terțe până în ianuarie 2022 proveneau de la
AstraZeneca și de la Janssen, ambele vaccinuri fiind bazate pe tehnologii cu vector
viral.
 35

Figura 8 – Proporția dozelor contractate în raport cu dozele livrate per

companie și cantitățile restante care trebuie livrate
1 243 de milioane de doze 1 477 de milioane de doze 1 905 milioane de doze
4 625 de
livrate rămase de livrat opțiuni neexercitate/
milioane de doze (31 decembrie 2021) (1 ianuarie 2022) contract anulat
contractate
(portofoliu
complet)
1%

60 Valneva

200 Novavax
11 %

300 Sanofi/GSK

127 73 200 Janssen

17 %

235 65 100 AstraZeneca

240 220 Moderna

405 (contract anulat) Curevac

641 859 900

Pfizer/
BioNTech
71 %

0% 20 % 40 % 60 % 80 % 100 %

Tehnologii pe
care se bazează
vaccinurile Tehnologie pe Tehnologie cu Tehnologie bazată Virusul care
bază de acizi vector viral pe proteine provoacă COVID-19
nucleici slăbit sau inactivat

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza contractelor și a datelor comunicate de ECDC.

 36

53 Portofoliul de vaccinuri a evoluat și depinde în foarte mare măsură de vaccinuri

bazate pe tehnologia ARNm până la sfârșitul anului 2023 (a se vedea figura 9), în
principal din cauza contractului de 900 de milioane de doze (cu 900 de milioane de
doze suplimentare opționale) încheiat cu Pfizer/BioNTech. Comisia a informat Curtea
că decizia de a se baza pe această companie a fost motivată de capacitatea acesteia de
a aproviziona în mod fiabil UE.

Figura 9 – Portofoliul inițial și portofoliul complet de vaccinuri al UE

+2 100

60 300

4 625 (+2 400) de

Valneva Pfizer/
milioane de doze
BioNTech
contractate
(portofoliu complet)
200 Curevac 405
Novavax

2 225 de milioane
de doze
contractate
(portofoliu inițial)

Sanofi/GSK Moderna
300 160

+300

Janssen AstraZeneca

400 400

Tehnologii pe
care se bazează
vaccinurile
Tehnologie pe Tehnologie cu Tehnologie bazată Virusul care provoacă
bază de acizi vector viral pe proteine COVID-19 slăbit sau
nucleici inactivat
% din portofoliul inițial
39 % 36 % 22 % 3%
% din portofoliul complet
71 % 17 % 11 % 1%

Sursa: acordurile preliminare de achiziție.

 37

Comisia a sprijinit executarea contractelor, dar a avut o marjă

de manevră limitată pentru a depăși dificultățile legate de
aprovizionare
54 După ce contractele au fost încheiate, Comisia a monitorizat executarea lor.
Curtea a examinat dacă Comisia a asigurat executarea în timp util a contractelor și
dacă a soluționat eventualele probleme care afectau aprovizionarea cu vaccinuri.

Comisia a acționat ca o punte între companii și statele membre în ceea

ce privește executarea contractelor

55 Comisia a achiziționat doze de vaccin în numele statelor membre prin intermediul

contractelor. Prin urmare, contrapărțile producătorilor în ceea ce privește plata,
bonurile de comandă, recepționarea dozelor de vaccin etc. sunt statele membre. Cu
toate acestea, Comisia a luat unele măsuri pentru a sprijini executarea contractelor
(a se vedea figura 10).

Figura 10 – Executarea contractelor: principalele activități ale Comisiei

Coordonarea Monitorizarea Coordonarea
procedurilor livrărilor și pauzelor în
administrative între remedierea livrare/
statele membre și întârzierilor reprogramarea
Monitorizarea companii (de livrărilor către Sprijinirea
dezvoltării exemplu, bonuri de statele membre donațiilor
vaccinurilor pentru comandă) efectuate de
a informa statele statele membre
membre către țări terțe

Echipa „Vaccinuri”
a Comisiei
Producătorii Statele
de vaccinuri membre

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

56 Pe măsură ce volumul de doze de vaccin livrate statelor membre a crescut,

Comisia a coordonat donațiile de vaccinuri cu scopul de a îndeplini angajamentul UE de
a dona 500 de milioane de doze unor țări terțe. De asemenea, Comisia a coordonat
amânarea sau accelerarea livrărilor către unele state membre pentru a evita
aprovizionarea excesivă sau deficitele. Aceste activități, deși nu toate fac parte în mod
 38
formal din acordul încheiat între Comisie și statele membre, au sprijinit executarea
contractelor și livrarea dozelor de vaccin.

În prima jumătate a anului 2021, UE s-a confruntat cu probleme legate

de livrarea vaccinurilor

57 Deficitele de aprovizionare cauzate de AstraZeneca și de Janssen în 2021

evidențiază provocările cu care s-a confruntat UE în încercarea de a face față
perturbărilor înregistrate în producție și în aprovizionare. Până la sfârșitul lunii
iunie 2021, AstraZeneca și Janssen livraseră fiecare câte o treime din volumele
convenite prin contracte 41. Pfizer/BioNTech și Moderna s-au confruntat, de asemenea,
cu perturbări în furnizarea de vaccinuri către UE, care au fost fie temporare
(Pfizer/BioNTech), fie s-au produs în a doua jumătate a anului 2021 și, prin urmare, au
avut un impact mai redus asupra aprovizionării generale (Moderna).

58 Majoritatea contractelor nu conțineau dispoziții specifice prin care să se acorde

prioritate livrărilor către statele membre. Din această cauză, Comisia nu a avut altă
opțiune decât să formuleze acțiuni în justiție împotriva producătorilor pentru că nu au
depus „toate eforturile rezonabile” ca să livreze vaccinurile sau pentru încălcarea
garanției că nu au semnat contracte care ar putea intra în conflict cu contractul
încheiat cu UE. Comisia a acționat în justiție AstraZeneca (a se vedea caseta 4), dar nu
și Janssen, care a comunicat Comisiei provocările cu care s-a confruntat și eforturile pe
care le-a depus în încercarea de a crește producția odată ce vaccinul său a primit
autorizația de introducere pe piață în martie 2021 42. În pofida acțiunilor Comisiei de
a sprijini calendarele de livrare sau de a asigura respectarea acestora, livrările de la
ambele companii au rămas cu mult sub volumele preconizate în 2021.

41
Sistemul de urmărire a vaccinurilor al ECDC (COVID-19 Vaccine Tracker).
42
Declarația Johnson & Johnson, 31.3.2021.
 39

Caseta 4
Comisia a acționat în justiție AstraZeneca pentru încălcarea
contractului
La 4 decembrie 2020, AstraZeneca a informat Comisia că nu va fi în măsură să
livreze, în primul trimestru al anului 2021, numărul de doze convenit în contract.
În primul trimestru din 2021, livrările au fost semnificativ mai mici decât cele
convenite (30 de milioane de doze în loc de 120 de milioane prevăzute în contract),
AstraZeneca prezentând explicații pe care Comisia le-a considerat incomplete și
nevalide. Contractul încheiat cu AstraZeneca nu prevedea în mod explicit măsuri
corective pentru o astfel de situație. Prin urmare, în martie 2021, Comisia a inițiat
o acțiune în justiție împotriva AstraZeneca, în temeiul legislației belgiene, pentru
întârzieri la livrare, și o altă acțiune în aprilie, solicitând o livrare mai rapidă și
o compensație financiară.
În iunie 2021, Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a statuat că AstraZeneca
încălcase în mod intenționat contractul prin faptul că alesese să nu utilizeze unitățile
sale de producție din Halix (Țările de Jos) și din Oxford (Regatul Unit) pentru
a aproviziona UE, acordând astfel prioritate aprovizionării Regatului Unit. Curtea
a dispus ca AstraZeneca să livreze 50 de milioane de doze de vaccin până la
27 septembrie 2021, în conformitate cu un calendar obligatoriu, și a stabilit
o penalitate de 10 euro per doză nelivrată până la data respectivă.
La 3 septembrie 2021, UE și AstraZeneca au convenit asupra unui nou calendar de
livrare a dozelor restante pentru perioada de până în martie 2022, cu obligații de
livrare mai stricte pentru AstraZeneca. Acest acord a condus, de asemenea, la
retragerea tuturor cererilor de despăgubire formulate de Comisie.

59 Deși livrările suplimentare de la Pfizer/BioNTech au permis UE să depășească

deficitul de livrări de la AstraZeneca și de la Janssen, aceste întârzieri au constituit un
factor care a avut un impact asupra amplorii și a vitezei vaccinărilor în prima jumătate
a anului 2021, când UE a fost mai lentă în vaccinarea populației sale decât Regatul
Unit și SUA (a se vedea figura 4). SUA, în special, aveau la dispoziție acțiuni juridice
pentru a asigura securitatea aprovizionării (a se vedea caseta 3).
 40

60 La 30 ianuarie 2021, UE a instituit un sistem de autorizare a exporturilor de

vaccinuri împotriva COVID-19 43, care a funcționat până la sfârșitul lunii
decembrie 2021 44. Acest sistem a permis Comisiei și statelor membre să urmărească
exporturile de vaccinuri și să le blocheze dacă, de exemplu, un producător de vaccinuri
nu își respecta obligațiile de livrare. Un transport a fost blocat cu ajutorul acestui
sistem 45. Blocarea exporturilor de vaccinuri este un instrument de ultimă instanță
pentru Comisie, care a subliniat angajamentul său de a exporta vaccinuri pentru
a contribui la combaterea pandemiei 46.

Comisia a creat un grup operativ pentru a sprijini lanțurile de producție

și de aprovizionare abia în februarie 2021

61 În februarie 2021, OCDE a atras atenția asupra faptului că există „un grad ridicat
de interdependență comercială între bunurile necesare pentru a produce, a distribui și
a administra vaccinuri”, iar „dovezile existente cu privire la capacitatea de producție
sunt limitate” 47. Președinta Comisiei a recunoscut că producerea unui nou vaccin este
un proces complex și a admis că, „în general, am subestimat dificultățile inerente
producției de masă” 48.

62 Grupul operativ al Comisiei pentru extinderea industrială a producției de

vaccinuri împotriva COVID-19 (TFIS) a fost înființat în februarie 2021, la opt luni după
ce comitetul director pentru achiziționarea de vaccinuri și JNT își începuseră
activitatea, la nouă luni după ce Comisia se angajase să analizeze posibilitatea de
a sprijini creșterea producției de vaccinuri 49 și la opt luni după ce Comisia evaluase
probabilitatea ca alte economii să impună restricții la export pentru vaccinuri. TFIS nu

43
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/111 al Comisiei.
44
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1728 al Comisiei.
45
Declarația președintei von der Leyen la conferința de presă comună cu președintele Michel,
25.3.2021.
46
Discursul președintei von der Leyen la lansarea Platformei belgiene Biopharma, 26.10.2021.
47
OCDE, Using trade to fight COVID-19: Manufacturing and distributing vaccines, 10.2.2021.
48
Discursul președintei von der Leyen în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European
privind stadiul Strategiei UE de vaccinare împotriva COVID-19, 10.2.2021.
49
Foaia de parcurs europeană comună către ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii
COVID-19, 17.4.2020.
 41
a fost creat special pentru a sprijini negocierile în curs, ci mai degrabă ca parte
a pregătirilor pentru lansarea Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență
Sanitară (HERA) 50, pentru a contribui la soluționarea problemelor legate de producție
care împiedicau extinderea producției de vaccinuri împotriva COVID-19. Printre
principalele activități ale TFIS se numără următoarele:

o identificarea și eliminarea blocajelor în producția de vaccinuri în UE;

o cartografierea capacităților UE de producție de vaccinuri de-a lungul întregului

lanț de aprovizionare;

o facilitarea parteneriatelor prin evenimente de stabilire de contacte în vederea

producției de vaccinuri și de mijloace terapeutice;

o asigurarea unei capacități de producție suficiente pe termen lung în Europa;

o sprijinirea accesului la vaccinuri și a eforturilor de partajare a vaccinurilor la nivel

mondial 51.

63 TFIS a cartografiat și a monitorizat producția de vaccinuri împotriva COVID-19

în UE, în principal prin întâlniri cu semnatarii contractelor, cu furnizorii acestor
producători de vaccinuri și cu autoritățile statelor membre. TFIS a efectuat cercetări
mai detaliate, inclusiv vizite la fața locului, cu privire la patru producători de vaccinuri
și la subcontractanții acestora, pentru a se asigura de existența capacităților de
producție și a rețelelor de aprovizionare ale acestora și pentru a evalua riscurile
potențiale la adresa capacității lor de a livra. În toate cazurile, cu excepția unuia, aceste
evaluări au fost finalizate cu doar câteva zile înainte de semnarea contractelor și, prin
urmare, prea târziu pentru a influența negocierile contractuale.

64 Prin comparație, atât Regatul Unit, cât și SUA au anticipat problemele de

producție și de aprovizionare mai devreme în cursul procesului, fie prin finanțarea
dezvoltării capacității industriale, fie prin mandatarea unor funcționari să monitorizeze
și să sprijine în mod activ eforturile de producție ale companiilor (a se vedea caseta 2 și
caseta 3).

50
Comunicarea Comisiei privind incubatorul HERA, COM(2021) 78.
51
Site-ul Comisiei Europene intitulat Task Force for Industrial Scale-up of COVID-19 vaccines,
accesat la 1.4.2022.
 42

65 Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de urgență pentru

contramăsuri medicale 52 prevede crearea de către Comisie a unor inventare ale
instalațiilor de producție relevante (inclusiv ale lanțurilor lor de aprovizionare) atunci
când măsura pertinentă din cadrul de urgență este activată. HERA va pregăti eventuala
activare a acestei dispoziții prin monitorizarea și cartografierea continuă a lanțurilor de
aprovizionare și a capacităților de producție relevante 53.

Comisia a contribuit la eliminarea blocajelor, dar amploarea impactului

său asupra intensificării producției de vaccinuri este greu de stabilit

66 Comisia a monitorizat și a cartografiat producția de vaccinuri la nivelul UE în

vederea identificării cazurilor în care producția și lanțul de aprovizionare cu vaccinuri
se confruntau sau riscau să se confrunte cu deficite sau cu blocaje. Ea a procedat astfel
pentru a contribui la rezolvarea acestor probleme și pentru a crește producția. Potrivit
Comisiei, cele mai critice lipsuri cu care s-au confruntat producătorii de vaccinuri din
UE în prima jumătate a anului 2021 au fost pungile pentru bioreactoare, filtrele și
tuburile.

67 TFIS a sprijinit producătorii de vaccinuri care se confruntau cu astfel de deficite,

precum și pe cei care căutau capacități de producție neutilizate sau de „umplere și
finalizare”, acționând ca facilitator, stabilind contacte între diferite întreprinderi și între
întreprinderi și autoritățile competente din statele membre. De asemenea, TFIS
a organizat reuniuni periodice cu omologul său din SUA pentru a contribui la atenuarea
deficitelor din UE legate de „comenzile prioritare” ale guvernului SUA vizând materiale
sau ingrediente necesare pentru vaccinuri (a se vedea caseta 3). Aceste contacte au
fost oficializate în septembrie 2021 prin crearea Grupului operativ comun UE-SUA
privind producția și lanțul de aprovizionare în contextul COVID-19 54.

52
Propunere de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea
furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de
sănătate publică la nivelul Uniunii, COM/2021/577 final.
53
Comunicarea Comisiei de prezentare a HERA, COM(2021) 576.
54
United States – European Commission joint statement: Launch of the joint COVID-19
Manufacturing and Supply Chain Taskforce, 22.9.2021.
 43 

68 TFIS a fost în măsură să joace un rol de facilitare și de sprijin în acest domeniu, 
dar amploarea impactului asupra obiectivului său declarat de „a crește capacitatea de 
producție a vaccinurilor în UE”55 este greu de stabilit. Creșterea capacității de 
producție a rezultat, într‐o măsură semnificativă, din deciziile comerciale luate de 
producători ca răspuns la contractele semnate cu Comisia și cu alți clienți, adesea 
înainte de înființarea TFIS. 

Comisia nu a evaluat achizițiile sale de vaccinuri împotriva COVID‐19 și 
nici nu a procedat la o analiză comparativă a acestora 

69 Până la sfârșitul anului 2021, eforturile UE de achiziționare a vaccinurilor 
împotriva COVID‐19 au asigurat, de la diferiți producători, doze suficiente atât pentru 
vaccinarea tuturor cetățenilor adulți din UE, cât și pentru efectuarea de donații către 
țări terțe. Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de urgență pentru 
contramăsuri medicale56 prevede posibilitatea de a activa o structură de achiziții 
publice similară celei utilizate ca răspuns la pandemia de COVID‐19 în cazul unor 
viitoare urgențe sanitare. 

70 Consiliul  și Comisia58 au publicat fiecare câte un document referitor la 
57

„învățămintele desprinse” privind COVID‐19 și sănătatea publică. Niciuna dintre cele 
două instituții nu a examinat performanța procesului de achiziționare a vaccinurilor, 
dincolo de rezultatul său general, pentru a identifica domeniile în care sunt necesare 
îmbunătățiri. Aceasta în pofida faptului că Consiliul a invitat Comisia să evalueze și să 
prezinte, în prima jumătate a anului 2021, un raport privind „achiziții[le] publice de 
contramăsuri medicale […] și Instrumentul de sprijin de urgență […] în ceea ce privește, 
printre altele, structura de guvernanță, transparența [și] schimbul de informații între 
Comisie și statele membre”. Propunerea Comisiei de regulament al Consiliului privind 
un cadru de urgență pentru contramăsuri medicale nu a fost susținută de evaluări ale 

                                                       
55
  Site‐ul Comisiei Europene intitulat „Strategia UE privind vaccinurile”, accesat la 
4 ianuarie 2022. 
56
  Propunere de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea 
furnizării de contramăsuri medicale relevante în situații de criză în cazul unei urgențe de 
sănătate publică la nivelul Uniunii, COM/2021/577 final. 
57
  Concluziile Consiliului privind învățămintele desprinse în domeniul sănătății în contextul 
COVID‐19, 18.12.2020. 
58
  Comunicarea Comisiei intitulată „Primele concluzii desprinse în urma pandemiei de 
COVID‐19”, COM(2021) 380. 

 
 44
impactului specifice sau de o consultare publică. Regulamentul propus prevede
o evaluare a dispozițiilor sale până în 2024.

71 Comisia nu a analizat în detaliu funcționarea și structura achiziției de vaccinuri la

nivelul UE pentru a înțelege ceea ce i-a permis să obțină doze suficiente și care au fost
riscurile pentru acest rezultat. De asemenea, Comisia nu a analizat acest proces în
raport cu alte sisteme de achiziții de vaccinuri pentru a identifica cele mai bune
practici. Comisia ne-a informat că nu a analizat informațiile disponibile în mod public
cu privire la clauzele contractuale ale producătorilor de vaccinuri obținute de țările
terțe pentru a identifica exemple cu privire la ceea ce UE ar putea urmări în cadrul
negocierilor viitoare pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării cu vaccinuri.
 45

Concluzii și recomandări
72 Curtea a examinat pregătirile Comisiei pentru achiziționarea de vaccinuri
împotriva COVID-19, precum și desfășurarea negocierilor și măsura în care negociatorii
UE au reușit să asigure atingerea obiectivelor UE în materie de achiziție de vaccinuri în
contractele pe care aceasta le-a semnat cu producătorii. Curtea a examinat, de
asemenea, măsurile corective pe care UE le putea utiliza în caz de perturbări ale
aprovizionării și modul în care Comisia a contribuit la sprijinirea producției de vaccinuri
pentru UE.

73 Curtea concluzionează că, prin semnarea de contracte cu o serie de producători

diferiți care acoperă diferite tehnologii, pentru a dispersa și a reduce riscul de eșec în
dezvoltarea vaccinurilor, UE a reușit să achiziționeze vaccinurile împotriva COVID-19 de
care avea nevoie.

74 Curtea a constatat că pregătirile UE pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva

COVID-19 au fost în cea mai mare parte eficace. UE a identificat vaccinurile ca fiind un
element esențial în lupta împotriva COVID-19 încă de la începutul pandemiei
(a se vedea punctul 18) și a luat măsuri pentru a crea un sistem de achiziții ad hoc,
special conceput, prin care să obțină vaccinuri pentru cetățenii UE. Cu toate acestea,
UE a început acest proces de achiziții publice mai târziu decât Regatul Unit și SUA
(a se vedea figura 4).

75 UE a trebuit să acționeze înainte de a dispune de date științifice clare privind

siguranța și eficacitatea vaccinurilor candidate (a se vedea punctul 30) și, prin urmare,
a ales să sprijine o serie de vaccinuri candidate în portofoliul său inițial. Portofoliul de
vaccinuri, care inițial era diversificat, este dominat de vaccinul Pfizer/BioNTech pentru
perioada 2022-2023 (a se vedea figura 8), despre care Comisia afirmă că este necesar
din motive de securitate a aprovizionării. Comisia și-a elaborat strategia privind
vaccinurile în primele etape ale pandemiei, într-un moment în care nu existau vaccinuri
împotriva COVID-19 pe piață (a se vedea punctul 24).

76 Negociatorii UE au reușit să asigure mai bine atingerea obiectivelor UE în materie

de achiziții de vaccinuri în contractele ulterioare pe care aceasta le-a semnat cu
producătorii de vaccinuri. Clauzele contractuale au evoluat în timp și, în comparație cu
contractele semnate în 2020, cele semnate în 2021 conțin dispoziții mai stricte cu
privire la aspecte esențiale, cum ar fi calendarele de livrare și locul de producție.
Negociatorii UE au adoptat o abordare flexibilă în cadrul negocierilor cu producătorii
 46
de vaccinuri, impunând o singură linie roșie de negociere: respectarea Directivei
privind răspunderea pentru produsele cu defect (a se vedea punctul 46). Clauzele
privind răspunderea și despăgubirile au rămas aceleași: statele membre au preluat de
la producători o parte a riscului financiar (și anume plățile compensatorii și costurile
juridice) legat de administrarea vaccinurilor. Acest lucru reflectă circumstanțele
excepționale existente la data la care au fost convenite aceste clauze. Comisia și
10 dintre cele 14 state membre care au răspuns la sondajul Curții doresc revenirea la
un regim de răspundere mai uzual după ce autorizația standard de introducere pe
piață va fi acordată.

77 Curtea a constatat că Comisia a avut o marjă de manevră limitată pentru a depăși

dificultățile legate de aprovizionare. Ea a acționat ca o punte între companii și statele
membre în ceea ce privește executarea contractelor (a se vedea punctul 56), dar nu
a analizat pe deplin provocările legate de producție și de lanțul de aprovizionare în
producția de vaccinuri până după semnarea majorității contractelor (a se vedea
punctul 63) și cele mai multe contracte nu conțineau dispoziții specifice pentru
a remedia perturbările în aprovizionare (a se vedea punctul 58). Comisia putea să
acționeze în justiție producătorii și într-un caz a făcut acest lucru (a se vedea caseta 4).
Comisia a creat un grup operativ pentru a sprijini lanțurile de producție și de
aprovizionare abia în februarie 2021 (a se vedea punctul 62) și, deși acesta a ajutat la
rezolvarea blocajelor, impactul său asupra intensificării producției de vaccinuri este
greu de stabilit (a se vedea punctul 67).

78 Un nou sistem de achiziții publice a fost instituit rapid și a permis constituirea

unui portofoliu diversificat de vaccinuri candidate pentru UE. Comisia a propus ca
abordarea privind achizițiile publice stabilită în contextul pandemiei de COVID-19 să fie
utilizată în continuare în cazul viitoarelor crize sanitare, dar nici raportul Comisiei, nici
cel al Consiliului privind „învățămintele desprinse” în urma pandemiei de COVID-19 nu
au examinat performanța procesului de achiziție de vaccinuri dincolo de rezultatul său
general. Comisia nu a studiat sistemele de achiziții publice ale unor țări terțe pentru
a identifica bunele practici (a se vedea punctul 71).
 47

Recomandarea 1 – Elaborarea unor orientări privind achizițiile

publice în caz de pandemie pe baza învățămintelor desprinse
După adoptarea Regulamentului privind un cadru de urgență și a Regulamentului
financiar revizuit, după consultarea autorităților statelor membre și a părților
interesate relevante și după evaluarea comparativă cu alte sisteme de achiziții publice
pentru a identifica bunele practici, Comisia ar trebui să elaboreze orientări privind
achizițiile publice în caz de pandemie și/sau învățăminte desprinse pentru viitoarele
echipe de negociere.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: un an de la adoptarea celor

două regulamente.

79 În urma izbucnirii pandemiei de COVID-19, UE pune în aplicare în prezent o serie

de noi măsuri de pregătire și răspuns în caz de pandemie. Prin urmare, aceasta își
asumă un rol mai important în pregătirea pentru pandemii și în răspunsul la acestea, în
special în domeniul achizițiilor publice (a se vedea punctul 69). În pofida faptului că
a fost invitată de Consiliu să facă acest lucru, Comisia nu a evaluat și nu a prezentat
rapoarte cu privire la achizițiile publice de contramăsuri medicale și la utilizarea
Instrumentului de sprijin de urgență (a se vedea punctul 71).

80 Noile competențe și activități ale UE nu au fost stabilite pe baza unei evaluări

ex ante a impactului (a se vedea punctul 70). Rămân de soluționat o serie de chestiuni
legate de procesul de achiziții utilizat de UE, cum ar fi identificarea competențelor
necesare în cadrul echipei de negociere a UE (a se vedea punctul 26) sau modul în care
UE poate contribui cel mai bine la soluționarea problemelor legate de lanțul de
aprovizionare și de producție (a se vedea punctul 68).

81 În pofida faptului că OMS consideră că exercițiile de planificare în caz de

pandemie fac parte integrantă din pregătire și în pofida sprijinirii de către Comisie,
începând din 2003, a unor proiecte de pregătire și răspuns la nivelul UE și la nivelul
statelor membre (a se vedea punctul 22), în prezent Comisia nu intenționează să își
testeze noile competențe în materie de achiziții publice de contramăsuri medicale prin
exerciții și simulări pentru a identifica și a remedia elementele care necesită
îmbunătățiri.
 48

Recomandarea 2 – Supunerea la teste de rezistență a abordării

UE privind achizițiile publice de contramăsuri medicale
Pentru a se alinia bunelor practici și pentru a contribui la evaluarea Regulamentului
Consiliului privind un cadru de urgență pentru contramăsuri medicale, Comisia ar
trebui:

(a) să efectueze o evaluare a riscurilor abordării UE în materie de achiziții publice și

să propună măsuri adecvate;

(b) să efectueze exerciții pentru a testa toate părțile cadrului său actualizat de
achiziții publice în caz de pandemie, inclusiv colectarea de informații și de date
operative, pentru a identifica eventualele deficiențe și elementele care necesită
îmbunătățiri, și să publice rezultatele.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: trimestrul 2 din 2024.

 49

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de doamna Joëlle Elvinger,

membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 6 iulie 2022.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte
 50

Anexă

Tehnologiile pe care se bazează vaccinurile împotriva COVID-19

din portofoliul UE

Gena Proteina
Gena Proteina
Spike Spike
Spike Spike

Tehnologii pe Acizi nucleici Vector viral Proteine Virus

care se (ARNm) (replicativ sau (atenuat sau
bazează nereplicativ) inactivat)
vaccinurile din
portofoliul UE
Descriere Vaccinul conține o Vaccinul este Vaccinul conține Vaccinul conține
moleculă numită compus dintr-un o versiune chiar virusul
ARN mesager alt virus (de produsă în responsabil de
(ARNm) care exemplu, din laborator a unei COVID-19, într-o
conține instrucțiuni familia proteine care se formă atenuată
pentru producerea adenovirusurilor), găsește pe sau inactivată.
unei proteine din care a fost suprafața
SARS-CoV-2, virusul modificat pentru a SARS-CoV-2
care provoacă conține gena (proteina Spike).
COVID-19. responsabilă de
producerea unei
proteine din
SARS-CoV-2.
Vaccinuri – Vaccin recent Vaccinuri Vaccinuri
existente care împotriva virusului împotriva gripei împotriva
utilizează Ebola sezoniere, a rujeolei, a
această papilomavirusului oreionului, a
tehnologie uman (HPV) și a rubeolei și a
hepatitei B (HBV) poliomielitei
Vaccinuri Moderna Janssen Novavax Valneva
candidate din Pfizer/BioNTech AstraZeneca Sanofi Pasteur
portofoliul UE Curevac

Autorizate Da: Da: Da: Nu:

pentru Spikevax (Moderna) COVID-19 Vaccine Nuvaxovid VLA2001
utilizare în Comirnaty Janssen (Janssen) (Novavax) (Valneva) face
UE? (Pfizer/BioNTech) Vaxzevria Nu: obiectul unei
Nu: (AstraZeneca) Vidprevtyn evaluări continue.
Curevac și-a retras (Sanofi Pasteur)
vaccinul CVnCoV din face obiectul unei
procesul de evaluări continue.
autorizare în
octombrie 2021.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor comunicate de GAO și de EMA.

 51

Acronime
APA: acord preliminar de achiziție

ARNm: ARN mesager

ECDC: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente

ESI: Instrumentul de sprijin de urgență

HERA: Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară

IFPMA: Federația Internațională a Producătorilor și a Asociațiilor Farmaceutice

JNT: echipă comună de negociere

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OMS: Organizația Mondială a Sănătății

SEE: Spațiul Economic European

TFIS: Grupul operativ pentru extinderea industrială a producției de vaccinuri împotriva

COVID-19
 52

Glosar
Acord preliminar de achiziție: un acord încheiat cu un furnizor pentru achiziționarea,
în viitor, a unei cantități specificate dintr-un produs.

Agenția Europeană pentru Medicamente: agenție a UE care formulează recomandări

independente privind medicamentele de uz uman și de uz veterinar, pe baza unei
evaluări științifice cuprinzătoare a datelor. Evaluările efectuate de agenție cu privire la
cererile de autorizații de introducere pe piață constituie baza autorizării
medicamentelor în Europa.

Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară: un

serviciu al Comisiei care a fost înființat pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul la
amenințări transfrontaliere grave în domeniul contramăsurilor medicale.

Autorizație de introducere pe piață condiționată: autorizație acordată de urgență

pentru punerea la dispoziție a unui medicament, chiar dacă cerința privind datele
clinice complete nu a fost încă îndeplinită.

Autorizație standard de introducere pe piață: autorizație de introducere pe piață

acordată de Comisia Europeană după evaluarea de către EMA a datelor complete care
confirmă că beneficiile medicamentului continuă să depășească riscurile asociate
acestuia. Inițial valabilă timp de cinci ani, autorizația poate fi reînnoită pe termen
nelimitat.

Grupul operativ pentru extinderea producției industriale de vaccinuri împotriva

COVID-19: o echipă înființată în cadrul DG GROW, cu implicarea mai multor servicii ale
Comisiei, pentru a sprijini creșterea capacității de producție de vaccinuri împotriva
COVID-19.

Instrumentul de sprijin de urgență: un instrument de finanțare gestionat direct de

Comisie, care îi permite acesteia să ofere sprijin în interiorul UE în caz de dezastre.

Măsură de limitare a răspândirii: acțiune sau politică de limitare a răspândirii sau

a transmiterii virusului SARS-CoV-2 în zone sau în comunități în care acesta nu s-a
instalat încă. Acestea includ măsuri de limitare a circulației persoanelor, de carantină și
de izolare, precum și cordoanele sanitare.

Operațiunea Warp Speed: inițiativa SUA de a dezvolta și a furniza 300 de milioane de

doze de vaccin împotriva COVID-19 până în ianuarie 2021.
 53
Pungă pentru bioreactor: un bioreactor de unică folosință este o pungă de plastic
fabricată dintr-un film polimer multistrat.

Regulamentul financiar: normele care reglementează întocmirea și utilizarea bugetului

UE, precum și procesele conexe, cum ar fi controlul intern, raportarea, auditul și
descărcarea de gestiune.

Vaccin candidat: vaccin potențial, aflat în curs de dezvoltare la data negocierilor între
UE și producătorul vaccinului respectiv.
 54

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61899

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=61899
 55

Echipa de audit
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale
cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune
aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și
concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în
considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau
de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă

a resurselor naturale, condusă de doamna Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi
Europene. Auditul a fost condus de doamna Joëlle Elvinger, membră a Curții de Conturi
Europene, sprijinită de: Ildikó Preiss, șefă de cabinet, și Paolo Pesce, atașat în cadrul
cabinetului; Nicholas Edwards, coordonator; Paul Stafford, manager principal;
Els Brems, auditoare; Aleksandra Melesko, asistență juridică, și Marika Meisenzahl,
auditoare și concept grafic. Judita Frangež a asigurat sprijin de secretariat.

De la stânga la dreapta: Aleksandra Melesko, Paul Stafford, Joëlle Elvinger,

Nicholas Edwards, Ildikó Preiss, Marika Meisenzahl și Paolo Pesce.
DREPTURI DE AUTOR
© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia

nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și
reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată
indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană
pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons
Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea
este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor
modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu
poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde
pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut

prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care
apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul
include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de

natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de
utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de

autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii
drepturilor de autor.

Figurile 1, 3, 5 și 6 – pictograme: aceste figuri au fost concepute folosind resurse de pe

site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de

proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate,
logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare
la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul
europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu
are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele
în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.
Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de
Conturi Europene.

PDF ISBN 978-92-847-8456-1 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/325475 QJ-AB-22-017-RO-N

HTML ISBN 978-92-847-8434-9 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/7350 QJ-AB-22-017-RO-Q
 58

UE și-a lansat strategia de achiziții de vaccinuri în iunie 2020. Până

la sfârșitul anului 2021, aceasta semnase contracte în valoare de
71 de miliarde de euro, asigurând un număr de până la
4,6 miliarde de doze. Curtea concluzionează că UE a asigurat un
portofoliu diversificat de vaccinuri pentru statele membre, deși
a început achizițiile mai târziu decât Regatul Unit și SUA.
Contractele semnate în 2021 conțin dispoziții mai stricte cu privire
la aspecte esențiale decât cele semnate în 2020. Curtea
a constatat că Comisia a avut o marjă de manevră limitată pentru
a depăși dificultățile legate de aprovizionare și că amploarea
impactului său asupra intensificării producției de vaccinuri era
greu de stabilit. Recomandările Curții se concentrează pe
necesitatea de a valorifica învățămintele desprinse și de
a desfășura exerciții pentru a testa cadrul actualizat al UE de
pregătire pentru pandemii.

Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul

articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE.