CARTEA A DOUA CATRA CORIN A SFANTULUE APOSTOI. CAPITOLUL 1 Méangderea A postolakua tn suferintd. Apdrarea se de truinuirile de nesta- tornicie. avel, prin vointa lui Dumnezeu, noi ja pagani, jari, ei la cei taeati imprejur; 40. dard numai s& ne aducem aminte de cei siraci, ceeace m’am si silit 8& fac intocmai. 11. Cand ins& a venit Petru la Antichia, m’am impotrivit lui pe fata, cAci era vrednic de in- fruntare. 12. Pentruc&i inainte de a veni dela lacov niste trimisi, el mAnea cu pa- ganii; iarA dac& au venit aceid, se ferea si Se O5e- bea de ei, temandu-se de cei tieti Imprejur, | 18. Si impreund cu el si fitirniceau si ceilalfi judei, incat si Varnava a fost tarat in fAt&rnicia Jor. 14, Dar cand am vazut ca nu calc& drept, dupa adevirul Evangheliei, ara spus lui Petru in fata tu- turor: Dac& tu, iudeu fi- ind, trAesti ca paganii si nu ca iudeii, la ce silesti pe pagani si trieascd ca iudeli ? 10, FWapt. 24, 47. Rom. 15, 26. 1 Cor, 16, 1, 2 Cor, 9,1. 12 Fapt. 21, 20. a4, Fapt. 21, 20. 15. Fapt, 10, 28. NOUL TESTAMENT 15. Noi sunter indg din fire, iar nu paczito; din pagani. 316. Cu toate acesteg gtiind ch omul au ge mantueste prin faptele cerute de poruncile Tere} ci numai prin credinta iy Tisus Hristes, am creziyp gi noi in Tisus Hristos, é s& ne méantuim prin ore dinta in Hristos, iar ay prin faptele cerute q poruncile legti; c&ci prin faptele cerute de lege iy purtdtor de trup. 17. Dac& ins&, ciutang si ne mantuim prin ee dinta, in Hristos, ne-ahy afia, si tnsine pacatosi oare aceasta ar inseny cé Ffristos este slujit pacatului? Nicidecum, 18. Caici dac& Zidese rag celece am darani atunéi singur pe sing m& invinovatesc. 19. CAci eB prin le am murit pentru lege; ¢a si, trese pentru Dum zeu. 20. Rastignitu-m'at impreund cu Hristos si 16. Fapt. 41. Tit, 3, 17, Rom. 19. Rom. 16, 1 Petr.yomnak:traesc eu, og irdeste in rai- ack tresc acums j, trdesc prin cre- n Hil: lai ~Dum- are m’a lubit $i — pe: Sine pentru yo lepad Harul lui geo dar dace’ yea. se: dobandeste ge, atunci degeaba “Eistos. te primit prin Credinga tuk mtd ti § Dumae- nepri- ti, cine va ade- au va stipuneti yoi, rora Tisus Hri- t-mugravit asa, siar fi rastig- aceasta Vvo- dela voi: prin 899 primit Duhul, san prin ascultarea cu credinti. a invatdiuret Huanghetiei? 3. Asa de nepriceputi sunteti, incat inecepand cu duhul, acum ispraviti cu trupul? 4. Oare inzadar ati su- ferit atata? Si de ar fi numai inzadar? 5 Celee vA d& Duhul si face minuni intre yoi, oare prin faptele cerute de lege face acestea, sau prin agcultarea de cre- dinta ? 6. Avraam a cregut iui Dumnezeu gi aceasta i s’a socotit ca dreptate. 7. Sh stiti dard, ci cei- ce cred sunt fii Tui A- vraam. 8. Si Scriptura, preva- zind ci Dumnezeu avea, si mantuiascé pe pigani prin credintd, a prevestit lui Avraam, Zicand: in- tru tine se vor binecu- vanta, toate popoarete. 9. Aga dara ceice cred se binecuvinteazé cu cre- dinciosul Avraam. 10. Tar cati se spriji- nese pe faptele cerute de lege, se afla, sub biestem; 6. Fac, 15, & Rom. 4, 3 Jac. 2, 28. 7, Joan, 8 39, & Fac, 12, 3.NOUL 566 e@iici seris este: blestemat e tot celce nu face ne- contenit toate cele scrise in cartea legii. 41, Si c& prin lege ni- menea nu se indrepteaza inagintea lui Dumnezeu, aceasta e lamurit, pen- trucé celce crede, prin credinta trieste. 12. Legea ins& nu intemeeaza pe credinta, ei c& celce o implineste, acela prin ea trdeste. 18. Hristos ne-a ras- cumparat din blestemul jegii, facandu-Se blestem pentru noi, — c&ci scris este: blestemai e tot cel spangurat pe lemn, id. pentruca binecu- vantarea dat& lui Avra- am s& se reverse prin lisus Hiristos asupra pa- ganilor st aga noi si pri- mim prin credinta Du- hul, Care ni se fagaduise. 15. Fratilor, omeneste vorbind, chiar un testa- ment intdrit de un om wimenes, nu-l schimba, nici nu-i adaogi nimica. i6. Lui Avraam tnsé se 10, Deut. 27, 26. Ier, 41, 3. ii. Rom, 1, 17, Evr, 10, 38. Avac 2, 4, 12. Lev, 18, 5. 18, Deut, 21, 28, Rom. 8, §, 1 Petr. 2, 24, si seminfel lui B s’au dat alste fagaduinte. Mu goo zice ,,Si semintelor', g, despre multe, ci ca deg: pre una: ,,Si Semintej tale, care este Hristos 17. Vreau s& zie dag) c% testamentul cel dog. pre Hristos, pe care J. intérit Dumnezeu ma inainte, nu l-a destiintat, legea, care a venit quips patrusute treizeci de ane, incaét fagaduintele s4- SE fi pierdut puterea. 48. CAci dacd mostenj yea e dupa lege, atung nu mai e din faghcuingg: lui Avraam ings i. déruit Dumnezeu mogt nirea dupa fagaduinta.. mai pe urmi, din pricin abaterilor, ca sé shujeq: sed de ciléuad pani, 1 venirea Semintei ctriga: fusese dat& fagaduing: si ea g’a dat prin inge) gi prin mana unui mij lacitor. 20. Dar unde e unit acolo nu-i mijlocitor: Gal, 2 2. Rom, 8,'17 |. Hp. 18, 8. apt. 7, 38au Tash este unul. eci lerea. este ea. otivaica faeaduin- Duwanezeu? im. Gacl daca s’ar fegé, care s& a viata, abuncea sub pikcat, fapaduinta si se didciosilor prin fa Lists Hristos, jndinte de ve- medinter noi ait si sub strijuirea, aidan timpal cand isecarate ere- sa dara: legea a ue Wolo cAlaiuza, es ducd la Hris- ao ne mantuimn Ents; a Vvenirea cre- “ni mai sun- ovata. cAlauzei, Ee prin: credinta istos. toti sun- i Dumnezeu. CARYHA: CATHM GALATENT 564 28. mu mai e nici Tudeu, nici Min, uu mai e ‘niet réb, nici sichod, nu mai e nici parte birbateasca, nici parte femeeascS, ciel in Hristos Tisus voi toti una sunteti. 29. Tar dacd sunteti ai hui Hristos, iat& cd s%- manta lui ‘Aveaam sun- teti, si deci mostenitori dupa ‘fhpiduints. CAPITOLUL 4. Cel mic este mostenitor, Robt legli gi flit bet Dum- nezen. Sara si Agar sunt icoana celor dowd Festamente. Vi mai spun insi, st acéea: mostenitorul, cat& vreme e copil, mi- car c& e stipan pe toate, prin nimic nu se deose- beste de rob, 2. ci e sub epitropt si ingrijitori panala, vremea randuita de tatal shu. 3. Tot aga gi noi, cand erain prunci, eram robiti sub stihiile lumii; 4, jar cAnd a venit pli- nirea vremei, a trimis Dumneteu pe Fiul sau, 28, Toan, 17, 21. Rom. 10, 12, 20, Efes, 3, 6SOUL Unulniscut, care s’a né- seut din femee si 4 fost supus sub lege, 5%, ca sh riscumpere pe cei de sub lege, pentruca ‘noi si dobandim infierea. 6, Iar c& sunteti fii, a trimis Dummezeu in ini- mile voastre Duhul Fiu- lui Siu, care striga: vava, adecé ,,Tatat™ 7. De aceea tu nu mai esti rob, ci fiu; si daca. esti fiu, atunei esti si mo- stenitor al lui Dumnezeu prin Tisus Hristos. 8& Dar atuncea voi, ne- cunoscind pe Dumnezeu, slujeati celorce nu sunt dumnezei din fire; 9. acum insd, dupace ati cunoscut pe Dumne- zeu, sau, mai bine, dupaé- ce ati fast recunoscuti de Dumnezeu, pentru ce vi intoarceti iarag la stihiile slabe si sArace si voiti s& intrati din nou in robia lor? 10. Tineti zile, luni, vremi de serbare gi ari. 11. M& tem dara s& nu ma fi ostenit degeaba la voi, 12. Va rog, fratilor, fiti 4. 1s. 7, 14. Luc, 1, at. 5.Rom. 8, 15. 7, Gal, 3, 29. & Bfes. 2, 12. THIS TARE IN rc ca mine, c& si eu am fost ea vai. : 18. Cu nimica nu ro’atj obijduit: stiti doara, of: de si cénd am propoyg duit Ia voi intdia cap, eram suferind cu trupuyl; 14, totugi n’ati detail mat cercarea. ce-0 pir: tam Tn trupul teu, nig nu vati ingretosat dé: ea, ch m’ati primit ca pe, un inger al lui Dumné. zeu, ca pe Hristos Tisug 15. Unde este dar feri: cirea voastra.? Céci mar. tur vi sunt, ¢&, de s’q fi putut, v’ati fi sces och si mi i-ati fi dat mie. 16. Aga dar& ajuns-ay oare vrajmasul vostri pentrucé vam grit ‘2. adevarul? 17, Oamenti aceia vy; ravnese nu cu gdnd bun ci voese s& va razletease: de noi, ca si-i doriti pe ¢i, 18. Bine e 8& doriti bi nele totdeauna, iar m numai cand sunt de fat la voi. 19. Fetii mei, pentr care din nou sufar dure. rilo nasterei, pana ces a 1 cer. 418; io" eet 42, & HB. 2, Eyr,part inv voi Hri- ig: dorisa fiu acum ia vol: gi s&-noi jasul, cici sunt it. do. voi. neti-rmi voi, cet- i s& fifi sub lege: _aualti: legea? “acl /sorig este: A- -awut: doi feciori: £ dupa trup, iar een Sloboda s°tt W dup& fiedduinta. wsele. acested au eles. Aceste doud mt cele: dou’ tes- unul de pe Sindi,-care na- re a fi ix robie wit prin Agara; 4 Apara insamnd Sinai;-care e in ‘aspunde Teru- de acum, pen- & cu copli sti ris este: ,,Ve- Ge Ub} 2h, 2, CARTHA CATRE GALAPENT 863 seleste-te, stearpa, care nu nagti! Glisueste si strigi, ceeace n’ai simpit dureri de nastere, c& mai multi sunt titi celei parA- site, decaf ai celei ce are barbat", 28. Noi, fratilor, sun- tem fiii fag&duintei, dupa ABAAC, 29. Dar precum atun- cea cel nascut dupa trup prigonea pe cel naseut dupa& duh, tot aga si a- cum. 30. Dar ce zice Scrip- tura? Izgoneste pe roa- b& si pe fiul ei, pentrucd fiul roabei nu va fi mo- gtenitor impreund cu fiul celei slobode. 51. Deci, fratilor, noi nu suntem fiii roabei, ci ai celei slobode. 32. Stéiruiti dar in slo- bozenia, pe care va da- ruit-o Hristos, si nu va supuneti iar sub jugul robiei, CAPITOLUL 5, Stdruirea in libertatea crestind. Legea se dest- 27. Is. 51, 1. 29. Pac. 21, 9. 30, Fac. 31, 10. 31, Gal, 3, 28,NOUT vdrseste prin credintd hnebir e 5 fintenie. ata eu, Pavel, vé spun: dac& vi, veti thea im- prejur, Hristos nu va va folosi nimic. 2, Si tar marturi- sese fiecdrula din ceice se tae imprejur, ca a- cela e dator s& implinea- se’, toat& legea. 3. Voi, cel ce voiti s& vi mantuiti prin lege, ati ramas fara Hristos si ati cazat din har, 4, jar not asteptam si nidajduim s& primim mantuire dela credinta prin Duhul. 5. Caci in Hristos Tisus nici taerea imprejur poa- ta ceva, nici net&erea tm- prejur, ci credinfa, care luereazé: prin dragoste. 6. Mergeati bine Cine wa oprit ca sa nu vai su- puneti adevarului? 7. Sfatul acesta nu este dela celee v’a chemat. 8 Putina dospitura dospeste tot aluatul. 9. Din mila Domnului, Fac. 15, 10. 1 Petr. 2, Gal, 2, 2h. Rora, 5, 6, Rom. 2, 29, 1 Cer. 6 & 16. SPA THES TAMING ma bizui pe voi, vel cugela altmaintr . 10. iar ceice wat culby, r& pe voi, oricine ar va purta osanda. 11. Dar daca eu, lor, tAeres, imprejur, pentruce ag mai fi rig nit? Atunci sminteaiy crucii ar conteni. 12, O, de svar castra ti caltea ceice va tulburg 13. Fratilor, voi ati fos chemati s& Ziti bert; gg libertatea voastr’ s¥ x ei trupului, ci s& slajiti vi alttia ctt dragoste. 14. Caci toata legeg cuprinde intr’un sing cuvant si anume: ,,S&j besti pe aproapele tau pe tine insutil 15. Iar dac&i vi mig cati gi va mancati un pe altul, bagati de sean 8& nu v&é nimiciti uul altul. 16. De aceea. va zic: mati duhului si nn vi mai implini pottele trap dud; il. 2 Cor, i, 23. ie 1 Cor. 8,°9. 1 Pet: 44, Mat. 5, 43, Mare, al, Rom ie. 8 Tac. 22:8 Lev, £8, 5miruce tcipul: pof- ite, decat: duhul, Haunul pofleste alta de~ aul; ele-sunt pro- eunubk-altiia, incat faceti ce doriti. dace: voi vi ca- de-duhj; nu imai sub. lege. taptele trupulul se . Ble sunt: rasdes- g;.-/ desfranarea, ja, aprinderea, ehinarea la idoti, ria, dusmania, cer- gavistia, m inia, je, neinteleger: teléle, : eresurile, a, uciderile, be- mpatarea si al- nenea: acestora. fuarea- aminte, atras. si mai Boeeice fac ue acosted, nu vor mparatia lui roada. Duhului Hrea,- bucuria, linga. ribda- 6a, Milostenia, jandeta, infra~ elon riva: acestora. CARVHA CADRE car. nu este lege, 24, Ceice sunt ai iui Hristos si-au ristipnit trupul impreuna cu pa- timile si cu poftele. 25. De tr4im cu duhul, sub povaia duhului si si umblim. 26, $4 nu alergam du- p& slav§ degarté, unii pe altiy int&ératand, unii pe altii pizmuind! CAPITOLUL 6. Prati rdidciti trebue moangdenti, Crucea este lauda lité Pavel. 4ratilor, de-ar si cidea vreun om in yreo gresaid, voi, cel duhoy- nicesti, indreptati-l pe unul ca acela cu dvhul blandetei, pazindu-se fie- care pe sine si nu cadd in ispita. 2. Purtati sarcinele u- nul altuia, si aga pliniti legea lui Hristos. 8. C&ci de se socoate cineva c& e ceva, nimica fiind, acela se amageste pe sine insusgi. 4, Sa-si cerceteze fie- care fapta sa si va avea 26, Filip. 2, 3 1,1 Cor. 10, 1g. a loan, 18, 34. 1 Tes. 5, B Cer. 8, 2,lauda numai in sine, iar nu in alti, 5. pentrucd fiecare-gi va purta sarcina $a. 6, Celee primegte i inva- tatura sh facd si el parte celuice-l invatS din toate bunatatile sale. 7, Nu vi amagiti, Dum- nezeu nu poate fi batjo- corit, Ce va samana o- mul, aceea va gi secera. gs. Celce samané& in trupul s&u, din trup va se- cera stricaciune; iar celce saming tn duh, din duh va secera, viatéi vegnica. 9. SA nu ne ingrevem a face binele, c& la vre- me vam secera, dac& nu vom cidea cu duhul. 10. Asa dara, cat avem vreme, st facem bine tu- juror, dar mai ales celor- ce sunt ai nostri dupa credinta. £1. Vedeti cu ce litere vam scris eu cu insusi mana mea! 12, CAti doresc s& se laude cu trupul, va silesc si vi tieti imprejur, nu- maj ca sa nu fie prigo- niti pentru crucea Jui 5, Rom, 14, 12. 2 Cor. 3, 8. oe Rom, 15, 27. 1 Cor. "7, Rom, 2 6 9 Mat, 24, 18 2 Sea, 8 Hristos; 18, ciici ins&si ceive gq tac imprejuz PU pizese: legea, daz voese s& y3 taéeti imprejur, ca 88 sg Jaude en trupul vostrué 44, eu ins ou voegs g§ ma& laud dec&t numai ci erucea, Domnului nostry Tisus Hristos, prin care, pentru. mine, lum é rastigmita si eu sunt rye stignit in ce priveste In mea. 15. Pentruch in Hrige tos Jisus nimic nu pré tueste, nici theresa impre jur, nici netferea impre jur, ci namai faptura c¢; noua. 16. Pace si mila peste ceice se poarté dy pi regula aceasta si p ste Igreilul lui Dum zeu. 17.Incole nimenes, -§ nu-mi faci suparare,.¢ eu ranele Domnului ni stru Lisus Hristos le po pa trapul meu. eu duhul vostru, fratito Amin. 13. 14, Rom. 6, 6, 16. Gal, 5, 6. Col. 3, 1h 316. Ful, 3, 16. U2 Cor 4, 16,PETOLUL 1. Binecuvantirie eu. prin Hri- roaydé pen- pucio st megel,. apostol is Hristos, vd oud, sfintilor ‘feg ‘Si celorce igus’ Hristos, ‘pace dela ‘afl nostru, Tatal Dom- -Hsus Hris- iecuvantéiri 2:Cor, 1, 4. 2:Cor, 1, 3. a0Tim. 4, 9, ARYEA CEA CATRE EFESENI . A PANTULUL APOSTOL PAVEL dubhovnicesti prin Hris- tos, 4. de vreme ce ne-a a- les prin El mai tnainte de intemeerea lumii, ca prin iubire s& fim sfinti si f4- ré prihand inaintea Sa, 5. hotérand de mai inainte din a Sa buna- voint&é s& ne infieze prin Jisus Hristos, 6. spre lauda slavei ha- rulut Séu, cu care ne-a aaruit prin Cel Tubit. 7. In Acesta avem ras- cumpararea, prin singele Lui, si iertarea padcatelor, dup& multimea harului Lui, &. pe care ni l-a daruit din belsug' in tot felul de infelepeiune si pricepere, 9, descoperindu-ne tai- 6, Mat. 3, 17, Rom. 5, 15, 7 Rom. 3,