Cercetătorii au descoperit că 164 de milioane de oameni din Europa au

probleme precum depresie şi anxietate, bărbaţii fiind mai predispuşi la

dependenţa de alcool.
Anxietatea s-a dovedit a fi cap de listă, 14% dintre cetăţenii Uniunii
Europene suferind de aceasta mai mult de un an de zile.
Mai mulți psihologi americani susțin că, cel puțin ultimele decenii
parcurse de societatea contemporană fac parte din ceea ce s-ar numi “era
anxietății”, din cauza raporturilor sociale extrem de reduse și a
sentimentului de nesiguranța care-i copleșește în special pe tineri.
Anxietatea face parte din viața noastră.La nivel scăzut este necesară,
acționând ca un motivator pentru acțiunile noastre (tracul la actori), însă
cand depășește un anumit grad de intensitate, considerat optim, individul
devine incapabil de a realiza sarcinile propuse, alunecând spre patologic.
Tocmai datorită locului privilegiat pe care anxietatea îl ocupă în viața
noastră, consider că acestei probleme este necesar să i se acorde o
atenție deosebită.
Viața școlară este încununată de succes și esec iar dansul dintre
diferetele stări emoționale care ne străbat condiționează performanța
școlară la tineri și adolescenți.
Anxietatea face parte din viața noastră.La nivel scăzut este bună, chiar
necesară, acționând ca un motivator pentru acțiunile noastre (tracul la
actori), însă cand depășește un anumit grad de intensitate, considerat
optim, individul devine incapabil de a realiza sarcinile propuse, alunecând
spre patologic. Tocmai datorită locului privilegiat pe care anxietatea îl
ocupă în viața noastră, consider că acestei probleme este necesar să i se
acorde o atenție deosebită.
Viața școlară este încununată de succes și esec iar dansul dintre
diferetele stări emoționale care ne străbat condiționează performanța
școlară la tineri și adolescenți. Iata marturisirea lui Erik, student: ” Cand
iau cuvantul intr-un grup, este ca si cum m-as lasa in gol fara plasa. Toate
privirile sunt orientate spre mine, dar daca o sa cad, nimeni nu o sa ma
planga, in niciun caz cei care stau solid pe locul lor…”.
In astfel de situatii identificam anumite manifestari precum:
Agitatia fara norma a subiectului ca rezultat al supraevaluarii situatiei ,
stare ce favorizeaza dezorganizarea situatiei;
Blocajul conduitei insotit de absenta raspunsului , ca o manifestare
ultraparadoxala (freezing) generata de o maxima stimulare;
Poechilotimia este o forma pe care o intalnim in confruntarea subiectului
cu ambianta. Ea reprezinta un comportament de aderare la
caracteristicile tensional emotionale ale ambiantei, insotit de modificarea
sau anularea raspunsurilor emotionale specifice ale persoanei. Este vorba
despre o permeabilitate afectiva, caracteristica personalitatii de tip
isteric.
Alte cauze ar putea fi: un parinte bolnav (surprinzator, uneori refuzul
scolar apare dupa insanatosirea parintelui); parinti divortati sau conflicte
permanente intre parinti; moartea unei persoane din familie cu care
copilul era prieten ; mutarea dintr-o locuinta in alta in cursul primului an
de scoala; gelozia pe un frate/sora mai mic/mica ramas/a acasa cu unul
dintre parinti; parinti ingrijorati excesiv pentru copilul lor din diverse
motive (de ex. probleme de sanatate).
Psihologul HANS ZULLIGER (1972) in cartea sa L’angoisse de nos
enfants, prezinta cazul unor copii admonestati , abuzati emotional de
profesorii lor. S-a constatat ca, acesti copii erau atat de infricosati, incat
realizarile lor scolare erau foarte scazute. Pa baza unui studiu
longitudinal, ZULLIGER costata ca intre 12-18 ani, apar cote de varf ale
anxietatii la populatia de adolescenti asistati. Momntul maturitatii il
considera decisiv pentru evolutia ultarioara a copilului, spre atenuarea
cotelor anxioase sau spre accentuarea lor, imbracand aspecte patologice.
Studiile interculturale privind anxietatea scolara au constatat ca scolile
germane sunt inalt generatoare de anxieatate stres (52% din elevii
examinati prezentau simptome de anxietate) in comparatie cu celelalte
state din Europa unde procentul nu depaseste 32%. De astfel in anumite
culturi sunt devalorizate valorile individuale si impusa conformitatea la
cultura grupului, fapt ce modifica perceptia copiilor despre scoala si
totodata caliatatea vietii academice.
Nick Ialongo şi colab. (1994) au dezvoltat un studiu epidemiologic pe un
grup de 1197 copii din clasa I şi au constatat că simtomelede anxietate
raportate de către copiierau stabile pe o perioadă de patru luni. Starea de
anxietate a fost în mod semnificativ asociată cu rezultatele şcolare mai
slabe. Copiii care au obţinut scoruri ridicate de anxietate au fost 7,7 şi 2,4
ori mai predispuşi a se clasifica printre elevii cu rezultate slabe la
învăţătură. Aceşti copii au fost studiaţi pe o perioadă de patru ani şi
jumătate, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că manifestările de
anxietate în clasa întâia prevedeau în mod semnificativ apariţia acestor
manifestări în clasa a cincea, iar acei copii (anxioşi) se încadrau ăn grupul
celor cu rezultate mai slabe la învăţătură.
Nick Ialongo şi colab. (1994) au dezvoltat un studiu epidemiologic pe un
grup de 1197 copii din clasa I şi au constatat că simtomelede anxietate
raportate de către copiierau stabile pe o perioadă de patru luni. Starea de
anxietate a fost în mod semnificativ asociată cu rezultatele şcolare mai
slabe. Copiii care au obţinut scoruri ridicate de anxietate au fost 7,7 şi 2,4
ori mai predispuşi a se clasifica printre elevii cu rezultate slabe la
învăţătură. Aceşti copii au fost studiaţi pe o perioadă de patru ani şi
jumătate, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că manifestările de
anxietate în clasa întâia prevedeau în mod semnificativ apariţia acestor
manifestări în clasa a cincea, iar acei copii (anxioşi) se încadrau ăn grupul
celor cu rezultate mai slabe la învăţătură.
Din punct de vedere educational, anxietatea este vazuta ca un mecanism
de aparare in situatiile amenintatoare. Anxietatea poate interactiona, de
asemenea, cu invatarea prin faptul ca elevii anxiosi sunt usor distrasi de
aspectele mai putin importante ale sarcinii, avand astfel dificultati in a se
concentra asupra aspectelor importante ale sarcinii. In acest sens, E.
Gaudry si C. Spielberger (1971, apud. Pearson si colab. 2001) au studiat
comportamentu levilor anxiosi care percep ca amenintatoare experienta
orelor de curs, din cauza ca au experimentat si asteapta esecul sau
pentru ca anticipeaza consecintele negative ale acestora. Acesti
cercetatori au aratat ca elevii cu un nivel inalt de anxietate se angajeaza
in sarcini care implica riscuri mici si nu ii supun autodeprecierii. Autorii
afirma ca acesti elevi apeleaza la fantazare ca forma de evadare din
anxietate. Astfel s-a contatat ca unii elevi isi impart atentia intre
materialul ce trebuie prelucrat si preocuparea pentru propria anxietate.
Dar haideti sa ne punem pentru un minut si in pielea profesorilor. Cati
profesori nu se tem de datoria de a tine un curs? In spatele atitudinii
severe se ascunde adesea o teama de ” a nu stapani clasa”.
Iata cateva solutii propuse de noi pentru depasirea anxietatii scolare:
parintii trebuie sa asculte cu grija si rabdare temerile copilului legate de
scoala, de anumiti profesori, incurajarea copilului de a confrunta cu
stimulul care-i provoaca teama (profesorul), apelarea la consilierea
suportiva adecvata pentru astfel de situatii. Voi ce solutii propuneti ?
Bibliografie:

Andre, C., & Patrick, L. (2001). Cum să ne eliberăm de frica de ceilalţi. Tracul,
timiditatea, inhibiţiile, fobia socială. Bucureşti: Editura Trei (Trad. C. Irimia).

Nut, S. (2003). Anxietate si performanta la tineri. Timisoara: Editura

Eurostampa.

Haddou, M. (2003). Cum să spui “nu”.

Chelcea, S. (2009). Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România-o

schiţă psihosociologică. Sociologie Românească, (04), 03-18.