Professional Documents
Culture Documents
Roland Barthes-Mitologii
Roland Barthes-Mitologii
MITOLOGII
Traducere, prefatA $i note de Maria CARPOV
BCU Cluj-Napoca
~~ oJ~J,I.
INSTITUfUL EUROPEAN
1997
Le moade Of) /'on catc/JC a fost publicat in Esprit.
L'Eaivain en vacances. in FraJJCC--Observateur, iar celelalte
m.itologii in Les LctlrCS Nouvelles.
. 7479 3 SINTEZE
15
..
1
(
Mituri ~i semiologii
l
men(iooat, care ar trebui sA prezinte nll111Arul ofetind o primA
modalitale de orientare a Jecturii, aminl~te autosituarea pe care
$i-o fJcca Bartbes1 acunci clnd sUS{inea cA opera sa cste nwt:atA
de trei preocupMi: , obsesia politicA ~ morall", ,,micul delir
$tiinrifjc", In s~it, ,,practica ~tului". AceastA eterogenitate
poate fi ibsA redu.sA 1a un obiect constant, limbajul, $i. ca dcrivat
sau extcnsie a acestuia, discursul. ConsratAm temeiul acestci
autosilJJAti parcurgind int:reaga opcm bartbcsianl, dar o aJJim
$i ca program, dacA ne mcoarcem Ja una din JucrtJrile de debut,
cu un titlu mai mult decft fericit, Le degre 7bo de 1'6criturc,
Roland Barthes, M ytlrologies, Editions du S et'til, 19!17 la wma unnei, o mitologie a discursului literar.
Rohnd B.trln(•<;, Mitologii, Institutul European Ia$i, 1997
~ B N 973 5tH> 0!)5-4 PRINTED IN ROMANIA
' Roland 8arthe; par Roland Batches. L'Avennue ...Cmiologiquc,
Edition'\ du Seuil, P..uis, 1985.
6 ROLAND BARTHES MITOLOGJJ 7
sirJt undc specific fran('UZqti, generate de realitA[i francezc; de . ccle ale mitologulw,. Jar
. CJtlt
. . orul are posibi-
aici decurgc o opacitacc a textuJui pe care doar cei inipap o sibl, s1 nu ~tAm, cfapl pe contul slu (de cititor), cootes~.
destraml, o cxclusivitatc de clan, de mare familie, cum avca li181c:' ~ veri_!ie% ':: cu autorul acesLor Mitologi~.' ..~fa
sA spunA, recent, un ale ,,mitolog", Ia fel de mitoclast ca ~i respmgwd, Jmpre deosebire de natud mtre obJec-
Bartbes, Daniel Scbncidermanrr'. Mica ~i marea burgbezie - ~.Jj~alf care postuleazA 0 .. . .. "' ,libettate"
savanrulw• $1• ub'ectivitalea
fniiUIJIU'_.
tivil8lea scrutorulw • mere •
sau de altA nafiooalitate, astAzi ~i dintotdeauna -, dar
tJ
L francezA
n # cei necupriD$i in ace.ste cacegorii, simt pennancnc ncvoia- ~i .. vocaric" (p. B)'· . us de sensul atribuir i~te ~
de-mituri, mitologia cstc ~dar vecbc de cibd lumca: doar Dincolo, sau mBJ pres_ · ba!L(p 7\ dcJinirea
lw
. tru Bartbcs nurul este un · "
miturile sc schimbl, mtr-un proces neintrerupt de fnrcgistrare rcrmcnulw.pm . . ' aJJindu-se mtr-un text, de
odi_... , a llllLulw coatemporan
a idciJor centrale care..i nelini$tcsc pc oa.mcni, ncdumerip ~i r.~- m 1nc,x;J..... .....
Aa.. .. •.........
A
,,........
...-t . I.A . lloarc. plasat, m .. mod w~,
rian~ ~· ~a ?r:a ~
1
latA de mit $i snobism, diferen(Jl fiind, dcsigur, o cbcstiune de
ap cwn cmeva mua a
dovedind accl
.,supetb
. rn-n..ruJ coos-
inteositaJc, dar $i de natunJ a realitlfii mitilicatc. Bartbcs susfinc . . de . ~ "de care voroea Bed'. Poa.te ~1 ..........,....
insl cA miturilc pc ~ le scmnalea;a eJ lac parte dintr-o
•
I
mstmct
. . ..
siS.cm .
· oou mit rei a1 semiologJCI ~
. . i a/ strocw.ra.lismulw.
.
mitologic pcrsoaaJA, cu reprezcntlri partjcuJare idealc, sau atwru unw . :m totodall
SA scmnalbn . ~1. sA subliDJC • •
exemplant.atea
••
idealuri J)CrSOna}e, dqi adcsca, prca adesea, avem de a face, . . . fntii insolitulw obl(:ctelor mJtificate,
evident# in cca mai ortodoxA lradipc, cu mituri oomunit»>e. analizclor ~~~lA. ~BJ . dau idenlit.ate, pertinenfci atri-
Acc:stc mituri, de oricc fel vor li elc, C'Ol11portA un grad de apoi preclZICI cJetaJjiJor care " boglf.ind astfcJ
butcior calificancc, guscului pcntru nuanre. lin
gravitate variabil, dar nu sint niciodJUA frivolc. Recurenra lor
produce un elect de insistcn(A; chiar dacA nu este mtotdcauna
agreabil, acest elect va fi intotdeauna scmnilicativ. Semniiica(iile
..• franccza a Mirologiilor lui Barthes.
• Paginile ~int date dupa cdipa ~ Pari Aammarion. 19911, p. 156.
$Louis-Jean Cal vet, Roland 8~ •La se~iologie de.-. ~miologie.~" •
J No.<~ Mytho!ogie.~. Paris, Pion, 1995. • Umberto Eco ~i L'labeUa Pe'OJnt," ·
Communications. nr. 36, 1982 , P· 25·
10 ROLAND BARTHES MITOLOGll 11
situa(iil~, eleganrei rcgi trului Jingvi lie... Dustrarea acestor ·caiA. ..Bichon printrc acgri" aducc fa prim. plan roptura
~(ll nu ~e lOVC§le dcci"l de difieultarca de a alegc din mul- apli an·c:A dintre cu~tere i mitologie, dintrc ntmul accelcra~
dram . h' .
tunea ..cazurilor ''. care nc pcnnir apcrcepcm o mare varict.at al .. ICi $i smgnarca rcprezenLMilor colect1ve. c 1ar $1 veacun
'*: dispozi(ii $i de tonuri. Int/1, de pildA. accst mic !ragmen~
din .,L~ea catch-ului". rcaliL11 in mocWitatc cmiologicll,
fa:::. sprijinite In g~eala. l or. de cAtre ~uterc, de. pre iJ, _de
vaJorile care nu sfidcazA obi$DWn~. 0 sw cA ~c nfonsmc fllme
L lupta_ filnd ~~ fapt un sistcm de scmnifica[ic. sp<l{iul unci de humor _ nci'ngllduicor, deoarecc a~em d~ a lace c~ un di c~
m c1111oze: ,.Fizicul catcher-ilor insriwic I..J un scmn de bazA roora/. vecin cu militanlismuf - prczmUl vmul c.1 ~JC, :.au ~!tul
1./ Diferitc/e liaii de scmniflca(ie se lumineaz.A uncle pc aJtclc vinului: .,in Fran~. bc(ia e te consecinfil. nu fmal~tate . ..$lUDIB
$1 f~ spcct;Jcolul eel mai iatcligibil cu putin(A. Catch-ul cstc ck a bea cstc o tchnicA naJ.ionali1". .,vinul fntcmeua.A o moraliJ
ca o scricre diacrilicll: pe dcasupra cmnilicaJici fundameatalc coJectivif'...vinul face parte c1fn rapunc.1 de S~t"~. ~ c~
a .trupul~ sau, catcber-ul di punc de explicafli cpi odice, dar ..carroful ptiji t este scmnul alimcntar a1 «frano_tAfu» . .M1.t~
b~~cmt~, ~~~ necontcnit lectura luptci prin gesturi, ccauului unAr. curu1 Franrci- ..mitul Lotal" - . 1111tul copilllri~l-
m11n~ca $1aotudim cc due intcn{ia Ia cvidcn(a maximA I..J Face eniale. mitul exotismului. fotogcnia publicitarlL. Tautolog~~,
un $1I complicat de semne menite ii a.rdte !. ... nascocind mereu ~~acinc estc Racme". se afliJ Ja tcmelia oricllrci foi1T}c de anu-
cilc ~va ca sa dca tcmei nemul{umirii sale'' (p. 14). Sint intelectualism. o armiJ a poujadismu/ui. Nu rarcon avcm de
SUfP!IDSC cu cxaclit:Jlca unci camcrc dctaliilc care caulll $i a face cu speculatii seduc:JUoarc. care capte.'IZA prin subtilitaLc
real1z~.A :·~CCfiunca unci iconografii'' (p. 16), lcgilimmd
semniJicapa pnn motivarc:Jl scmnului.
UrmArind. $i redind jocul dincre cxistcnltl $i aparcn(A
$i inedit (,.Ada.mov $i limbajul''. .. Creierul lui Ein tein" .
jet'). cu cxibarea unui cod cacti] (..Noul Cicroen'?· ~v.a
scmiologicl a mitologici mwjca.Je. .~u a fot~gralie1 destmate
.,Om'!'-
I
(..Actorul Studios d'Harcourt ... .,Rol111ll1ii in film'), Barthes rcclamei, d~i cfccodalA cfcxrul analJUc. exces1v. ducc l a o vliJ-.
trans~onnA ambiguitJJtea in virtuozitatc, fntr-un rafinat cxcrcitiu guirc, la o dcgradarc a exprcsiei. Ia o diluare oo~~ . foqeJ
de s?l, producfnd•. ~ ace!~; limp. o scrie de cscuri despre expresive. Sfnt cfceva - doar cfceva - exempl e po/Juce $1 fapte
manifcstMea semJOIJcll m cclc mai DCJJ$lepuue ipostv~ sociale, .,micile mitologii ale Junii''.
sugc'!nd $i dcmonstrind teZJJ -rcluatA frecvcnr _ scmiozci ~
fronllcrc (,,Sapoaide $i dctergcnti". ,,Scriitorol m concediu''
.,MaJlicni", ,Crilica mulA $i oarb/J'). '
Mitologiil e au apilrot - 8$Bdar, lunar - . fntre 1954 $i 1956,
aproape toate In revista Lettrcs nouvelles, inaugurind o formulA
I
. Mit~ ~d~titA~i i aJ Dublului. eel aJ transparcnrei, a1 m
specialiJ j umali lica desprc cotidian. Ra(iunea producerii lor
~vcrsalJtA(ll lll11bajului. mitul apo.stolatului intrupat de abate/c este mArturi iUI In pref<l\A: .Punctul de pomirc a1 accstei
Pierre - un mit foartc durabil. pcrsi rent. :J$8 cwn binc $tim
ca.Jificat .drcpt .,0 adevlmlil
· n~dure de cmne" -. ITll'tul fccmcu.:
,..
care sene romane $i DB$1C copii, mitul ;ucAriilor ... sint prilejuri 1 J.B. Fage,, Comprendrc Roland Barthe.,. Toulou-.e, PrivaL Editeur,
de a elabora capitole pentru un adcvtlrat tnltat de scmiologie 1979, p. ru.
12 ROLAND BARTHES MITOLOGU 13
reOCCfiuni era, eel mai adesea, un sentiment de neti1xJ.are farA semnif'JCMJtului. ,un furt de ens". o ..deturnare a_semnuJ_a}"· 1
de un «fJTeSC» irJ care presa, ana, bunu/ simr mvMuie neobosit
8
cArUi cca dintfi funcrie este sA denotezc, conota"a parwtfud l
o realitate care, ~i estc cea m care tnim, este tot'U$i cu dc~fia . . .
desAvfr$ire iscoricl: incr-un cuviht, m3 durea vU~Dd cA. mpo- Mitu/ este un semn global. SubstanfJJ accscw cmn_. on~
veslirea despre accualitatea noast.rA, sfnt cot timpu/ amestccate ar Ji natura ei -limbaj verbal, fotografie. pict~. ali$, nt, obJect
L Natura $i !scoria, $i doream sA swprind in expunerea detxxativA etc. _ este redusA Ia o simp/3 funcrie semnilicancs, Ia statutul
m a acelui se-tntelege-de-la-sioe abuzuJ ideologic care, d~ de }imbaj. 0
pirerea mea, se ascunde acolo'' (p. 7). Adunate in volum ele Mitul este mesaj in cadrul unui sistem de comumcare.
~u numai cA /-au semnalat pe autor, dM i-au atras $i eticheta, ea $1iinfA formaM, mico/ogia este un fragment din acea vas~
nnpreun3 cu statutu/, de etnolog $i psihanalist' aJ societAgi ~tiinfA a scmnelor posculatA de saus:ure_ sub n~Je de SCIJll-
~ cea francezA, posrlafJJ despre .,111Jful in zilc/e noastre" oJogie; ca ~riinrA istoricA, ea apartmc JdeologJeJ.
COIJtribilind con~bil Ia accastA celebritate, pe cil de rapidA,
pe atJr de durabi/A. Barthcs avea, fntr-adevh". sA rre acJesea Mitologiilc dupS patruzcei de ani ... Elcroclitul supraferc_i
desemnat ca ,autorul Mitologiilor". dC$i, d~ acest cxercitiu se estompcazl, este ocu/Cat de distants temporalS [afil de everu-
de ,,srructurare a totalitA{ii sub fonna de ideologic mistificatoare" mentu/ micogco. RAmi'n. ca clemente~ profunzime, insis_!enra
parr~ lui intelectual a fost marcat de curentele care, in tmH idt:oJogid. redundanta generatoare de sens. capacitatea auto-
~ $1 60, au mobiliDt, fn Franra. cca mai mare parte a energiilor rului - excepfionaiA! - de a detecta semnifJcaliile, !Jdcliratca -
mtclectuaJe. Aceste curente smt, in fOtmularea unui foarte bun consecinrA a prccedentei $i tot o formA de insistcntil - pentru
cUIJOSCAt~ a/ acelei epoci fn spa{iul cultural francez; ..marxis- analiza semiologicA, in ega/IJ mAsunJ crearie $i aplicaric, in
mu/ hegelian, structura.lismul ~ grefa linoavisticA a nietzscbejgnuJui srapt, atu suprem'! barthesianismul scriirutii, despre care s-a
numitJ post-Struct:uralism '~. ... ' vOibit mull, cAci nu putea 53 nu se votbcascS, folfa semant:icl
a acestei scriituri, a CSrei originalitJJte justificA un caliJ"JCBliv
lnvAfAm, 8$adM. de la Bartbes cil: mitul este o JcgendA, ce indicA exclusivitJJtea, vizibilil atil in manifestarea cognitivA
\ dupA cum ~ etimologia lui greceascA, o povestire simbolicA cif $i in cea JudicA , $i din care, in versiunea pe care o propunem
ipespre coodipa 1111UU1A, dar $i miociunA, mistificare cu ajutorul acum, a mma.s atJ't cil un transfer incerlingviscic in general $i
priceperea traducAtorului in special o ingaduie, ma.i ales atunci
ciiJd se inccrvine Ia nivelu/ semnilicanrilor, a/ substantei
expresiei. care au fost imitJJie, mimate sau ada.pcate, in IJ$.8 fel
incfr, pentru cititorul roman, atent $i avizat, pliJccrca cextului
. • Louis-Jean Cal vet, Rolancl Barthc..~. Un reganl politique ~ur 1e .\ignc s.a fie cit mai purin $tirbitA.
Pan.'<, Payot, 1973. •
Maria CAR.POV
' Thoma-; Pavel • .$fl.: u10pic et a.d-.c''. th Communication~ 631
1996. p. 159.
Te.ttele care urmeazA au lost scrise. lunA de lunA, timp
de vreo doi ani, din 1954 piafl in 1956, finiad eama de actua-
L~ JiUJle. fncercam sA reflccte/., cu regularitatc, Ia cileva din mitu-
mi rile vicfii cocidicae france/c. Obicctul accscei reflccfli putea fi
foarte varia£ (un articol de pcesA. o fotografie apt1rotfl ·tntr-ua
s8pllminal. un film. ua spcccacol, o expozicie), iar subiectul,
cu totul arbitrar. cAci era vorba, binein(clcs. de actualitatea mea.
Punctul de pomirc aJ accstei reflcc{iuai ern, eel rruJi
adc.fiCII, un sentiment de nernbdare fa(A de un ,.fircsc" in care
prcsa, arta, bunul sim( in villuie neobosit o rcalitate care, d~i
este cea in care trJim. estc totll$i cu ~v~rc istoridl: intr-un
cuvint, mil dUI'Ct'l vA~nd cA. in povestirea dc.spre ! ctualitatca
noaslnl, sint tot timpul amestecatc atura $i Jstoria . .$i doream
sA surpriad in cxpuncrca decornc:ivtJ a accl iii se-in\clcge-de-la-
sine abuzul ideologic: care, dupll pMere.a mea. se ascuade acolo.
Chiar din C8pul locului. no{iunCJl de mit mi s-a pt1rot ell
poatc explica accste fa/ c evidente; pc atunci. atribuiam cuvin-
lului un ens crndi{ioaal. iasA eram iacredintat de un lucro, din
care. apoi. am incercat sA scot toate semniiicap;Je: mitul este
un limbaj. De aceca, ocupindu-miJ de ni tc fapte aparcat cum
nu sc poate mai indcpMtate de orice Jiternturn (o luptiJ de catch.
un fel de mincarc gAliliJ. o cxpozicic de am plaslicll). au mll
gindcan1 sA ies din acca emiologic genera/if a lwnii noastrc
burghezc a/ cArei versant Jiternr i1 abordascm mai iaaiate in
cileva escuri. Tot(J$i. abia dupii ce am f.,:crcctat un numiJ.r ~
care de fapte de actuali tatc, am fncercat sll definesc, metodic,
mitul contemporan: text pc care. bineia(cles, l-am J:tsac Ia sfir$i-
lul accstui volum. intrucil nu face altccva decil si1 si tcmalizeze
ni$le matcrialc aatcrioare.
16 ROLAND BARTHES
a face cu gcsturi retinute, precise, dar scurte. trasate corect. • ..,... ......., . C$\C din afara JUu~
dar fhrn volum . Catcb-ul, dimpobivA, propune gcsturi excesive. rea pltim3$A a mul\~ nu mat ~m- Te ..-; nacllu zdraWil
exploatate pina la paroxismul semnificatiei lor. tn judo, un om ci. ct' din zona cca mru adinCA a 1WJ eJ · t"""
22
ROLAND BARTIIES
MITOLOGII 23
intr-o imagine ulterioara a I 01. Th . A
gesr. Diferitele linii de semn·li . m mod fucsc unui Fiecare moment al catch-ului este dcci ca o algebrA care
~i f<>rmcaza 5pectacoluJ eel rn:r;::;i s~ !umin~ uneJc pc altele dezviluie instaotaoeu lcgAtum dintrc o cauza ~i clectul ei figu-
ca o scrierc diacritica: deas gJbil c~ putin(:a. CaJcb.uJ este I'll Exist!. cu iguran\,A.Ia amatorii de c;JCch, un , oi de pl~cerc
a lropului sa.u, c;Jtchcr!: d" upra serruuficatici fundamcntaJc illfdectuala sa. vadA func{ionind alit de bine mecanismul moral:
lspunc de cxplicatii episoclicc, dar uaii catcber-i, mari artj$ti. tc satisfac 3$3 cum o face un personaj
24 ROLAND BARTHES
MITOLOGll 25
~
~mea ~om
allui Molibe, deoarea: izbutcsc sA impuna o lec!Urt imedi-....glduie lnvongAtoruluo
. . (din
.,. acel a=sllincetincaiA
moment)
oblicului sc stabilcascll
inspAo-
~a
a interiOriiJtii lor: un ca«:hcr "'PCCZcntind caracteru) lui $1 sA p cste igur de orman:a gesturilor
rig~
;i ridicoJ (cum sc spone, de pild>. cA liaq>agon cste un 100110oaiU uo : u i advcrsarului ncputincios, sau
leT), Armand Mazaut invese1C$1e intotdcauna saJa cu care Je f>c<:; l'recarea • d pumnul, cu mi!Cllri regulate, sau
~vir$ind ~magine
matematicA a lrnnscrieriJor lui , impingind desenul gesturiJ eoloaoci vettebrale.=f''"v.zuaiA a acestor gesturi, catcJ>.ul
L' pinA Ia cca din urona semnificatie a lor $i dind luptei acea mAcar sup a:;;, am de exterioarA tootureo.
doar~
m $i acea precizie specifoce unei mari dispute scolasticc, undo iind singural sport care 0 ease allA in cimpul joculw, spec-
miza csre triumliol Olgotiului $i totodaiJ grija fonnaJa JlCilhl !Dar cbiar $1 aoco, omagon,;,.IA a luptMomlui , el gusiJ doar
adevar. wood nu dore$1e
su ennl3 . Nu este adevAr.u cc sc spune des-
lnmngerii $i al Oreptacu. Catch-ol p101.in1J d~~ren:a
Publicului fi este inlll{i$al marelc spectaooJ al Durerii, oJ perre<liunea uneooconografio. l sadie: nu cste dcch un spcctacol
omului cu pn: carr:h cA ar fi un specUOCO
~tilor
~icA
toaiJ ampliiocarea tragice: c.tchcr-ul care sufera dupt inteligibiL• fi i mai pcctaculoasa dcch ..priza":
~
ce i se lnlimpJA ceva cumplit de dw-eros (un brae rAsucit, un Mao estc meA 0 gura. daiJ cu antcbraJul , un pumn
picior lnccpeM) ofail C:Xc.siVl! a Suferinl<i; ca intr-o
PietA primitivA, el ofera privirii chjpuJ exagerat de scrumonosit indesat ce stnv~te
p•eptulcorpula . AJnVUlS
· m~cta,
· -"· w:a lovoturll puredver.;amlui, cu un zgomo< Oasc,
Cu catastrofa
. . ,mJclegem lesne cA, Ia catch, pudoan:a
de o durere UOSIIporlabiJA. · exageraiJ
$i prtbu$m:a . a. uo
maximA ·
inch, ·
Ia ngoarc, ges tu1
csre impinsA Ia evodenl3 sa hoi· in.:.,.,.,nA so mergem prea
:~::o~e
n-ar fi Ia locuJ ci, foind oposa ostcntaJici voluntare a S)lectaco.
lului , acelci Expuneri a dun:rii, care e.tc insa;i fmalitatea hoptei . nu mai apare .dccit ale carr:f>.ului, undc orice
dcsp~t
avea nici o elicacitare SC>ciologica, asemenea unui gest nebunesc joe ao) pnn exces de smccn vantajcle pe care catcher-ii le au
tru~ b.tincl
. .
cA c.nul sufera, dar $1 sA inJe)cagA de ce sufen, in pnmul riDcJ b
a ""_n'o1ta su oc hii pu 1
cu u1 .
. 1aoi 0albe, cc se prlbu$esc dontr-o
,d;"' en~
nu-1 vcde 0 mtcmsA atunci cind ui Lumea vine la catch ca sA asiste la noile aven-
5~
de fapt, jumltatc din nu are valoare decil fiin · ale unui,...., prim rol. personaj unic. permanent 1i multi-
~i
!nuuci\ RAul cstc clim ruJ poatc vadA 11 sa se indigne , ca Guignol sau Scapin, invenliv cllld este vort>a de fignri
capA!i valoare de e a natural al catch-ului , lup<a co te. !Winllld CfO(Iineios rolului sAu. Nemcroicul
XJXpl,o~, ob~nu11
lradi~a ~ ~
L' 1i o salutll
0 din meJS ca eel e mirA de ac dc<"lluie a$> cum se dtl;vlluic un caracter de Molille sau
'"'":"= .wacroniell 1i cam
~$ml noob~wt
m mentaiA Ia poruet de La Bruyb'C, 8$adar, ca n entitatc clasiell. o escn\A.
m':~:n ~~.b~Ailllii
simte dintr-o datA <1110\i v de corecti'1; cllr<i actc nu slnt decil ni$1< cpifcnomcne semnificativc •
dar llrlllndoialA ell ar gcner.ole a I · disiJOS" in limP· Accst caractcr stilizat nu aparlinc nici unci
jUclllnni de CJttch nu ar P cbscall 11 de ondiferen\A <laJ:I;naliUDi, noet unuo parod, 1 oncarc ar fi muncie aotcher-ulw -
wlte, cllci numai cle raerev:no repede Ia orgia de sentimenll! K111<h<DkO (pcrcclit Musta\A din pricina lui Stalin), YerpaziM,
Extrapclat, catch-ul a evllrarul catch. ~· Jo Vignola sau NolliOn:s - , speclli!Orul nu-i atribuie
sau Ia judo, pc ciiA vrem ~ nu ar P"':".
duce declt Ia
in toatc excesele accl c a v>rarul catch 'I' all Aoriginalitateo
~
aliA patric declt ,.corectirudinea".
Ce-<> fi fiind deci un nemernic penuu accst pubtic alcllluit,
sport. Sr.qiruJ unu' ea .":" fac din cJ UD spcctaCOJ, DU . . dupl cit SC pare, in parte, din oameni incoroc\i? In primuJ n"nd,
demoDSlrll~i. •~"'
este rece, aidoma 1 m7'•. c box_ sau al unei lntnniri de judi un nestatornic. unul care admitc rcgulile numai cind ii sint lui
ului este cu totul :;'7 uZJeo uneo Ritmul catcJt. de folos $i nu nceesar sa aib<l o atitudine conswttA-
amplificllrii Cl . . '" ' dcoarece sensu! lui narural cste eel ol Esle un om imprevizibil, a$adar, asocial . Se ascunde dupl Lege
f~re~te, dcet~
cxasperarea ' ";;ce. emfau pasumilor. rclnnoirea paroxismel cind credc ell fo estc favorabil• 1i n tradeaZ> cind lucrul acesta
cca mai 00::: color nu pot, ajungc
ret~~'te
Ia coofil:: ii esiC de fnlos; uneori ncagllimita forma\l a Ringului 1i coo_-
• bnuA sa lovcascA un adve<W protcJal legal de corn; altJ:Q[I,
hlrmll~1e ~.,;
u!" ch~ ~
iocun d •· Uncle luptc, chiar din cele mai
cevcn~
undc :;:'ate c finall, un soi de fantasia siDI rt&Ubil<$1C limiiA 1i cere pi'()(CC\iC de Ia ccea ce, cu
0
. gul gulamcntcle, legole genului , ccnzura arbitrilo . 1• o mru mamte, nu respecta. !neon aceasta, ill mull
"l?.ite.
~·
nn "'. sint luate de dezordine triumn:- 1• tcle mai mare JMsurli declt IJl<larea 1i crurlmea. scoate publicul
n= 1 saiA, Ilhndu-i de-a valma
conlradic~a grc~eala
can: din fue: nemul\11fllil, nu din motive morale. ci logicc, penuu
0 pc catch<_.
11 spcctaton
110 . ' 1• mason, :ubttrD el, dintre argument< estc cea mai josnicll.
Lovitura intcrz.isli nu devine incorcct! decit atunci cind distroge
un .~hilibru cantitativ ~i incurcA socotcala precis~ a compen-
sa\illor; publicul nu condamn~ m~carea unor pl~indc reguli
1n America, lucrul accsta
s-a ~at ~us, catch-u1 figureaz! o~e. ci \ipsa ~unMii. \ipsa penalizarii. Drcpt care, nu
.
un fel de JuptA mitolo . A
politica d gicA mtrc Bme ~~ R~u (de nattlrt CXIStA ceva mai a\l\!tor pcntrU mul\iJDe decil piciorul dat cu
· eoarece catcher-ul eel rau trebu' para- cmfazA intr-un ncmemic invins~ bucuria de a pedepsi atinge
unu1 R~u). Catch-ul fran , Je s~ fie intotdeauna
tuzesc capW o co totul altA ero·1zare,
30 ROLAND BARTHES
1
Ia scara sceoei, ca un sfinx Ia intrarca in
~dieoe ~~ mslalatc m vmuoea panordiD.Jca a une1 NatUD descopc . . lim . Aa unui actor care a jupuit moostrul
uruvoce, undc semocle ar corcspundc in s~t cauzelor, fld sanctuar,~unagmca 0 plan i'isindu-~i In ccle din unnA
picdici, farn picrderi ~i Bra contrad.ic~i. ce sc zvuoolea, prea omen~, .re~Van$Cl: silit de fuDC\ia sa
Cihd eroul sau ncmcmicul dramei, omul care, cu cileva esenta aLcmpo~a. Acto~ l$l ~a . ~ ·a' adica deposc-
~nute ~ m~t:, a fos~ v~t cuprins de o furie morala, mAli sacerdotal~, sA~~ uneon_ba.rtinctea ~~ un~nrllti~ idcaJA,
pma Ia dimeosJUoiJe unuJ so1 de scmo metafizic, ~te saJa darea de sme JOSU$1, este aJuta~ sA g~ . .. T ... d
de catch, impasibiJ, anonim, cu o valijoarn in oUnA $i oevasta cun\tata (ca Ia spaJAtorie) de ~tapl? profesiUWJ. rccm
Ia brat, oimeni ou poatc banui ca. in catch. exista puterca de de pc .,.sccnA" in ..o~", acto~ S~~~ d Har:co~ nu ~te
transmutare propric Spcctacoluloi $i CultuJui. Pe Ring, $i cbiar nicidecum .,visul" pentru ,,realitate . DimpotnvA. ~ sccnA, bmc
~i in adlncul josniciei lor voluntarc, catcber-ii rclmin ru~te z.ei, f'Acut, osos. carnal. cu pielea groasA sob fard; m 0~· supt,
. deoarece ei sint, pentru citcva ctipe, cheia ce deschide Natura, nctcd, cu chipul fustruit de virtute, aerisit d~ can: lunuoa piA-
,)
gestuJ pur care despartc Binele de RAu , dczva.Juind fata unei cutA din Studios d'Harcourt. Pc sceoA. uneon batnn, sau mAcar
Jostit:H ce poatc fi in sfi~it inteleasA. aratmd 0 v1rsta; In or~. v~nic unar, infipt peotru totdeauna
32 ROLAND BARTHES 33
MJTOWGTl
. l---
pe p1Scul f~usetii. Pc ~cna, ~. de materialitatca unui ~ cvancscen\A. ~tij i~i afi~~ virilita~ca prin vre~n a~.~t
prca puremtc. ca ~~bh d~ Ia ~c1oarcle unei dansatoare, \citadin· 0 pip!, un cunc, ocbclan. un ~ d~. care-~ 1 ~P~J~
o~. ~ o .t~ tdcala, ~ca JlllSterios, plin de laina a~. obiectc banalc, dar necesan: expn:"'l\nl ~ascullDlta\.1.•.
atn~JJta oncareiAfrumus~ ~ nu vo~te. fn sf'~iL, pe sce~a ingaduita d~ masc~ilor, ~~ .cu a~uto~ ~·a
~gaJat cu fo$ m gestu~ tnvtale au croice, oricum, inefi~ectOJUI •.in ~.. se mamfesta, a~doma zeilor ~~ rcgilor ~md
L m oras. rcdus Ia un chip epurat de orice mi$Care. A u chef. adicA atunci cmd no se tern sa fie oamcru ca
n
n
.-e deasupra, accst chip pur devine cu rotuJ oefolositor 6)01 . C co piAccrile lor (pipa), sentimenteIe (ctmele )• ·nfirm·
A•
• •-
~ca pur lux - di~ pricina ungbiului aberant aJ vederii, ~=~Jarii) ~i chiar ~ cu domiciliol l~r tcrcstru (~nul).
~~cum aparatul Stud1os d'Harcourt. avind privilegjul sa capt<:7t Jcooografia Studjos d' Harcourt subliroeazA materiaJjtatea
aceasta ~r:umusetc ~epaminteana. trebuia sa sc plasezc in zonelc actorului ~i continua o ,,sccna" lriviala, bincin~~les, de vreme
ce!e mat 1mpro~bt1~ ale unuj spatiu rarefiat, ~i. ca ~i cum ace« ce ea functiooeaz.A, cu un ,or~" inert, ~~· tdeal. Actorul ,
chtp, care e mt~ ~~.t;e pardoseala grosolana a scenei ~i ce.w scApat de iovel~ul prea incamat ~ mesen~1, ~~ recapata CS:~ta
sun~tor .al ,or~uiUJ , nu putca fi prins decit pc furi~. SCOI ritual! de erou, de arbetip oman, s1tu.at Ia luruta normelor fizJCC
o clrpa din fireasca .lui atempor.Uitate, apoi Jasat cu respoct sA-$ ale cclodal{i oamcnL Aici, crupul cste un obicct ro~~esc~
~ze regcas:a Jut cursa solitard; cind aplecata matern s~ ncclintirea, substanta lui divina suspen~ . adevarul colldJan ~~
P~ntuJ ce ~ mdeparteaza, cind ridicata, extatica. fata actoru- tulbura, desfat! ~i. in cele din urm!, liw~t~te. ca ~ ~dev~
I~• pare ca aJunge Ia la~~l ci cercsc intr-o ma.Itare tAra grabl superior. Dintr-un ·crupul de iluzie p~riu une1 cpoc•. ~· unel
~1 ~a" efort. ~pre deosebue de umanitatea spectatoare care, clasc sociale prea labe ati't pentru rapunea pur~ c~ ~~ pe~tru
apaituilnd. ~tel clase zoologjce ~i nefund apta pentru mi$carc mirul puremic, multimea din antracte, care se pbct:lse$Le ~~ nu
dec~ cu !''c•oarele (no cu fata), trebuie sa sc intoarca, mergmd se ascunde, declarn ca acestc chipuri ireaJ~ tnt chiar. cele. ce
pe. JOS, !n ~cntul sau. (Va trebui, cindva, inccrcata 0 se intJ1ncsc Ia or~. ajungind aslfcJ Ia convmgerea rattonallS~
psiban~J..! 1Slorica a iconogra1iilor trunchiare. Poate ca mersuJ din spatele actorului poate fi presupus un barbat: insa atun~1
cste, din punct de vcderc mitologic, gestul eel mai trivial deci cind mimul trcbuie dcspuiat, Studio d'Harcourt, intr-un anumJl
eel _mai urn~. Orice vis, oricc imagine idcaJa. orice prom~varc moment, scoate un zcu. ~i totul. in acest public burghez, blazat
SOCialA s~pnma mai inw picioarele, ~ o face fie cu ajutorul ~i t.raind din minciuna. totul cste satis~cuL A
portretuJUJ, fie cu eel aJ automobilolui). Drept care, fotografia Studio d'Harcourt cste pentru ona-
Reduse Ia un chip. Ia umeri , Ia par, actritcle dau astfcl ruJ actor un rit de initiere, o diploma de m!icstrie, adevltrata
~ovada de .~u~ irealitate a sexolui lor - .fiind, in oras. dovad! a identitatii lui profcsionale. Estc oarc !"tr-adev!r in~
':? m~ v!dit, mgen, dupa ce. pc sccna, au fost amante. marne, nat atita vreme cit n-a ajuns sub Sfintul Bee d Har~~urt? Patra-
tirfe ~· subrcte. Cit. dcsprc barbati. cu exccp~a junilor primi tul acela, unde pentru prima data se ved~ ~pul lUJ tdcal, aerul
despre care se .admite ca apartin mai curind genului angelic, lui intcljgent, sensibil sau rautacios. potnV1l c~ ceca ce arc de
de vreme ce chipuJ lor rnmine, ca ~i eel a1 femeilor, in pozitie gind sa faca toata viata, cste actul solemn pnn care intreaga
34 ROLAND BARTHES
~nd un excelent
maigangstcri-~rifi
de de~~-~mane estc co~c: ar
~i micia bret sin~ scmn. intensitat~ e~?tici ~i. caracterul rudime~tar
functtonea1-A excesiv : ~scrcdiUZJc haJJ . ~entru _not, setlUlpj condi\let sale. Jar bArba\lJ plmt de vU'tllte, Bru:rus, Castus,
Ynsa acel~i breton adus . teal-A anlt:Jndu-~t fmalitatQpsca. uanspW $i ei iotruoa, arruind astfcl muoca fiz.iologicA
film, cea a Jui Marlon B pcdsm~ frunte natural latina di~A pc care o des~ in ei vi.nutea ce va da ~tere
ndem, ~i nu estc exclus: °' ne unpune fMA sA .oc faca ~i crime. A tranSpira i~ ~gin~ (ceea cc se spriJina
acestui actor sA sc dat 0 . parte ~!n succesul european aevident pe postulatul. foarte potrlVlt unw popor de oameru de
romane in morfologia g~~~tcgrnm ~d~te a capilarita(:afaceri. cA: opcratia de a giodi cste violentA, cataclismicA, eel
L
a pcrsoo~w. La polul OPQI roai mic scmn aJ ei fiind transpifatia). tn tot filmul . un singur
D
luliu Cczar cste de ne
saxo_n. rodata de mH0 ~~t~ricu moaca lw de a~~t angle) om nu tra~irn. ~e net~. moale. ctan$: Cezar. Evi_dent,
corruci, Iuliu Cezar aJ ca.rui s_ecundare de pohtl$1l sau cit eezar, obJect al comet , rmune uscat deoarece el nu $tle, el
vai de lwnc cu c:uvt"t"' d craruu de rultAflet estc aranjat Q ou gfnd~tc, el trebuic sa aibA fata curatA, distantA ~ rece ca
0 v t" epar A •••
9
aJ surprizelor nocturne: Portt
tn ordinca semnificatiil
noptij, au pAruJ ostcnt.af
~~arc. ·~ta un ~ub-scmn, ca
·. .
~ $I . . purrua, ~~te in putcra
~ide asta datA, scmnul este ambiguu: ramioe Ia suprafa\A,
o dovad! m JUStl\Je.
dar nu mseamnA cA nu cauta sA ucacA drcpt ccva de profunzime;
neglijcnta cste exprimata 1~ ct~tl, Ja cea d~lil. mai linAit vrea sA lase sA se intelcaga (fapt Iaudabil). dar vrea totodatA
de-a doua, maturn ncgf" e ~ etele ce ~ ncpteptanate; Ia ca sa parA spontan (fapt incorect), sc declarn intentionat $i totodatA
pAr ce trece dupa ~ $i 1~ ~te mru eJaborata: o coadA dr
1
fel !neil sa impuna scmoul ~ _faUI. pc ~~ ~pt: in •
incvit.abil , artificial $i natural, produs $i descoperit. lar toatc
aces~ ne pol d~ce Ia o moral~ a semnuJui. Semnul nu ar
insa sernnele acestea sint e . . tJo~al al dezo~nu. as1metria. trebut sA se preztnte decil sub douA forme extreme: sau net
tuleazA uo •.fircsc" pe care x~tve ~· lOlodatA denzorii: ele pos- intelcctual, redus datorita distantei sale lao algebrn, ca in teatrul
pinll Ia c:apAt nu sint c·ruc~ ~ nu au curajul sA-l onorca chine-lCSC, unde un drape! inscamna un regiment mtreg; sau
.. 1nstJte . adin inradacina: · ,.~_."' ........e....... •
fiecare UCUA, cuCWJIUU"~ o
de
n all scmn din acest . c t. oarccum mvental
U oameni din popo
intruna: 1 1~u Ceza:- l~e fcteJe asudl
ldu fat! LauntricA ~i tainicA, scmnal aJ unui moment, nu aJ unui
trasaturile austere $icrisp;; ~ a\J , coosprraton, tO(i i$i scaldl ~ (cste, de pildA, cazu1 artei lui Stanislavski) . tnsa semnul
denta. Jar gros-p/ao-urile s~~n:-o sudoare (de v:SCJina) abuJt. ~tenncdiar (bretonul romanitAtii sau transpiratia gindirii) dA Ia
cste in mod vadit un atrib . b) ~e frecvcnte met1 sudoarea tvcala un spcctacol dcgradat. care se teme atit de adevarul naiv
sao coada de par noctum~1 mlcn\J~~· Ca ~i ~rctooul romaa cit $i de artiflCiul total. Oci, dacA este bioe ca un spcctacol
Semnul cui? AJ moralitAtf' ~spuatta este $1 ca un scmn. sA fie Bcut pcntru a limpezi lumca, in confundarca scmnului
toatA Jumea dezbate ceva ~a oatA Jumea transpira, dcoarccc cu semoificatul exist! o duplicit.ate vinovatA. 0 duplicit.ate
sc g~te virtute ce se ~h. ~trul sau; 0~ aflAm acolo unde caracteristicA spect.acoluJui burghez: intre semoul intelcctual $i
este i~i tragedia,
0
iar sudo::aJ:~ c_umplit, ~ca acolo undc ~ul visceral, arta aceast.a puoe, cu ipocrizie, uo semn corcit,
poporul, traumatizat de moan • ewe sA ex~mc accst lucru: t liptlc $i totodatA pretentios. pe care-! boteazA cu numele
J'
lui Marc-Antoniu poporul ea 1~ ezar, apo1 de argumeotele pompos de semn ,,natural".
• transprra , combinind, economic, in
MlTOLOGfl 39
adm·t 1 e ca scmtorii
.. m or Cl vcden atune·1 ciod al o 1. prava de avanga.rdA,
mt ~i ei ni~tc oam . ~ .. lucru ca pc ccva cu adevArat paradox•.
ca .toatA Jumca .•,Concccliul" cstc un ~"' care ..~J •au concedil pe care doar un spirit polemic ~i lngaduie -o afiscze. Judccind
fi mteresanr sa i se urmAr , apt SOC•al . recent, ~i • dupa. acea.-;tA din urmA fanfaronadA, se pune ca cste foarte
incep ut• ceva privitor Ja ~oalacasca .dc~voltarea
.. nutolog·ca r~
• . £A ,fi ,
, uesc ca scmto
.. rul . ~ . . . 'i_ • uJ
sll cne merco. m once ttuatJc. m pnm
cc au fost platite. ceva priviL~:~ con~~ lie au devc~r. dup rind, accasta asirnileaza produc~a Jitcrara cu un soi de ecrctie
cc munce~tc. Sustinmd ell a proletariat, eel putJo Ia cd involuntarA, adicll tabu, de vrcme ce scapa dctenninismclor
tori, CA speciali~tii ufletului cest ceva s~ ~l~ refcri ~i Ia scm. omenC$ti: In termcni mai nobiJi, scriitorul este prada unui zeu
general a1 muncii contempor. om~ne.'iC mr ~· .cJ supu~i statutulm IA.untric ce vo~te in oricc clipc1. ram a sc sinchi eascA,
fel pe cititorij no~lri burghc~·. ~ sa-1 convingem intr-lll tiranul. de concediul medium-uJui sau. Scriitorii sint in conce-
mu1(UITII!J ..
sa recun~tcm ZJ ca. smt m pas cu ti mpuJ : ~mtcm diu, ~•nsA Muza lor veghev.A ·•. n~te neohos1.t.
tAm la realiratilc •.modem:~::al~ uo~r-~rozai~m~, ne actap. AJ d~ilea a~antaj ~ ace tci logorei estc aceta ell, datori~
Fourastic. onra lec(Jilor lw Siegfried ~ caractcrulw sau 1mperaLJv, ea trecc in mod fuesc drept ins~•
esenta scriitoruJui. Acesta admitc fArA indoiala ca estc prevuut
40 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 41
cu o existent-A omcneascA, cu o cas! vcchc Ja tarn. cu 0 ram· ···orul devine incA $1 mai vedetll. sc dcsprinde ~i mai
(:A scro~ d ..amal J .
un .$Ort, o ~~cA ere ..., msa •. spre dcoscb~ de ceilalti mllJJQ mull de pAm1nt, Apcn·tru· un ~A~ cercsc un e PIJ . e e $1
• A
~n, care-$1 ~himbA ~nta $1.~ ~ .pJcya nu mai sint cleQ ~e nu-l rmp1~cA. ructdccum sa foloscascA din nou
lll$le ~OJ m <:<.>ncediu: scmtorul ~~ pas~ pretllt:in<JQ ll()bila sa votbire d~gJ~.A . . ..
natura lu1 de scrutor; avmd conced1u, scmtoruJ ~i afl$eaz Atunci ctnd se atnbwc m mod pubbc unw scn•.tor un
J
cum ~ovic al XIV-lea era rcge, chiar $1 pe scaunul cu gauc
la rruJlOC. fn acesl feJ, munca omului de litcre cste, fatA A.
:ul
semnul umanitAtii sale; insll zeuJ rAmine, cAci esle scriitor at
•
de came adevliral!, ctnd se d! in vileag faptul cA il place
alb aspru $i camea aproape ncfripta, p~~le . ~ei ale
c:j mai miraculoasc, esen\,3 lor este 1 mru divm!. Nu
.I . ~ deVID 't • A
munct e ~.cam ca arnbro/..ia fatA de pJ'ine: o substantJ · cA am!nuntele dcspre viata de zi cu Zl nu m! aJU..... s"
0 '"'
om:ac~oasA. etem!, care accept! forma social! pcntru a-i 1 = g mai bine natura inspir.t\iei scriitorului.' dar, ~potri:~·
mar b~e perceput! prcstigioasa ci clifercn{!. Toate accstea • ascmcnea confiden\e subliniaza $i mai mult smgulantatca nutl~
due. Ia ideea despre un scriitor supraom, un soi de ftintA d.if~ 'cA a conditici sale. aci eu nu am decit a .pun pe scama unet
ren.~a ~ ~ soc~etatea o pune in vilrina pentru a se PUla supraumanitAti existenta unor fiinte d~ de vaste pen~ a
slUJl mat ~me de smgularitatea artificial! pe care i-o acordl purta pijamalc albastrc J'n tirnp ce c marufest! caAo co~Um\A
. ~~gJDea om-de-rind a ,,scriitoruJui tn conccdiu" nu e.stc universal!, sau ca sA spunA cit de mult le plac b~tunle c~
dect rurruc altceva dccil una ~n acelc mi tificari abile pe care acda$1 glas cu care 'i$i anunta viitoarea ~ a ~~w.
1~ bun! o opereazA ca sa-~· aserveasca $i mai mull scriitorii Asocierea spectaculoasA dintrc atJ1a nobletc $1 arita superficialitate
rurruc nu scoate mai bine in evidenta singuJaritatea unci inseamnA cA mai crcdem meA in contradictie: fiind miraculoasA
..vocatii" decit faptul de a ti contrazisa- dar nu ncgat!, departc pe de-a-ntregul, ficcare din tcnnenii ce-o alc!tuiesc sJ'nt $i ei
d_e ~ ceva- de c!tre prozaismuJ rcalizruii sale: cste un vecli Ia fel de rniraculo$i: $1-ar piade binemtclcs tot interesullnlr-o lume
~iretllC al tuturor hagiografiilor. De aceca vedem cum mitul unde munca scriitorului ar fi desacralizatA in ~ m!sur! incit
:·co~iilor. literare" sc extinde mult peste varA: tebniciJe si para Ia fel de naturalA ca $i functiile lui vestimentare sau
jurnahsmulw contemporan sc straduiesc tot mai mult ca sa dca gustative.
desprc ~~tor o reprczentare prozaicA. Ar fi msa nedrept sl
vedcm arct un efort de demistificarc. Este cu totuJ altceva. Se
~· . desigur: .sa mi sc para emotionant ~i chiar rnagulitor.
rrue, sunplu CJtltor, faptul de a participa Ia viata cotidianA 1
... unci scrnintii se~ pe baza de geniu: m-~ sim(i mlr-{)
minunatA infrn\ire cu o lume unde aflu, datorit! ziarclor cA
un ~umit mare scriitor poart! pijamaJc albastrc, $i cA ~ui
anuout tlnllr romancicr ii plac ,Jetele frumoasc. britv..a Reblo-
cbon $i rnierea de levAnticA". Cu toate acestea, rc-lultarul este
. MJTOLOGll 43
ftloso~~·. fil~fia.' in
foarte bine pc ele. Nu vot u cxphcatJ ~
ciratea intro neputintA Ia o complicitate intro intcligen(A. Ope..
\,iunca estc bine cunoscuta in saloanele Verdurin: ,.Eu. cares-
inteligcnt de profesic, nu pricep nirnic; dar nici voi nu priccpq
·ce
schitJlb. I~ pn r. a pc voi Nu vreti sa intelegc\,i textul maru -
ru~fi. ~~;:;x~:~ in. a si~uri ca marxistul Lefebvre ~teleg~
nimic; asta ln.seamna cA voi sinteti Ia fel de inteligcnti ca mine' tu)Ut Le. • . ta voastra de a tntelegc &i. indcoseb1 (cAct
d J ·· · d · 1
r.
Adeva.rata tatll a acestor cc aratu sezomere e mcu t'- roarte btne nepu 0 n . . ..
red mai cwind vicleni dccit inculti) rosrul mllrtunsrrn
este acel vechi mit obscuranti t potrivit cAruia ideea cste noci~ eu va. c . r.
daca nu cste controlata de ,.bunuJ sim( &i de ,.sentiment": Ct deJj c1.05 de " inofcnsive" a accstw .apt.
n~erea estc RAul. am1ndoua au crcscm pe acela&i copac
cultura estc perrnisa cu conditia de a-~i proclama periodic zAdar
nkia scopurilor &i lirnitcle puter·ii (vczi, in aceastA privinta. '
idciJe Dlui Graham Greene desprc psihologi ~i despre psihiatri)
cultura ideaJa nu ar trebui sa fie decil o dulce cfuziunc retorict
arta cuvintclor pentru a dovcdi o muicre trecatoarc a suOetului
AceastA Mtrfua pereche romantica pc care o alcaruiesc inim
&i capul nu arc realilate dccit intr-o inchipuire de originc oare
cum gnosticA, In fiJosofiilc acclea opiacce, care de fapt au for.
mat totdeauna complementul rcgimurilor opresive, undc inte-
lectualii sint indepllrt.ati trimitindu-i sa se ocupe putin cu emo-
tiile i cu incfabilul. fn rcalitate. oricc rezerva fata de cultw1
este o pozitie terori ta. Daca ~ti critic de mescrie ~i proclam
cA nu pricepi nimk din cxi tcn{iali m sau din marxism (caci.
ca un fhcut. acestea sint in primul rind ftJosofiile pe catt
recuo~tem ca nu le intclegem). inseamna ca-~i inalti orbirca
sau mutenia Ia rangul de rcguJA univcrsala, cA alungi din lumea
aceasta marxismul ~i existentiali mul: ,,Eu nu intcleg, deci voi
sinteti idioti".
Dar, daca, i'ntr-o opera, va temc~ 8$Cl de mull de bazele
ei HJosofice ~i dad Je dispre(uiti. daca cere{i cu atita tarie drep-
tul de a nu intclegc nimic din ca i de a nu vorbi despre ca.
atunci de cc va mai faceti critici? Meseria voast.ra cste t~
aceea de a intclege. de a cxplica. Puteti. de buna seamA.judeca
.filosofia in numelc bunului simt; din plicate, dacA , bunul simt"
MITOLOGII 49
.-•
52 ROLAND BARTHES
,...,clones de Jules
ccluil. al t (Lcs '-J Roy).
.
in sf'lf$it.. Biscrica:
..
vorbili cu ardoare dcspre ~ariseismul CJ, despre tn~ttmea spm~
. nriJotr ei ... r!i, ... h ca toale acestca pot uctde, nu ascun
cual! a b1g""' ' ...~ · · · · da ·
. nici una din mizcriile crcdinteJ. Apot, m extrerrus, t•
clc9.., cA litera Scripturii, oricil de neplllcuta ar fi, este o
de 111te1es . . . . . . . uJ
cale de rointuire pcntru victimel~ ~c1 , $1 JUStificatt. ~gonsm
Operatia ASTRA moral prin sfintenia celor pe care-t unpovllreazll (Livmg Room
de Graham Greene). . .
Este un oi de homeopatie: indoielile fa\A de Bt~cll.
lntroducind to Ordioe spcctacoJuJ lndatoritor aJ servitutiJor f; de An:nata, sint lecuite prin lns0$i raul Bcut de BJ.Sen~
sale, s-a ~ut un rnijJoc paradoxaJ dar peremptoriu de a $iapdc armata. Este inoculat un rau i~limpllltor ~veru
pentru a
elogia. lata care este schema acestei noi demonstratii: se ia san Jecui un riu csential. Nemultwmrea fa~ de ncomema vaJo-
0
vaJoarea de ordinc pe care vrem s-o rcstaurnm sau s-o ril de ordinc est.e, sc spune, 0 boaJll obi~uita. fireascA, ~
dezvoltam, se aratA pe indeJetc micimiJc ei, nedreptatile pe care orte fi icrtata; nu trebuie Jovita in fatA. ci mai cu.Ond c~orct
le ~v~, suferin~Je ~ra le ~ n~ere. este cufuodatA in I : atunci cind cste vorba de posedarea de cAtre diavol :
Dea)UDSuriJe ce decurg din natura et; apo1. in ultima clipa, este f boln~~ este pus sa joace rcprezent.ar~ stap~tc,
raut.ui ee-l
salvata in ciuda, sau mai curind, cu toata apasAtoarea fataJitate este impins sa cunoascA chipul revoltct sale. tar rev~l~ dispare
ell ....,.,; ales ca o data tndepartata, pnvtta de Ia
a pAcatclor sale. Excmple? sc gasesc din be4ug. •
cu stguran'"' .._.... • . . .
Luap, de piJda, o armata; da!i Ia iveaJa, Bra sa ascunde(i distant!. ordinea nu mai estc decit o llllXturn. manibeiSta. adicA
~c•. f~ ~na a $efiJor, caractcruJ marginit, nedrept aJ f8laJA, care, ci$tigind pe ambeJe tablouri , dc~e beneficll. RAul
~line1 rnihtare $i, in aceasta tiranie prosteasca, introdnceti imancnt aJ scrvitutii cste rllscumpa.rat de bmcle ~~~t
o funta ~arc: ~u~ ~Iii. dar simpatica, arheti~ a1 retigiei, a1 patriei, aJ Bisericii etc. Putin rnu ,,marturistt' ne
spectaloru)w. Apot, m uJt.una clipA. r.1srumati paJAria fcrmecar.a SCUl.e$t.e de recun()a$terea raului ceJui mare ascuns. .
$i 5COa1eti din ea imagioea unei armat.e triurnBtoare, cu ctrape. ln reclamc, putem gAsi o schema romanesca ce expbcll
lele fluturind, o imagine adorabila, ca.reia, vorba nevest.ei lui foarte bine accasta nouA boalli. Este vorba de rcclamele Astra.
SganareUe, nu-i poti fi decil credincios, ~i in1ifnt (From here Povestioara incepe intotdeauna co un strigat de indignare fatA
to eternity, Tant qu'il y aura des hommes). de margarin!: ,0 crcmli co margarinll? Ni~ ~u mA_g"md~!" .
. ~ o ~ta annata: semnalap fanatismuJ $tiintifjc aJ ingi- ,,Margarina? Unchiul tAu va fi nemuJtulllJ~! Apo1, oc~ se_
nerilor et, orbuca lor, arata(:i tot ce poate cfjstruge o rigoare dcscbid, COD.$tiinta devine rnai ~uplA, m_arg~na .e st: un ~1Dlet)t
atil neomen~: oamcni, cupluri. Apoi scoateti-va drapeJuJ,
ru: deJicios, placut, digest. economtc, folosttor 1~ once trnpre~ .
salvatJ armata pnn prog:res, lega(i mAre(ia uneia de triumful MoraJa cu carese ihcheie este cunoscutA: .,atJ scllpat de o preJU-
decata care va costa J.llul . ba~i!". tn ace13$i feJ , Ordinea va
58 ROLAND llARTHES
oricind, t:rM.ind grosoJan bogAtia natnraJa a oricArei aJiante. o {)ragostea-mai-putclllicA-decil gloria relanscaza aici morala
..casAtorie in lumea mare". sa nu uitAm acest Jucru, estc 0 statU quo-ului social: ou este intelept sa-ti pArasesti coodi{ia
opera{iune contabilAfructuoasa, care consta in a trece in creditQI S()CiaJA. este un mare merit sa te intorci la ea. tn schimb, coo-
naturii debituJ greu al Ordinii, in a absorbi in euforia publi~ dipa JnsAsi i~i poate arllta avantajeJe, care. in escn~ . sint cele
a CUplului ..trista ~i sa.Jbatica istorie a oamenilor'': Ordinca ale fugii. to acest o:nivcrs. fericirca este sa tc joci d~a ceva
t:rai~te pe socotcala Dragostci; minciuna. exploatarea, IAcomia, ce scamW co inchidcrea domestica: chestionare ..psiliologicc",
tot rAul social burghez cste ajutat de adcvaru.J cupluJui . Jocruri maruote, obiecte pe care ~ le faci singur, aparatc de
Osa.toria Sylvianei Carpentier, Miss Europa 53, cu prie- uz casnic, programul zilnic, tot paradisul de ustensile din EJJe
tenul ei din copilArie, electricianul Michel Warembourg, penni- sao din Express, elogjaz.ll caminuJ inchis, introversiunea sa gen
te dezvoltarea unei altc imagini , cea a c:Aminului fericit Avmd ba)at-~i-papuci , tot ee-l prcocupa. i1 infant:ilizeaza, i1 inocenteazA
in vedere titluJ sau, Sylviane ar fi putut duce viata str1lucitl $i i1 rope de o responsabilitate socialA Jargita. ,,DouA inimi ,
a unui star, ar fi putut cAJatori, ar fi putut face film, ar fi putut un cAmin." Cu toatc acestea. mai exist.A ~i lurnea. fns.a iubirca
ci~tiga mul~ bani: cuminte ~i modesta, ea a rcnuntat Ia , gloria spirirualizcaz! cAmiouJ , iar camino! ascundc coliba: mizcria este
efetDCii" ~i. credincioasA trecuruJui sau, s-a casAtorit cu un exorcizata prin imaginea ei ideaJA, sAr.lcia.
electrician ~ Pafai~u. Tinerii c!s!toriti ne int inBti~~ m CAs!toria vcdctelor estc aproape intotdcauna prczcntat.ll
fa1..a postnuwala, in urnp ce se obisouicsc cu fericirea, insta- sub aspcctul ei viitor. Ea dezvolt.a mituJ aproape pur al CUpluJui
lindu-se in anonimatuJ unui mic conJbrt: aranjeazA apartamentul 1 (eel putin in cazuJ lui Vallone-Morgan; Ia Brando, elemeotele
cu douA camere ~i bucALArie, iau micuJ dejun, se due la cinema, socialc domina, o sa vedem nurnaidecit). Conjugalitatca se afll
rae cWilpArllturi. asadar Ia lirnita superfluitatii, este IAsat.ll, 1ld nici o precau\ie,
Aici operatia consLA, evident, in a pune in slujba pe seama uoui viitor problematic: Marlon Brando sc va cAsatori
modclului mic-burghez LoalA gloria naturala a cuplului: faptul cu Josiane Mariani (dar nurnai dup.ll ce va fi rumat inca vrco
ca accasta fericirc. prin defmitie marunta. poare fi aleasA, iocu- dou.llzeci de nJmc); Michele Morgan si Raf Valone vor alcatui
rajea.zA milioanele de francezi care o im~ prin cooditia poale un nou cuplu civil (dar mai intii va trebui ca Mic~Je
lor. Mica burghezie poale fi rn1ndn1 de cununia SyJvianei sa divortcze). De fapt, cste vorba de un hazard prezentat ca
Carpentier, tot~ cum . pe vremuri, Biscrica dobiodea puterc sigur tocmai in mllsura in care importanta lui cstc marginal!,
~i prcstigiu prin caJugarirea vreunei persoane din aristocratic: upusa acelei convcntii foartc generate care vrea ca. public,
modesta casatorie a celei ce fusese Miss Europa, indui<>$Atoarea C!satoria sa fie intotdeauna finalitatea ,,fireasca" a impreunarii.
int:rare, dupa ati'ta str1lucire. in aparatamentuJ cu douA camere Important este ca. sub garantia unei cllsatorii ipotetice, l fie
~i bucALArie de Ia Palaiseau. echivaleaza cu int:rarea Dlui de accepwa rcalitatea carnala a cuplului.
Rance in mAnAstirea Trapista, sau cu cea a Louisei de La Os.lltoria (viitoare) a lui Marlon Brando mai este incllr-
VaJlicre Ia Carmelite: mare cinste pentru m!nAstirea TrapistA, cam ~i de complexe sociale: eel al cioMni\ci $i al stapinului.
pent:ru Carmelite ~i pentru PaJaiseao. Josianc, tiica unui ,modest" pescar din Bandol , inst:ruitAtotu~i .
62 ROLAND BARTHES
•
64 ROLAND BARTHES MITOLOOIJ 65
romanclor burgheze ~i aJ psihologiei csentialiste, Literatura • C()llSl2lA cu a~t prilc~ ~ nu ~te nA evoie sA fie in~hipuite ni~te
condamnat un om Ia ~od. Ascultati-1 pe Procuror: .,Sir lact bJriete mistenoase, nemtelegen ~ m Kaflca. Nu, sm~, voca-
~.ond, cum v-am pus, se temea. lnsA el $tie cJl eel m.; bU)atUI. cele mai multe matenale elementare, artalincc, ale
bun mijloc ~ ap~ cste atacul. Se arundl dcci asupra aces,_ tiJnbajului sc cautA ~tc fAra sA se lege intre elc, dar nimeni
bhbat ~1./balJc $1-1 apudl pe bAtrfn de gil. N-au cbimbat rUe; U*$i bate caput cu aceasta (,.Etes-voos alle au pont? - A116e7
un cuvmt. 1n tl Gaston Dominici nu poate sufcri aici .mAclr ~ n'y 8 pas d 'allee, jc Je sais. j'y suis etc·r. F~te. toatA
gindul cil cincva vrea sA-l doboarc. N-a lost in scare. fizic, .q turoea se preface a crede cA limbajul oficial este eel die~ de
suporte forra accasta care, pc DCB$tcptate. i1 infnmta." Este Ia bUDul sim\, eel aJ lui Dominici nefiind decit o vanetate
fel de plauzibil ca ~i tcmplul lui Senusret, ca ~i Literatura lui emologicA. pitoreascA prin sAdcia lui. Cu toate acestca,limbajul
M. Genevoix. Numai ~. dacA arbcologia sau romanul se aceta prezidential este Ia fcl de deosebit, lncArcat cu c~
~ pc .un. ,de ce nu'?", nimeni nu pat~e nimic. Insa ncreaJc, li.mbaj de compunere ~J am, nu de psihologie concretA
J~tJtJa ..PenodJc, cite un proccs, i nu neapArat fictiv ca eel (numai sA nu cumva cei mai multi oameni sA fie, din pAcat.e,
~m Strtlinul, ne ru_nint~te cA accastA Justi~e este gata sA vi obligati sA aibA psihologia limbajului pe care--1 lnvatA). Si'nt pur
unprumute un cre1er de schimb ca sa va condamne farn re- $i simplu douA particularitAti care se infruntA. lnsA una are
m~ ~i ~· intru~it este comeliana, ea vA zugrAv~tc ~ onorurile, Jegea, forta de partea sa.
cum ar trcbu1 sA litJ ~i nu 3$a cum slntC{i . lar acest lirnbaj ,.universal" vine sA relartseze Ia momcntul
.Acest ~ra~fc~ aJ Justitiei in lumea acuzatului cste posibil potrivit psihologia stApini.lor: ceea ce ii ingMuie sA ia intotdea-
datontA unw m1l mtermcdiar. mult folosit de oficialitAti, fie una pe un altul drept un obiect, sA descrie ~i sA condamne
I
~ este vo~ de Curtca cu Juri , fie ca este vorba de tribuncle totodatA. Este o psihologie adjectivA, nu face decit sA-~i lnzestro-
hterare.' rrutul ~n~ei ~i aJ universalitAtji lirnbajului. ze victimcle cu atribute, nu $tie nimic despre act in afarA de
~tel~ ~~ cu Jun, care cit~e /c Figaro, nu-~i face, categoria vinovatA unde este bAgat cu sila. Categoriile acestea
' m mod v!<ht, ruc1 un scrupul sA dialogbezc cu bAtrinul pAzi(or sint cele ale comediei clasice, sau ale unui tratal de grafologie:
~ ~re ,,analf~t": Door amindoi vorbesc a~i Jimb1, $i IAudlros, coleric, egoist, viclean, dcsfnnat. dur, pentru ea omuJ
meA lirnba cea mcu hmpedc cu putintA. franceza. Minunat mod nu existA dcci'\ prin ,caractcrele" care-1 descmneaza societAtii
d~ a ~~ li.ni~. rezultat aJ edocatiei clasice, aJ epocii cind ca obiect aJ unei asi.mi.JAri mai mult sau mai putin ~. ca
:•obaniJ stAteau de vort>A truc1 sfiaJA cu judecAtorii! Dar ~i aici, subiect aJ unci supuncri mai mutt sau mai putin umilitoare.
~ spatel~ ~ral~i p~tigioasc (~i grot~ti) din traduceri.le Ja I AceastA psihologie utilitarA, ce pune in paranteze orice stare
lim~ latinA ~· din disertatiile Ia franc:ezA, cste vorba de capul de COO$tiintA, pretinde tot~ cA intemeiaza. actul pe o interiori-
unw om. tate prcalabiJA, postuleazA ,,sufletul": ea judec! omul ca o
Dis~ta~~ li.mbajelor, mchidcrea lor de nepatruns , au
fost tot~1 sublimate de cltiva jumali~ti, iar Giono a dat multe • Joe de cuvinte ba2.at pe omonimie-omofonie-omognlfie. intraductibil
exemplc m r.1poartcle lui despre ~edintele tribunalului . Se tn romW $i. de altfel , imperfect ch.iar 'i in limba francez.a (n.tr.).
•
MTTOLOGll 67
66 ROLAND BARTHES
---
MJTOLOGll
un
·~ 0 ptepta-
pe a-ntregul abstr& din acta $i chiar din tebnic
fel dar stare zero a tunsorii· trebuie des.
I le bAibii, tii ceva roai pu~n de episcop, de ierarrue, de Biserica
pa.ru1 de mAcar : tgur s..,. ne tundem A, politicA; pari mai Liber. oarecum voluntar, pe scurt. mai primitiv,
mod ' . ~ta operatJe necesara sA nu impHce vreun beneficiind de prestigiul primilor solitari. dispunind de sinceri-
special ~ e~tcntA: sA fie, dar sA nu fie tonl$i ceva. Tun- talea brutal! a ctitorilor monabismului. clepozitari ai spiritului
soarea abatelw Pterre, conceputa in mod v· "bil . tmpottiva litcrei: cine poartA barb! inseamnA cA exploreazA in
un ~~~ A w cad ~- acel~ timp in periferia Parisului. in Britonnia ~ tn NyassaJand.
neutru mtre pa.rul scurt (conventie indispcnsabil:l
pcntru a trece neobservat)
manit1 . v~ 1• p"-
cuw·' nemgnJtt
" ... (stare capabilA sA Se in\Clege de Ia sine cA problema nu este sA afl!m cum
0
. esteze ~ celorlalte convcntii). ajunge Ja arbetipo1 de a fost acoperit abatele Pierre de pAdurea aceasta de semnc
capilar al sfinteruet: sfintul cste in primul rind fi. ..~ ,.,._,. (~i. la drept vorbind, este deswl de surprinz!tor ca atributele
context formal· ·d o m~ til.lil bunALA\ii sA fie un soi de piese transportabile. obiecte pentrU
sfiw.-ni ' t eea de ITlOdA nu se impacA cu ideea de
""....e. un schimb lesne de flcut intre realitate, abatele Pierre eel din
d Dar :- flrA ~tirca abatelui, sperAm - lucrurile se compHcA
A eoarece
l : m acest caz ca $i in altele. ocutralitatea functioneazA
m ce e din urmA ca semn a1 neutrali•"~..;; _,A_,. vrem A
· Ui:Lil
·~ $1, intr-adevAr • Printre preo(ii catolici. evident (n.tr.).
70 ROLAND BARTHES
privirea _lui, ~~ti ro~aneJc pe care Je scri · cu ~ conditie. lata lumea rcvistei Elle: aici, feme_ile sint in~~
0
pc ~.' _n~etJ; facctJ un p1c de cariern, dar intorce{i-vA repede specie omogenA, un corp constituit,_car: ttne mu~t _Ia pnvile-
0
Ia con<litJa voastnt Un roman, un copil, un pic de feminis
. d . a) " Ill,
giile sale, ~ incA ~i ~ m~t Ia ser:•~utile sale~ atct, ~tul
un p1c c CODJUg ttatc. sAlegAm aventura artei de ~ii zdra. u este niciodata in mtenor, ferrumtatea cste porn, IiberA,
0
veni ai cAmi.nului: vor profita mult amindoi, de acest du-te-vino: uternicA; insA bArbatuJ cste pretutindeni in jur. prcseaza <lin
in matcrie de mituri, intrajutorarea se practicA intotdeauna cu foate pArtite, detenninAexistenta; <lintotdeauna. cl _este ab~c~ta
folos. creatoarc. cea a zeului racinian: lume tlra . ~tt , const1~1~
De cxemplu, Muza i$i va da.n.ti sublimuJ umiJelor treburi insA in mtregime de cAtre privirea bArbatulul, uruversuJ fermrun
g~~ti; in schimb, ca mulfUmirc pcntru accst serviciu a1 revistei Ble este intru totul eel aJ gincceului.
nutul natalifAtii ii imprumutA Muzei , cu rcputatie uneori ~ tn orice demers aJ revistei Ble existA aceast! dublA
proastA, garantia respectabililA{ii lui, dccorul emo{ionant a1 roi$C31C: inchideli gineceul ~i numai dupA acc:a da\i ~ul
camerei copiilor. ~i astfel, totuJ este cum nu sc poate mai bine femeii inAuntru. lubi\i , munciti. scrieti, fi\i feme1 de afacen sao
in cea mai buna <lintrc lumi - cca a revistei Elle: femcia sa de litere, dar aminti\i-vA ca bArbatuJ existA ~i cA nu sinteti flcute
capcte. ~credere, ea poate _foartc bine sa ajungll, ~a cum ajung 1 ca el: ordinul vostru este libcr numai dacA depinde de al lui:
ba.rbatu. Ia statutul supenor aJ crcatici. lnsa bArbatuJ sa fJC libcrtatea voastrll estc un lux, nu estc posibiiAdecit daca recu-
lini~t nu i se va Jua ~i nevasta, accasta no va fi mai putin ~eti mai intii obligatiiJc naturii voastrc. Scrieti, dacA vreti,
a~md in vedere natura ei, o nasdtoare disponibiiA. E/Je ~ vom fi cu toate foarte mibdre~ dar sa nu uit:ati cumva sA faceti
Ia mteaJA o sccnA ca in Moli~rc; intr-o parte spunc da ~j in $i copii , caci aceasta cste o parte din menirea v~~· MoralA
alta spune ~u, avind ~jA sA nu nemuJtumcasca pe nirneni; iezuit:A: incercati sA vA impAcati cu morala coo<littet voastre,
ascmenea Jw Don Joan mtre celc doua taranci. Ble spune feme- dar sa nu arntati slAbiciune cind estc vorba de dogrna care o
ilor: sinteti Ia fel de bone ca ba.rbatii; ~ barbatilor: nevasta intcmeiazJ.
ta nu va fi niciodata altceva dccit o fcmcie.
La tnccput, bArbatuJ pare sA fie absent din aceasta dubiA
n~terc; at!'t .copili ~ ~i romanelc parcA vin singure, nu apartin
decit marne•; no mat avcm muJt ~i. vAZind de $8ptezcci de ori
operele ~ copili in ac~i parantcza, vom putea crcde ca avem
~a face cu roa~e ale inchipuirii $i ale visului, produse
~uJo:ase ale ~· partenogenezc ideale, care ar da.n.ti femeia,
dmtr-o ~m~ 1Ill$Care, cu bucuriile balzaciene ale creatiei ~i
:u cele mdw~toare ale matemitatii. Unde c.stc Jocul barbatu.Jui
m ~t ~blou de familie? Nicaicri ~i prcrutindeni, aidoma
cerulw, on zontului, autoritAtii care detcrminA ~i totodatA tnchide
MTTOLOGII 75
mvcnt~
~ lumea c1 0 fot~cte· i se preg!tcsc fapte de vtteJ•e
_ f t. .
• · ~ · .. . .
mente un microcosm adult; toate sun reproduceri Ia scara fArA avenrori, fArA cmotii ~i flrn buc~m. s.e face din ~l.un rruc
rcdusA aJe unor obiccte umane, ca ~i cum in ochli pubJjcuJui propne· tar eu tab'1cturi • care nu trebwe sA mventeze mc1. mAcar A
copilul o-ar fi de fapt decit un om mai mititel, un homunculus resorturiJe cauzalit!\.ii adulte~ ii sint ~~e de-a ~a~: nu-• rArnine
caruia trebuie sa i se dca obiectc pe mArimea lui. dccit sa le foloseascA. nu i sc dA ruetodat! rumtc de parcurs.
FonneJe inventate sint foarte pu~ne: c1teva jocuri de cons- PinA ~i eel mai mic joe de construc~e•.~ca. ~u este prea rafin~:
tructie, bazate pc indeminare, sint ingureJe care propun ~te implicA 0 cu totul altA uccnicic a lumu: co~tl~ nu creeazA met
fonne dinamice. In rest. jucAria francezA semni5cil lntou:icauna un fel de obiecte semnificative, prea pu\10 ~ ~ cA .au ~
ceva, iar acest ceva estc lntotdeauna pe dc-a-ntreguJ socializat, numc adult; ceca cc exercita cl, nu este un ~J, Ct o derruw:g~e:
constituit din miturile sau tehnicile vietii modeme adultc: crecazA forme care merg pe picioare. pc ro\J , crecazA o vta\A.
Armata, RadiouJ, P~ta. Mcdicina (truse medjcaJe miniaturizatc nu 0 proprietate: obiectcle sc m~ singure. cle nu si?.t ~ mate-
sAH de opera1ie pentru pa.p~i), ~coaJa. Piept.AnAtura de ~ rie ncmsuflctitA ~i complicata. tffiuta in cA~ul numu. ~~
(cA$ti de ondulat), Aviatia (P~u~ti). Transporturile (freoori. accasta se intiln~te mai rar: jucAria franruz.eascA este de ~·cc•
Citroen, Vedette, Vespa, Sta!li-Servicc), ~ilinta (Jucarii
Inafliene). ..
copn creaton.
. .
0 jucAric de irnit:a\ic, ea vrea sa facA ni~te copii utilizaton , nu
De vrcme ce juc.Uiile frantu~ti prefigurea1..A literalmente Ymburghezirea juca.riilor nu sc recun~te doar d~~A
universul funct)jJor adulte, faptul nu poatc, evident. dccit sa forme, func{iooaJc toate, ci ~1 dupA sub tan\a lor. .Ju~~
prega.teascA copilul sa le acccpte pe toate, oferindu-i. chiar ob~nuite smt dintr~ materie ingrata. produs aJ unc• c~.
inainte ca el sa gindcasca, aHbiul unei natori care a creat dintot- nu aJ unci naturi . Multe int acum tumate din paste comphcate;
deauna soldati. func{ionari Ia ~ta ~i scootcre Vespa. JucAria materia plastic! din care sint tlcote pare grosol~ ~1 ~oda~
da. Ja iveaJa. cataJogul tuturor rcalirAtilor de care aduJtul nu sc higienicA, ea ctiminA plAcerea, moliciunca, umarutatea aungem.
76 ROLAND BARTHES
1 M ru mUJ,
obiecte din toatc timpurile. Insa jucArii din lemn aproape Ci · · 1 abile·
t.ia lumii introducmd puncte insolite ~~ totu~• exp IC •
f
nu se mai gasesc dcloc, de pildA, ieslele acelea din tinutul
percep .ni red use Ia acoperi~, felmare retczate. doar
muntiJor Vosges, posibile doar intr-o epoca artizanala. De acum s-au vAzut ~· . de ufM case tAiate ca
incolo, jucAria este chimicA, ca substantA ~i culoare; ins~i matc- capul i~indu-lc din apA, ca o floare n . 'ul zilc ~- Wl
. ·· 0 mciM bJocatA ma.1 m te uw-
rialul din care este flkutA introduce Ia o cenestezie a uzajului. ni~te cuburi pentru copu, .---:- . · datA ca
nu a plAcerii. Jucariile acestea mor de altfel foarte repede ~i, . Toate acestc obiccte cotldiene au pArut dintr-o . .
\ o datA moartc, nu au pentru copil nici o viatA postt.uM. copac . """"""~iniJ
dcspArtite de ICII.Jd\. C • •y vJ · lor lincite de substanta rezonabill pnn
"
, 11 Plmintul Ruptura aceasta a avut meritul de a Jimlne
excelen'"', · . . ... · d de apa
"udatA f!d sa fie. magic, ameruntatoare. .nun erca
a~ actionat • ca un trucaj reusit, dar cunoscut, I umea a~~~ . turaL ..
rea de a vedea forme modificate dar.la unna ~· · •.na e '
mintea lor a putut r.1m)'ne fixata asupra efectulw CAm a rcgresa,
~ ~ft~"' cAtre obscuritatea cauzelor. C~terea apelor a ras-
m angUCI<)G, · · razna cltre
nntiMl zilnicl f!d s-o impinga tot~• s-o m
tumat "Y"""'"
fantastic· obiectele au ' ·
fost in parte ob1Iterate. no de formate·.
iw
a fost rar dar rezonabil.
specta~ nh•~ ce~a mai mare in cotidian cste o introducere
cc ru.,~... u •cA ales ~i strarnu-
in Sarblltoare: or, c~terea apelor nu numru ~ a . .
tat unele obiecte, dar ea a transformat ~~ cenesteZia
,
(
78 ROLAND BARTHES MITOLOGfl 79
val~ final~ decit ~LoritA ~lamci cc li se face. FonneiOr f Gniciti desigur care cste imaginea egrului ce sc profi-
SOC1alizatc ale sportulUt c~leclJv lc corespunde adesca. in \AriJe jcalJ in patelc accstui mic roman aut de tonic: la inccput,
noastre, o formA su~rlalJvA a sportului-vedei.A; in acest din •egrul tre~te tcama. este un canibal: iar Bicbon este eroic
~rm~ caz, cfo~ul ~Zlc nu pune bazcle unei uccnicii a omulu.i rundcA. de fapt, riscA sA fie mincat. FMA prezen\3 implicitA
m gru~ sAu .. ct mat curind pe accJca ale unci morale a vanitAtii. 1 acestui rise, povcstea i-ar pierdc puterea de a $()Ca, cititorul
ale unw exoosm al indurnrii. ale unei mici mistici a avcnturii 00 s-ar tcme; drept care smt inmuJ\ite confruntAri.le in care
monstruos rupt~ de orice prcocupare peotru sociabilitate. · eopiluJ alb cste ingur, abandonat. n<$utor i expus intr-un
. CAI~toria pArin~Jor lui Bicbon, intr-un tffiut siruat de cere de negri potential amcnintAtori (singura imagine pe dcplin
al~tcn f~e vag ~i prezcntat indeoscbi ca \3!3 NegriJor liJli~oare a Negrului va fi cea a boy-uJui, a barbarului
~~u. un 01 de Joe romancsc, ale cArui caracteri tici prea rcalc 00mesticit, cuplat de altfel cu accl alt Joe comun din toatc
smt au:nu~te ~ ncsi~\ite, dar a1 carui nume legendar propune povcstirile despre Africa: boy-ul hot, care dispare cu lucrurile
o am~1g~J~te m prurnintAtoare intrc culoarca vopselii de pc stApinului). De ficcare datA, ne cutremurnm de ceea ce s-ar
trupun. ~~ smgele omcnese cc sc crede ~ tJ beau ac~li negri. fi putut ~u~la: nimic nu estc niciodatA ~recizat, nara\i~ca
cAlatona aceasta ne este rcdatA aici in vocabuJaruJ cuceririi· este ,.obtectJvA"; dar de fapt ea are Ia ba1J\ mtelegerea patettcA
~e plcacA, fru'A indoiala, ncinarmat, insa ,.cu paleta ~i cu pensul~ dintre carnca albA ~i carnca ncagr.l, dintre nevinovAtie ~i cru-
m.mi~A:'. ca ~i c~m ~ fi vo~~ de 0 vinAtoarc sau de 0 expeditie zime,. dintr~ spiri~itate ~i .ma.gi~~ F~oac;a p~ne Bcstia in
r~.bomt~ •. hotAti~l\ m conditn materiale grele (intotdeauna eroii lantun. Daruel cste hns de lea, ctvilizatta sufletulw supune bar-
smt ~act, . soctetatca noastra birocratica nu incurajeazl baria in tin~t~ui. . . .
~l~e nobale), dar c~ mull curaj _ ~i superbA (sau grotcscA) Ingeru~:ntat~ fun~cn~~ din.ope~punca Btcbon cste
m.utilitatc. Cit dcspre tmAru.l Bichon, el joa~ rolul lui Parsifal redarea lumn negrilor pnn ochn copilolw alb: totul aparc ca
~ opune piclca albA, nevinov~\ia. zuJufii ~i zimbetul tl111lli intr-un teatru de marionete. ~i. intrucil. aceasi.A rcduccre aeopern
~emale a ~ieilor ncgre ~i ~ii. cu scarificatiiJe ~i m~tile lor f~e bine ~~~ea pe .~ bunul . ~\ ~i-o f~ce. desprc arte
htdoase. Blmdetca alba icse, frre:stc, victorioasA: Bich ,... ~~ despre obtcetu:rile cxooce, talA c! CJtltorul revlStet Match estc
s~pune .min~torii de oameni'' ~i devine idoluJ lor (~b~ ~nfmnat in ~iziunca lui_ in~anti~a, .instalat in~ ~i mai solid
tx: .
,..
mt , hotatit lucru, fAcuti ~ fie zci). Bicbon este un mic fran
cufTlSccade, ii imblin~te ~i-i supune. t'Ar:t sa intJ1
. .
1IDpotnVU"C, pe sAJbatici: chiar de Ia virsta de d · . ,..
neasca vreo
01 ant, m 1oc
I
" ccz
m acea neputl\A de a ~1-l mcbipm pc celalalt pe care am
scmnalat-o in legatunl cu rniturile mic-burgheze. De fapt,
N grul
e
.
.
• .
· de
" b'
·
· da
nu arc o vta\A p1mA ~t autonoma: e1cste uno teet em t;
cniJ
s~ se d~ in Bois de Boulogne, el i~ sluiPCt rn· . este redus Ia o functJe para7JtA. cca a atrage atcntia oam or
·~.,.•
l4UU sAu care, nu se prea ~tie de ce trai..ne "
',J"V e pa a, ca ~J alb'1 pnn
. barocull UJ. oarecum amenmtator:
· ""'" · este un teatru
f'Unca
d • . ""~' unpreun~ cu un d . d uJ d . .;,t;
p1~ton c cAIArcti de dromaderi. hArtuindu-i pe ,.cei ce pradA" c mar~onete estda e pd~e.....os. tA
pnn hA\i~uri . lar acum, cA onm sa comparam cu aceas
reprezcntarc generalA (Match: aproximativ un milion ~i jumA-
84 ROLAND BARTHES
el este ingura scapare po ibila i'rnpotriva crimci si a exploa~ I ·c· ccea cc ni se prcg!tcste estc. In ciuda ~cat~o~:
dacA muncitorul ajungc pina Ia Stat, pinA Ia politic i Ia COI1\i.. vesru · in ordine: cu Brnndo. cu dochcrii.' cu. to~ muncttom
siile ei de anchctare, estc salvat. In ceea cc priv~tc Biserica. mtf~Jl'e8 .
din Amcnca. ne
dam cu un sentiment de vtctone 1de ~ura.re.
. . . b nfA i area lui
ub aparentele unui modernism o tentativ, ea nu cste nimic ~ mma unw patronat a canu zu<rrllvlre,
A •
o-M .u 1 t · •
muJL decit o fortil mediatoare intrc mizeria constitutivAa muncj. pe tA nu mru. sIUJ~ · ic·· sintcm. de mutt! vrerne, pnn~t,,.
. tc Ia nun
torului i puterca pa.riDLcascA a StatuJui-patron. De altmintCri, tara
. · · •intr-un destm
. comun cu accst docher . care.. nu rccapAta
.
pinil Ia urma, toaLA acea~ LA mica dorinta de justitie si de con. hpltl .. ·ale
im\ul drepfAtJ.l OCI dcclt pentru a-1 dAnu. elogtmdu-1. captta-
stiinta se potol~te foarte rcpede. e rc;rolva tn marea stabilitate tului american. . ·· ·~ tA seen!
a unei ordini bincfacAtoarc, unde muncitorii trudesc, patronii Vedem dcci ca. prin oarunt et pa.rtJCJpaav • ~ . .
stau cu bratele incruci$ate, iar preotii ii binccuvintcazA si pe devine ob1.ccuv.. un cpa. od de mi Lificare. Drcsa\1. . sA-l · · IUblm
ta
unii si pe ccilaJti pcotru dreptele lor func{ij. B~do chiar de Ia inccput. nu-l mai ~tc~ c~uca met00. a •
De altmintcri , tocmai s~itul tradeazA fiJmuJ , atunci cind pe . tern fi consticnti de prostia lUI obaecuva. Sc ~c ca
multi au crezut cil Elia Cazan i i semna cu iscusinta progre. nu mat apupropus me.•oda distan'llnj
Brecht \""' de rot tocmai· pentru a
si muJ: in ultima sccventa, il vedcm pe Brnndo, ajungind sA prcvem. prune. jd'ta unor astfcl de mecanisme. . Brecht a.-ar fi ceruta
sc prezintc, printr-un efort sopraomcncsc, ca un bun muncitor lui Brando A- i arale naivitatca. sA ne facA sa pncctx:m c.'
constlincios. in fata patronuJui care-1 ~capta. Or, acest patron in ciuda irnpatici pe care o putem avea pentru n~e IUJ ,
este in mod vadiL caricaturizat. Lumea a pus: uitati-va cu ciU rtant sA vedem cauzelc accstor nccazun prccum
cstc s• ma1
• • u
' npo
ca gesruJ sA fie foane atent examinat penrru a manifesta din uuzia unci lumi sigure. care nu c modificA decit sub prcsiunea
n_ou preze~ta destinului; iata ce inscamnA dezinvoltura gangste. actelor. niciodata sub cca a vorbelor, dacA gangsterul vo~.
rilor no~tn: ~tele unei mi~ tragjce, care ajunge sa el 0
face in imagini , limbajuJ nu este pentro el dccit poe-ae,
. . l de
amestcce gestul ~i actuJ intr-un volum cit mai mic. uvintuJ in sine nu are nici o fuoc\ie dcnuurg.c!: actu a
c rbi este moduJ lui de a triodAvi ~i de a marca acest lucru.
Voi stami din nou asupra prcciziei semantice a acestei
lumi , ~upra strucrurH intelecruale (nu doar emotive) a spccta.
~lulw. Extragerea bruscA a oolruJuj de sub hainA, cu o curba
;sta un unjvers esen~al. eel al gesturil~r bine unse. opri~e
("'lCteU la un puoct precis ~i prcvazut. un sot dC: sumAa efi~c~
~~abilA, nu semnilicA nicidccum moartea, dcoarece uzajul tAtii pure: apoi. pc dcasupra, mai exi ta ~i ~teva ~rodem ~
mdicA ~e multA vreme cA este vorba de o simpiA amenintare, argou, asernAnAtoare Juxului inutil (adica _anstocraoc) al uoe1
al cAret efect poate fi schimbat in mod miraculos; emergent-a ecooomii in care singura valoare de schimb este gcstuJ.
~volveruJui nu are, aici, o valoare tragicA, ci doar una oogni- tn.sA acest gest, ca sA scmnifice ca se confundA cu actuJ.
ova, ~ ihseamna aparitia unci noi peripetii. gestuJ estc argu- trebuie sA domoleascA orice emfa1.A, sa se subticze pina Ia
mentaov. nu propriu-zis inspAimintator, cl oorcspundc unci pragul perceptiv al existentei sale; ~u trebui~. A ai_bA decit
~umitc inflcctiuni a rationamenruJui intr-o picsA de Marivaux: soJidjtatea unci JeglUuri tntre cauzA ~~ efcct: ruc1, dezmvoltura
SJtuatia estc r!sturoata, ceea ce fusese obiect de cucerirc este este semnuJ eel mai iscusit al eficaciU\tii; fiec~ allA in ~
dintr-o datA pierdut; baletul revolverelor face timpul mai Jabil
dispurund in itinerariuJ povcstirii reveniri Ia zero
rcgresive asemAnAtoare cu cele din jocuJ Gi$tii'. Pis~luJ este
salturl l ideaHtatca unei lumi supusA pur ~i· sirnplu gcstunlor omen~ll
$i pe care greutA~lc limbajului n~ ar f~ce-o mai inccata:
gangsterii ~j zeii nu vorbesc, ei dau dm cap ~~ totul se sA~te.
limbaj, funcpa lui este aceea de a mentine o prcsiuoe a vietii,
de a eluda inchiderea timpului; cl este logos, nu praxis.
GestuJ deziovolt al gangsteruJui are, dimpotrivll, toatA
~u~. premeditata a unei hotAriri; t"lr.1 avint. rapid in cautarea
~atlibil_A a p~ctuJui sAo terminal. taie timpul $i tuJbud rcto-
nca. Orice dczmvoltud afuma ca doar tAcerea este cficaec·
~cotatuJ. fumatuJ, ridicarea dcgetuJui. operatiiJe acestea impu~
1d~ cA adevmta viata sc afla in tacere, ~i cA actuJ are drept
de vta(! sau de moartc asupra timpului. Spectatorul are astfel
Toate a~-tea se ~tiu. s-au pus de mii de ori In folclor ' c facA sA visclm vinul. Combinat ca sub tan\A de bazA cu altc
proverbe. convcrsatii ~i Literat:ura. Dar ~i aceasta universa)j: ~guri a1imentare. cl poate acopcri toate ~tiilc ~i toti ~p~~
tate ~portA . un confonnism: credinta in vin este un act rrancczului. De cum sc ajunge la un anumH arnanunt al vtetu
colectJv ce oblaga; francczuJ care -ar distanta cit de cit de mit cotidiene. !ipsa vinulw ~ocbeaz! ca un cxotism: cind 01 Cocy,
s~ar cxpune unor problernc. maruntc dar precise, de integrare Ia tnceputul cptenatului sAu. s-a fotografiat In fata unei mesc
dintre ~ c:a din~i ar fi ?~csitatea de a se justillca. Principiui intime. undc sticla de DumesniJ pMc3 cc1 inlocui~te In mod
neasteptat litrul de vin ~u. intreaga na\iunc a fo t cuprinsA
de uruversahtate JOOCA cuct din plin, in sensu! ca societatca
n111l1C$te bolnav. infirm sau vicios pe oricine nu credc in vin· de ingrijorare; era Ia fel de intolerabil ca ~i un rege burlac.
ea nu-l fn_reJeg_c· (in .ambele sensuri, intelectual ~i spa~a1 . ~ Aici. vinul face parte din rat;iunca de Stat.
termcnulw). Dtmpotnvcl, celui care practicA vinul i se decer- Bachelard avca cu siguran\A dreptate cind spunea cA apa
oeaza o diplomA de bunA iotegrarc: ~tiin(a de a bca este 0 tebni- este opusul vinului: din punct de vcderc mitk, estc adevclrat;
ccl na~ona1A care ajutA Ia calificarea francezulw, dovedind pule- din punct de vedere sociologic, eel pu\in ast.Az:i. este mai pu\ffi
r~ lw de ~rforrnantA. controlul ~i totodatA sociabilitatea lw. adcv!rat; circumstantc economice sau istorice au lncredintat
Vmul intemeuwi astfel o mora1li colectiv!, in cadruJ c!reia tottll acest rol laptelui. Acum , acesta este adevaratul anti-vin: ~i nu
esu: ~c~m~t: excese!c: nenorocirile, crimelc sint dcsigur numai din pricina initiativelor Olui Mendcs-Franoe (cu a1urn
postbile ~~ cu vmul, dar ructodata rnutatea, perfidia sau un'\crua; voit mitologicA: lapte bAut Ia tribunA ea spinach al lui
rAul ~ ~I poate genera cste de ordin fala1, scapA ~adar Mathurin). dar $i liindcA. in marea morfologic a ubstantelor,
penahzaru. ene un rnu ca Ia tcatru. nu un rnu de temperament. laptele este opusul focului prin tntrcaga sa den itate molecularn,
Vinul este socializat itttrucit cl pune bazele nu numai a)e prin natura crcmoasA. deci opitivA. a suprafe~ci sale; vinul cste
unei morale. dar ~i ale unui decor: cl impod~te ceremoniile mutilat, chirurgical. cl prcscbimbA ~j n~te ceva; laptele cste
cele mai mArunte ale vi~i cotidiene franceze, de Ia gustare cosmetic. cl leagA. rccupcreazA., vindeca. Pe deasupra., puritatca
(un r~u zdravan i camembert), Ia ospcll, de-la conversatia lui, asociatAcu neprihAnirea copilmei, estc o che7.A$ie de foi"\A.
din circiumA, Ia discursul de Ia banchet. Exa1tA climele, oricare o fof\ll nerevulsivA. nccongcstivA. ci calmA. alba. IucidA. ega1A
ar fi ele, se asocial!, clnd este frig, cu toate miturile locAlzirii cu realul . Oteva fiJme americane, unde eroul, dur ~i pur, nu
~i.' pe cat_ticula, cu toatc imaginile umbrei, a1e rncoarci ~ ale sc dAdea ioclA.r.lt in fa\a unui pahar cu lapte inainte de a-$i
ptcantuiUJ. Nu exi tel nici o situatie de constnngerc fiZiccl scoate coltul justitiar. au pregAtit forrnarca acestui nou mit parsi-
(temperaturA, foarnc, upa.rarc, servitute. st:rnmutare) care sA nu falian: chiar ~i ast.Az:i. sc mai bea uncori. Ia Paris. in mediile
de duri ~ide dcrbcdei , un ciudatlait-grenadine. adw din Ame-
rica. tnsA laptele ra.mlnc o sub tan\A exoticA; national este vinul .
Mitologia vinulw ne poate face de altminteri ~ intelegem
ambiguitatca obi~nuilA a vietii noastre cotidienc. Vinul este
• Fr. comprenclrc • •.a in(Cicge··. uar i ..a cuprinde". oeea cc explica lntr-adcvAr o substa.ntA frumoascl ~i bunA, dar cste Ia fcl de
dublul selL~ M:mnalat i'n parunteza (n.lt.).
98 ROLAND BARTHES
1
adcvArat cA producerea lui face pane din capitaJisrnul fran
eel ~ .micuJw proprietar, sau eel al marilor coloni algenC:i
care-• •mpun musulmanului , chiar pe pAmmtnl de care a fost
~t. ~. ~lurA cu care acesta nu cue ce face, cAci el are
nevo1e. de .pune. ExistA astfel mituri foarte piAcute• care nu mt
4
datoritA complemen~tAtii. ~i.. dupa cum vinul devine pentnJ • nu poatc uece Ia d~man decit prin tradare. Intr-un film vee~
.?
un marc numAr ~e. mtelcctuah substantA mcdiumnicA ce.i (Deuxicme Bureau.. contrc ~omm~dant~, ser:anta preotuJ~
d~ce ~ forta ongmara a natum.tot astfel biftecul cste pcntru patriot ti ciA de nuncarc sp1onulw . ncamt deghi~t ca france~
et un alunent de rnscumpArare, datorita cAruia ei i$i prozaizcaza din clandestinitate: .Dumneata ~11. Laurent? lp dau o bucacA
cerebralitatea $i conjurn, cu ajutorul ingelui $i aJ cAmii macre din biltccul meu.., Apoi, dupA ce spionol cste descoperit: .,Jar
uscAciunca sterilA de care int invinuiti intrnna. Voga biftccul~ ell, care i-am dat o bucatA din biftecul meu!". Suprcm abuz
tartar, de excmplu. cste o opcratiune de exorcism impotriva de incredcre.
asocierii romantice dintrc sensibilitate ~ maladivitate: in acest Asocial indeob$te cartofilor prAjiti , biftecul le transrnite
mod de a prepara camea, existA toate tarile germinante ale accstora lustrul sAu national: cartoful prAjit estc nostalgic $i
matcriei: terc~ul _de __singe $i. bAlo$Cnia oului , un ansamblu de patriot ca $i biftccul. Am aflat din rcvis~ Mat~h cA d~pA
substante mo1 $1 vu, un so1 de compendium semnificativ a1 annistitiol indochinez ..generalul de Casmes, cbiar Ia pnma
imaginilor pre-n(l$terii. masll, 8 comandac cartofi prlljili". Jar Pre$edintcle Fo$tilor Com-
Ca $i vinul. biftccul estc. In Franta, element de bazA batanti din Indochina, comentind mai tirziu aceastA $tire.
nationalizat mai curind dccit socializat; el este prezcnt 1n toa~ adAuga: ,,N-am inreles nici pin/J astAzi gestul generalului de
decorurile vietii alimentarc: plat, cu marginca gaJbcnA, talpoid, Castries care. chiar Ia prima mas~1. a ccrot cartofi prlljip". Ni
in restaurantele ieftine; gro , musto , ln. clrciumile spccializate; se cerca sli intelegcm cA ceea ce comandase GeneraJuJ nu era
cubic, cu miezul umcd sub o coaja subtire, arsA, in restaurantele un vulgar reflex materialist. ci un episod ritual de apropricre
de lux; se rcgAse$te in toatc ritmurilc. la imbcl~ogata mw a ctnici franceze rcgasite. Generalul cuno$tea foarte bine simbo-
~urgb_eZA ~i Ia gustarea bocma a burlacului; esre hrana expcdi- lica noastrA nationaJA, el $tia cc este cartoful prAjit: semoul
tJvli $1 totodatA dcnsa, el rcalizeazA eel mai bun raport posibil alimentar aJ ,.[:rancitatii".
mtrc ecooomie $i cficacitatc, intrc rnitologia ~ plasticitatca
coosumArii sale.
Pe deasupra, este un bun frantuzcsc (circumscris, cc-i
drcpt, astA7j de invazia srcak-urilor a.mcricane). Ca $i pcntru
vin, nu exista nici o coostringere aJimentarA care sA nu-l facA
pe francez sA se gindeasca Ia biftcc. De.-abia ajunge in strA.i-
nAtatc ~i il $i cuprinde dorul dupA bifiec, irnpodobit acum cu
o virtute suplirncntarA, cleganta, deoarcce, fata de complica,ia
aparenta a bucatAriilor exotice, biftecuJ estc o mincare ce imbi-
na, se crede, sucuJcnta cu simplitatea. Ca bun national, cl
l1rTtleaZA cota vaJorilor patriotice: Je salveaza In timp de r!zboi.
el cste ins~i camca luptAtorului francez, buoul inalienabiJ care
MTTOLOGII 103
regenerante), un intreg vocabular molieresc, ~or complicat cu ,porilor'' (personaje esentiale4n frumusetea publici~). Toate
un grtunte de scientism (agentul bactericid R 51). Nu, adevAfata rectamele de produse de inf:rumusetarc pregaresc dec1 o con-
~ a acestei mici psihanalize publkitare este conflictu) junctie miracuJoasA a lichidelor inamice, declarate de acum
dintre douA substante inamicc, care-~ disput.A subtil drumuJ inainlC complemcntare; rcspectind cu diplomat:ie toate valorilc
,,sucurilor" $i al ,principiilor" cAtrc cimpul profunzimii. Aceste pozitivc ale rnitologiei substantelor, ea ajunge sA impun! con-
douA substante sint apa ~i grA.simca. vingerca fericit! potrivit d.reia grASimile int vehicuJe ale apei,
Ambele sint moralmente ambigue: apa este beneficA $i ca exist.A creme apoasc. moliciuni ram strAJucirc.
d~ toat.A lumea vcde foarte bine cA pieJea imbAtrln~~ Cele mai moJte din noile creme sint a$adar numite lie rude,
$1 se usuca $i cA pieile tinerc sutt proaspetc, pure (o wnezcaJA fluidc, ultra-penetranle etc.; ideea de gr!sime. mull! vreme con-
proas/)AtA, spune un produs oarecare); tare, neted, toatc valorile substantial! ideii de frurnusetc, se voalcaz! sau se complicA,
po~itive ale substantci camaJc sint dintr-o datA simtite ca fiind se corecteaz! cu lichiditate, &i uncori cbiar dispare, inlocuit.A
intmsc de apA, umflate ca o rufli. stabilite in acest idcaJ de cu fluida J()fiune, cu spiritualuJ tonic, glorios astringent, dac!
puritate, curAtenic $i prospetirnc pentru care apa este cheia este vorba sA combatA aspecruJ ceros al pielli, pudic special,
generalA. Din punct de vcdcre publicitar, hidratarca profunzi:milor dac!, dimpotriv!. cste vorba sA b.rnneasc! din bel~ug acele
este. a~ o operatiunc necesar~. Cu toate accstea, infiltrarea profunzimi Jacome ale cAror fenomenc digestive ne sint prezen-
unw corp opac de c~trc apA nu pare ~arA: se crede ca apa tate flrA crutare. Aceast! deschidere publicA a interioritAtii cor-
~te p~ volatiJA, prea ~arA. prea nerabdAtoare pentru a putca pului omencsc este de altrnintcri o tr!s!tur! gcneraiA a reclamei
aJunge m accle ;,,one cripruare unde este elaborat.A Crumusetca. pentru produscle de toaletA ...StricAciunea este expuJ7.alA (din
~~ apoi apa, in fizica ei camaJA $i in stare libcrn, apa decapeazA, dinti. din piele, din singe, din respi.ratie)": Franta are o dorintA
mt.A, se intoarce Ia acr, face parte din foe; ca nu este bcneficA nest!pinilA de cur!tenie.
decit. inchisA, st.ApihitA.
Substanta grasA are calitcltile $i dcfectele inverse: ea nu
raco~e; moliciunca ei est.e exccsivA, prea durabil!, artificial!;
nu poate fi cl~t.A o reel.~ pcntru frumusete pe ideca pura
de~· a c!.re1 compaettate insAsi este simtitA ca o SlMC prea
pu~ ~~a. Grasimca (numit.A mai poetic uleiuri, Ia plural,
ca m Btblie, sau in Orient) degaja, dcsigur, o idee de branA
insA este mai sigur s-o exal{i ca un element vehicular lubrifian~
fericit, conducAtor aJ apei in sinuJ profunzimilor pielli'. Apa este
~talA. ca s~bstant~ volatila, aeriana. instabila, efemerA, pre-
\loasA; ~e1uJ. dimpotnva. e opfe$le, apasA, fOI1cazA Jent supra-
fetele, unprcgnea7.!, alunecA f!ra intoarcere de-a Jungul
MTTOLOGIJ 109
Tnsll biliardul electric din Ping-Pong nu simbolizeaza ' acesta nu cstc. Ia drcpt vorbiod, un limbaj pus Ia conservat,
nimic; c1 nu exprimll , cl produce; cste un obiectliLcra1 , a cMlj a$! cum a putut fi, de cxcmplu. jargonuJ porLArcseJor redat de
functie este sA gcncrczc, prin ins~i obiectivitalca sa. situatu. Henri Monnier, ar fi mai cutind un limbaj retardat, format
Dar ~i de accaslll datA, critica noastra estc pAcAJilll in setea fatalmente in viata sociala a pcrsooajului. ~i care sc dezgbea\A,
ei de profunzime: situatiile aceslca nu slm p ihologice, slnt, :I(Jeva.rat si totusi pll{in cam prea acid sau prca crud. intr-o
In cscntll, situatii de limbaj. Esre o rcalitate dramaticA, pe care siroatie ulterioara, cind u~ara lui congelare ~i un pic de emfaz.a
va trebui in cele din unnll s-o admitem alaturi de vcchiul arsenal vulgarA, inv~ratA, au cfecte iocaJculabile. Pcrsonajele din Ping-
de intrigi, ac{iuni, pcrsonaje, conflicte ~i aiLe clemente ale Pong sint cam ca Robespierre al lui Michelet: ele gindesc tot
teatrului clasic. Ping-Pong este o retca. montatll magistral, de ce spun! Vorbire adinca ce ublinia.zA acea supuncrc tragicA
situatii de limbaj. 8 omului fatA de limbajul sAu, cu dcoscbire ciod, ultimA ~i
Ce este o situa~c de limbaj? Este o conliguratie de suprinz!toare in!Ati$are a neintelegerii, Jimbajul accsta nu cstc.
cuvinte, in mllsur.l sA gcncrc7.c rcla~i /a prima vcdere psil»- cu totul al s!o.
logice, nu ati't false cit lncrcmcnitc in ins~i compromiterea unui Faptul accsta va explica poatc ambiguitatea aparentll din
limbaj anterior. Jar accastA incremenire, In cclc din urma. Ping-Pong: pc de o parte. deriziunea limbajului este cvidcntA
nimi~te psihologia. Cind parodiezi limbajul unci clasc sau ~i. pede alta, a~i dcriziune cste tolU$i crcatoare, ca produce
al unui caractcr, lnscamnA cA de\ii o anumilll diSLan\A, ell te ftin\C cu adcvArat vii, dotate cu o duralll cc le poate ducc pina
bucuri ca un proprieLar de o anumilll autcnlicitatc (virtute lndrt- Ia moarte de-a lungul uoei lntregi exi tcnte. Aceasta io.seamnll
gilll de psihologie). tnsA dacll accst limhaj lmprurnutat estc ell Ja Adarnov ituatiile de limbaj re1Jstll perfect Ia simbol si
general, situat mereu putin tnaintc de caricatura, si dacA acopera Ia caricaturn: viata este parazitul limbajului, iatA ce coostalll
intreaga suprafatA a picsci cu o presiune diferilll, dar lara nici Ping-Pong.
o fisurn prin care vrcun strigAt, vreo vorba nascociUI sA poata Masina de bani adusA pc scena de Aclamov nu cste asadar
scllpa, atunci raporturile umane, in ciuda dinami mului lor o cheie, nu estc cioctrlia moartll a lui d' Annuozio, sau poarta
apa.rcnt, parcA sint vitrificate, deviate nccontcnit de un soi de tmui paJat din tcatrul lui Maeterlinck; este un obiect generator
refrac{ie vcrbalA, iar problema .,autcnticilll\ii" disparc ca un vis de Lirnbaj; ca un clement de cataJi7.A, el trimitc oetncctat
frumos (si amAgitor). actorilor un inceput de vorbirc, ii face sA eltiste in proliferarca
Ping-Pong cste alcatuilll in iotregime dintr-uo bloc din + limbajului. Cliscelc din Ping-Pong nu au de altfel toate acecasi
accst limbaj sub sticla, asemAnlltor, dacA vrcm, acclor froLCn inrlldAcinare in memorie, acelasi relief; depinde de cine le
vegetables care le permit coglczilor A gustc in timpul icrnii spune: Sutter, eel ce spune vorbe mari, ln~irn acbizitii carica-
crodillltile primllvcrii; accst lirnbaj. tcsut in intregime din mici turale, afiseazA numaidccil un limbaj parodic care te face sa
locuri comunc, din truisme paqiale, din stereotipuri grcu de rizi din toalll inima (,,Cuvintele sint Coate ni$Ce capcanc!').
rocunoscut ca atare. zvtrlite cu putcrca spcran\ci - sau a lncromenirca limbajului folosit de Annette cste mai labll, $i
disperllrii - ca particulclc dintr-o ~care brownian!, limbajul totodalll mai jalnicA (,,S-o spui altora, Mister Roger!'). Fiecarc
114 ROLAND BARTHES
sA intclegem cA seismogramele vor fi cu ati't mai violentc cu cornplexitate; lnsa. Einstein dcscnat, adicA intrat in legen<!A, cu
cit mai greu cste ubiectul ,,rclativitatc". insA$i gindirca este creta incA m rrun~ . tocmai a scris pe 0 tablli goaJA, ca ~~ cum
rcprezentatA ca o materie energeticA, produsul mAsurabil al unui nu s-ar fi pregatit deloc. formula magica a lumii. Mitologia
aparat complex (aproape electric). ce transformA substanta respeclli astfel natura Jucrurilor cc trcbuic facutc: ccrcetarea
cerebrala In forta. Mitologia lui Einstein face din cl un geniu propriu-z:isA mobilizcazA rotitelc mecanice, are drcpt scd~u ~n
ati't de putin magic, inclt dcsprc gmdirea lui se vo~te ca organ material In care monstruoasA nu este decit complic~(la
dcspre o activitatc functionalii amintind confectionarea mccani- lui cibemetica; descoperirea, dimpotrivli, este de esenta. mag~cA ,
zata a cimatilor, mAcinatuJ grnuntelor sau al minereului: el este simpiA ca un corp primordial, ca o substanta. de natura
producca gindire, necontcnit, ~ cum moara produce fll.inA, iar principiilor. piatrli filosofaJa. a crmcti~tilor. apa de gudron a lui
rnoartea a fost pentru el. in primul rind. oprirea unei functii Berkeley, oxigenul lui Schelling.
localizate: ,.creierul eel mai puLcmic s-a oprit din gindire". Oar cum lumca merge mai dcpartc, cum ccrcctarea spo-
Mecanismul accsta genial t:rebuia sA producA ecuatii. ft$'te mereu $i trcbuic rczcrvata. $i partea cuvenita lui Dumnc-
Datorita mitologiei lui Einstein, lumca a regAsit, cu mare zeu. un oarccarc ~ec al lui Einstein este necesar: Einstein a
placcrc, imaginea unci stiinte formulate. Lucru paradoxa!. cu murit. se spuoe, flra. s~ fi putut verifica .,ecuapa ce con{inea
cit geniul omului era mai materializat sub forma creierului sAu, sccretul Jumii". Ca sa incbei, lumea a rezistat; abia dezvaluit,
cu atit mai mull produsul invcntiei lui se apropia de o conditie secretuJ s-a mchis din nou, cifrul era incomplet. !n acest fel,
magicA, reincama vechea imagine ezotericA a unei stiinte cu- Einstein corespundc din plin mitului, care nu sc inch~te de
prinsA in iotregimc In clteva litcrc. Exi ta un secret unic al contradictfi, cu condi{ia a instalcze o sccoritatc cuforicA; mag
lumii, si accst secret cstc continut de un cuvint. universul cste si totodatli m3$inA, cliuta.tor ncobosit si dcscopcritor nemultumit
ca o casa de bani , iar oamcnii ii cauta cifrul: Einstein aproapc dezlAntuind tot cc poatc fi mai bun sau mai rnu, crcier ~i co~ti
1-a gAsit, si acesta cste mitul lui Einstein: se gAscsc aici toate intA. Einstein impJin~te visele cele mai contradictorii, reconci-
temclc gnostice: unitatea naturii, posibilitatea ideala a unci redu- lia7-A mitic puterea nesrlfSita. a omului asupra naturii cu ,,fatali-
ceri fundamentale a lumii, puterea de dcschidere a cuvmtului, tatea" unui sacru de care, dcocarndata., nu se poate lipsi .
lupta anccstrala. dintre un secret si un cuvmt, ideea potrivit
cAreia stiinta totala nu sc poate descopcri deci't dintr-o data.,
ca o iocuietoare care ccdca1.A brusc dupa. mii de inccrca.ri
ncreu.site. Ecuatia istorica. E = mc;l aproapc cA indeplincstc, prin
simplitatea ei n~tcptata. , idcca porn a cbcii, nuda. lincara.
dintr-un singur metal, dcschizind cu o u.surinta magicA o poarta.
pe care secolc de inv~unare nu izbutisera s-o deschidA. Repre-
zenta.rile explicA foarte binc accst lucru; Einstein, fotografiat,
sta. linga. o tablA plina. de semnc matematicc de o vadita.
-
MITOLOGII ll9
Recunoastem in declaratia arti tului nostru limbajul acciU! ' dar faptul ca nu trcbuie -o spuna este avantajul major aJ
dll$man familiar, intllnit adesea aici: anti-intelecmalismul. ~tilll mctodei tautologice. Tautologii n~tri ar fi de altfcl in i'ocur-
~ i care estc fiern.strAul: prca multA intcligenta stricA, filosofial cAtur! dacA ar merge mai departc: Racine ingur. gradul zero
este un jargon inutil, trebuie lasat Joe ~i scntimentului , intui~ei, a1 lui Racine, ~a ceva nu cxista. Nu inaloim deci't Racine-
nevinovatici, simplitatii. arta moare de prea multa intclcctualitate, adjective: Racinc-Poezie-PurA, Racine-Langusta (Montherlant),
intcligcnta nu este o calitate de artist. creatorii puternici sint Racinc-Biblic (eel aJ Dnei Vera Korene), Racinc-Pasiune.
~c cmpirici, opera de ana capa si temului, pe scurt, cerebra- Racine-infAti~eazA-oamcnii-~a-cum-sint-ei etc. Pc scurt, Racine
litatea este sterila. Se ~tic ca rllzboiul i'mpotriva inteligentei se este i'ototdeauna altccva decit Racine, ceea cc face ca tautologia
duce intotdeauna in numele bunului sim[, ide fapt cste vorba racinianA sA fie cu totuJ iluzorie. Se intclege tolll$i ce aduce
a-i aplicam lui Racine acel tip de ,Jntelegcrc" poujacfu tA de un astfeJ de neant defmitoriu celor ce OutlJ.rA cu miodrie defi-
care am pomcnil mai i'nainte. ~ cum econom.ia gcncrala a oi~ ee-l contine: o oarccare mintuirc eticA. sati fac~a de a
Frantei nu este dedt vis fata de nscalitatea franceZA, singura fi militat in favoarea unui adevar al lui Racine, fi1ra obtig~a
realitate revelata bunului simt al Dlui Poujade. tot astfel istoria de a-~i asuma oici unul din riscurilc pe care oricc cautare ci't
litcraturii ~i a gindirii. ~ i cu aut mai mult istoria pur ~i simplu, ' de ci't pozitiva a adevaruJui le comporta in mod fatal: tautologia
nu cstc dccit fantasma intelectuala fata de un Racine foarte scut~tc de obliga~a de a avea idci, ins! in accl~i limp sc
simplu, Ia fel de ,.concrct" ca ~i rcgimul impozitelor. fal~te ~cind din aceasta liccnta o lege morala foartc aspra.;
Din anti-intelectualism, tautologii no~tri retin ~i recursul de unde ~i succcsuJ ei: lenca este ina.Jtata Ia ranguJ de rigoare.
Ia ioocen{A. Se pretinde cA adcvaratuJ Racine este mai bine Racine este Racine: admirabiLA lini~tc a oeantului.
vb.ut atunci cind este inarmat cu o divinA simplitate; este cu-
noscuta accasta vechc tema ez.oterica: sfiota fccioarn, copilul.
flintelc simple ~i ncprihanite au o clarviziune supcrioarn. Yn
cazu1 lui Racine, aceasta invocarc a ..simplitatii" are o dubla
putere de alibi: pede o parte, ex islA opozitia fata de d~rtaciu
nca exegez.ei intelectuale ~i. pc de alta, lucru tolll$i prea putin
disputat, sc rcvendicA pentru Racine dcspuicrca esteticA (fai-
moasa puritate racinianA). care-i obliga pe toti cci cc se apropic
de ella o disciplinA (de genul: arta se DtJ$CC din constrfngere... ).
in sr~it. In tautologia actritci noastrc mai este ceva: ceea
ce s-ar putca numi mitul regasirii critice. Criticii n~tri
esentiali$ti i$i petrec timpul cAuti'nd ..adevarul'" genillor Lrecute;
Litcratura este pentru ei o maga1Je mare cu obiecte picrdute.
unde ne dueem Ia noroc. Nimcni nu tic cc c poate gasi acolo.
-
MJTOLOGll 125
' cotului. lnCCJX prin a se face dorit pcntru a avea apoi o exiliten\A
rna.i ~oarn.
to accastA primA fazA a ccremoniei. rccun~tcm acel
mare resort sociologic al A~teptArii, srudiat de Mauss, ~i din
care. Ia Paris, am avut un cxcmplu modem in ~edintcle de
hipootism de Ia spectacolele lui Grand Robert . .$i acolo se
arnina cit mai mult aparitia Magului $i. prin ~ireLiicuri repetatc,
Billy Graham Ia VelodromuJ de Iarna se crca in public acca curio1jtate tulburatA pregatitA a vada
intr-adevar ceca ce se tot amina. Acum. ctriar din prima clipa.
Billy Graham este prezentat ca un adevArat profet, in care
Ati't de multi misionari ne-au povestit dcspre obiceiurile Duhul lui Durnnezeu cste rugat fierl>inre sa vrea sa coboare.
religioase ale ,,Primitivilor" inet"t estc regretabil ca ou s-a aflat mai ales in seara aceea: eel ce va vorbi este un lnspirat, publicul
Ia Velodromul de lamA un vrnjitor pap~ ca sa ne povesteasc! este invirat Ia spcctacolul unci poscdAri: i se cere dinainte sa
~i el ceremonia prc-L..idata de Dr. Graham sub numele de cam- considere ca vorbclc lui BilJy Graham sint divine.
panic de evaoghelizarc. Avern tot~i de a face cu un frumos DacA Durnnczcu vor~te intr-adcvar prin gura Drului
material aotropologic, cc pare de altfel m~tcnit de Ia cultclc Graham. trebuie sA admitem ca Dumnczcu este un mare prost:
,,salbatice", de vreme ce rcgasim aici, sub un aspect imediat, Mesajul surprinde prin plalitudine $i prin infantilism. Oricum,
cele trei mari faze ale oricarui act rcligios: ~teptarea . Sugcstia, cu iguranta. Durnnezcu nu mai cste tomist, respinge cu botAnre
Initierea. logica: Mcsajul este aJcaruit dintr-o serie de afrrmatii discon-
Billy Graham se lasA ~tcptat: cintece, invocatii, o multi- tinue, ca ni$le alve de mitraHera. flrn nici o lcgaturn intre
me de mici discursuri inutile, incredintate unor pastori neinsem- ele, $i care nu au decit un continut rautologic (Dumnezcu cste
nati sau unor impresari americani (prczcntare joviaiA a trupei: Dumnezeu). Ccl maj neinsemnat Frate Mariste, pastorul eel mai
pianistul Smith, din Toronto, solistul Bcvereley, din Chicago- academic, par ni~tc intelectuali decadcnti pe linga Drul Graham.
Dlinois, , artist de Ia radio american, care cfntiJ minunat Evan- Unti j umali~ti. in$clati de decorul hughenot al ceremoniei
ghclia') , o vmzoleala intreaga i1 precede pe Drul Graham care (cintecc, rugaciune, prcdicA. binecuviotarc), adormiti de cAtre
este aoun~t intruna ~i care nu apace niciodata. lata-1, to sfir$it, gravitatca alinAtoare propric cultului protestant. i-au IAudat pe
dar numai peotru a transfera mai bine curiozitatca, deoarece Doctorul Graham ~ i echipa lui penrru simtu) masurii: lumea
eel dintii discurs al lui ou estc eel bun: el ou face decit sa se 3$leptase Ia un americanism exagerat, cu fete, jazz. metafore
pregateasca sosirea mcsajului. Alte interJudii preluogesc ~tep JOvialc $i modemistc (au fost toru~i vreo douA-trei). Billy
tarca, tncalzesc sala, atribuie dinaintc o importan\A profetica
Graham ~i-a epurat desigur $Cdi n~ de orice pitoresc, ~j protes-
accstui Mcsaj care, potrivit celor mai bune traditii ale specta- l.antii fraocczi 1-au purut rccupcra. Cu toatc acestea, stilul lui
BiUy Graham rupe cu o intrcagA traditie a predicii. traditie
126 ROLAND BARTHES MTTOLOG/1 127
catoHcA sau protestanlA. mo~tenitA de Ia culrura anticA: tracti~a nucn burghezii franceze. clasa de wxle. dupa cit se pare, s-a
nevoii de pcrsuasiune. C~tinismuJ occidental s-a supus intot- recrotat tndeo ebi publicul accstor ~tc: rcccptivitatea acestui
deauna cadrului general aJ gindirii aristotelice. -a invoit intot- public Ia fonnc de gindire oelogice ~i hipnotice sugereazA cA
deauna sA trateze cu ratiunea. chiar ~i atunci cind a fost vorba erislA in acest grup social ceea ce -ar putea numi o situatie
sA acrediteze ira\ionalul crcdintei. Rupind cu multe vcacuri de de aventurA: o parte din mica burghezic franccza. nu mai este
umani m (chiar dacA fonnele accstuia au porut ti goale $i incrc- oici mAcae protcjalA de vestitul ei , bun simt", forma agrcsivA
menite, grija pcntru un altul subicctiv rarcori a lipsit din didacti- a co~tiintci de clasa. ~i nu este tot Billy Graham ~i ecbipa
cismul ~tin), DruJ Graham nc-a adus o metodA de transfor- tui au stAruit mult ~i in citeva rinduri asupra scopului acestei
mare magicA: el tnlocui~e persuasiunea cu sugestia: presiunea campanii: , trezirea" Frantei (.,Am v~ut d1 Dumnezeu a sAvfr$it
debitului, excludcrea sistematicA a oricArui con~nut rational din faptc mari In America; o tre7Jre Ia Pari.s ar avea o in.rfurirc
propozi~une, ruptura nccontcnitA a lcgAturiJor logice, rcpcti~lc imensA asupra fntregii Jumi.., - .,Dorinca noastril este ca Ia Paris
verbale, dcsemnarea granctilocvcntA a BibHei, tifluta in minA sA se petreadl ccva cc ar putca avca unnm asupra intrcgii
~a cum un vtnzator care face reclama tine un deschizAtor uni- Jumi .'). fn mod foartc evident, optica cste similam cu cea a
versale de cutii de conserve ~i . mai inainte de orice, lipsa de lui Eisenhower din declaratiiJe lui despre ateismul fraocczilor.
cAidurn, disprctul vMit fata de celaJaJt, toate aceste operatii fac Franta se desemneazA lumii prin rationalismul ei, prin indife-
parte din materialul clasic de hipnozA de muzic-hall: repet. nu renta fa{A de credinta. lipsa de orice religie a intelectualilor
cstc nici o difercntA intre Billy Graham ~i Grand Robert. ei (lema comuoA Americii ~i Vaticanului; tema de altfel supraa-
~i ~cum Grand Robert tcnnioa ..tratamentul" publicului precialA): Franta Lrebuie tre-tjta din acest vis un"t. ,Convertirea"
cu o selectie spcciaJa, alcgtodu-i $i urcindu-i pe scena in juruJ Parisului ar avca evident valoarca unui cxcmplu mondiaJ:
sAu pe cei desemnati de hipnozA, incredin(ind unor privilegiati Atcismul mpus de ReHgic, cbiar in vizuina lui.
sarcina de a manifesta o adonnire spectaculoasA, tot astfcl Billy De fapt. lucrul se ~tie, este vorba de o tema poHtica:
Graham i~i incunuoeazl Mesajul cu o segregatie materiaJA a ateistnul Frantei nu intereseazA America decit fiindcA, pentru
ceJor Chcmati: ncofitii care. tn acea seam, Ia VelodromuJ de ea, el este chipul premergAtor comunismului. , Trezirea'' Frantei
lama, intre reclamcle pentru Super Dissolution ~i Coniacul din atei m tnseamna. Lrezirea din fascina{ia comunislA. Campa-
Polignac, .J-au primit pe Christos" sub ac{iunca mcsajului nia lui Billy Graham n-a fost dccit un cpisod McCarthyste.
Magic, sint indreptati cAtre o saJA separata ~. dacA sint de limb!
cnglezA, chiar catre o criptA incA~ mai tainicA: n-arc importao{A
ce se pctrecc acolo, inscrierea pe liste de conversiunc, ooi
predici, discutii spirituale cu ,,sfetnicii" sao chete ca sA adune
bani, noul episod este urogatul fonnaJ aJ Initierii.
Toate accstca ne privesc foarte direct: in primul rind •
..succesul" lui Billy Graham doved~te fragilitatea mentaJA a
MITOLOGll 129
•
130 ROLAND BARTHES
$i alte cootradictii: am vazut ca. Justitia, disociind ira{iooaJ cauza ni s-a substituit prca mull atunci ctnd $i-a format subiectul:
de scop. ajunge sa scuze o crima pe roa.sura moostruozita(ii aproapc intoldeauna cJ a SUfX8COOSlruit grozavia pe care oe><>
ei: psihiatria lcgaJA renuntcl in mod voit Ia propriul ei obicct propunc, adAugi'nd faptului, prin contrastc sau prin apropieri,
$i-1 trimitc pc asasio Ia cAJau , chiar in momentul cind $tiintcle limbajul inten\ional aJ ororii: unul dintre ci, de pildA, pune aJli-
psihologice int:roduc in obicctul lor o parte tot mai mare din turi o multime de soldati ~i un cimp de capete de morti; un
om; iar apArarea in~i ezita intre reveodicarea unei psihiatrii altul ne prezinta uo militar tinAr privind uo scbelet; un aJtul,
avansate, care J-ar recupera pe fiecare criminal ca pc un dement. in s~it, surprinde o coloana de condamnati sau de prizooieri
$i ipoteza despre o ,putere" magicA ce ar fi pus stapinirc pe in momeotul ctnd intilnC$te o turmA de oi. insA nici una din
Dupricz, intocmai ca in vrcmurile cele mai buoe ale vrajitoriei aceste fotografii, prea elaborate. nu ne mi$CA. fn f~ lor, de
(Ptedoaria macstrului Maurice ~n) . llecare data, sintern deposcdati de judccata ~tea: cineva a
•
132 ROLAND BARTHES
MITOWGII 133
fremAtat in locul nostru, a gindit in locul nostru. a judecat ill
locul n~~~ fotograful nu ne-a IAsat nimic - doar drcptul de a.rta· Aspectul ~or scandalos al cailor cabrati ram mAsurn, aJ
trnpM~~tului accluia intepenit intr-un gcst irnposibil, indArlitnicia
a constrn\1 mtelecrual: numai un interes tebn.ic ne leagA de
ac:ste imagjni; incArcate de supraindica\ii de clitrc artist, pcntru ~ e.~presiei , cc s-ar putea nurni $i retoric:A. adaugA Ia lecrura sem-
no1 cle nu au nici o istoric, noi nu mai putem invcnta propria f nuJui un fcl de garan~c tulbur'Atoare. ee-l ducc pc cititorul
noastra rcceptarc a acestei hranc sintetice, perfect asimilata de unaginii Ia o uluirc mai curind vizualA dccit iotelcctuaiA, tocmai
creatoruJ ci. fiind<:A cl o fixcaza Ia suprafata spectacoJului, Ia rezisten\3 sa
Alti fotograli. neputindu-ne ~oca. au vrut sAne surprin<U optic!. nu numaidecit Ia cmnificatia sa.
insA croarea d~ principiu este a~i; ~i-au dat de pil~
Ccle mai multe din fotografiile-$OC ce ni -au a.ratat slot
osteneala A pnnda, cu mare iscusiotA tehnicA, momentul eel false. tocmai fiindca au ales o stare rntcrmcdia.ra intrc faptul
mai rar al unei mi~ , punctoJ ci extrem, plutirea uoui jucator literal ~i faptul majorat: prea intentionalc ca sa .fie fotografie
de fotbal. sliritura unci sportive sau levitatia obiecteJor intr-o $i prca cxacte ca sa fie pictura, elc ratcaza atil scandalul literei
~a cu .s'a:ti. Dar ~i de data aceasta pectacolul, to~i direct cit ~i adev!ruJ artei: s-a dorit a sc facA din ele semne pure,
~1 ~cAtwt dm elemcnte potrivitc lntre clc, r.lmine prca construit; f1lfli a sc admitc sA li se acorde accstor semne mAcar ambigu-
~n~de~ momentului unic pare gratuitA, prea intentional!, itatca, intirzicrca unci consistcntc. Este ~ logic ca siogurele
·~·~ dmtr-o ~o~ntA de limbaj care incurca, iar acc.c;tc imagini fotografii din cxPQzitie (aJ carci priocipiu estc foartc laudabiJ)
r~1tc nu au mc1un efcct asupra l'lOaStr'a; intcmml pe ~I a.ratAm sa lie tocmai fotograJiilc de ageotie. unde faptul surprins izbuc-
pentru cle nu dcp~tc timpul unci lecturi in tantancc: aceasta n~te in indarAtnicia lui, in literalitatea, in ins~i evidenta naturii
nu arc rclsunet, nu. tulburn, reccptarca noastra se inchide prca lui obruzc. ~tile din Guatemala. ufcrin{a logodnicci lui
repede asupra unu1 semn pur: lizibiJitatea dcsavlf$itA a scenci Aduan Malki, sirianul asasinat, bastooul ridicat de poli\ist, ima-
P~!rca ci in fonn~ ne scut~e de rcceptarca profund! a imagi: gioile acestea imprcsiooeazA dcoarcce in primul moment ele
nn m ceca ce are ca scandalos; redusa. Ia starca de wnbaj pur, par sWine, aproape ~tite. infcrioare legendei care le inso-
fotografia nu ne dezorganizccv.a. ~c: sint vizual dimiouate, dcposedate de acel numen pe care
Au f~t pictori care au avut de rezolvat aceea.si problemA pictorii de compozi\ii 1-ar fi ad.Augat nc~it (~ pe bun!
a punctulw cxtrem, a apogcului mi~arii. dar ci au izbutit mult drcptate, de vreme ce era vorba de picturn). LipsitA de cintecul
~de explicatia sa, naturalctca acestor imagini obliga spectatorul
~ai bine. Pictorii Impcriului, de exemplu. avind de rcprodus
·~tantanee {cal ce se cabreaza, Napoleon lntinzind bra{Ul pe Ia o serie de int:rebari violcnte. ilimpinge pc calea unei judecA\i
~unpu! . de.. luptA etc.) au IAsat mi~ scmnul amplificat a1 pe care 0 elaboreaza. cl i~i ram sa lie stingherit de pre1~\3
mstabiliiA(jJ, ceca ce am putea nurni numen. incremcnirca dcmiurgicA a fotografului. Este vorba aici de acea catharsis
sol~mna a. unei po7.c impo ibil to~i de instal at in timp; accastA critica, ccrutA de Brecht. nu, cum sc intimpiA In ca7.ul picturii
maJorare imobilA a imperceptibilului - ce va fi nurnita mai cu subiect, de o purificarc cmotivA: regAsim poatc aici cele
U'rziu, in cincmatogralic, fotogenie - este locul undc incepe doua categorii, epicul $i tragicul. Fotografia litcraiA este o intr<r
ducere in scandaJuJ groazei, nu In groaza. lns~i.
MJTOLOGJI 135
care nu-l ascundc ci, dimpotriva. mi-l red! ins~tit sub fo~
de tacrirni $i de sudori adeva.rate. Marele avantaJ a1 combustJe•
este de ordin economic: bani:i mci de spectator au in ~it
un randamenl controlabil .
Combustia actorolui sc impod~te. binelnteles, cu justi-
ficari spiritualiste: actorul e dAruiC$Le dcmonului teatrului, se
jertf~te, se liSA mincat din ~nterior de.catrc pcrsonaj; ?ene~
Doua mituri ale teatrului tinar zitatea lui. dAruirea trupulw Au Arte1. munca sa fizic! sml
vrednice de mila, de admiratie; i sc tine ocotcala acestei trudc
musculare, ~i cind, vlAguit. golit de toata seva, vine Ia s~it
DacA judccllm dupA un recent Concurs al Trupelor Tinere, sa sc incline in fata publicului, este aplaudat ca un campion
teatrul tinA~' m~ten~te cu furie miturile celui vcchl (incit nu Ja abstinenta sau Ia haltere, i se propune discret A sc due!
se mai $tie foarte bine care cstc dcosebirea dintre ele). Se $lie sa manince, . A-$i refacA sub tan{a intern!, sa inlocuiascA toata
de pildA cA, i'n tcatrul burghez, actorul, .,devorat" de personaj, apa ce i-a slujit Ia masurarea pasiunii pe care i-am cUJ'TlfWal-o
trebuie sA parA cuprins de un adevarat incendiu de pasiunc. noi. Nu crcd ca vrcun public burghez a reziste Ia un ,,sacri-
Trebuie sA ,,fiarbA" cu orice pre(, adicA sA ard! ~i totodarA sa ficiu" atJ"'t de evident, ~i crcd ca un artist care ~tic sa piing!
se reverse; ceca ce ex plicA fonnele omede ale acestei combustii. sau sa transpire pe seen! cste intotdeauna sigur de succcs: evi-
Intr-o pies! noua (care a primit un Prcmlu), cei doi partencri dcnta muncii sale scute&te de altA judecarA.
masculini au vArsat lichide de tot felul, lacrimi, sudoare $i 0 altA parte nefericita din m0$tenirea ll\sata de tcatrul
saliva. Aveai imprcsia cA asi$ti Ia un efort liziologic insp4imin- burghe-1.: rnitul gasclnitei. Regizori inccrcati se fa.lcsc cu accasta.
rAtor, o ruucirc mon truoa.sA a tesoturilor interne, ca $i cum Jucind Locandiera, o trup:i tinArn coboarclla fiecarc act mobila
pasiunca ar li un burete mare imbibat cu apa. $i stors de mioa din tavan. Nu s-a mai pomenit, evident, $i toata lumea exclamA
implacabil! a d.ramarurgului . Este lesne de intelcs intcntia uluita vvind scomcala aceasta: nenorocirca este cA nu sluje!itc
accstei furtuni viscerale: transformarea ,.psibologiei'' intr-un Ia nimic, g!sclnita fiind dictat.a in mod v!dit de o imaginatie
fenomen cantirativ, silirea nsului $i a durerii sa ia forme metticc aOata Ia strimtoarc ~i care vrca cu orice pret ccva nou; intrucit
simple, in ~ fel incit pasiunea sa devin! $i ea o marfa ca astazi au fost cpuizate toatc procedccle artiliciale de insralare
cclelaltc, un obiect de comer{, inserat intr-un sisrcm numeric I a dccorului , intrucit moderni mul ~i avangarda nc-au saturat
de schimb: cu dau teatrului banii mci $i cer in scbimbul lor de schimbarea in vazultururor. cind vine un servitor - cutczantA
o pasiunc foarte vizibiJa, aproapc numArabila; iar dacA actorul suprema - sA 3.$CZe trei scaunc $i un fotoliu sub nasul specta10rilor,
i$i d! pe deptin masura, dac! $tie sA-$i faca trupul sa lucreze s-a recurs Ia ultimul spa~u libcr: ravanul. Procedeul este gratuit,
in fata mea BrA sA lri$ClC, daca eu nu rna pot indoi de osteneala este formalism pur, dar lucrul n-are important!: pcnlnl publicul
pc care $i-o d:i, atunci voi decreta ca actorul cste excelent. burghcz, regia este intotdeauna o tebnic! a gaselnitci, $i unii
ii voi mArturisi bucuria de a-mi fi plasat banii intr-un talent
136 ROLAND BARTHES
tn realitate. intrarea in onlinuJ epic se face prin diminua. eroicc. Trebuie dimpotrivA sA te ferC$ti sA asociezi accstei bucu-
rca numclui: Bobct devine Louison. Laurcdi , NeUo, iar Raphael
Geminiani, erou des!v~it de vreme ce el este bun ~i totoda~
valoros, este numit cind Ralph. cind Gem. Numele acestea sint
I rii IIA\C$ti scntimentele de gregaritate ce apar intre membrii
unei echipe; senti mentcle acestea sint mult prca tulburi. De fapt,
petfectiunca in relatiile publice nu cstc posibilcl decit iotre cei
~oarc. un pic tandre ~i un pic servile; ele explica. intr-o singura marl: de indatA ce ..slugile" intrA in seen!, epopeea se degra-
silabA, valoarca supraomcncasd ~i o intimitate foarte omeneas- dea7A ~i devine roman.
cA, de care jumaJistul sc apropie cu fammaritate, cam cum se Gcografia TuruJui cstc $i ea supusA. pe de-a-ntreguJ, cerin-
apropiau poe(ii Iatini de cea a Cezarului sau a lui Mccena. telor epice ale probci. Elementele $i terenuriJe sint personificatc,
tn diminutivuJ alergAtorului ciclist existA un amestec de scrvili- dcoarcce cu elc c mascara omul ~i . ca in orice epopee, cstc
tate, admira~e ~i prcrogativA care face ca poporul sa. devina important ca lupta sa opunA masuri egale: omul este ~adar
on privitor indiscrct al zcilor. naturalizat, Natura umanizata. Dealurilc , int rcle. rcdusc Ia
Diminuat, Numclc devine cu adcvArat public; el permitc ,.procentajc" ioc1Arc1tnice sau mortale, iar ctapclc, care, to Tur,
ca intimitatea alergAtoruJui sll fie pusa pc prosceniuJ croilor. au fiecare unitatea unui capitol de roman (este vorba, intr-adevlk,
Oci, adevAratul Joe epic nu estc lupta , ci cortuJ , pragul public de o duratA epicll, de o adunare de crize absolute, nu de dezvol-
unde rAzboinicuJ i~i elaboreaza intcntillc. de unde Jansea1.A inju- tarca dialecticA a unui singur conflict, ca in durata tragic1),
rii, provocllri ~i confidente. TuruJ Frantei cuno~tc foartc binc etapele sint in primul rind persoanc fuJcc, du$mani succesivi.
accastA glorie a unei fal e vieti private. unde afronruJ ~i imbmti- individualizati de acest amcstcc de morfologie $i de moral!
~arca sint formcle majorate ale relatiei umane: in timpul unei care dc~te Natura cpicA. Etapa este oepieptAnatA, lipicioasa.,
partide de vi'natoarc in Brctagnc, Bobet. generos. i-a intins, in ihvllpAjatA, zburlitA etc., nurnai adjective ce apartin unui ordin
vAzul tuturor, miha lui Laurcdi, care, tot in vazuJ tuturoc, i-a existential aJ caJiflcArii, vi1..ind sA iodice cA alerglltoruJ se infrun-
refuzat-o. Acestor ccrturi homcricc Ji sc opun elogiile pe care tll, nu cu o greutate natural a. ci cu o adevarata temA de existen~.
cei mari ~i Je adrescaza unii altora pc dcasupra multimii . Bobet o temll substantial!\, unde isi angajeazA ati'l percep\ia cit ~i
ii pune lui Koblet: ,.te regret... i accst cuvint este de ajuns judccata.
ca sA dcscmnczc universuJ epic unde du$manul nu exist! decit AJcrgAtorul gl!.se$tc in NaturA un mediu animal cu care
pe masura stimei ce i se poartA. Faptul sc explicll prin aceea intJ"Ctine schimburi de outritie ~de supunere. 0 etapA maritimA
cA. in TuruJ Frantci. int numeroase unne de infeudarc, statutul I (Le Havrc-Dicppe) va fi ,.iodalll". va aducc cursci energie ~
aceta care. ca sa. spuncm ~a. crea Jegaruri camale iotrc oarncni.
1
culoarc; o alta (Nordul), alc1tuitA din drumuri pavate cu piatrA,
to TuruJ Frantei, lumea c Arutll mult. Marcel Bidot. dircctorul va fi o bran! opacA ~ i colturoasa.: ca va fi literalmente ,.greu
tehnic at echipci Frantei. it sArutA pe Gem dupA o victorie. de inghitit"; o alta (Brian~on-Monaco), ~istoasA, preistoric1, il
~i Antonio Rolland dcpune un sArul fierbintc pc gura suprA va impotmoli pc aJcrgAtor. Toatc pun o problema de asimilare,
a acelui~i Gerniniani . lmbrlltisarea este aici exprcsia unci eufo- loate sint rcdusc de catre o ~care de-a dreptuJ poetic! Ia
rii mllrcte incercatll in fata inchidcrii i a perfectiunii lumii substanta lor profunda ~i. in fata (iecAreia dintre ele, alergAtorul
140 ROLAND BARTHES MJTOLOGII 141
cauta, confuz. sa sc defineasca drept un om total ce se mfrunu ~ dacA am rclua o anumitA schema a l toriei, TuruJ ar repre-
cu o NaturA-substantA ~i nu doac cu o Narurn-obiect. Ceca cc zcnta aici acel moment ambiguu , unde omuJ personificA puter-
interesea1..A sittt ~dar mi$cAriJe de apropiere de substant.a.: nic Natura ca s-o invinuiascli mai u or ~i sa se clibcrczc ~i
alcrgAtoruJ cste intotdcauna rcprezentat in stare de imersiune mai bine de ea.
~i no in stare de curs!: cl plonjcaza sprc Mont~Cado, Adcziunea aJergAtoruJui Ia aceastA Natura antropomorft
traverseazA. zboarA, adem, lcgAtura lui cu soluJ i1 defi~te, nu se poate, bincinlcles, implini decil pc cAi scmireale. Turul
adesea in oel~te ~i in apocalipsa (infri~<Itorul plonjeu asupra practic! tn~te o energetic! a MintiJor. Puterea de care
lui Monte-Carlo, focul de Ia Esterel). dispone omuJ pentru a infrunta PamintuJ-Om poate lua douA
Etapa care sufern personificarea cea mai putcrnica este aspcctc: forma, mai mult . tare decit elan, cchilibru privilegiat
cca de pc muntele Ventoux . Marile defiJeuri, in Alpi sau in intre calitatea m0$Chilor. asculimea inteligcntei ~i vointa carac-
Pirinei , oricit de grele ar fi , rnmin to~i n~te locuri de treccre tcrului, ~i aceJ jump. adevllrat intlux electric. care-i cuprinde
sint simtite ca ni$te obiccte prin care se trece; defileuJ cs~ din ciod ih cind pe anumi~ alergatori illC.lrngiti de zei, tocindu-i
gaura, el accede cu greutate Ia pcrsoana: Ventoux are plenitu- sA sav~ ~te ispravi supraomcn~ti. Accst jump implicA
dinea muntelui , este un zeu at RAului. cAruia l:rebuic sA i se o ordinc supranaturala in care omuJ re~te dacA un zeu 11
aduca jertfc. AdevArat Moloch, despot al cic~tilor, el ou-i iarta ajutA: mama lui Brankart s-a dus la catcdrala din Chartres ca
niciodatA pe cei slabi, cere un ncdrept tribut de suferinte. Din A-1 cearn Fecioarei pentru fiuJ sAu, iar Charly GauJ. bcncficiar
punct de vedere fizic, Ventoux este in pAimintAtor: pl~v (atins notoriu al gra\iei divine, cstc un speciaJist in jump; el i$i pri-
de seboree uscat:A, spune L '&/uipc), c.'\te insU$i duhul UscA- mC$te electricitatea de Ia o lcgiitura intcrmitcntA cu zeH; uneori
ciunii; clima lui absolutA (estc in muJt mai mare mAsura o esen(A 1.eii se pogoara in el $i atunci ne minuneaza; alteori 7.cii i1
de climA decit un spatiu geografic) face din el un teren bleste- pArasesc,jump-uJ secAtuiC$tC, Cbarly nu mai este bun de nimic.
mat, un Joe de tncercare pentru erou, un fel de infem superior Exist! o cumplitA parodic a jump-uJui. dopajul: doparea
unde ciclistuJ i$i va defini adevArul mlntuirii sate: i1 va birui alcrgAtoruJui este o crimA, un acriJcgiu Ja fel de mare ca atunci
pe balaur, fie cu ajutoruJ unui zeu (Gaul , prietcnul lui Phoebus), cind vrei sA-l imiti pe Dumnczcu: inseamna sA-i fori lui Dumne-
fie prin pur prometeism, opunmdu-i acestui zeu a1 RauJui un zcu privilcgiul scinteii. De attfel, in accst caz. Dumnczcu ~tie
demon $i mai s!lbatic (Bobct, Salalla aJ bicicJCleJ). sA sc razbune: bietuJ Mallejac ~tie bine acest lucru , deoarece
TuruJ dispune 8$adar de o adevAratA geografie homcrica. un dopaj provocator 1-a dus ptna. in pragul oebunici (pedeapsa
Ca $i in Odiseea, cursa este un drum cu incerc!ri $i explorare pentru bO(ii de foe). Bobet, dimpotriva, rece, rdlional , nu ~tie
totaJA a limitelor terestre. Ulisc ajunscse tn mai multe rioduri cc este jump-ul: ene o fire putcmicA, el i~i face ingur treaba;
Ja portile pArntntuJui. TuruJ atingc $i el in unele aspecte lumea pcciaJist at fonnci, Bobet este un crou cu adev!rat uman, care
neomencasca: pe Ventoux, ni sc spune, am pArAsit plancta nu datoreaz.A njmic supranaturii ~ i i$i intemeiazA victoriile pe
PAmint. acolo ne invecinAm cu 8$tri nccunoscut,i. Prin geografta calitAti pur terestrc, sporite datoritA sanqiunii umaniste prin
sa, TuruJ este deci inregistrarea enciclopcdicA a spatiilor umane; excclen{A: vointa. GauJe i1 intrupcazA pe eel Arbit:rar, pe eel
142 ROLAND BARTHES MITOLOGll 143
Divin, pc eel Minunat, Elcc~unea. complici£atca cu zeii; Bobct pe mAsura acclui soi de cinste inutita care o sus~e .(fuga
il intrupeaza pe eel Just, pe eel omcno • Bobet neaga zcii, Bobet solitarA a spaniolului AJomar: rctragere. trufie, castiJhamsmuJ
iluslrea2A o moraJa a omului ingur. GauJ cste un arbangbel, eroului a Ia Montherlant). Prnb11$irca prefigurea.1.A abandooul,
Bobet estc prometeic. estc un Sisif care va ~i sA lase piat.rct este tototdeauna cumplita, intristeazA ca un dezastru natl.U'al:
sA cadA asupra acclo~i zei care 1-au osindit sa nu fie, cu pe muntcly Vcntoux , uncle pra.b~iri au luat un aspect ,hiroshi-
fllAretie, decit un om. matic". Aceste patru mi cAri siot bincin,eles dramati7..ate, tur-
Dinamica Turului se prczinta, bineintcJcs, ca o baiAlie, nate in vocabularul emfatic al crizei; adcsca, una dintre etc,
insa cum infruntarea estc speciala, batalia aceasta nu cstc dra- reprezentativa. da oumele ctapci , cum sc dA titlul capitolului
matica dccit prin decoruJ ~i prin mllf$Urile ei, no , Ia drept unui roman (fitlu: Pedala tumult:uoasA a lui Kubler). Aici, rolul
vorbind, prin ~ocurilc ci. Turul poatc, dcsigur, fi comparat cu limbajului cste imcns, el dA evenimentului, de ncperceput in~
o armata moderna, dclinita prin importanta matcrialului sau ~i cit este necontenit diJ.olvat intr-o durata, acea c~terc cp1ca
numa.ruJ de scrvanti; cun~te cpisoade ucigatoare, transe natio- prin care poatc A fie solidilicat.
nale (Franta imprcsurata de corridorii senioruJui Binda, dircc- TuruJ arc o moraJa ambigua: imperative cavaler~ti sc
toruJ italicn~tii Squadra), $i eroul infrunta proba ullr-o stare amesteca ncincetat cu chemarile brutale ale spiritolui de re~ita .
impcriala, asemanatoare calmului obi~nuit allui Napoleon creat Estc o moraJA care ou ~tie sau nu vrea sA alcaga intre lauda
de Hugo (,,Gem plonjeazA, cu privirea seainll, ih primejdioasa devotamentului ~i ncccsitatile empirismuJui. Sacriliciul unui
pantA ce duce Ia Monte Carlo'). Cu toate acestca, actul conflic- aJcrgMor peotru succesul echipei sale, fie ell vine de la eJ ins~i.
tului raminc greu de priccput ~i nu se lasa instalat intr-o durata. fie ca estc impus de un arbitru (clircctoruJ tehnic). cste intot-
De fapt. dinamica Turului nu cun~te decit patru rni.$cAri: a deauna exaltat, dar, intotdeauna, ~i discutat. SacrificiuJ este
conduce, a urmari, a se desprinde. a se prnb~i. A conduce mare, oobil , el dov~te o plcoitudine moraJA in exercitarea
sportului de cchipA, prin care sc ~i justifica; insa tot el contrazice
I
estc actul eel mai grcu, dar $i eel mai inutil; a conduce inseamna
intotdeauna a se jertfi; estc un eroism pur, menit sA puna in o alta valoare oecesarn legendei complete a TuruJui: rcalismul.
evidcnta un caractcr, in mull mai mare mAsura decit sa asigure in ThruJ Franrei nu sc umb/3 cu scncimente, iata legea care
un rezuJtat; in Tur, bravura nu rnsplat~te direct, este ind~te atJ')A intercsuJ pentru spcctacol. Faptul se explica prio aceea
rcdusA de tacticilc colective. A unnm. dimpotriva, este intot- ca. aici, rnoraJa cavalcrcasca este sim~ta ca riscul unci amena-
deauna o m~care cam poltrona $i cam mincinoasa, ~i tine de jari posibilc a destinului; TuruJ se fe~tc cu s~nicie de tot
un arivi m ce ou sc sinchis~te de onoare: urrnArirea excesiva, cc ar putca pArea ell modifica dinainte hazardul pur, brutal,
provocatoare, face parte de-a dreptul din Rau (~ine ceJor ce
al luptci. Jocurilc nu sfnr fkure, Turul este o infruntare de
,,sug ro\ilc"). A sc dcsprinde estc un episod poetic menit sA
caractere, el are nevoie de o moraJA a individului, de lupla
ilustreze o siogurlUate voluntarn, de altfel prea putffi eficacc,
solitam pentru viatA: incurcAtura ~i prcocuparea jurnali~tilor este
deoarece ~ti aproape totdcauna prins din urma, to~i glorioasa.
sa asigurc Turului un viitor ncsigur: lumea a protestat, in tot
144 ROLAND BARTHES MTTOWGIJ 145
timpul Turului din 1955, tmpotriva credintei generale cA Bobet mult mai confuzA decit cea a unui Coppi sau a unui Koblet:
avca sa c~tige cu sigurantA. Ynsa Turul estc totodatA ~ un spon,
el cere o moraJA a colectivi(Atii. AceastA contradic\.ie. de fapt
ncrc7~lvatA, obligA lcgcnda a discute mereu ~i sA explice . sacri-
l J3obet gind~te prea mull, este un ccytigA.tor. nu un jucALor.
Aceasta mediere a inteligentei intre pura moral! a sacri-
(Jciului ~i dura lege a succesului traduce o ordine mental!
ftciul , sA readucA de fiecare datA in memorie morala generoasa cornpozitA. utopica ~i tolodatA reali tA, alcAtuitA din vestigiile
care il sustioe. Flind simtit ca o valoare sentimental!, sacrificiuJ unei etici foarte vechi. feudaJe sau tragice, ~i din ex.igente noi ,
trebuie justificat intruna. caractcristicc lumii competi~ei totale. to aceastA arnbiguitate
DirectoruJ tehnic joaca aici un rol eseotial: el asigura Jega- se afla semnificatia esen\.ialA a Turului: amestecarea avantA
tura intre scop $i mijloace. mtre co~tiin\A ~ pragmatism: el a celor douA alibiuri , eel idealist ~i eel rcali t, inglkluie Jegeodei
este elementuJ dialectic ce un~e intr-o singura sfi~iere realita- sa acopcre foarte bine cu un val onorabil $i in aceJ~i timp
tca mului $i necesitatea lui: Marcel Bidot este specialist tn incitant dclcnninismele economice ale marii noastrc epopei.
aceste situatii comeliene cind trebuie sA i se sacrifice, intr-o YnsA , oricare ar fi ambiguitatea sacri:ficiului , el reintcgrcazA
a~i cchipA, un alergAtor altuia, uneori cbiar, $i accasta este in ccle din urma o ordioe a limpez:imjj in mAsura in care Jegenda
$i mai tragic, un Crate fratelui sAu (Jean lui Louison Bobct). il readuce nemcctat Ia o purll dispozitie psihologicA. TuruJ este
De fapt, Bidot nu exist! dcclt ca imagine reaJa a unei necesitati salvat de Ia rnul libcrtatii de faptuJ cA. prin dcfmitie. el estc
de ordin intelectuaJ $i care. datorita acestui fapt, intr-un univers Jumca escnrelor caracteriale. Am mai arl\tat curu aceste esente
pasionaJ prin natura lui. are nevoie de o personilicare indepen- sint sus~nute datoritA unui nominalism suveran, care face din
dent! . Munca este bine divi71ltA: pentru fiecare grup de zccc numele alerg! torului depozituJ stabil al unci valori eteme
alerg!tori, este nevoie de un crcicr, aJ cArui rol nu este nicidc- (Coletto. eleganta; Geminiani. corectitudinea; Lauredi. "'*IAciunea
etc.). TuruJ cscc un conf1ict nesigw- intrc esen{e sigure; natura,
cum privilegiat, dcoarece ioteligenta tite in accst caz functio-
nalA, sarcina ci nefiind dccit aceea de a reprezenta publicului moravwile, litcratura ~i regulamcntele pun rind pc rind aceste
esente in legAturn unele cu altele: ca ni$te atomi, ele se ating,
natura strategic! a competi(iei: Marcel Bidot cste ~adar redus
sc agatA. se rcsping, $i din acest joe sc n~te epopeea. Dau
Ia persoana unui anaJ ist meticulos. rolul sau cstc accla de 1
ccva mai incolo un Iexie specific al alergatoriJor. eel putin acele
mcdita.
cuvinte care au dobindit o valoare semantic! sigura; putem avea
Uneori , alergatoruJ ia asupra lui sarcina cerebral!: accsta
incrcdere in accastA tipologie, cste stabilA, avcm intr-adevAr de
este cazuJ lui Louison Bobct $i ceea ce face originalitatca ,,rolu-
a face cu esente. Se poate spune cA aici, ca $i in comedia clasicA,
Jui" sau. De obicei, puterca stratcgiccl a alergAtorilor este sla~.
$i in mod special in coll11lledia delJ'arte, dar dupA o cu totul
ca nu depA$~te arta cltorva fentc grosolane (Kubler joaca tcatrU altA ordine de constructie (durata comica rAmine cea a unui
ca sA-$i ~le adversarul). fn cazuJ lui Bobet, accastA iodivi- teatru aJ conflictuJui, in timp ce durata Turului este cea a poves-
ziune monstruoasa a rolurilor genereazA o popularitatc arnbiguA. tirii roman~ti), spectacolul se n~te dintr-o zdruncinare a
\
146 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 147
raporturilor umane: eseotclc sc ciocnesc uunind toate figurile djtate distrugAtoarc: ~i analizeazA suferin{a ~i pierdc in intros-
posibile.
Creel cA Turul este exempluJ eel mai bun ce s-a iotilnit
vreodatA de mit total, adicA ambiguu; TuruJ cslc un mit de
I pec~e avantajuJ unci muscuJaturi upcrioare celei a fratelui sa.u.
Este un complietlt. adicA un ghinionist.
BOBET (Louison). Bobct este un erou promctcic; arc un
expresie ~i tot.odat! uo mit de pmicctarc, reali t ~i utopic in rruounat temperament de luptAtor, un sens ascutit al organizArii,
accl~i timp. Turul ii cxprimA ~i-i elibereazA pe francezi cu este calcuJat. urm~te, cu realism, sa. ci$tige. Partea lui rea
ajutoruJ unei pov~ti unicc, io care imposturile traditionale este un germcnc de cerebra)jtatc (are mai putina decit fratclc
(psihologia escotclor, morala luptci, magismul elemeotelor ~ s!u. de vreme ce nu arc deci't bacalaurcatuJ); c~te nelini~
al foqelor, icrarhia supraoamcnilor ~i a servitorilor) siot ames- 1ea, orgoliul n1nit: este un bilios. in 1955, a trcbuit a facA
tecate cu forme de in teres pozitiv. cu imag:inea utopicA a unei fatA unci singur.U!ti apasAtoare: lipsit de Kobler ~i de Coppi,
lurni cc cautA cu incApA,inare sA se reconcilieze prin spectacoluJ ilit sa luptc cu fantomele lor, fml rivali adev!fa\i. putcrnic
de o limpe-.time total! al rela~or dintre om, oamcni ~i Natura. ~i soli tar. pentru cl toml era ameni n~ , primejdia putind sA
tn Tur, viciata estc baza, mobilurile economice, profituJ uJtim aparA de pretutindeni (.,Mi-ar trebui un Fausto Coppi. un
al probci, generator de alibiuri ideologicc. Cu toatc acestca, Koblcc, cilci cste prea greu . A fjj singurol favorit ') . BobetismuJ
TuruJ cstc un rapt national fascinant. in m!sura in care epopeca a consacrat un tip de aJcrgAtor foarte special. in care energia
exprim! acel moment fragiJ aJ lstorici clnd omuJ. chiar ~i ncih- cste dublata de o interioritatc analiticA si calculat!.
deminatic, arnAgit. cu ajutoruJ unor pov~ti impure, prcvede BRANKART. Simboli7.caz! tin!ra gencra\ic care se
totu~i. in fcluJ s!u. o adccvare perfect! intre cl. comunitate $i ridica. A stiut A-i nclinisteasc:A pe cci mai virstnici ca el. AJcr-
univers. gator minunat. ftre ofcn ivA ce ren~e intruna.
COLETTO. Ccl mai elegant alergator al Turului.
COPPI. ErouJ desAvi~it. Pe bicicletA, arc toatc virtuti]e.
Fantom! de temut.
LEXICUL ALERGATORILOR (1955) DARRIGADE. Cerbcr ingrar. dar folositor. Slujitor des-
toioic al Cauzei tricolorc, iar datorilA accsrui fapt, i c iartA
cA este un ,.suge-roti". uo tcmnicer neinduplccat.
BOBET (Jean). Copia lui Louison ~ totodata negativul DE GROOT. AJcrgator solitar, tacimrnitate batav!.
lui; este marca victim! a TuruJui. ,.Ca frate". trebuie sA-$i GAUL. Nou arhangbcl al muntelui. Efcb nepasa.tor,
sacrifice total fratelui s!u mai mare propria sa persoanA. Acest heruvim subtircl, ba.ic~ imberb, dclicat ~i insolent, adolescent
alcrgAtor, demoralizat intruna, uferA de o grav! infirmitatc: genial , Rimbaud al Turului. Yo unele momentc, Gaul are uo
gind~te. Calitatca lui de intelectual cu diplomA (este profesor zcu in el; darurile lui supranaturale fac sA apcse asupra rivalilor
de cnglczA ~i poart.a ni~tc ochclari enormi) tl impinge Ia o Juci- o amenin~c misterioasA. Darul divin oferit lui Gaul este
\
148 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 149
~urinta: gratia, avinrul, plutirea (]ipsa misterioasA a efortului) acestuia. Silit sA abandoneze: sA fi fost o pcdcapsa? in oricc
'
MITOLOGfl 151
I
bufoo, deoarece acolo catolicismuJ apare adesea ca o foqa
ba1:ba.ra ce a degradat prost~te re~itele antcrioare ale civiliza. dobUi exigcntA: existenta unui alibi cultural pc cit se poate de
~ei musulmane: moscheea din Cordova. cu minunata ei plidure evadat" ~i . in accl~i limp, mentinerea in laturiJe unui sistem
de coloane, ascunsA mai peste tot de grupuri masive de altare, "0 umArabil ~i apropriativ. in ~ fel incit, in oriee moment, sA
sau un sit oarccare desfigurat de o SfmtA Fccioan monumentala p<>atA fi contabilizat inefabiluJ. Se intelege de Ia sine cA acest
(franchista). aplccatA agresiv asupra lui, toatc acestea ar trebui mit aJ cAIAtoriei devine anacronic. chiar ~in r'indul burgherliei,
sA-l facA pe burghczul francez sA intrezJreascA mAcar o datA $i presupun ca dacA alcatuirca unui nou ghid turistic ar fi incre-
in viata sa cA mai existA ~i o cealaltA parte istoricA a Ct'C$ti- dintatA, sA zicem, jumalistelor de Ia Express, sau jum~tilor
nismuJui. de Ia Match. am vedea cum apar, oriclt de discutabile ar fi
fn geocrd.l. Gbidu/ Albastru cxprimA ambi~a oridlrei deocarndatA, cu totuJ alte tAri: Spaniei lui Anquetil, sau aceleia
dcscrieri analiticc, cea de a rcspinge ati't cxplicatia cit ~j fenome- din Larousse. i-ar unna Spania lui Siegfried, apoi cca a lui
nologia: de fapt, el nu rnspunde Ia nici una din int:rcbmle pe Fourasti6. Ui~·vA cum, chiar de pc acum , in Ghidul Michelin,
care un dllAtor modem ~ lc poate punc in timp cc stribate numArul camerelor co baie ~i aJ variantelor hotelierc rivalizeazA
un pcisaj real, $i care dureazA. Selcctarea monumeotelor I cu eel aJ ,curiozitAtilor artisticc": miturile burgheze au, ~ i ele,
suprimAat1't rcalitatea pl1mintuJui cit ~i realilat:ea oamenilor, ea geologia lor diferentialA.
nu explidl nimic prezcnt, adicA istoric, ~i . din acest motiv, Este adevArat dl, in ccea ce priv~te Spania, caracterul
monumcntul ins~i devine indcscifrabil, adidl stupid. Prin orbit ~i retrograd aJ dcscrierii se potriv~te eel mai bine cu
urmare, spcctacoluJ cste necontcnit pe calc de a fi distrus, iar francbismul latent aJ Ghidu/ui. Tn afara povestirilor istorice
Ghidu/ devine. printr-o operatiunc comuna oridlrei mistifidlri, propriu-zise (sint de altfcl pu~ne ~i slabe, ~tiut fiind ca lstoria
chiar opusul afi~uJui sAu, on instrument de orbire. Reducind nu este o burghezA de treabA), povestiri in care Republicanii
gcografia Ja descrierea unei lumi monumenta1e ~i nelocuite, smt intotdcauna ni~te ,cxtremi$ti" ee pradA biscricile (in schimb
Gbidu/ Albastru traduce o mitologje dcp~itA chiar de catre o nu se spune nimic dcspre Guernica), in timp cc ,Nationalii"
parte a burghcziei: calAtoria nu mai este o cale de apropicre cei buni ~i petrec vremea , eliberfn d", datoritA numai unor
,culturaiA", ea a devenit (sau redevenit), incontestabil, o cale •.iscusile mancvre strategice" ~i unor ,,rezi tcnre croice", ~ mai
de apropiere Ul11allA: astazi (poa1e ca ~i in secolul aJ XVTI-Jca). semnala $i inflorirea unui superb mit-alibi, eel aJ prosperitAtii
obiceiorile, in fonna lor cotidianA, int din nou obiectul capital tarii: este vorba. bineinteles, de o prosperitate , statisticA" $i
aJ cAJAtorici, iar gcografia urnanA, urbanismul, sociologia, .,global!", sau, mai exact, .,comerciaJA". Ghidu/ nu ne spune,
economia stabilesc cadrele adevAratelor intrebm, chiar ~i ale evident, cum cstc itnp~itA aceastA frumoasA prosperit:ate:
ector mai profane. Ghidu/ Albastru a rllmas insA Ia o mitologie ierarbic, de bunA seama. de vreme ce ni e precizeazA cu
burgher.t.A pal\ial perimatA, cea care postuJa Arta (religioasA) ca bunavoin\A ca , cfortu/ serios $i r.UxiAtor aJ acestui popor a mers
valoare fundarncntalA a culturii. insA , bogAtiiJe" ~i ,comorile" pfuA Ia rcfonnarea sistcmului ~u politic, pcntru a obfine rege-
lor nu erau socotite dccit ca o dcpo:dtare rcconfortantA de Derarea prin aplicarea loial~ a unor principii solide de ordinc
~i de ierarhic".
MITOLOGfl 155
\
,.
nu este improvizatlt ea reproduce intotdcauna, orice ar fi, rapor- reaJe: sub acopcrirca unci competeote ale cArei limite ar fi afi-
turi juridice ftxe. Chiar ~i cind spune eu cu glasul ei eel mai ~te loial, Sfltuitoarea refuzA intotdcauoa sA se implicc cind
s~ ietor sau eel mai naiv , lumca Curierului nu exista a priori estc vorba de problcmc ce ar pArea cA de~esc functiile Inimii
dccit ca adunare a unui mk numAr de elemente ftXe, numite feminine; franc~ea se op~e pudic in fata rasismului sau
de ~i institutia familialA: CurieruJ postuleazA famiJia chiar a religiei; pentru ~. de fapt , ea constituie aici o vaccinare cu
in momentul cind pare cA-~i asumA sarcina eliberaroare de a wtrebuintarc foarte precisA; roluJ &Au cstc de a ajuta Ia infuzia
cxpune nesfir$irul contcncios al acesteia. unei morale conformisle a supunerii: lOl potcn\ialul de emanci-
Yntr-o asemenea lumc de esente. escnta femeii este aceea pate al ~ei femei~ti este flXat pe Sfltuitoare: in ea, femeile
de a fi arnenintatA. unoori de cAtre rode, eel mai adesea de stnt Hbere prin procur.l. Libcrtatca aparentA a sfaturiJor scut~te
cAtre bArbat; in arnbele cazuri, cAsAtoria juridicA este salvarea, de Jjbcrtatea realli a conduitelor. se pare cA cedAm un pic in
rezolvarea crizci; barbarul poole fi adultcr, sau afemeiat (o privinta moralci, pcntru a fi mai oeindupleca{i in privinta
amenintare de altfel arnbigull) sau refractar, panaceul cste dogrnelor constitutive ale societAtii.
cllsllloria-rontract social de apropricrc. lnsll fixitatca scopului
obliga, in caz de arninarc sau de ~ec (accsta este prin dcfinifie
momenrul cind intervinc Curierul). Ia conduite ireale de com-
pensatie: vaccinArile Curierului 'impotriva agresiunilor sau a
pAruirii de dtrc l>Arbat urmAresc sublimarea lnfringcrii, fie
sanctificind-o sub forma de jert:fh (sA tac:A, sA nu gindcascA,
sA fie buna. sA spcrc), fie revendicind-o ulterior ca o impiA
libertate (sA nu-~i piardA capuJ, sA muncea.scA, sA-~i n"'dA de
bArbati. sa se solidarizc7.e cu alte femci).
Astfel , oricare ar fi contradictiile aparente, morala
Curierului nu posruleazA niciodala pentru Femeie o altA cooditie
decl"t una parazitan1: nurnai cAsAtoria, nurnind-o juridic, o face
sA existe. RcgAsim aici ~i structura gineceului, definit ca
o libcrtate incbisA sub privirea extcrioarA a bArbarului . Curierul
Inimii consacr.l Femeia, mai temeinic decit oricmd, ca specie
zoologic! particuJara, colonic de paraziti cc dispune de mi~
interne proprii , dar a cArei slabA amplitudine este mereu rcadusA
Ia fixitatea elcrncntului tutorc (vii~. Acest parazitism, intrctirJut
in sunetul trimbitelor lndcpcndentei Feminine, determinA.
~te, o neputintA completa Ia orice descbiderc asupra Jumii
MITOLOG/1 159
fArn sA ne interesczc realitatiJc politice: turistuJ apartinc unci Prin urmare. nurnai dopa ce a fost iluminat de soarele
ubumanita~ lipsitc, prin natura ei. de judecata ~ care, atunti cjvilizatiei capitaJiste, poporul rus poatc fi spootan, primitor,
cind sc apucA sa aibA vrcuna. i i d~~tc in mod ri<licoJ rnarWmos. Atunci. de7.vAluindu-i marea lui cum. ecAdenie,
condi{ia. Iar OJ Macaine face haz de tov3fC1$ii lui de cAI!toric, 3 vero numai avantajc: ca insearnna toto lipsA a regimului sovic-
care par sA fi avut preren\ia caraghioasA de a adona in juruJ tie. o deplinAtatc a fcricirii occidentale: rccun<$nta .,indescriptibiJA"
spectacoluJui strnzii citeva cifre. citcva faptc gcneraJe, rudimen- a tinerei gbide de Ja lnturist fata de medicul (din Passy) cai"e-i
teJe unei profunzimi po ibilc in cuno~terea unci tAri necunos. of<rl ciorapi de oailon cmnaleaza de fapt inapoicrca econ<r
cute: crimA de lezturism, a<licA de lczobscurantism, ceca ce nu micA a regimului comunist ~i prosperitatea de invidiat a dcm<>-
iartA, la Figaro. Cflltiei occidentale. Ca de obicei (am a.r!tat acest Jucru atuoci
Temei gencraJe a Uniunii Sovicticc. obiect de critic! per- c!Dd am vorbit despre Ghidul Albascru), ne prefacem cA trat!m
manenta. i s-a substiruit Lema sezonicrn a stra.1Ji. unica realitate io tcuneni comparabili luxuJ privilegiat ~i tandarduJ popular;
ingAduita turistului. Strada a devcnit dintr-o data uo tcren se atribuie intregii Fraotc .,cruc"-ul inirnitabil al toaJetei
ncutru, unde se poatc nota, fAra. prctcn~ a de a trage conclU7u . parizicne, de parcA toate fraotuzoaicclc s-ar imbraca la Dior
Ghicim ins! de ce fel de note este vorba. Qd aceasta rezerva sao Ja Balanciaga; ~ ni se aratA tinerele sovietice pierdute in
cinstita nu-l op~te nicidccum pe turistul Macaine sa semnalc1,e fata modei frantuze$ti , de pard ar fi vorba de o populatic primi-
in viata imediata citeva acddcntc neplacutc cc pot aminti tivA increrocnita in fata furculitci sau a fonografului . Yn general ,
vocatia barbara a Rusici sovietice: locomotivele rus~ti fac uo cAJAtoria in U.R.S.S. slujcl)tc Ia stabilirea palmarcsului burgbez
zgomot ca uo muget lung fAra. nici o legAtur.l cu fluicratul a1 civili7.atici occidentale: rochia pariziana, locomotivcJe care
locornotivclor noastre; pcronuJ garilor cste de Jemn; hotclurile Ouiera ~i ou mugesc. circiumile. reoun\3fC3 Ia . ucuJ de pere
sint prost intretinute; pc vagoane c vM inscrip{ii chin~ti ~i. in primul rind, privilcgiuJ francez prin cxcclen{A: ParisuJ,
(tema pericolului galben); in fi~it. fapt ce dA Ia iveaJa o civili- adicA un amestec de mari case de modA ~i de FoJies-Bergerc:
zatic cu adevarat inapoiata, in Rusia nu sint circiumi, ou se se pare cA accasta comoarA inaccesibilA ii face pe ~i Avisczc
bea dccit sue de pcre! cmd ii vAd pe turi~tii de pc Batory.
Ynsa miluJ strAzii pcrmite, in primul rind. dezvoltarca ~a stind Jucrurilc, rcgimuJ poate raminc crcdincios
temci majore a tuturor rnistificarilor politicc burgheze: divof\Ul caricarurii sale, cea a unci orgaoizAri opresive care men{ine totul
dintre popor ~i rcgim. Dar daca poporuJ cstc salvat, trebuie in uniformitatea m~inilor. DupA cc chclncruJ de Ia vagonuJ
sa vedcm aici rufiingerea libertlitilor fraocezc. Daca 0 batrina de dormit i-a ccrut Dlui Macaigne liogurita de Ia paharuJ de
incepe sa plmga. dacA un muncitor din port (Figaro cste social) ccai, OJ Macaigoe trage concluJia (tor dintr-un marc agnos-
ofcr! Oori vizitatorilor vcniti de Ia Paris. este mai putin vorba tici m politic) cA exista o birocratie uri~ , hir\ogarcasd, care
de o emotie de ospitaJitatc decit de cxpresia unei nOStaJgij ou arc alta grija decit sa pAstrcze intact inveotarul linguritelor.
politicc: burgbezia francezA in cAiatorie cstc simbolul libcrtA\ii Anarhia moravurilor ~i a comportamentelor supcrficiale estc uo
franceze, al fericirii frdllceze. excelent alibi pcntru ordine: individualismuJ estc un mit
164 ROLAND BARTHES
mecanicl. mAsurabi1A. s-ar putca spunc, care nc-a apArut ca AflAm intr-adevar aici o trasAturn constirutiva a mentali-
bazA a logicii mic-burghczc in discursuJ DJuj Poujade. accasta lA{ii react:ionarc: dispersarea colectivitA~j in indivjzi ~i a indivi-
cauzalitatc cstc tulburata: efectul sc risi~te, flrn a se intelege zi}or In cscnte. Ceea ce tot tcatruJ burghe-1 face din omuJ psihcr
de ce, departe de cauzA, scapA acesteia, lucru intolcrabil, ~ocant. Logic punind in conflict BiltrinuJ ~i TinaruJ. incomoratul i
Contrariu celor cc s-ar putca crede despre visu.nlc mic-~. Amantul, PrcotuJ i MundanuJ , fac i cititorii ziaruJui Le Figaro
clasa aceasta are despre cauzalilatc o idee tiranicA. nesr~it de din fiinta socialA: opunind grcvistuJ ~i utilizatorul inseamna sA
susccptibilA: fundamentuJ mord.lci saJc nu estc nicidecum ma- constitui lumea ca tcatru , sa scot:i din omul total un actor parti-
gic, ci rational. Numai cA este vorba de o ~onalitate lincarn cuJar, ~i sA confrunti a~ti actori arbitrari in minciuna onei
ingustA, bazatA pe o coresponden\A., ca sA ziccm ~a. numcri~ imbolici care se preface a erode ca partea nu ~Le dccil o redu-
intrc cau:zc ~i cfccte. Acestei rationalitati ii lip. ~te, evident, ccrc pcrfecta a intrcguJuL
ideea functiilor complcxe, imaginarca unei infA~Ari tndepArtatc Aceasta ~ne de o tchnicfl generaJA a mistificArij , care
a determinismelor. a unei solidariLAti a evcnimcntclor, pe care constA in formalizarea. aLit cit este cu putinlli, a dczord.inll
tradipa matcria)jsta a sistematizat-o sub numele de totalitatc. sociale. De exemplu, burghczia nu- i bate capuJ. pune ea. sA
Restrictia efectelor cere o diviz.iunc a func(ijlor. S-ar putca aOe cine are i cine n-are dreptale intr-o greva: dupA cc a
lesne imagina cA ,.oamenii" stnt olidari: nu omuJ cstc opus impllrtit efectele pcntru a-1 izola numai pc aceta care o priVC$lC,
omuJui, ci grcvistuJ utilizatoruJui. Accsta (care se mai n~tc ea pretindc ca nu o mai intcrcseazA caw.a: grcva cste redusA
~i omul de pc stradi1, cuvime care imprcunA capALA numcle Ia o incidentA solita.rA, Ia un ICnorncn pe care nu cAutrun sA-l
ncvinovat de populapc: am vazut toatc acestea tn vocabularul explicam tocmai pcntru a-i scoatc mai bine In cvidcntA carae-
Dlui Macaignc), ut.ilizatoruJ, cstc un pcrsonaj imaginar. algebric tcruJ scandalos. Tot astfel, muncitoruJ de Ia Scrviciile publicc,
s-ar putea spune, datoriLA cWa e poatc ajungc Ia ruperca dis- functionaruJ vor fi a~i din masa laborioasa, ca ~i cum tOt
pcrsiunii contagioase a efectelor ~i Ia mentinerea unei cauzalit<1\i statutul de salariati aJ accstor muncitori ar fi , oarccum, atras,
rcdusc Ia care sc va putca, in s fi~it, rcllccta cu caJm ~i curaj. fixat i apoi sublimat In in. ~i suprafata func~ilor lor. Acca'itA
Desprinzmd din conditia generaJa a muncitoruJui un starut sub\ierc intcresatA a condi~ci sociale pennitc ascunderea rca-
special, ratiunca burghctli taic circuitul ociaJ ~i rcvcndicA, spec luJui fhra a abandona iluzia euforicA a unci cauzalitati dircctc,
fo~os.uJ ei, o solitudine Ia care greva are sarcina a dea o dcz· j care ar incepe numai acolo de unde hurgheziei ii estc comod
rrunttre: ea protesteazA impotriva a ceca ce ii cstc adresat des- s-o faca sA pomcascA: ~a cum, dintr-o datA. celAtcanul e
crus. UtilizatoruJ, omuJ de pc tradA. contribuabiluJ, sint ded, g~te redus Ia simpluJ concept de utilizator, tot astfel tinerii
france7j mobilizabili e LrCL.CSC intr-o dimincata evaporati,
litcralmcntc, pcrsonajc, adicA actori promovati. dupA nevoile
sublima~ tntr-o simpla cscntA militarA. pc care, curajosi. nc vom
cau1.ei, Ia roluri de suprafatA. misiunea acestor actori fiind sA
apcrc scpararca cscntiali ·tA a celuJelor ociale, ~tiut fund cA preface cA o luAm drcpt punctuJ de plccarc fuesc aJ logicii
ea a fost primul principiu ideoJogic al Revolutici burgbeze. universale: statutuJ militar devine ru Lfcl originea nccondit:ionaLA
a unci cauzaliLAti noi. dincolo de care ar fi. pe viitor, monstruos
168 ROLAND BARTHES
S~~JE~· -~cum~litA. dureroasA) - Tcnneoul acesta ajut:t fi con iderati in Franta ca rcprezentanti.i lor. ~i ar insemna sA
Ia acreditarca JdCII de treSponsabilitatc a I toriei. Starca de rnz. dczonornm ~i Fran{a." (ComunicatuJ Ministerului de Interne).
~i este escamotalA aici ub v~ruJ nobiJ aJ ttagediei, ca
~~ cum conni~ ~ fi fost, i~ mod esential . RAul , nu un rnu
oarecare (rcrncdiabil). Coloruzarca c cvaporA., se pierde in
I DESTIN. - Otiar in momenrul cind, lstoria dovedindu-~
incA o datA libertatca. popoarele colonizatc iocep sA dezminlA
fataliLatca conditiei lor, vocabularul burghez folos~e cuvinruJ
[)eStin mai mull dccit oricind. Ca i onoare, destin este o mann
baloul unei lamcnta\fi neputincioasc. care recun()a$tc ncnorocirca
peotru a o instaJa ~i mai binc. unde se aduncl cu pudoarc deteoninismele cclc mai sini trc ale
Frazco/ogie: , Guvcmul Repoblicii cste hotarit sA facA coloniz.Arii. Destinul. pcntru burghczie. este ca rruc sau machin
toa~c ~fort_urile ce dcpind de c1 pentru a punc capAt cumplitclor pentru Istoric.
s~1cn pnn care trecc Marocul ."' (Scrisoarca Dlui Cory catre F~te, Dcstinul nu exislA decit . ub o fonnA Jcgalit Nu
Ben Arafa). cucerirea milit.arn a supus Algeria Frantei. ci o conjunctie Of»
..... poporuJ marocan. dureros divizat irnpotriva lui ratA de Providen\cl, care a unit dooA destine. LcgAtura este dccla-
in.su i..." (dcclaratia lui Ben Arata). ratA indisolubiiA chiar in timp cc ea c dizolvA cu o cvidentA
A DEZONORA. - Sc ~tie cA. in ct:nologie, eel putin ce nu poate fi ascunsA.
potrivit fructuoasci ipoteze a lui Claude Levi-Strauss, mana cstc Frazeologic: Jntelegcm, in ceca ce ne priv~te, sA dAm
popoarclor aJ ctlror destin este lcgat de aJ oostru o indcpcndentA
~ fel_ de simbol algcbric (cam ca true ~i machia·· Ia noi),
adevArata in asocicrca volunt.arn." (OJ Pinay Ia O.N.U.)
1~satcmat sA reprczintc .,o vaJoarc ncdcfinitA de scmnifica{ic.
DUMNEZEU.- FormA sublimatA a guvemului francez.
VJdA de sens in ea m~ ~i. deci susccptibilA de a primi oricc
Fra7.cologic: ,... Cind Atotputcrnicul nc-a desemnat
sens, a cArei unicA functic este A reducA diJerenta dintrc scmni·
pentru a indeplini sarcina supremA..." (Declara{ia lui Ben Arafa)
ficant ~i semnificat". Onoarca este exact mana ooastrA ceva
..... Cu abnega~a $i suvcrana demnitate de care a fost
ca on Joe got unde este depusA intreaga colcctie de ~nsun intotdeauna pildA ... Majestatca Voasl.rA intelege sA se supunA
inavuabile ~i care este sacralizatA ca un tabu. Atunci, onoarea vointei Celui de sus ..." (Scrisoarca Dlui Coty cAtre Ben Arafa,
cste ecbivalcnruJ nobil . adica magic. aJ lui true sau machin. dcmisionat de cAtre guvcm).
Fta7_cologie: ,.Ar ihscmna sa dezonor.lm populatiile mu· R.Az:BOI.- ScopuJ estc negarca faptului . Pcntru accasta,
sulrnane daca am IAsa A se creada cA ac~ti oamcni ar putea exista douA mijloace Ia indcmi'nA: fie oumirea lui cit mai putin
cu putintA (procedeul eel mai frccveot): lie sa i se dea scnsul
contrariului slu (procedeu mai viclcan , aflat Ia ba2.a tuturor
• Din evklente rat•um de coercn\3 intcma a leXtului bruthesian, am mistificarilor din Jimbajul burghez). Atuoci, rnzboi cstc folosit
respectat intocmai qJCCO.JUnca cuvinrelor. ceca ce. in tr.IL!ucerc. a w• in sensuJ de pace. iar pacificare in sensu) de n1Zboi.
bineintelc~ Ia nc.'iOCourea ordinii alfubet.Jce, tlefinitorie i consrirutiva. in
general. pentru a.\tfcl lie li~te lexicale (n.tr.).
Frazcologie: ,,RAzbojuJ nu exclude mAsuriJe de pacificarc"
- Cuvinte cu marc capacitate de \Ub!>tiUJire ca. tle pilda che.~ue. (gcncralul de Monsabert). lntelegeti cA pacea (oficiaUl) nu
in hmba romAM (n.tr.). ' exclude, din fericire, rnzboiul (real).
172 ROLAND BARTHES MJTOLOGII 173
MISIUNE. - A1 trciJca cuvint manA. Se poate depllJlt din punct de vedere politic (Cf. utilizatori ~i oamcni de pc
in el tot ce dorim: ~lile. electricitatca, Coca-Cola. opcratiuniJ stra<JA}. fn general, termenul este innobilat prin pluraJul sau:
politiei, controlul popuJatiei, condamnarile Ia moarte, lagArel: popuiaJiilc musulmane, ceea ce sugereazA, neapArat, o diferen{A
de concentrarc, libertatea. civiliza\ia ~i ..prezenta'' francezA. de maturitate intre unitatea metropOlei $i pluralismul colonizatilor,
.. Fraz.eologic: ..~li\i, t~i . cA Franta are, tn Africa, 0 fra.Dta adunind sub ea ceea ce, din natura, este divers ~i
rmsmne pe care numai ca o poate duce pinll Ia capAt." (Dl oumeTOS·
Pinay Ia O.N.U.) C'md este nevoie de o judecatA depreciativa (rnzboiul
POuncA. - Politica ~i vede alribuit un domeniu res- obligA uncori Ia accste sevcrita~). populatia este fracponata, Brn
trins. ExistA, pede o parte. Franta ~i . pe de aJta, politica. Proble- oici o grcutate, in elemence. Elementele stnt in general fanatice
mcle Africu de Nord, cind privesc Franta, nu s1nt de domeniul sau manevrate. (Deoarece. de n-ar fi ~ fanatismul sau incon-
politicu. Cind lucrurile devin grave, sa ne prcfacem di pArlisim ~tienta pot impinge Ia dorinta de a pruasi starutuJ de colooizat.)
Po~~ca ~! cA ne ocuprun de Natiune. Pentru oamenii de drcapta,
Frazt;O/ogie: ,,Acele clemente din populatie care s-au
Pohuca mscamnA Stinga; ei, cei de dreapta, sint Franta. putut aJatura rebelilor in anumite imprejurAri ..." (comunicat aJ
1
Frazeologic: ,,Dorinta de a apa.ra comunitatea francezA $I ty1inisterului de Interne) .
virtutile Frantei nu inseamna a face politicA." (GcneraJul SOCIAL. - Social este iototdeauoa cuplat cu economic.
Tricon-Dunois). Accst duel functionca7..A invariabil ca alibi, adicA, de liecare
Yntr-un scns opus $i aJAturat cuvintului COD$clinJA (politica data, el anun\A au justificA opcratiuni reprcsive, incit sc poate
COO$tiin(ei), cuvintul politicA devine eufemic; atunci, el inseam- spune cA le invesle$te cu scns. Socia/ul inscarnnA, indcosebi,
nA: simt practic aJ realitatiJor spirituale. gustnJ nuantei care $COiile (mi iunca civilizatoare a Frantei. educapa popoarclor din
ingAduie unui CCC$tin sA se ducA ~tit sa ,pacifice" Africa. colonii, adusc trcptat Ia maturitate); ecolJOI1Ucul inseamnA into-
Frazcologie: ., ... Refuzul aprioric de a scrvi iotr-o armarA resele, intooleauna evidence $i reciproce, care leaga Africa de
co destinatie africanA pentru a avca siguran{a cA ou te vei afla metropola. Tennenii ~tia pro~ti. dupa ce au fost goliti
~tr-o situatie similar-A (coot:raz:icerea unui ordin inuman), tols~ cum se cuvine, pot functiona lld nici un rise aidoma unor
lSllluJ acesta abstract nu se confundA cu politica ~intci. frumoase clauzule conjuratorii.
deoarece el nu este nicidecum o politicA." (EditoriaJul . ~razcologie: ,,.Domeniu sociaJ ~i economic, instala{ii so-
dom.inican din La Vie lntellcclue/le). ci.ale ~· ecooomice."
I
POPULATIE. - Este un cuvint indrAgit din vocabu.1arul
burghez. Serv~tc ca antidot cuvtntuJui c/ase, prea brutal ~. Predominarea substantivelor in tot vocabularul din care
' am dat citeva ~antioane. decurge, evident, din coosumul mare
~ aJtmint':", ,,flra realitate". Popuhpe are sarcina de a depoli-
~ ~~~1tatea gru~lor $i a minoritAtilor, impingindu-i pe de concepte necc.<>are pentru a acoperi realitatea. ~j este
indiVlZJ mtr-o colect~e neutr!, pasiva, care nu are dreptul Ia gencraJA ~i ajunsa pinA in ultima fazAde descompunere. uzura
panteonul burghez decit Ia nivelul unei existente in000$tieote lleestui limbaj nu ataca tn accl3lii fel verbele ~i substantivele:
174 ROLAND BARTHES MJTOLOGII 175
ea distruge verbuJ $i umOa substantivuJ. lnf1atia moralA nu are iostaleazA un sentiment euforic de muJtimi subjugate tn mod
tn vedere aici nici obicctcle nici actele, ci tntotdeauna ideile. pa$f1ic; dar cind vorbim despre nalionali mele clementarc,
•.ootiunile", a cAror asamblare se upune nu ati"t. unui uzaj de pluraJuJ ~te sa degradeze $i mai mutt, dacA sc poatc,
comunicare, cit necesitatii unui cod fuc Codificarea unui limbaj o<>Punca de nationalism (d~man). reducind-o Ia o colectie de
oficiaJ i ubstantivarea lui mcrg aslfel mlnA in min!, deoarcce urutA{i de mici dimensiuni. Cei doi pcciali$ti pomeni\i mai
mitul cste fundamental nominal, in masura in care nominaJizarea inaiJlte, cxpcrti timpurii in problcmc africane. prevAzuserA toate
cste eel dintii procedeu de detumare. accstea arunci cind au dcoscbit pJuraJuJ masiv de pturaJuJ
VerbuJ sufera o escamotare ciudalA: dacA cste principal, 0umerativ: in prima expresie. pJuraJuJ favorizeazA ideea de
it gA.sim redus Ia starea de impla c6pu1!, menita sa afirme roasA, in a doua, el insinueaza o idee de diviziune. In acest
pur $i simplu existenta sau calitatca mitului (DI Pinay Ia fel, gramatica modifica mituJ: ea cia pluraJelor sale diferite
ON.U.: ar fi o dcstindcrc iluzoric ... ar fide neconceput... Cum sardni morale.
ar fi o indcpcndcntA nominatA? ... etc.). VerbuJ nu ~tinge , cu AdjectivuJ (sau adverbuJ) are adesea un rol ciudat de
chiu cu vai , un statut semantic deplin decit to planuJ viitorului, ambiguu: el pare cA purcede dintr-o oclini$lC, din sentimentul
aJ posibiluJui sau aJ intcntionaJuJui, intr-o deprutare undc mitul cA substantivclc pc care lc folosim. in pofida caracterului lor
riscA mai putin a fie dezmintit. (Un guvem m~ va fi notoriu, au o uzura ce nu poate fi pe de-a-ntreguJ ascunsa;
constituit..., chemat sA negocieze rcforroelc...; efortuJ Frantci de unde $i necesitatea de a Je inviora: independenta devine
pentru a con trui o asociatie Iibera ... etc.). adcvJlrattl, aspiratiile autenlice. destinele indisolubil legate.
In prezcntarca sa, substantivuJ cere in general ceca cc AdjectivuJ unnArC$te aici sA spele substantivuJ de dcceptiile lui
doi excelenti speciaJ~ti. Damourette $i Pichon. a c:Aror termin~ trecute, sA-l pre7jnte intr-o stare nouA, ncvinovata, crcdibila.
Iogie nu era lipsita nici de rigoare nici de humor, numcau: Ca $i pentru vcrbcle pline, adjcctivuJ confer-A discursuJui o
farfuria notorie (l'asiette notoire), ceea ce vrea sA spunA ca valoare viitoarc. TrccutuJ i prc7..cnrul sint ttcaba substantivelor,
ubstanta ubstantivuJui ni se pre7jntA intotdcauna ca ceva a marilor conccptc uodc ideea SCutC$tC de dovadA (Misiune,
cunoscut. Aici, ne afl!m in insu i miczuJ follllarii mituJui: lndcpcndcnta, Prietenie. Cooperate etc.); actuJ $i predicatuJ.
intrucit mi iunca Frantei, fi$icrc:~ poporului marocan sau ~i inatacabile. trebuie sA se adaposteascA dupa o forma
descinul Algcrici sint date, gramaticaJ. ca ~ postuJate (caJitate oarecare de ireaJ: finalitatc, fllg&duiaJA au rugA st!ruitoarc.
ce le este in general conferita de folosirea articoluJui hota.rit). ) Din plicate. aceste adjective de inviorarc se U7.eaJ.A
noi nu putem, discursiv, sa le contestam (misiunca Frantei: aproape Ia fel de repede cum sint folosite, incit, to celc din
haideti, nu insistati. $titi foarte bine ...). Notorictatca este cea unna, relansarca adjcctivala a mitnlui desemoeaza to moduJ
dintii forma a naturaJizArii. eel mai sigur inflatia accstuia. Este de ajuns sa citirn adevArat.
Am semnalat mai sus emfcv.a, foarte banaJa, a unor autcndc, indisolubil sau unanim. pentru a mirosi aici goluJ
pluraJc {populatiile) . Trebuie s! adaug cA accastA emfazA spo- retoricii ..J)e fapt, aceste adjective pe care le-arn putea numi
rC$te, sau deprcciaza, dupa cum sint intentiiJe: popuJarlile de csenta, deoarece ele dezvolta sub o forma modala substanta
•
176 ROLAND BARTiffiS
(f'l!ni a ne imagina cA, in ccle din unnA. cuJtura estc tot~i o judecalA fl!.rli a avea in prealabil o idee despre Om ~i desprc
ideologic). TotuJ se petrecc ca ~i cum de o parte ar fi cuvinte
grele, cuvinte cu tarn (ideologic, catehism, militant), insArcinate
co alimentarea jocuJui infamant al balantei; ~i. de cealaltA,
IIstorie, despre Bine, despre RAu , despre Societate etc.: doar
in simpluJ cuvint A vearuro, moralizat cu voi~ie de criticii Nici-
Nici. opunindu-se sistemelor acelea pAcAtoase care ,,nu llJ.irn
cuvinte ~oarc, pore, imaterialc, nobile de drept divin, ati't de pe aimeni", ce ereditate, ce fatalitate, ce mtinA! Orice libertate
sublime incil scapA legii vuJgare a numerelor (aventl.ld, pasiu- s~te intotdcauna prin a rcintcgra o anumilA coeren(A cunos-
ne, mMire, virtute, onoare), cuvinte situate deasupra tristei soco- cutA. care nu cste nimic altceva decil un anumit apriorism. De
tiri a minciunilor; cele din a doua categoric trcbuie sA fac! accea. libertatea criticului nu inseamnA sA refuze pariuJ (impo-
moralA celor din prima: de o parte, cuvinte crirninalc, de cealal- sibil!), ci sA-l afi$eze sau nu .
tA, cuvinte justitiare. AceastA frumoasA moralA a celui de al AJ doilea simptom burgbez din textuJ nostru este rcferinta
trcilea ajunge, bincintclcs, Ja o dicotomic Ia fel de simplistA euforicA la .,stiluJ" scriitoruJoi ca valoare etcmA a Literaturii.
ca cea pe care am vrut s-o dcnuntam chiar tn numcle comple- Cu toate acestca, nimic nu poate scApa de regtndirea Istoriei,
x.itAtii. Estc adevArat cA se poatc ca lumea noastrn sa fie alter- nici mAcar faptuJ de a scrie bine. StiluJ este o valoare criticA
natA: fiti tnsA siguri cA. este o sciziune fltrA Tribunal: nu existl intr-adevM invecbitA, ~ i a sustffie ,,stiluJ" chiar in momentul
mintuire pentru JudecAtori: ~i ei sint bAgari pmA peste cap. clod ci\.iva scriitori importan~ au atacat acest uJtim bastion al
De altfel, este de ajuns sA vcdcm ce alte rnituri apar in mitologiei clasice ioscamna. sa dai dovadA de un oarecare arba-
aceastA criticA Nici-Nici ca sA intclcgem de ce parte se situeazl ism: nu, intoarcerea, incA o datA. la , stil", ou este o aventurA!
ea. FArA sA ne oprim prea muJt asupra mitului atcmporalitAtii, Mai bine informal intr-unul din numerele sale urma.toare,
care zace in orice recurs la o ,culturA" ctcmA (,,o arta a tuturor Express publica un protest pertinent al lui A. Robl»Gn1Jet
ti.mpurilor'), in doctrina Nici-Nici eu mai vAd incA douA expedi- impotriva referirii magice Ia Stcndhal (,.Parcll este scris de
ente curcntc ale mitologiei burghezc. PrimuJ constA intr-o anu- Stendha/'). Alianta dintre un stil ~i un umanisrn (de exempJu,
mitA idee de Ubertate, conceputA ca ,,rcfuz a/ judeciltii aprio- Anatole France) poate cA nu mai este de ajuns pentru a pune
rice". Or. o judecatA litcrarA este intotdeauna determinatA de temelia Literaturii. Ne putem chiar teme ca .,stiluJ", compromis
cAtre totalitatea din care face parte, ~ ~ li~ sistcmului - in atitea opere fals umanistc, sA nu fi devcnit, in cele din UllDA,
mai cu seamA cind este adus Ia starca de profesiune de cre- un obiect aprioric suspect oricum, este o valoare ce ou treboie
din(A - provinc dintr-un sistem perfect definit, care. in cazul trccutA in credituJ scriitoruJui decit sub bcneficiu de inventar.
de fat!. este o varietate foarte banalA a ideologiei burgheze Ceea ce nu in.seamnA, f~te, cA Literatura poate exista in afara
(sau a cuJturii, cum ar 7Jcc anonimuJ nostru). Se poatc cbiar unui anumit cxerci~u formal. Dar, cu voia criticilor Nici-Nici,
spune cA tocmai atunci cind omuJ t~i declarA public libcrtatea intotdeauna adeptii unui univers bipartit, a cArei divinA trans-
init:ialA, subordonarea lui este eel mai putin discutabilA. Putem. cenden\A sint ei, opusul lui a scrie bine nu cste neapArat a scrie
in toatA lini~tca, desfide pe oricine cA ar practica vreodatA o Prost: poate cA, ast:Azi , estc a sene. pur ~i simplu. Literatura
criticA inocentA, lipsitA de orice determinare sistematicA: adeptii a ajuns sA fie ceva di1icil , strtmt, mortaL Ea nu-$i mai apArA
lui Nici-Nici sint ~i ei angajat:i intr-un sistem care nu este I>Odoabele, ci pielea: tare rna. tern cA noua criticA Nici-Nici a
neapArat eel de Ja care se reclamA ei. Litcratura nu poate fi SOSit cam tirziu.
MTTOLOOJT 181
se afl~ in m~i narura v~mintului de plccarc: dad acesta e.ste $i spaniole, nici pene nici biAnuri (taioare corecte, mantouri
irnprobabil, ca in cazuJ chinezoaicci sau al femeii ~urate de o~) . putine deghizari initiale; dldtura tingace, dansuri
in blana, nudul care unneazA r!nUoe eJ ins~i ireal, neted ~i iJlSuficiente. fata e.ste necontenit pinditA de imobilitate ~i . mai
inchis ca un frumos obiect aluoecos, retras prin ffisA$i extrava. cu scama. o stinjeneala ..tchnica" (rezistenta slipului . a rochiei.
ganta lui din uzajul uman: semnificatia profuo~ a sexului de a sutienului) care~ gcstuJui dezvelirii o importan\A n~tcptata.
diamant sau de sol7j cste ins~i sli~ituJ striptisuJui: acest tri- refuzindu-i femeii abbiuJ artei ~ refugiuJ obicctuJui, inchizind-o
unghi ultim, prin fonna lui purA ~i gcometrid, prin materia tntr-o conditie de sJabiciune ~i de tnfrico arc.
sa stra.lucitoare ~i durA, bareaz.A scxul ca o abie de puritate Tot~i . Ia Moulin Rouge, sc contureaza o coojware de
~i impinge defmitiv femeia intr-un univers mineralogic, piatra uo all fcl, probabil tipic fran{UZcaSCA, o conjurare cede altmin-
(pretioasA) fiind aici lema incontcstabiiA a obiectului total ~i teri urm~te nu atil abolirca crotismului cit domcsticirea lui:
inutil . prc-LCntatorul incearcA sa dca striptisuJui un statut mic-burghez
Spre deosebirc de prejudecata curcnta, dansuJ. care inso- tini~itor. Mai inll'i, striptisuJ este un sport: cxistA un Striptease
\~te striptisuJ pe toatA durata lui, nu cste nicidecum un factor Oub, care organi7ea7.A competitii sanAtoase. aJc dror laureate
erotic. Probabil ca cstc cu totul altceva: unduirea slab ritmau ics lncorooate. raspiAtitc cu premii instructive (un abonamet
cauta aici a aluoge frica de imobilitate: nu numai d ~ pccta- Ia lcctii de cuJturA fizid) , uo roman (care nu poate fi decit
coluJui garantia Artei (dansurile de muzic-haJJ int intotdcauna u Voyeur de Robbe-Grillet). sau ulilc (o pcreche de ciorapi
.,artistice"), dar cJ constituie ultima incbidere, cea mai eficace: nailon , cinci mii de franci). Apoi. tripti uJ cste asimilat unei
dansuJ , llcut din gcsturi rituale, vAwte de mii de ori. ac\,ioncaJJ cariere (debutante, semiprofesioni tc, profcsioniste), adid excr-
ca uo cosmetic de mi~ . cl ascunde nuditatea. acopcrn spec- citlirii onorabile a uoei specializAr:i (dansatoarele care fac striptis
tacoluJ cu o gJazurA de gcsturi, inutile ~i ~i principalc, deoa- sint muocitoare calificate); li e poatc chiar da alibiuJ magic
rcce dezgolirea este aruncata aici tn nnduJ opcratiuniJor para- al muocii: vocafia: o fatA oarccare e.ste ..pe calca cca bunA".
zite, condusc intr-o depa.rtare improbabila. Vedem astlcl profe- sau ,gata sif-$i tinil fAgAduiclile", sau. dimpotrivA, .face primii
sionisteJe striptisului inva.Juindu-sc intr-o dezinvolturA miracuJoasA. pa$i" pe drumuJ grcu al striptisuJui. In sr~it ~i mai ales,
care le imbracA necontcnit, le indepArteaza. lc ciA indiferenta concureotele siht situate din punct de vcdcre social: una e.ste
mgbetarA de practicantc iscusite, refugiate cu trufie in certitudi- v"mzAtoare, o alta este secretarn ( int multe secretare la Strip-
nea tehnicii lor: iscusinta le imbracA i'ntocmai ca o haina. tease Oub). StriptisuJ se intoarcc in sal4, devine familiar, se
Toate acestea, conjurarea ateota a sexuJui . c poatc imbur~te. de parcA fr.mcez:U, spre deosebire de publicul
vcrifica a contrario in .,concursurile popuJare" ( ic) de triptis american (eel putin dupA cite se spune) i potrivit unci tendinte
amator: ni~te ,.debutante" sc dezbrad in fata ci'torva sure de de ncstapmit a statutului lor social. n-ar putca conccpc erotismuJ
spectatori llrn sa recurga. sau recurgtnd foarte neindeminatic. decit ca o proprictate casnid, asiguratA de alibiul sportului
Ia magie, iar aceasta rcstabil~te incootestabil putcrca crot.ici 5aptamioal, in muJt mai mare masura dccit de accla al pectaco-
a spcctacolului: aici, Ia inceput, mult mai putine chinezoaice luJui fermecat ~i asfel, in Franta • . tripti uJ este na\ionalizat.
MTTOLOGII 185
\
186 ROLAND BARTHES
\
188 ROLAND BARTHES MTTOLOGII 189
cxcrcitat cu furie in cazul bAtrioulw Dominici: bazatA in intre- fapt literar banal. cunoscut de multa vreme; aJtiL in sfi'~it,
gime pe o anum ill\ tiranic a vcrosimilului, ea ciM~te un adevar vechii militanti pcnlru poezia-copilaric. cei care e afiau in
circular, care lasa cu grijA in afanl rcalitatea acuzatului sau a virful miruJui ciod acesta era de avangardA, aruncA o privire
probJcmci; orice anchetA poli\istA de acest gen constA in adopta- «:ep(icA asupra poczici scrisA de Minou Drouet, sAtui de
rca postuJatelor care. mai intii. au fost formulate dcspre noi amintirca apAsAtoarc a unei campanii croice, a unei tiinte ce
~ine: a fi vioovat, peotru batrinul Dominici. insemna sA coin- nu poate fi descurajata de nimic (O>etcau: .. TO(i copiii de nouA
cidA cu ,.psihologia" pe care ProcuroruJ general o poartA in ani au geniu. afarn de Minou Drouet'). A patra vlrsta. cea a
cl, insemna sA-~i asume, ca printr-on transfer magic, vinovatuJ poctilor de azi. c pare ca nu a fost consuJtatA: putin cunoscuti
care se ana inJAuntruJ magistratiJor, sa e constiruic in obicct de marele public, s-a crezut cA judecata lor o-ar avea nici o
isp~itor, verosimilul fiind, intotdeaona. di pozi~a acuzatului de valoare demon trativa. tocmai fiindca ei no reprezinta nici un
a se asemAna co judccAtorii lui . Tot astfcl, cine se intreaba mit: ma lndoicsc de aJtfel ca sint in stare A recunoascA ccva
(cu furic, a$3 cum a flcut-o presa) care este autenticitatca in poczia lui Minou Drouct.
poe7.ici drouctiste, inseamnA cA pom~tc de Ia o prejudecata Dcclafind lnsa ca poezia lui Minou Drouct este inocenta
dcsprc copiJArie ~i desprc poczic ~i. orice ar mtilni pe drum, au adultA (adicA IAodind-o au uspectind-o), inseamna oricum
se intoarce in moo fatal Ia accastA prejudecatA, inscamnA cA sa rccuno~ti cA cstc illtemeialA pc o alteritate profunda •. tabilitA
po tulca7.ll o normalitate poeticA i totodatA copiJAreascA. in chiar de natun'i , intre vlrsta copilariei ~ i VU'Sta malum. lnscamna
virtutea cAreia va fi judecata Minou Drouet, inseamn!, orice sa postuJczi copiluJ ca o fiinta sociaJa, sau eel putin ca fiintA
ar hoi.Ar'i, ca o sil~te pe Minou Drouct sa ia asupra ei. ca geniu capabila sA opere7c spontan asupra ei in. A$i propria sa criticA
~i ca victimft, ca mi tcr ~i ca produs, adicA. In defmiti v, ca $i sA- i intenicA folo irca cuvintelor au:.dtc, numai cu scopul
sirnplu obiect magic, tot rnitul poetic ~i tot mituJ copilaresc de a sc manifesta pc dcplin ca un copil ideal: crczind in .,geniuJ''
din vremca noastrn. poetic aJ copilarici, stabilim o data mai mulL ca literatura estc
De aJtmintcri . varictatea reactijJor i a judccA\ilor este un dar aJ Zeilor. Orice urmA de ,cultur.f'. aici, este pusa pc
produsA de combina~a variabiJA a acestor doua mituri. Aici socoteala minciunii. ca ~i cum folosirea vocabularclor ar fi strict
stnt rcprczcntate trei vlrste mitologice: c)tiva clasici intirzia~. rcglemcntata de cAtre naturn, ca ~i cum copilul nu ar trai In
ostili prin traditie poe-Liei-dczordinc, o condamnA oricum pe osmozA constant! cu mcdiul adult: iar mctafora, imaginea.
Minou Drouet: daca poczia ci estc aUlentica, este poezia unui 1deiJc sclipitoare int pusc pe socoteaJa copiJArici ca semne ale
copiJ , a$adar uspcctA, intruclt nu este ,rezonabiJa"; ~i daca cstc pontaneitAtii pure. In vrcme ce. con$ticnt sau nu. ele sint locul
poc7ja unui adult, o condarnnA deoarece, in accst caz, este faJ A. unei elaborAri sus\inote, presupurund o ..profunzime" undc
Mai apropiati de vremea noastrA, foarte mindri cA pot ajunge maturitatea individuaJa detine o parte hotllritoare.
Ia poezia irationaJA. un grup de ncofi~ vcocrabili se minuneazA Oricarc ar fi rezultatclc ancbetei. enigma estc deci prea
cind descopera (in 1955) forta pocticA a copilariei, spun in gura pu\in interesantA. ca nu aduce lAruuriri nici dcsprc copilArie nici
mare cA cstc un ,,miracol", cind in realitate nu este dcdt un desprc poezie. Mistcrul devine indiferent datoritA faptului ca.
190 ROLAND BARTHES MTTOLOGII 191
infantiiA sau adult!, aceast.A poezie are o realit.ate perfect i to- sA faci Ia opt ani ccea ce nonnal se face Ia douAzcci $i cinci.
ricA: poate fi datat.A. $i se poate spune despre ca eel putffi e1
arc un pic mai mull de opr ani, aceasta fUnd virsta rnicutci
Minou Drouet. in jurul anului 1914. a exist.at un oum!r oarecare
I 0 impiA chcstiune de cantitate temporal!: este vorba sA mergi
ccva mai repede dccit toat.A lumca. CopiJAria va deveni clcci
locul privilegiat al geniuluL Pe vrcmea lui Pascal, copilma era
de poeti minori , pc care istoriile litcraturii noastre, anate in consideratA ca un timp piccdut; problema era sA i~ et"t mai
marc ioeurcarura. smte liind sA clasifice neantul. ii grupcazA repede din ca. De Ia romaotici incoacc (adicA de clnd a triumfat
in general sub numele pudic de lzolati $i Yotirziati, Fao~ti burghezia), problema cste sA rArnii ci't mai mult Limp posibil
$i Intimi$ti etc. Aici trebuie, incontestabil, s-o plasAm pe lin!ra Ia vtrsta copiJAriei. Orice act adult imputabiJ copilmei (chiar
Drouet - sau muza ei - alAturi de poeti prestigi0$i cum int $i intirziatA) face parte din atcmporatitatea ci , pare prestigios
Dna Bumat-Provios, Roger Allard sao Tristan Klingsor. tntrucl"t este produs mai inainre. Sporirea dcplasatA a importantei
Aceasta este forta poeziei scrisc de Minou Drouet; este o poczie accstei virste presupune cA este considcrat.A ca o v"trSLA privatA,
cuminte, dulce, sprijinitA in intregime pe credinta ell poczia iochisA in sine, detin!toare a unui st.arut special, ca o cscotA
este o chestiune de metaforn, iar continutul ci nu este nimic ioefabilA $i netr.msmisibiJa.
mai mult decit un soi de sentiment elegiac burghcz. BuelltAria tnsA in rnomentul cind copilma este dcfinita ca un mira-
aceasta pretioasA trcce drcpt poezie, este avaosat chiar $i oumele col, spunem cA acest miracol nu cste o.irnic altceva decit accesul
lui Rimbaud, iocvit.abilul copil-poet, totul \inind de mitul pur. prernatur Ia puterile adultului. Specialit.atca copilruiei rnmine
Mit foarte limpede de altminteri, dcoarece func{ia acestor poeti ~adar ambiguA, acee8$i ambiguitate intllnitA in toate obiectele
este evident!: ei oferA publicului semnele poeziei nu poczia universului clasic: aidoma boabelor de mazAre din comparatia
ios!$i~ si'nt cconornici $i lini$titori. 0 femeie a exprimat aceastA sartrianA, copilAria $i maturitatea si'nt virste diferite, inchisc, care
functie superficial emancipatA $i profund prudentA a ,,seosibilitatii" nu comunicA, $i tot~i sint identice: miracolul sAv"~it de Minou
intimiste: Dna de NoaiJJes. care (coincident!!) a prefatat la Drouet cste acela ell produce o poezie ad:ultA, d~ este un copil,
vrcmea ei poemele unei alte copile , geniale", Sabine Sicaud, cA a Bcut sA coboare in esenta copilmei escnta poetiell.
moarta Ia 14 ani. Surpriza nu vine de Ia o di trugere adevaratll a csen{elor (ceea
Autentiell sau nu, poezia accasta este 8$8dar invechitA - ce ar fi foarte sAnAtos), ci doar de la amestccarca lor pripitA.
chiar foarte invechitA. Dcvenind iosA obiectul unei campanii Lucrul accsta este foarte bine exprimat de no{iunea, pe deplin
de presA $i ustinutA fund de citeva personalitati. ea ne ofcra I burghe7A, de copil-minune (Mozart, Rimbaud, Roberto Benzi);
spre lectura ceca cc societ.atea crede despre copiJArie ~i despre obiect admirabil in masura in care indcplin~te functia ideal!
poezie. Cit.ate, laudate sau combAtute, tcxtcle familiei Drouet a oricArci activitAti capitaliste: sA ci~Ligc timp, sA reduell durat.a
sint ni$te materiale rnitologice foarte pre{ioase. umanA Ia o problemA numeraLivA de clipe pretioasc.
Exist! mai in6j mitul geniului , care, cu siguraotA, nu poate Aceast.A .,esentA" copilAreasell arc, ftra indoiaJA, fonnc
fi niciodatA lamurit pe deplin. Oasicii decretaser! ell este o diferite potrivit vtrStei celor ce o foloscsc: pentru ,modemi$ti",
cbestiune de r!bdare. Ast!zi, a fi geniu inseamnA sA ci~tigi timp. copilAria i$i primC$te demnitatea de Ia insA$i ira~onalit.atea sa
192 ROLAND BARTHES MJTOLOGII l93
(Ia Express, psibopedagogia nu cste ignoratA): de unde ~i confu. ei - ~i zeloaseJe ci - rccunosc cu marc plllcere chipuJ lumino .
zia caragbioasa cu uprarcalismuJ! Dar peotro Dl Henriot, care jrnperativ aJ Poczici. a1 Poeziei /or(nu cxi Hi ceva mai ~titor
rcfuzA sa laude orice sursa de dezordinc. copilaria nu trebuie decit un dictionar).
sa producA dcx:it lucruri fermecAtoare ~i distinsc: copiluJ nu Aceastli iocArcALurA de gaselnite produce ~i ca o inmuJtirc
poate fi nici trivial nici vulgar, ceea ce in eamna din nou sa 8 Jaudelor, adcziunca La poem nu mai este un act total ,
nc i'nchipuim un fel de natura copilAreascA ideala, venitA din detcmllnat incet ~i cu rabdare printr-o muJ~mc de tirnpi moqi,
ccr in afara oricArui determinism social. ceca ce tnsearnna ca este o acumuJare de cxtazc. de bravo. de saluturi adrcsate acro-
sint Jasap Ia poarta copiJariei un mare numar de copii, neflind batici vcrbale re~ite: ~i de astll data. cantitatca sc aiHt Ia baza
recunoscute ca atarc decit gratioascle vlastare ale burghcziei. valorii . Textele scrisc de Minou Drouet apar atunci ca anti.fraza
Vlrsta La care omul sc face, adicA se imbibA cu societate ~i oridrei Poczii, in mAsura in care fug de arma accca solitara
artificial. este in mod paradoxal pentro 01 Henriot virsta purta- a scriitorilor. literalitatca: doar ea poatc, toltc)i , sA aJunge artifi-
rilor ,naturale"; iar viista clnd un copil poare foane binc sA-l ucida ciuJ din mctafora poeticA. -o rcvele ca fuJguratie rapidA a unui
pc altuJ (fapt divers contemporan cu afacerea Minou Drouet) adevAr. cuccrit impolriva gretei continue a limbajului. Ca sa
este. tot pentru Dl Henriot, virsta eind nu poti !i lucid ~i zcfle- nu vorbim decit de poc1Ja moderoA (cAci rna indoicsc eli exisra
mist, ci doar ,,sinccr", ,fcrmecAtor" ~i , distins". 0 csen\A a poezici. in afara lstorici saJc). cea binetn\elcs a lui
PunctuJ asupra cAruia comentatorii DO$Lri cad de acord Apollinaire. nu cca a Dnei Burnat-Provins. cu iguranta ca
este un oarecare caracter uficient al Poczici: pentru ei, Poc7ja frumusc\ca , ca adev!ruJ ci provin dintr-o dialcctid\ profundA
este un ~ir nelotrerupt de gllsclni{e, numele ingcnuu aJ intrc viata ~i moartca limbajuJui. intre ·uhstanta cuvinrului ~i
mctaforei. Cu cit pocmul cste mai plin de , formuJe". cu alit plicti cala siotaxei. Or. poc1ja scrisa de Minou Drouet sporovA-
el este socotit mai ~it. ~i ~i, doar poetii p~ti fac imagini iC$le necontenit, aidoma acelor fiin~e care c tern de tacerc;
,bune", sau, eel pu(in. nu fac dccit ~a ceva: ei conccp, naiv, in mod vAdit. ea se tcmc de Litem $i tr.lie&te dintr-o acurnuJare
limbajul poetic ca o adunarc de crea~i verbale fcricite. incre- de cxpcdientc: confunda vial,a cu nervozitatea.
dintati llrii indoialli ca, de vreme ce poc:.da este vehicul aJ Dar tocmai prin aceasta o asemenca poczic lini~t~te. ~i
irealitatii. trebuie ncaparat tradus obicctul, trebuie trccut de Ia unii tncearcA s-o incarce cu straniu, de&i unii sc prcfac mirati
Larousse Ia mctafora. ca ~i cum ar !i de ajuns ca lucrurile s! cind o citcsc ~i . intr-o contagiunc de imagjni ditirambice, chiar
fie prost numite ca a lie poelizate. RezuJtatuJ este cA accastA sporovAiala ei. valul de gasclnite. ordinea accasta calcuJata de
poezie pur mctaforicA este in intregime coostruitA pe un soi o profuljune icftinA. totul dA n~tcre unci Poezii clipicioase
de dictionar poetic. din care Moli~re a dat citeva ftle pcntrU ~i economice: ~i aici domne&te imirnfia. una din descopcririJc
vremea sa. $i din care poetuJ i$i coate poemul , ca ~i cum ar cele mai pre(ioao;c ale lmnii burghe7e, de vrcme ce ajuta sa
Lrebui sa traducA ..proza" in , vcrsuri". Poezia familiei Drouet se ci~tige bani fara sA scadA aparenta mArfii . Nu intimplator
este, cu muJlli silin\A, acca,tll metafora ncintreruptA, unde zclo$ii L 'Express s-a hotMil sA se ocupc de Minou Drouct: cste poezia
194 ROLAND BARTH ES MITOLOGII 195
ideal! a unui univen. unde aparen{a cste cifrata cu grijA: Minou pentru ca poczia. geniul ~ i copilaria. iotr-un cuviot dezordinca,
pl~te pcntru altii: ca sa se ajunga Ia luxul Pocziei. pretu} sa fie imblm7itc rnra chclruiala prea mare, ~i ca adevarata
nu este decit o fctita. revoiLA. arunci cind apare. sa ga.seascA locuJ ocupat in ziarc,
Poe:da accasta are firc$LC Romanul ci. care va fi. in gcnuJ Minou Drouet este copilul-martir al adultului cAnJja ii li~te
lw , un limbaj Ia feJ de !impede ide practic. decorativ ~i nzual, tuxul poetic, echcstrata sau kidnapara unw ordin conformi t
~i a carui func~e va Ji afi~ta pentru un pre( rezooabil, un roman care reduce libertatca Ia geniu. Este fetita pe care cc~oarea
foarte ,,sAn!tos", cc va purta in cl semoele spcctacuJoase aJe o impinge in fatA cind. in spate, cul~ul mizcrabil cstc pUn
romanesculw , un roman olid ~ in acel ~i limp ieftin: Premiul de bani. 0 lacrirnc1 micA pentru Minou Drouct, un fior slab
GoncoUrt, de exemplu, care. in 1955. n~a fost prezentat ca pcntru poc7je ~i iatA-ne scApa~ de Litcratun'l .
fUnd triumfuJ slintci tradi~i (Steodhal , Balzac, ZoJa. ii continua
aki pe Mozart ~ i Rimbaud) impotriva decadentelor avangardei.
Important, intocmai ca io pagina gospo<lareasca din revistele
ferrunine, cstc sa ru de a face cu obiecte literarc cArora le cun~ti
binc forma, utilitalca ~i prctul ihainte de a Jc cumpl'ira, ~i pc
care nkiodalA nimic din ceca ce mt nu lc clint~te din Joe:
caci nu este nici o primcjdic sA se dccrctczc ca poezia scrisa
de Minou Drouct cstc ciudata. daca o recun~ti din capul
locului ca poc1jc. Literatura nu inccpc to~ de<:1"t in fata a
ceea cc nu poate fi oumit, dccit atunci cind avem de a face
cu pcrccpcrca unui altundeva trnin iosu$i limbajulw eare-1
caulA. fudoiala aceasta crcatoarc. aceasta moarte fccunda, stnt
coodamnate de socictatca noastrA in Literatura ei bunA $i exor-
cizate in cea proaslA. Strigind in gura marc ca vrei ca Romanul
sa lie roman, Poezia poeLie $i Tcatrul tcatru. se ajunge Ia o
tautologie steriJl1 de acc13.$i fcl ca legile denominative care asi· I
gum tn Codul Civil proprictatea Bnnurilor: aici torul cootribuie
Ia realizarca marii opere a burghe:tiei, accca de a reduce, in
cele din unnA, existenta Ia o posesiunc, obicctuJ Ia un lucru.
Dupa toate acestea, rnminc to~ cazul fetitei ca arare.
Societatea sa nu se vAicarcasca ins<1 cu ipocrizie: ea o infuled
pe Minou Drouct. copila cstc victirna ei ~ numai a ei. Vict:imA
pcntru 1mpAcarca lw Dumnezeu. jertlitApcntru IAmurirca lumii.
MITOLOGJI 197
unei profunzimi, a unui irational ce poate fi extins Ia politicA. sAnatatea $i virilitatea lui. Unii canclida\i folose.sc cu mindrie
Yn fotografia canclidatului. nu tree proiectele lui, ci mobilurile. doua tipuri in acel~i limp: pc o parte a foii. unul este june
toatc drcumstantele farnilialc, mcntalc, chiar $i crotice. intrcgul prim, crou (in uniforma), $i. pe cealalta, om in toata ftrea,
stiJ de a fi aJ cArui produ. i totodatA cxcmplu $i atractic cstc. cetatean viril carc-$i impinge in fata draga lui farn ilic. Caci.
198 ROLAND BARTHES
spaghetelc bucluc~c. ctnologii n~tri din studio vor postula fMa ournnezeu - estc identic. caracteruJ derii'.oriu ~i contingent al
nici o greutatc un Orient formal exotic. in rcalitate profund geografillor fata de aceastA natura uman~. a cArci cheie nu este
asemanator cu Occidcntul. eel putin cu Occidenwl spiritualist. detinutA decit de cr~tinism . Chiar ~ i legendele. tot acest folclor
Oricntalii au rcligii spcciale? OacA doar de asta estc vorba, .•primitiv", a cArei straneitate se pare litcralmcnte ca ne este
variatiile inseamna prea putin pe linga pretuJ profundei unitAti emnaJata. no au ca mi iune dccit ilustrarca ,Naturii'': riturile,
a ideali mului. A~tfel. ficcarc rit estc specializat ~i totodaU faptele de cuJrura nu sint niciodata puse in legatura co o ordine
ctemizat, promovat in rindul spcctacolului picant $i, in accl3$i istorica anumita, cu un statut economic sau ocial explicit, ci
limp, a1 simbolului para~tin. lar daca budh.ismul nu este doar eu mariJe forme neutre ale locurilor comune cosmice
intrutotul cr~tin . ce importan{A arc de vreme cc ~i el arc cA.Iuga- . (anotimpuri, furtuni, moartc etc.). OacA cste vorba de pescari,
rite cArora li sc rade pAruJ (mare tema patctica a oricArei nu este nicidecum arAtat moduJ de ~ cuit; ci, mai cutind.
cA.Iugariri), de vrcme ce arc cAiugari ce ingcnuncheaza $i se inccata in v~nicia unui apus de cromolitografic, o esen{a
spovedesc starctu)ui, de vremc ce. in sfi~t. cum se intimpla romantica de pescar. caJificat nu ca un muncitor ce atimA in
Ia Sevilla. crcdinciO$ii vin sa acopere cu aur statuia zeului 1• tchnica $i in ci$tigul sau de o societate delinita, ci mai cutind
Estc adevarat ca lntotdcauna .Jormcle" sibt cele care subliniaza ca terna a unei conditii eteme, omuJ in dcpArtare expus primej-
mai bine idcntitatatea rcligiilor; dar, departe de a le demasca, diilor marii, nevasta plingind $i rugindu-sc acasa. La fel ~i
aici, ele le introneaza, le pun pc toate pe socotcala unei pentru rcfugiati care, Ia inceput. ne sint aratati intr-<> lunga
catoJicitati uperioare. proccsiune coborind muntele: este, evident, inutil sa-i siwAm:
Se $tic bine ca sincrcti mul a fo: t intotdeauna una din sint cscntc cteme de rcfugiati: este in natura Orientului sa-i
marile tehnici de asimilare folosite de Biseric~L fn secolul a1 producA.
XVIT-Jca. in accl~i Orient, ale cArui prcdispozitii c~tinc ne De fapt, exotismuJ i~i dezvliluie foarte bine aici justifcarea
sull arcUate de Continent picrdut. le7.uitii au mers foarte depart:c lui profundA, aceea de a nega orice situatie a lstoriei. Atribuind
cu ccumenismul formelor: cste vorba de riturile malahare, de rcalitatii orientale citcva bune scmnc indigene, aceasta realitate
altminteri condamnate In ccle din urma de Papa. Este acel~i este ferita cu sigurantA de orice continut rcsponsabil. Un pic
.. tocul e ascMT~AniJ" pe carc-1 insinucazA ctnografii no$tri: de ,.situatie", cca mai supediciala cu putin{A. ofcra alibiuJ
Orient $i Occident. totul este cgal, nu exista. decit diferentc de nccesar $i scut~te de o ituatie mai profundA. Fata de strain,
culoarc, csentiaJuJ - adicA po wJarea v~ca a omului catrc Ordinul nu cun~te decit doua conduite. ambelc de mutilare:
ori i1 recun~te ca marioneta, ori i1 dczamorseaza ca simpiA
rcOectare a OccidcntuJui. Oricum, csentiaJ cste sa i se elimine
istoria. Vcdcm dcci ca ,Crumoascle imagini" din Continent
1
Avem a~ci un frumo.., excmplu de'pre puten:a mi~uficaroare a pierdur nu pot fi .inoccnte: sa picrzi contincntul care -a regasit
muticii: toate ~nclc .,buddhL-.tc" ~inl "u"{lnute de un vag sirop mul.ical.
Ia Bandung nu poate fi ceva inocent.
un amestec de romanta americana i cintcc grcgorian: cste monodi~ (<iCftln
de monacalitatc).
MJTOLOG/1 20 3
sA le mesteci munca ~i supraindica intentia. ca nu cumva sa cuvlnl. insArcinat. cu slingAcie. ~ rnoculezc un ordin intclcctuaJ
nu fie indcajuns priccputa (tnsa arta este ~i ambiguitate, ca ~i para7jt in invcl~uJ ilintr-o bucata aJ cintecuJui. Se pare cA. aici.
cont:razice, intr-un sens. propriuJ mesaj. muzica indeo ebi, <:aci atingem o dificultate majorn a execu\ici muzicalc: nuanta
ea nu este niciodata. intrutotuJ. lri ta sau vcselll). Sublinierca uebuic scoasA dintr-o zona. interioarn a muzicii, in nici un caz
cuvintuJui prin rcliefarca abwlvA a foncticii, dorind ca guturala ea nu trebuie impusa din afarn ca un semn pur intclectiv: cxi LA
purcmicA a cuvintuJuj ~ fie cannaua care mll$d pllmintuJ, ~ un adevAr senzuaJ aJ mwJciL adevAr uficicnt, care nu uporta
dentala din picpr blindctca care pALrunde. inscamna ~ practici sA fie tingheril de o cxpresie. latA de cc intcrprctarea unor
o titcralitate de intco~c. ou de dcscricrc, sA stabil~ corcspon- excelcnti virtuozi nc lasA att"t de des ncsatisfAcu~: cu un robato.
dente abuzive. Trcbuie de aJLfcl SA amintim aici ca pirituJ prca spectacuJos, rod al unui cfort vizibil cAtre emnilicatic.
melodramatic, prezent in interpretarea lui Gerard Souzay, cste se distrugc un organi m cc contine cu mare grija. intr-insul
una ilin achizitiile istorice ale burghe1iei: regllsim a~i propriuJ mcsaj . Unii amatori, sau mai bine. unii profesion~ti
suprasarcina de intcn{ii in arta actorilor n~tri traditionaJi. care care au tiut rcgllsi ceea ces-ar putea oumi litera total Aa textului
sint, se ~tie, actori forma~ de burgbczic ~i pcnlnl ca. muzical, ca Panzera pcntru cintec. sau Lipatti pcnlru pian ,
Acest soi de pointilism fonctic. care dA ficd\rci litcre o rcu~esc sA nu adauge muzicii nici o inlentie: ei nu sc afcrcaza
importantA nccuvenitA, atinge uneori absurdul: estc o so/cm- oficios in jurul liccruui amAnunt, sprc dcoscbirc de arta bur-
niwtc caraghioasa. cea care ~ine Ia dublarea lui n in so/cnne/, ghczA, care cstc lototdeauna indiscretA. Ei au lncrcdcrc in
~i o fcricire (fr. bonheur) cam gretoasA, cea care nc cstc scmni- materia imcdiat definitiva. a muzicii .
ficatll prin emfell..a ini~ala care cxpuJzeazA fcricirca din gura
~a cum scuipi un lmbure. De altfeJ. aici regllsim o constant.a
mitoJogicA dcsprc care am mai pomenit cind a fo t vorba de
poezie: conceperca anci ca o adunare de amllnunte puse Jao-
laJtA. adica pe deptin scmnificativc: pcrfcctiunca pointilista a
lui G(5rard Sout.ay este perfect ecbivaleotA cu prcfcrinta rnicutei
Minou Drouct pcnlru mctafora amAnuotuJui. sau cu costumelc
pASarilor lui Chantcclcrc, fAcutc ( 1910) ilin pene lipite una cite
una. ln arta aceasta. cxi~LA o intimidare prin amAnunt, aflat.a
bineinteles in panca opw a rcalismului, de vreme ce realismul
presupune o tipizarc, adica o prczcnta a tructurii, deci a duratei.
Aceasta arta analiticA este ortiUi ~ului mai ales in
muzicA, al cArci adcvru- nu poalc fi niciodatA decit de ordin
rcspiratoriu, prozodic ~i nu fonetic. Astfcl, frell.Arilc lui G~rard
Souzay sint dislru c tot LimpuJ de expresia cxccsiva a unui
MTTOLOGII 209
l
incuviinteaz,A prozaismul. dar o face intmcit acest prozaism este
pentru el o ratiune triumfltoare de a exista: pentru prima datA,
artificialul ~n~te crure ceea ce este comun, nu cltre ceca ce
Marea familie a oamenilor
este rar. ~i. totodatA, func{ia ancestralA a naturii este modificatA:
ea nu mai este ldeea, Substanta porn ce trebuie gAsitA sau La Paris, a fost prezentatA o marc expozitie de fotografii
imitatA: o matcrie arti1iciala. mai fecUJKIA decit toate zAcA.mio-
cu scopul de a an\ta universalitatea gesturilor omen~ti in viata
tele din Jume, ova inlocui , va hota.r'iin~i inventarea formclor. cotidiaoA a rumror (Arilor din lume: o~terea, moartea, munca,
Uo obiect Joxos n\mlne mcreu legat de pammt. el amin~tc
jocurile, cun~terea impuo pretutiodeoi ace!~ ~Ari: ex.istA
mereu, cu afectare, originea lui mineraJa sau animaJa, tema o familie a Omului.
naturaJa fatA de care el nu este decit o actualitatc. Plasticul
The Family of Man, eel putin ~ cste titlul original a1
este afundat cu totul in utilizare: pim Ia lii111A, se vor iovcnta
acestci expo1jtii care ne-a sosit din Statcle Unite. Francezii au
obiecte peotru plAccrca de a le folosi. lerarhia substantelor este
tradus: La Grande Famine des Hommes (Marea Familie a
abolitA: una singum le inlocui~te pe toate: lumea intreagA poatc
Oameni/or). Astfel, ceea ce, Ia ioceput, putea trecc drept o ex-
fi de plastic, ba chiar ~i viata, de vrcme ce se pare cl s-a incepot
presie de ordin zoologic, care re{ioea din similirudinea compor-
fabricarea aortelor din plastic.
tamcntelor pur ~ i simplu unitatea uoei spccii, aici este foarte
mult moralizat. sentimentalizat latA-ne ~ trim.i$i nurnaidedt
Ia acel mit ambiguu al ,.comuni~i" umane al cArui alibi
tuin~te o intreagA parte din umanismul oostru .
Mitul acesta functioneaza in doi timpi: se stabil~te mai
intii diferenta dintrc morfologiile umane, se exagereazA exo-
tismuJ, sint manifcstate varieta.ti)e ncsf'lf$ite ale spetei , divcrsi-
tatca pieilor, a craniilor ~i a obicciurilor, imaginca lumii este
diversificatA dupa bunul plac. Apoi, din accst pluralism, se
scoatc o unitate: omul sc n~te, muo~te. nde ~i moare pretu-
tindeni in acel<eii fel; ~i dacA in aceste acte mai subzistA vreo
panicularitate etnica, se lasA eel pu\in de inteles cA ex.istA in
212 ROLAND BARTHES MITOLOGIJ 2 13
fondul fiecAruia din ci o ..naturn.. idcnticA, diversiLatca lOr giodesc ei dcspre marca familic a Oameni/or?). se ajunge foarte
ncfiind dccit fom1aJa, ca nu de7minte existcnta unei matricc repede Ia ruful profund aJ unci naruri omcn~ti univcrsalc. Uma-
comunc. A<.-casta tnscamna evident postuJarca unei esentc oi mul progrc.'>iSl. dimpotriva. £rehuie mereu ·a sc giodcasca
umane, ~i iata ca Dumnezeu estc introdus din nou in Expo7itia sa inverse'le termenii acestei foarte vechi imposruri , sA curetc
noast.nt diversitatca oarnenilor vlld~tc puterea. bogatia lui· 0 econtenit natura Ia uprafa\'1. ,Jegile'' i .Jimitele" ei, pcntru
unitatca g~rurilor lor dcmonstreaza vointa lui. De toate aces~ a descopcri Istoria i a stabili in s~it cA atura ea in~i cste
ne incrcdinte<v.A prospccrul de prezentarc, care ne spune, cu i toriell.
pana lui Andre Chamson. ca ..aceastA privirc asupra coadic,iei Exemplc'! Pai sA Jc Juam chiar pe celc din Expozitia
umane sea.mruu1 de bun3 camil fntrocilva cu privirea binevo- noastrn. N~tcrca. moartea? Da. sint faptc de natura. faptc
ao tro
itoare a lui DumnC/cu asupro dcri/oriului $i sublimului univcrsalc. Dar daca Jc lipsim de lstorie. nu mai este nimic
mu uroi de fumier. de pus dcspre ele, comentariul devine pur tautologic: aici,
Scopul spiritualist cstc accentuaL de citatele cc insotcsc ~ccul fotogralici mi e pare flagrant: din rcpovcstirca mortii
liccare capitol a1 Expozitiei: accstc ciLate siot adesea provcrbc sau a n~terii nu e invata literalmcntc nimic. Pcntru ca aceste
, primitive", versctc din Vechiul Testament; elc dclinesc, toate, fapte naturale a ajunga Ia un limbaj adev<lrat, cle trebuic
o intclcpciune etcmA. un ordin de afirmatii evadat din Istorie: introduse intr-un ordin al cuo~tcrii, adica a sc postulet.e ell
.,Pilmintul cstc o mamil cc nu piere niciocfatA. Sfl mM1inci pfine cle pot fi transformate, naturalitatca lor poate fi supusa criticti
$i sare $i sa spui adcvilrul etc.''; c te domnia adevArurilor noastre de oameni. Oci oricit ar fi de universale, clc sint
gnomicc. jonctiunea virstclor omenirii, in gradul eel mai neutru scmnele unci scriituri istorice. Copilul, fclra indoiala, sc n~te
al idetita~i lor, acolo unde cvidenta trui mului nu mai an: mereu, insa, In volumul general aJ problemei umane. ce
valoare dcctt in sinul unui limbaj pur ..poetic''. Totul aici. importantA are ,.C!icnta" accsrui gest pc linga pf"C\ul modurilor
continut ~j fotogcnie a imaginilor. discurs care Jc justifica. lui de a fi. care sint perfect istorice? ExpozitHJc ar trebui a
~te suprimarca greuta~i hotAritoarc a lstoriei: sintcm nc spuna dacA on copil se n~te binc au rAu. daca mama sufcrA
retinu~ Ia suprafata unci identita(i. impiedica(i chiar de scnti- aducindu-1 pc lume. daell cste au nu atins de mortalitatc, dadl
mentaliLatc sa pcltrundcm in acea zonA ulterioarn a conduitclor are acces Ia o forma au alLa de vii tor. nu sa ne vorbcasca
umane. acolo unde alicnarca istoriell introduce accste ,dire- despre o ctcmA liriell a n~terii. La fcl i pcntru moartc: chiar
rente" pe care noi lc vom numi aici pur i simplu ..ncdrcptati". trcbuie A-i cintAm intruna esen~. riscind astfel a uitam ell
Accst mit aJ ,.condi\iei" umanc se sprijina pe o foarte putcm inca foartc mult impotriva ci? Putcrca aceasta. dcocam-
vediC mistificare, accca de a punc intotdeauna Natura Ia baza dalll foartc linara. prea tinMc\. trebuie ·lavita , nu idcntiLatea
Istoriei. Oricc umanism clasic po tulca7A ell, daell se zgiric terila a mortii ,.naturale··.
pu~n i toria oamcnilor, rclativitatea institutiiJor lor. sau diversi- Cc sa spunem dcsprc muncA? Expozitia o plasea.~Ji printre
tatea superficiall1 a pielii lor (dar de ce nu i-am intreba pc marile fapte universalc. Ia nnd cu n~terea ~i cu moartca, ca
pArintii lui EmmeL Till. tinarul ncgru asasinat de catre albi, ce ~i cum ar fi vorba in mod vAdit de acel~i ordin de fatalitatc.
214 ROLAND BARTHES ~
Chiar ~ ~te ~ "fa~ ancestral: monca ra.rrune t~
perfect_ts~c; mru ~t:JJ, foarte ev1dent, in modurile, rrdJj
scopunle ~~ avanta_Jele sale, tncit nu va fi niciodaai \!:'
.._
Torul cstc ~adar facut. in mutjc-halJ, pcnLru a pregllti ci modul lui de a fi. sub(.irimea upmfctci ale re~ite. Este
o adevAratcl promovarc a obicctului i a gcstului (ceca cc tn vorba de un mod de a face posibilA o stare contradictoric a
Occidcntul modem nu se poate face <.lccil tmpotriva spcctaco- jstoriei omcn~ti: in gcstul artisruJui sinl vizibile.lo acel~i timp.
lclor p ihologicc. ~i mai cu searml impooiva teatruJui). Uo musculatura grosolana a unci munci ancvoioase. ca trecut. i
oumar de mUtic-hall cstc aproapc lntoo:lcauna aJcatuit dintr-un octc-tjmea aerianA a unui act lcsne de infaptuil. i~il dintr-un
gest ~i diotr-un material: patinatori ~i lrambulina lor LacuitA, ccr fermccat: in ambelc cazuri. muzic-ballul estc munca omc-
corpuri de acrobati . chimbatc uoele cu altele. dansatori ~i anli- nca'id mcmorializatA i . ublimata.: primcjdia ~i efortul slot cm-
podi.$ti (mArturiscsc marea mea predilcctie peom.t acestc oumcrc nificate in accl~i timp cu ubsumarea lor de catrc ris sau gratie.
de aotipod~ti. dcoarcce aici corpul cste obicctivizat pc Muzic-hallul arc nevoie. li~tc. de o fccric profunda care
nesimpcc: nu este obiect dur i catapultat ca In acrobatia pura. a inJAturc. de pe truda. orice asperitatc, nciAsindu-i decit epura.
ci mai cutind substaota moaJe i deosA, apta pcnlrU mi~ Acolo domncsc bulclc strruucitoarc. bastoanele ~oare. mobila
foarte scurtc). sculptori humori~ti i pastele lor multicolore. tubulara. mAtAsuriJc chimicc. alburile ·cri nilOarc ~i maciucile
prestidigitatori pAsclnd hlrtie. m:ttase. tig:.ri. i alunecArilc lor J cintcictoare; luxul vizual ali ea71! aici facilitatea, dcpusd in
de ccasuri. de portofcle etc. Or. gcstul ~i obiectuJ s:tu sint limpezimca substantclor $i coerenta gcsrurilor: uneori. omul
materiile naturale ale unci vaJori ce nu a avut acces Ia ·cena este suport vertical , arbore In lungul caruia alunccA o femeic-
dccit prin mutic-hall ( au eire). acesta llind MoncA. Muzic- tulpinA; alteori. tmpart~itA de intreaga sala. estc ccncstczia
halluJ, eel putin in partea lui variali1 (deoarcce cimccul. adicA elaoului. a grcutA\ii, nu invinsA, ci sublimata de salt. tn aceasta
vedeta americanA, tine de alta mitolo&ric). mw.ic-hal.Ju] estc lumc metalizata, apar vechi miruri de germinarc. cfrnd acestci
fonna esteticA a muncii . Ficcare nurnar e prctJntA aici fie ca repre1cntari a muncii garantia unor foarte vcchi mi$CAri
exercitiu. fie ca produs aJ unci ostcneli: uncori actul (eel aJ naturale. natura fund lntotdcauna imaginca continuului. adica,
jongJcruluL aJ acrohatului, al mimului) apare ca suma tinala Ia urma urmci , a facilitAtii.
a unei nopti de antrenamcnt. altcori estc recrcat in intrcgime Toata aceastA magie muscularn a muzic-hallului cstc esen-
ab origine in fata puhlicului. Oricum. ·e produce un cvenimcnt tialmente urbana: nu dcgcaba mlUic-halluJ este ceva anglo-
nou, iar accst evcniment cste aJcAtuit de catrc perfcctiunea saxon, nascut in lumca aglomcratiiJor urbane bru~e ~i a marilor
fragila a unui efort. Sau, mai curind. artificiu mai subtil. efortul mjturi quakcriste ale muncu: promovarca obiectelor. a mctalelor
este pcrceput Ia virfuJ lui. in accl moment aproape impo ibil $i a gcsturilor visatc, sublimarca muncii prin <.IL~paritia ei
cind sc va cufunda in perfcctiunea implinirii, fara a fi pAr.lsit magica. ~i nu prin consacrarc, cain folclorul rural. toate accstca
t~i complct riscul e~ului sau. La muz:ic-haJI, toru1 este fac parte din artiliciul Or3$Cior. O~ul respingc idcca de natura
aproape doblndit; insa tocmai accst aproape constiruic specta- informa. c1 reduce spatiul Ia un continuu de obiecte solidc,
colul, pastnndu-i, In ciuda emfat.ei. virtutea muncii. De accca, straJucitoare. proclu e. carom acrol arti tului lc da statutul
spectacolul de muzic-hall nc lnfllti~eaza nu rezultatul actului. prestigios al unci gindiri foarte omcn~ti: munca. mai cu seama
218 ROLAND BARTHES
Doamna co Camelii
cererea Dlui Duval renun\ind Ia Annand nu cstc nkidccum se afunda in virtejul clasic al vie\ii de curtct.anA (asemcnea
moral (in ciuda fr.ucologici). ci cxistcn~al: nu cste decit unna- acelor pede~ti care sc asuma ~indu- c). altcori ca aoun{A
rea logicA a po tuJatului rccun~tcrii. un rnijloc . upcrior (mult 0 putcrc de dc~irc ce urm~te nu aut rccuno~terca und
dcasupra iubirii) de a li recuno cuta de catre lumca stApinilor. virtUti ..naturale". cit un dcvotament de condi\iC, ca si cum
Iar dacA Marguerite isi ascundc acriOciul ~i ti dA masca cinis- acrificiul ci ar avca functia Amanifcstc nu ucidcrea curtct.anei
muJui. accasta nu sc intimpla poate decit in momcnrul cmd care estc ca. ci <.l impotriva, sa afiseze o cunezana supcrlativa.
argumentul devine cu a<.lcvArat Litcra1ura: privirea-ce-rccu- imbunAUl~tA, rru-a a picrdc ceva din ca in ~i. cu un sentiment
n~te a burgheziJor estc IAsat<l aici pc scama cititorului care, burghez clcvat.
Ia rindul sAu. o recuno<l$tC pc Marguerite chiar i in deceptia Vcdem astfcl cum se precizeazA continutuJ mitic al accstci
iubitului ci. iubiri. arhetip al cntimentalitAtii mk-burgheze. Estc o tare
Accasta inscamna cA nein\elegerile care ajuta intriga sa foarte specialA a mitului. definit de o semi-luciditate, sau. ca
avanseze nu stnt de or<.lin psihologic (chiar dacA, ablll.iv, sa fiu mai exact. o luciditate pa.rv.ita (a~i pe care am
limbajuJ este psibologic): Armand i Marguerite nu sint din semnalat-o in rcalul ac;trologic). Marguerite i i c:un~te alie-
ac~i lume sociala ~i nu poatc li vorba lntre ei nici de tragcdic narea, adic:A vcde rcalul ca o alienarc. insA ca prclung~e
raciniana nici de marivaudaj. Conllictul cste exterior: nu avem aeeasta cuno~tcrc prin purtiki de purl\ scrvilitate: ori joacA
de a face cu o ac~i pasiunc impclrtitA impotriva · ei ins~i. personajul pc care stApinii il ~caput de Ia ca. ori incearcA
ci cu doua. pasiuni de natura difcritA. <.lcoarece ele provin din sa ajunga Ia o valoare din interioruJ accleiasi lumi a stapinilor.
locuri djfcrite ale societAtil. Pasiuoca lui Armand. de tip bur- Yn arnbclc cazuri, Marguerite ou este nimic mai mult decit o
gbez, apropriativ, cste prin definitie ucidcrca cclwlalt; iar pasiu- Juciditatc alienata: vedc cA sufertt. dar nu-si inchipuie vreun
nea Margucritci nu poatc incununa eforrul ei de a li rccunoscutA leac altfel decit ca parazit Ia propria ei suferin\A: ea se stie
declt printr-un sacrificiu care. Ia nndul lui. va constitui uciderca obiect, dar nu-si vede alta menire decit aceea de a mobila
inclirecta a pasiunii lui Armand. Simpla disparitatc socialA, muzeul tApinilor. in ciuda grotcscului subicctului, un pcrsonaj
continuata ~i amplificattl de doua ideologii amoroasc, nu p<>ate ca acesta nu este lipsit de o anumilit hoglltic dramatica: nu
dcci sa producA aici dcdt o iubirc imposibila, imposibilitatc estc. de hunrt scamA, nici tragic (latalitatca care apac;A asupra
al cArci imbol algebric este moartca Margueritei (oricit de siro- Margucritci cstc socialA, nu mcrafizicA). nici comic (purtarca
poasa estc ca pc ccna). Margucritci c.c;te dctcrminata de conclitia. nu de csen\'1 ei) si.
Di fcren\'1 iubirilor provine evident dintr-o difcrcn\A de bineintcles. nici revolutionar (Marguerite nu-~i criticA in nici
lucidita~ : Armand trn.i~tc intr-o cscn\A ~i o etemitatc de un feJ alienarea). 1-ar trebui in.sA foarte putin ca sA ajungA Ia
dragoste, Marguerite trn.i~te in co~tiin{a alicnarii ei. nu trai~te statutul personajuJui brecbtian. obiect alieoat. dar sursa de
deci't in ea: se tic i, intr-un sens, c vrca cunct.anA. Jar propriile critica. Personajul Marguerite Gautier rclminc - iremediabil -
ei conduite de adaptarc sint, ~i ele, pc de-a-ntrcgul, condwte departc de pcrsonajul brcchtian prin pot.itivitatca lui: Margue-
de rccun~tere: uneori i i ac;umA cxcesiv propria ci lcgcnda. rite Gautier, .,in<.luio atoarc" prin tubcrculota de care sufcrA si
222 ROLAND BARTHES
Poujade ~ i intelectualii
' Cele mai muhc citate provin din caru:a lui Pouj:lde. Ftti choi.'i
le combtJt (Am sles lupra)).
224 ROLA D BARTHES MITOLOGII 225
obscuruJ oeoumArabil etc.). Un patron de restaurant care primc- s~ori ai SistemuJui, ei au complicatia rece a acestuia, acea
te in mod rcguJat intclccruali ii oum~te ..elicoptere··. imagine ioventie steri.la, proliferare negativa, care i1 flcea pe MicheJet
dcprcciativA care rcrrage zborului puterea virihl a avionului: sA strige cit i1 tinea gura cind venea vorba de Iezuiti . Politchni-
intclcctuaJuJ se desprinde de real. dar raminc in acr. pc loc. dcnii au de altfel, pentru Poujade, cam ace~i rol ca lezuitii
invutiodu-se in cere; ~ ccru.iunca lui cstc jalnicA. Ia fel de peotru liberalii de altA datA: sursA a ruturor relelor fiscaJe (prin
departc atit de marclc ccr rcligios cit ~i de pAminruJ solid a1 intmnediul strizii Rivoli. desannare eufemicA a lnfernului).
bunului simt. u arc ..r.Jd<lcini'' in inima natiunii. lntelectualii constructori ai SistemuJui cAruia apoi i se supun ca ni~te
nu sint nici idcal~ti. nici reali~ti. sint n~te liinte posomoritc . cadavre. pcriodc ac cadaver, pooivit cuviotclor iczuite.
.,abrutizate''. AJtirudinea lor exacta. este cca a norului, vechi Aceasta inseamn! cA, la Poujadc, ~tiinta cstc, in mod
cintec aristofanesc (pe vremea aceea. intclcctualul era Socratc). ciudat, capabila de execs. Orice faptA omcocascA, chiar mentall,
Suspendati in viduJ superior. intelcctualii sint to\i umpluti cu avind o existent! doar cantitativa, cste de ajuns sA fie compa-
nori, ei int .. toba care sun/1. plinfl liincl cu vint'': sc vcdc apruiod ralA. ca volum, cu capacitatca poujadistului mijlociu pentru a
aici fundamcntul incvitabil aJ oricarui anti-intclcctualism: o decreta excesivA: probabil cA exceselc ~tiintei sint tocma.i
suspiciunca limbajului . rcduccrca oricArui cuvint potrivnic Ia virtutile sale ~i cA ca iocepe chiar acolo unde Poujade o soar
un zgomot, a a cum sc intimpll\ lntotdcauna in polemicile mic- ~te inutiJa. fnsl$i aceastA cuantificarc cstc importantA peotru
burghczc, care consta in demascarea Ia altul a unei iniirmitati retorica poujadistA de vreme ce ca da ~tere unor mOD$tri,
complementare fata de cea pe care n-o vedem Ia noi, in ilnpovA- acci politebnicieni, rcprczentanti ai unci ~tiinte pure, abstractc,
rarca advcrsarului cu urrnArile pmpriilor noa<;trc ~eli, in care nu se aplicA Ia real decit sub o formA punitiva.
atribuirca numelui de intuncric propriei noastrc orbiri ~ de Ceca ce nu tnseamna ca judccata lui Poujade despre
dercglarc vcrbala proprici noastrc urditAti. politelmicieni (~i intelectuaJi) cstc disperaiA: va fi posibil,
AJtirudinca spiritclor ..superioarc" este aici o data mai desigur, ca .,intelectualul din Fran,a" sA fie ,,redresat". El suferA
mult asirnilata abstractici. fAr.l indoialA prin intennediuJ unei de o bipcrtrofie (va putea deci fi opcrat), caci a aJArurat cantitatii
stAri comuoe inaltimii ~i cooceptului. starea aceasta fLind normale de inteJigen\A a micuJui comerciant uo apendice de
rarefierea. Este vorba de o abstraq:ie mecanicA. intelectualii o greutate excesiva: acest apendice este, curios, alcAtuit chiar
nefiind decit oi~te m~ini de gi'ndit (nu ..inima" Je llp~te. cum din $ti.intl, obiectivatA ~i totodatA conccpruaJizatA, uo soi de
ar pune filosolii entimentaJi ti. ci .. viclenia ··. un soi de tactica materie care atiml greu ~i care se li~te de om sau se desprinde
alimcntata de intuitic). Tcma accasla a gindirii m~inale cste de el intocmai ca mW mobil sau blJCAtica de uot pe care
in mod fuesc prcva.zutA cu atributc pito~ care ii intarcse negustoruJ le adaugA sau Je ia ca sA ob\:inA o cintArire exactA.
puterea de a dauna: mai inui. batjocura (intelectualii sint sceptici Dacl polltehnicianul ajunge sA fie abrutizat de matematki,
in fata lui Poujade). apoi rAutatca. deoarecc m~ina. in abstractia inscamnl cA, dupa ce sc dcp~te un anumit procentaj de
ei, cste sadie:!: functionarii de pc strada Rivoli sint ni~te ~tiin\A, se ajunge Ia universuJ calitativ aJ otravurilor. ~ind
.,vicio i" cArora lc place sa-i chinuiasca pc conlribuabili: limiteJe slnatoase ale cuantificarij, ~tiinta , to mAsura in care
,.
226 ROLAND BARTHES
I MTTOLOGII 227
nu mai poate fi definitA ca muncA. este discreditat.A. InteJectualii care. eel diotii atu a1 lui Poujadc {trebuie sA inteleget:i: baza
politebnicieni, profesori, sorbooarzi ~i functionari, ou fac nimic; increderii oegusto~ ce sc poate avea in cl), estc rezistcnta
sint ~te estc(i. ci frecvcoteaza, ou circiuma bunA de provincie, Jui (,Poujade, este dracu ' gol. estc de neinfrint' ). Primele lui
ci barurile ,.elegante" de pe rmlul stJ'ng. Aici apare o temA campanii au fost mai inaiote de orice ni~te pcrformante fizice
iodragitA de toate regimurile de forta: asimilarea intelecrualit!tii care atingcau supraumaoitatea (•.EsLc dracu · gol'). Aceastli forta
cu triodavia: intelectualul este prin definitie un 1~ . ar trebui de otel produce ubicuitatea (Poujade estc pretutindeni In acel3$i
pus in s~it Ia muncA, o activitate, mAsurabila doar in excesuJ timp), ea indoaic chiar ~i materia (Poujade distroge toate
ei nociv, trebuie sA fie convertitA intr-o muncA concrctA, adicA m8$inile pc care le fol~te) . Cu toate acestea, in Poujade mai
accesibila masunlrii poujadiste. Se ~tie cA, la rigoare, nu poate existli ~ altA valoare. ou oumai re-/istenta: un soi de farmec
fi muncA mai cuantificatA - deci mai benefic! - deci't aceea fizic, dAruit din ~ug pe deasupra fortei-marfl, ca unul din
de a sApa gropi ~i de a face grimezi de pietre: este munca acele obiecte inutile prin care. in drcptul foarte vechi, doblncti-
in stare punl, cea pc care, de altminteri, toatc regimuriJe post- torul i1 !ega pe vinzAtorul unui bun imobiliar: accst ..hac$~".
poujadiste sf'1f$C:SC in mod logic prin a o rezerva intelecrualului care pune bazele ~fului ~i pare sA fie geniullui Poujade, partea
trfndav. cea mai bonA a calit!tii in aceastA economic a mAsuririi pure,
AceastA cuantificare a muncii antreneaza in mod faresc cste vocea sa. A ~it, cu siguraota. dintr-un Joe privilegiat a1
o promovare a fortei fuice, cea a m~hilor, a pieptului, a corpului, loc median ~i totodatA mU$Chiulos. toracele, care, in
bratelor; dimpottivli, capul este un Joe suspect tocmai in m.Asura toatA aceastll mitologie corporala, cste anticapul prin cxcelentA;
in care produsele sale sint calitative, nu cantitative. Aici rcglisim iosA vocea, vehicul a1 vcrbului ce redrcsea7J\, scapa legii dure
discreditarca obi$nuitA a creierului ~tele de Ja cap sc-mpute, a cantitAti]or: uzurii. soarta obicctelor de rtnd, ea ii substituie
spune adesea Poujade), a cArui compromitere fatal a este evident propria ei fragilitatc, rise orgolios a1 obicctelor de lux: disprctu-
i~i exceotricitatea pozitiei sale, in partea cea mai de sus a irea eroicA a obosclii, rabdarea dirz.a nu sint pe pottiva ei: ci
trupului, aproape de .,nor'', departe de •.rldAcini". Este exploata- doar delicata aJjntare a vaporizatorului , ajutorul miogiietor a1
tA Ia maximum ihs!$i ambigujtatca superioritAfij; se coostruj~te microfooului: vocca lui Poujade prime$te, prin transfer, impon-
o i'ntreagA cosmogonie, care joacA oecootenit pe vagi asem.AnAri derabila ~i prestigioasa valoare ce se covine de drept, in alte
iotre flZic, moral ~i social: lupta corpului impottiva capului in- mitologii, creierului iotelectualului.
seamnA toat.A lupta celor ,,mici", lupta obscurului vital impottiva Se intelege de Ia sine cA loctiitorul lui Poujadc trebuie
pArtii de sus. sA aiba aceca$i prestaota. t~i ceva mai grosolao!, mai putin
~i Poujade $i-a dezvoltat foartc repede legenda fortei diabolicll: el este .,eel robust'': ., virilul Launay, fost jucAtoc de
sale fizice: inannat cu o diploma de monitor, vechi membru rogbi... cu brafele lui pl.roase $i putcmice... nu pare sA fie un
a1 RF.A., rugbist. aotecedentele sint garant:ia valorillui: cApe- prune neprihhlit", Cantalou, , fnalt, robust, diner-o bucatA,
tenia dA trupelor sale, in scbimbul adeziunii lor, o putere priv~te drcpl in fa[A, Jr.i st:ringc mJ'na bMbAt~tc $i sincer". C!ci ,
esentialmentc mAsurabiJA, de vreme ce este cea a trupului. Drcpt 3$a cum aratA o frazA binc cunoscutA, implinirca fizicA cste
228 ROLAND BARTHES MITOLOGJI 229
la baza limpezimii morale: numai fiinta putemicA poate fi de altfel , flra nici un rise, de vreme ce ,,amestecul" alit de
sinccm. Ne dam seama cA esen{a comunA tucuror acestor man Jaudat nu a amestecat, dopa parerea lui Poujade insU$i . decit
calitati este bArt>Atia. al ca.rei substitut moral este ..caracterul", acei3$i Dupont, Durand sau Poojade. ldeea de .,rasa" sintet.ica
rival al inteligentei. accasta din wmA nefiind admi.sA in ceruJ este. evident, important!, deoarece permite sA sc insiste cind
poujadist: este inJocuita cu o virtute intelectuala special!; pe sincretism , cind pe rasA. tn primul caz. Poujade dispune
viclcnia: croul,la Poujade, este o fiintA inzcstrata cu agresivitate de vecbea idee, cindva revolu~onar!. de nafiune, care a alimen·
~i mutate (,,Esrc un individ $mecber'). ~irctcnia aceasta rauta. tat toate formele franccze de liberalism (Michelet impotriva lui
cioasA, oricit ar fi ea de intelcctiva. nu reintroduce detestata Augustin Thierry, Gide irnpotriva lui Barres etc.): ..S~ii
ratiune in panteonuJ poujadist: 1.cii mic-borghezi o dau sau o mei, celpi, arvemii, s-au amestecat cu t()fii. Eu sine rczu/tatul
retin dupA cum au chef, urmind o pura ordine a $aDSci: de if:$iCdin creuzecuJ cu nAvMiri $i exoduri'). tn aJ doilea caz,
albninteri, dacA ne gindim bine, este uo dar aproape fizic, com- cl reg~te flra oici o bAtaie de cap obiectuJ rasist fundamental ,
parabiJ cu fleruJ animaJclor: nu este decit o fioare ram a f011ci. Smgele (aici este vorba indeosebi de singcle celt. eel al lui
o putere a ncrvilor de a capta vintuJ (•.Eu merg dup3 radar'). Lc Pen, breton zdravmJ, despArtit de o pmpastie rasialA de este{ii
DimpotrivA, dczavantajele corporalc ii aduc intelectualuJui Noii Stfnge, sau singcle gaJic, care-i lipse$te lui Mendes) . Ca
tot feluJ de calificativc: Mendes este o pocitanie, seama.nA cu $i in cazul inteligcntei, aici avem de a face cu o distributie
o stic/A de apA mincralil (dispret ati't pcntru apA, cit ~i peotru arbitrara a vaJoriJor: adunarca unui fel de singe (aJ celor ce
dispepsie). Refugiat in hipertrofia unui cap fragil $i inutil, toat.a se numesc Dupont, Durand ~i Poujade) nu produce decit singe
fiinta intelectuaiA cstc atins! de eel mai greu cusur fizic, pur ~i se poatc ramtne in ordinea tihnitA a unci insumm de
oboscJJla (substitut corporal aJ decaden(ei): dC$i trindav, intelcc- cantitlti omogene; ins! altc fehm de singe (mai cu seama eel
tuaJuJ estc obosit din Da$lcrc, ca $i poujadistul, d~i acesta este al tehnocrafilor apacri?.J) sint fenornenc pur calitative, cJ.iscre..
muncitor $i intotdeauna bine dispus. Ajungem aslfel Ia ideea ditate, tocmai prin aceasta nature\ a lor, in universuJ poujadist .
profundA a oric:Arei moraJitati a corpului omenesc: ideea de rasa. ele nu se pot amesteca, accede la statutul de mare cantitate
Intelectualii int o rasa, poujadi$tii o alta. francczA, la acel ., vulgar'' al cArui triumf numeric se opune
Cu toate acestca, Poujade are dcspre rasa o conceWc oboselii intelectualilor , distin$i".
paradoxaJA. Constat.ind cA francezuJ mijJociu este produsuJ unor Opozitia aceasta rasiaJa dintre cei putemici $i cei obositi,
multiple amestecuri (vcchea plac.A: Franta. creuzetu1 raselor}, Gali ~i apatrizj, vulgar $i distins. este de altfel pur $i simplu
Poujade opune cu trufic aceasta varietatc de origini sectei opozilia dintre provincie ~i Paris . Paris rezumA tot viciuJ
restlinse a cclor ce ou s-au incruci$at niciod.ata decit intre ei francez: SistemuJ, sadismuJ , intelectnalitatea, oboseaJa: ,,Paris
(trebuie. bincintcles, sa intclcgeti: evreii). Aratind cAtre Mcn- este un monstru, deoarece viara este dezaxacA: aici, viara este
des-France, strigA: , Tu ~ti rasist!''; apoi comcnteazA: ,,Dintrc trepid.antA, ame[itoarc, abrotizantA, de diminea{A pin3 sears etc."
noi doi, numai el poace fi rasist, cAci eJ are o rasA". Poujade Paris apartine acelei3$i otravi, substantA esen~almentc caJitativA
practic! din plin ceea ces-ar putea oumi rasismuJ amestecuJui. (ceea ce Poujadc num~te. in alta parte, flra sA-$i dea seama
230 ROLAND BARTHES MITOLOG/1 231
cit de bioe a nimerit-o: dialccticA). pc care am vW!t-o opu- explicativa, angajatA, si salvata nu este decit cultura ,,ioocent.a".
oindu-se lumii cantitative a bunuJui simt. Yntruntarca ,,cali~i" cea a cArei naivitate ciA minA IiberA tiranului. De aceea, scriitorii,
a fost pentru Poujade inccrcarea hotAn"'toare, Rubicooul sau: in seos propriu, nu sint excl~ din familia poujadista (unii ,
sA vinA Ia Paris, pentru a-i recupera pc dcputatti moderati de foarte cunoscuti. i-au trimis lui Poujade operele lor cu dedicatii
provincie corupti de capitala. adevmti reoegati ai rasci lor, roAgulitoare). Condamnat este iotelecrualul. adid o co~tiin\A,
l,$teptati In sat cu furci , salt ce a definit o mare migratie rasiala sau, ~j mai bine: o Privire (Poojade arnint~te undeva cit de
mai curind decit o cxtcosiune politicA. muJt suferea, ca tinAr licean. cind era privit de colcgi). Nimeni
fn fata unei sospiciuni atl"'t de constaote, Poujade putea sA nu ne privea.sca.: iata principiul antiintelecrualismului
oare sA salveze vreo forma de intelecrual. sA dea despre el o poujadist. Numai cA, din punctul de vedere aJ etnologului, con-
imagine ideaHl, intr-un cuvint, sa postuJcze un intelectuaJ duitele de iotcgrare ~i de excludere sint, evident, complementare
poujadist? Poujadc ou ne spune decit cA. in OlimpuJ sAu, nu $i. intr-un sens, care nu este eel pc caro-l crede el, Poujade
vor intra decil .Jntclcctua/ii vrednici de acest aumc". latA ~ are nevoie de intelectuali: cAci, chiar dad ii condamna, o face
cA ne intoarcem. IncA o data, Ia una din aceJe faimoase definitii ftindcA vede In ei un rill magic: in societatea poujadista, iotel~
=
prio idcntitatc (A A), pc care le-arn numit. cbiar 1n aceasta tualuJ de\ine locul blestemat $i necesar al unui vrnjitor dec!zut.
carte ~i in mai muJte nnduri, tautologji. adicli neant. Orice
antiinteJectualism sr~te, ~adar. in moartea limbajuJui, adicA
in distrugerea sociabilillitii.
Celc mai muJte din aceste terne poujadiste, oricit ar parea
de paradoxal, sint temcromantice degradatc. Dad Poujade vrea
sA defineascA poporul. cl citeazA indelung prcfata Ia Ruy Blas;
dupA cum iotelecrualuJ vftzut de Poujade este, cu foarte putioe
cxcep\ii. recunoscut in Legistul ~i lezuitul Lui MicheJet, omuJ
uscat, infumurat, steril ~i baljocoritor. Mica burghczie preia
astAzi Dl0$tenirca ideologicA a burgbezici LiberaJe de ieri, adicl
cea care a ajutat-o in asceosiunea ei sociala: sentimentalismuJ
lui Micbelet cootinca multi geoneni rcactionari. Banes ~tia
accst lucru. DacA nu ar fi marea diferen{A de talent, Poujade
ar putca incA senma unelc pagini din Popocullui Michclet (1846).
lata de ce. in problema intelectualilor, poujadismul iJ
~te muJt pc Poujade; ideologia antiiotelectualista cuprin-
de medii politicc variate, si nu trebuie sA fii poujadist ca s!
UI"a$ti ideea. C!ci aici sc are In vedere oricc formA de culturl
n
l\1ITUL iN l.aELE NOASTRE
Ce este un mit in zi.lele noastre? Voi da numaideci"t un
prim rnspuns. foarte simplu, care se pottive$te perfect cu
etimologia: mirul estc o vorbire' .
societ.Atii, cAci nici o lege, natural! sau nu, nu interz.ice sa se in vederea unei comunicari apropriate: intrucit toate matcrialele
vorbeascA desprc lucruri. Un copac este un copac. Da, de buna rnitului, reprezcnt:ative sau grafice, presupun o co~tiinta semni-
seam!. fnsa un copac spus de Minou Dronet nu mai este chiar ftcanta, noi le putem judeca independent de materia lor. Accast.l
un copac, csre un copac impodobit, adaptat unui anumit fel rnatcrie nu este indiferentl: imaginca este. desigur, mai irnpera-
de consumare, un copac investit cu ingAduinte titerare, cu tivl decil scrisul, ea impune semnificatia dintr-o daiA, flrl sl
revol~ •. cu imagini, pe scurt, cu un uz.aj social care se adauga o analizeze, flri s! o disperse1.c. insA nu avem de a face cu
matenet pure. - o diferen\A constitutiva. lrnaginea devine scriitud din clipa in
Evident , nu totul estc spus in acel~i limp: unele obiecte care este semnifacativa: ca ~i scrijtwa, ca face po&ibila o Iexis.
devin prada vorbirti mitice pentru un moment, apoi dispar, Vom intelegc deci. aici, de acum inaintc, prin limbaj,
altele le iau locul , acced Ia mit. Exista oare obiecte faialmente discurs. vOibire etc., orice unitate sau orice sintez.a semnifteativa,
sugestive,* cum spunea Bau<flaire despre Femeie? Cu sigu- verbaiA sau vizuaiA: o fotografte va fi pentru noi vorbire Ia
fel ca un articol de ziar; cbiar ~i obiectelc vor putea deveni
~~ cA nu =. ~ fi concepute mtturi foarte vechi •.dar nu eteme;
T
~ona orne~ tnt ~sfol'tilA ~u~ in ~~t. ea ~i nurnai ea regie- vorbirc dacl scmnificA ceva. Acest mod generic de a concepe
/ ~tea.zA vtata ~· moartea timbaJulw llllttc. Vecbe sau nu, m.ito- limbajul este de altrninteri justificat de istoria scrisului: cu mult
l l<>g~a ~u poate avea. dec~ o bazA istoricA, dcoarece mitul este inaintc de inveotarea alfabetului nostru. obiecte ca mAnunchiul
\ o vorbue aleasA de tstone: el nu aparc din ,,natura"lucrurilor. de sfori de culori difcrite (quipou) al in~ilor, sau desenc ca
'->'- Aceasti vorbiro este un mesaj. Ea poate deci foarte bine pictogramelc au fost vorbire curentA. Nu inseamnA insl cA vor-
sl fie altcum decit oral!; poate fi alcAtuitA din scrieri sau din birca miticA trebuic trat:atA ca timba: Ia drepl vorbind, mitul
~tJri: discursul scris, dar~ fotografia, cinematograful, tine de o $tiintA general! coex..tensivA cu lingvistica ~i care este
~Jul , sportul, spectacolclc, publicitatea, toate a.cestea pot scmiologia.
servJ drept suport vorbirii miticc. MituJ nu se poate defmi nici
prin obicctul slu, nici prin materia sa, deoarece mce materie Mirul ca sistem semiologic
poate fi dow.A in mod arbitrar cu semnificatie: sAgeat.a pe care
o aducem ca sl semnifJClm o provocare este ~ ea o vorbire.
~ sigurao{A cA, in ordinea perccp(iei, irnaginea ~ scrisul, de Ca studiu al unei vorbiri, mitologia nu cste, intr-adevir,
pildi, nu cer accl~i tip de COD$tiinta; iar in imagine existl l dccit un ~t din acea vasta ~tiintA a semnelor pe care
foarte multe moduri de lecturA: o schemA se prereaz!la xmo.i- Sausswe a po&tulat-o acum vreo patruzeci de ani sub numcle
ficatje mult mai mull deCJ'\ un desen, o imi~ mai mult decil de smJiologie. Scmiologia nu este deocamdat.l constituit.l. Cu
un original, o caricatunl mai mull dect'\ un portret fnsi aici toate accstea, pomind de Ia Saussure ~i uneori independent de
nu mai este vorba de un mod teoretic de reprezentare: este cl, o mare parte din cercet:area contemporanA revine neconlmit
vorba de aceastA imagine, propusA peotru aceastA semnifica(ie; Ia problema semniflca(iei: psibanaliza. structu.ralismul. psihologia
vorbirea miticl este formatA dintr-o materie Iucrait mai inaintc eidc:ticl, unele tentative noi de criticA literart cwn ar fi cea
238 ROLAND BARTHES MJTOLOGD 239
a lui Bachelard, nu vor sa mai tudie7,..c faptclc decit ca fapte dimpot:riva, atunci cind fonnele sint socotito obiecte ambigue,
ce semnifica. Or, a postula o semnificatic lnseamnA a recurge jumAtate..fonne J.UtE.nAtate-substante. cind forma cste ~otata
Ia serniologic. Nu vrcau sA spun ca semiologia ar putea realiza, cuo substa de.Jonna. cum a f'lcut de exemplu realismul
in moo egil. toate aceste cercctAri: ele au continuturi diferite. jdanovian. Scm:iologia, stabilita in limitele ei, nu este o capcanA
Dar au un statut comun, toate smt ~inte ale valorilor, ele nu metafizicA: ea este o $tiinta ca oricare alta. ncccsarA dar ou
se mArginesc sA intilneasca fapruJ: ele TI defincsc ~ i1 explorev.A suficient!. Important este sA vedem ca unitatea unci explicatii
ca un valant-pour [cchivalent]. ou poate tine de amputarea unuia san a altuia din demerswile
De vreme ce studiaza scmnificatiile independent de con{i-
nutul lor, semiologia estc o ~tiin{a a fonnelor. A~ vrea sa spun
un cuvint despre necesitatea ~i despre limitele unei astfel de
ei, ci, cum spune Engels. de coordonarea dialectica a $tiintelor
speciale cc au fost angajatc. ~ stau lucrurile $i cu,mitQiggia:
ea face parte din semiologie ca ~tiin{a fonnala ~i. in acel8$1
I
~tiin{C formale. Nccesitatca este cea a oricArui limbaj exact. timp. din if!eolog!e ca ~ istorica: ea studiaza idei-in-f~ .
Jdanov ~i balea joe de filosoful Alexandrov. care vorbea despre Voi aminti a$3dar ca~ semio!Q&ep~ o relatie
,.strucrura sfcricA a planetei noastre". ,,PinA acum, spune intte doi termeni. un se · cant §i un semniflcat. Aceasta
Jdanov, parcA numai fcmna pulea li sferic§'. Jdanov avea relitie are in vcdcre obiecte de ordin diferit, drept care nu cste
dreptate: nu se poate vorbi despre structura cu tennenii fonnei , vorba de o egalitate, ci de o echivalen{a. Acum trebuie sA avem
$i nici reciproc. Se poatc foarte bine ca. pe planuJ ,vietii". sA grija cA, spre dcosebire de limbajul comun, ~mi spune doar
nu fie dccit o totaHtate indiscemabiJAde structuri $i de fonne. ca semnif1C8Dtol exprimA semn.i:ficatuJ, eu am de a face, ca
fnsA ~tiin~ nu are ce face co inefabilul: ea trcbuie sA vorbeasca Sistem semiologic. nu cu doi, ci cu trei termeni diferiti;
in orice
despre ..viati". daca vrca s-o transforme. Ympot:riva unui ~ cici eu percep nu un $ir de termeni unul dupA altul, ci coreJatia
~ ~n-qui~sm. de ~tminteri, din pAcate, platonic, al sinte.. care ii lll'lqiC: existA dcci scmniflcantul. semniflcatul ~ _semnul,
\ ze1, once cntJcA trcbu1e sA acccpte asceza, artificiul analizei care ~IOtalul a"SOciativ al primilor doi tcrmeni. SA lulm de
~i . in analizl, ea trebuie sA puna de acord metodele ~i Jimbajcle. exemplu un bucbet de t:randafui: ii ccr sA scmnilice pasiunea
Mai putin terorizat! de spectrul •.formalismului", critica istorica mea. Aici nu existA deci decit un scmnificant ~i un semnificat,
ar fi fost poatc mai putin steriJA; ea ar fi inte]es cA studiul
specific aJ formelor nu contrazice co nimic principiile necesare
ale totalitAtii ~i ale Istoriei. Dimpotriva: cu cit un sistem cstc • 1 Dezvoharea publicitatii, a pre.'lei mari, a r.Wioului, a ilustratiei, fan\
mai specific definit in fonnele sale, cu ati't mai bine se supune ~ mai vOC'bim despre supravietuirea unui numAr nc.~fi~it tie riwri
el criticii istorice. Parodiind o vorbA cunoscutA, ~ spune ca comunicative (rituri ale aparentei sociale), face sa f.e mai urgenta ca oricind
putin fonnalism indepArteazA de Istorie, dar daci-i mult aduce constituirea unci $fiill(e semiolog.icc. Tnu-o zi tntreaga. oare cile cimpuri
Ia accasta. ExistA oare exemplu mai bun de critica IOtalA decit cu ldevarat nt!'il!mnifiCal)tC stribatem? Foane putinc. cil.eodatA nici unul.
Ma aflu aici, in fata marii: ea nu poana. desigur, nici un me.saj. kQ pe
descrierea formaJA $i totodatA istorica, semiologica $i~
plaja, ce tie I))UCrial semi~! drapele, lozinci. semnaJe, mici panouri.
~a sfinlCniei, In Saint...Oencl de Sartre? PericoluJ este. haine, chiar i o bronzare. pentru mine, tot atilea me.u.
240 ROLAND BARTHES MITOUXJJJ 241
trandafirii ~i pasiunea mea? Nici m1car ati't Ia drept vorbind, propriu (de exemplu. substratul visului) ~ iar al treilea termen
aici ou existA decit oi~tc trandafiri ..pasionalizati". lnsa, pe este o corelare a primiJor doi: este visul insll$i, in totalitatea
planul analizci, existA intr-adevAr trei termeoi; deoarece ~ti lui, actul ratat sao nevroza. concepute ca ni~tc comprom~ ,
trandafui iJlCArcati cu pasiune pot fi foarte bioe ~i pe drept economii operate datoritA jonctiunii unci forme (primuJ termen)
cuvmd dc:scom~i in traodafiri $i pasiuoe: $i unii $i cealaltA ~i a unei functii intentionale (al doilea tennen). Aici vedem
existau ioainte de a se alAtura ~i de a forma acest al treilea cit de nccesar este sA deosebim semnuJ de semnificant visul,
obiect, semnul. A$a cum. ce--i drept. pc pJanul triirii nu pot pentru Freud, ou este datul lui manifest in mai mare m.Asunl
sA despart trandafirii de mcsajul pc ~I~. tot astfel, pe decit continutul sAu latent: este legAtura functional! a ector doi
planul anali7..ci. nu pot confuoda trandafirii ca semnificant cu termeni. In uitica sartrian~. in sfi~it (rnA voi mArgini Ia aceste
traodafirii ca semn: semnificantul este gol, semoul este plio, trci exemple cunoscute), scmnificatul este constituit de criza
el este un sens. SA mai luAm incA un exernplu, o p~ neagra: originarn a subicctului (despAqirea ~i indeprut.area de mamA Ia
o pot face sA semnifice in mai muJtc feluri, cAci nu este <kiit Baudelaire, numirca fwtului Ia Genet); Literatura ca discurs
un simplu semniticant; dar dacA it incarc cu un scmnificat formeaza scmnificantul; iar relatia dintre cri7.A ~i discurs
defioitiv {COil<iaffiJiarc Ia moartc, de exemplu. intr-~ defin~tc opera, care este o semnifJCa~e. AceastA schemA tridi-
anonim), el va deveni un ~. Lnre semnificant, semnifiC8t mensional!, oricit de consrantA i-ar fi forma, nu se reaJizeazA,
~i semn, existA, f~te. impli'Catii functionale (ca de Ia parte._ r~tc, in ace18$i fel: vom spune 8$3dar incA o datA cA semio-
Ia intreg) atil de sttinse, incit analiza poate sA parA zadamicA~ logia nu poate avca unitatc decit Ia nivelul formelor, nu al
vom vedea ins! numaidecit cA aceastA distioclie are o impor- continuturilor~ cimpul ci cstc limitat, ea nu se referA decit Ia
tant! capital! penb'U stud.ierca mitului ca sb'Ucturi serniologicA. un limbaj, nu cun~tc decit o operatie: lectura sau descifrarca.
A~ti trei tcnncni sint, ~tc. pur formali. ii ll se pot Yn mit, sc reg~te schema tridimen ionala de care am
da continuturi diferite. latA citcva excmple: penbU·Saussure, vorbit: scnmificantul, semniliCitiiJ $i semnul .(Ti\Sa Jllitul este
'
cue a uciat pe un sistem scmiologic special, dar din punct un sistcm special prin faptul cA el se consbUi~te_J:X>Olind de
de vedcre metodologjc exemplar, limba, semn.i:ficatul este la un lant semiologic ce exist! maJntcaltli\ este un si rem
conceptul. sc:mnificantul este imaginea acusticA (de ordin scmiologic secwid. Ceca ce, in primul sistem, este semn (adicA
psihic), iar relatia dintre concept $i imagine este sernnuJ un intreg ~nut prin asocierca dintre un concept $i o imagine),
(cuvintul, de pildA), entitate coocretA3 • PenbU•Freud, se $tie. in al doilea devine simplu scmnificant. Sli arninlim aici cA
psihismuJ este o bogAtic de cchivalcn\C, de valant-pour. Un matcriile vorbirii mitice (limba propriu-7Jsa, fotografJe, pictunl,
tc:rmeo (rnA ab{in sA-i dau o intiictate) cstc constituit de sensul ~. rit, obiect etc.). oricit de difcritc ar fi ele Ia inceput. ~i
manifest al cooduitei. un altul de sensu! sAo latent. sau seos din clipa in care sint ins~itc de mit, se reduc Ia o simplA func\ic
scmniflcalltA: mitul nu vede in aceste diferite materii dccit o
1
NO(iunca de cuvTilt e.~e una dinue ccle mai di~urarc in lingvilllic:a. ClCCC8$i matcric primA; unitatea lor consta in faptul cA toate
0 rolosesc pentru simplificare. sint rcdusc Ia simpluJ statut de limbaj. Fie ca este vorba de
242 ROLAND BARTHES MITOLOGll 243
grafie literal!, fie cA este vorba de grafie picturala, mitul nu fn care vorbim despre prima. Analizfnd meta-limbajul, semi~
vrea sa vada aici dccit un total de semne, decit un semn global, Jogul nu se mai poate intrcba care cste alcAtuirca limbajului:
tennenul final al unui prim lant semiologic: ~ tocmai acest obiect, el nu mai este silit sa tin! seama de amanuntelc schemet
termeD final va deveni prim tennen sau termen partial al lingvisticc: nu va fi obligat sa cunoasca decil termenul total
sistemului o:Wit pc caro-l coostrui~. Torul se petrece ca ~i a1 semnului global . ~i numai in masura in care accst termen
cum !!lltul ar dq;W;i cu o masura sistemul fonnal al primelor va fi compatibiJ cu mitul. lata de cc semiologul cste indrept.Atit
semnificatii. fntrucil aceasta transJatic este capitala pentrU sA trateze in mod similar scrisul ~i imaginea: cJ retitle cA amin-
analiza mitului, o voi rcprezeota in felul llllDAtor, spatializarea doua sint semne. ca ajung Ia pragul mitului , cA sint inzcstrate
schemei nefiind, bincintcles, dec:i"t o simplA metaf<ri: cu acee3$i functie sem.niflcanta, cA ~i unul ~i cealalta constituie
un limbaj-obiect.
Este momeotul sa dAm un cxcmplu sau doua de vorbire
miticA. Primul i1 voi imprurnuta de la o obscrva{ie a lui Valery':
sint elev in clasa a cineca, intr-un Jiceu fnmccz; deschid grama-
tica latina ~i citesc aici o frazA din Esop sau din Fcdru: quia
ego nominor leo. MA opresc ~i ma gindesc: in propozitia aceasta
exist! o ambiguitatc: pe de o parte. cuviotele au sensu! lor
simplu: cAci eu rnA numesc leu. ~i . pc de alta parte, fraza vrca
in mod vadit sa semnifice altceva: in masura in care mi se
adreseazA mie, elev de-a cincea, ea imi spune !impede: cu sint
uo exemplu gramaticaJ menit sa ilustrcze regula acordului
MIT
atributului. Sint chiar obligat sa recunosc cA fraza nu-mi ~mni
ficA nicidecum sensul ei. ea cauta foarte putin sa-mi vorbeascA
despre ~u ~i despre oumele lui; semnificatia ei adcvlratA ~i
ultimA este sa mi se impunA ca prezen\A a unui anumit acord
aJ attibutului. Trag coocluzia cA rnA aflu in fata unui sistem
~ special, marit. deoarece este coextensiv limbii:
Exist! in mit. dupa cum se vede, douA sisteme ~ exist! un scmtl.ificant. dar acest scmnificant cste el insU$i format
logice, unul fiind extras din celalalt un sis_tem lingvistic, limba dintr-un total de scmne. el ~i este uo prim sistern semiologic
(sau modurilc de reprezcntare cc-i sint asimilate), pe care-t voi (eu rnA numesc leu). in rest, structura formalll se des~
oumi limbajcbk:ct, deoarece est& limbajUJ pe care mirul ~I corect: existA un semnificat (eu sint un cxcmplu gramatical)
ins~te peotru a-~i const.rui propriul sistem; ~i mitul ins~i.
pe care.-1 voi numi meta-limbaj. deoarece este o a doua limbA. • Tel Que/, II . p. 191.
244 ROLAND BARTHES MITOLOGU 245
~i o semnificatic globala. care nu cstc nimic altceva deci't core. au'"t mai bine justilicat cu cit mitul are cu adeva.rat o dubJA
latia semnificanruJui cu scmnificatul: caci nici dcnurnirea leului
nici cxcmplul grarnatical nu-mi stnt date separat.
. fuoe1ie: dcscmneazA ~i ootificA, explicA i impunc.
situapj complete, profunde; cstc, ca si conccptul rnitic, ~i fundca stnt i torice, istoria lc poate foarte u~r suprirna. AceaslA
intentia conduitei. instabilitatc it obliga pc mitolog Ia o terminologie adaptata,
Un semnificat poate avea mai multi semnificanti: este in despre care 3$ vrca sa spun aici citeva cuviote, Q.eoarcce adesea
primul rind cazuJ scmnificatului lingvistic ~i al semnificatului ea este priJej de ironic: cste vorba de neologism. ConceptuJ
psihanalitic. &te ~ ca7.ul conccpLului rnitic: eJ are Ia dispozitie este uo clement constirutiv al mitului: dacA vreau sa dcscifrez
o masA oelimitalA de semnificanti: eu pot gasi mii de fraze ni$te rniruri, trcbuic sA pot numi ni$te conccptc. Dicti<>narul
l~ti care contin acordul atributului, pot gasi mii de imagini imi dA cileva din clc: Bunatatea, Milostenia, Sanatatea, Omenia
care sA-mi semnifice imperialitatea francczA. Ceea ce tnseamnA etc. Ynsl, prin definitie. lntruc'it ele imi sint date de dic(ionar,
cA, din punct dt: veckrc cantiwiv, conceptul este mult mai slrac aceste cooccple ou sinl istorice. Or, eel mai adesea, eu am
decit semnificantul, adcsca el nu face decit sA se re-prezinte. nevoie de coocepte efemcre, legate de contingeote limitate: aici,
De Ia fon:nA Ia concept, sAracia ~ i boga{ia sint in propor\ie neologismul este incvitabil. China estc ceva, iar ideea pe care
inversA: slraciei calitativc a foonei, depozitara a unui scns si-o pulca face ou prca deroult despre ca uo mic-burghez frao-
rarefiat, ii corespunde o boga\,ie a conccptului dcschis intregii cez cste altceva: pentru acel amestcc special de clopo\ei , de
lstorii; iar abunden\ci cantitative a formclor, ii corcspunde un ri~ si de locuri uode se furncaza opium, nu este posibil alt
rnic numar de ooncepte. Aceasta rcpetare a conceptului sub cuvint decit sinitate. Nu estc frumos? Sli ne consolam eel putin
diferite forme estc import.anta peotru mitolog, ea pennite dcsci- rccuooscind cA neologismul conceptual ou cste niciodatA arbi-
frarea mitului: avcm de a face cu insistcnta unci conduite care- trar: cl cstc coostruit dopA o regulA proportionala foarte logic!~.
~i dezvaluie intentia. Ceea cc confirma faptuJ cA ou exisli o
rela(ic reglemcntata intrc volumul scmnificatului si eel al sem-
oificaotului: in lirnbA, ~ re~atie cste propoq.ionala, ea nu Semnificapa
prea ~te cuvlntul , sau eel puJin tiiiiiatea cooaetT.lD mit,
dirDpotriva, cooceprul sc poate cxtinde peste o iotiodcrc foarte In semiologie, al treilca tennen nu cste altceva, dupA cum
marc de semnifJCaDt de pildl, o carte intreaga va fi semnificao- se $fie, dCCi asoctapa primilor dol: este singwUJ ce ne este
Lul uoui ingur concept; ~i. invers, o forrt:l! minoscu1A (un cu- dat peOcplin $i suficieot. este singuruJ ce este efectiv coosumat.
vlnt, uo gest, chiar izolat, numai sa fie observat) va pu&ea sluji L-am numit semniftca{ie. Vedem deci eli semniftcatia cste
de semnificant uoui concept umflat de o foane bogata istorie. insusi mitul, ~ cum scmnul saussurian cste cuVintul (sau mai
~i nu cste obi$nuitA in limba, dispt'OQOrtia aceasta intre exact entitatea concreta). Dar inainte de a da caracterele semni-
semnificibf1i seiimfficat nu cste o exclusivitate a mitului: Ia ficatjei, trebuie sAne gindim pu{in Ia felul to care cste ea pregA-
Freud, de excmplu, actul ratat este un semnificat de o subtirime titA, adicA Ia modurile de corelarc a cooceptului si a fonnci mitice.
ce n-are nici o lcgatura cu scnsul proprio pe care-1 tradcazl.
Am mai spus ca ou exista nici o fixitate in conceptele
miticc: ele se pot face, altcra, desfacc, disparea complet. ~i 5 latinllatiniratc = basc/x = baschuate
250 ROLAND BARTHES MITOLOGII 251
Mai intii, trebu.ie sA ootAm cA in mit primii doi termeni lingvistic. Yntt-uo sistem simplu cum estc limba, semniftcatUI
smt perfect manifC$ti (spre deosebire de ce se petrece In alte ou arc D.imic de dcfonnat, deoarece scmoificantul. vid, arbitrar,
sistcme semiologicc): nu estc unuJ ..ascuns.. m spatele celu.ilalt. ou-i opune nici o rez.istenJA. tnsA aici, lucrurilc staU co totul
amindoi slot Ia vcdcrc, aici (nu unul aici ~ altul acolo). Orici't allfel: semnificantul are inlrUcitva douA fete: o fa\! plio!, sensul
de paradoxa! ar pArea, mitul nu ascuncle oimic: func{ia lui estc (istoria leulu.i, a oegrului soldat) $i o fat! vida, forma (clci
sA deforme nu sA fucA sa <.lispa.ra. Nu cxistA nici o latent! eu mA numesc leu; negru-soldat-franccz-salutind-drapclal-
a coiK:eptului fatA de formA: nu este oevoie de un incon$tient tricol~. CooceptuJ deformeaza, evident, fa~ plio!, scosul: leul
peotru a explica mitul. A vern de a face, evident. cu douA tipuri $i oegruf sint pnva{l ae JStOna lor, Slot schimbati in g ·
diferite de maoifcstare: prezenta formei este literall, imcdiatA: Exemplaritatea latinA dcfonneaz.A deournirea leuJui in toatA
ea este, pe deasupra, intindere. Accasta se expJicA - ttcbuic contingenta ei; iar irnpcrialitatea fraocczA tulburl tot un limbaj
s-o repetAm neconteoit - prin nat\.U'a lingvisticA a scmnificantului prim, un discurs factual care-mi povcstca salutul unui negru
mitic: de vreme ce este con titu.it din1r-un sens dinainte 1rasa1 in unifonnA. AceastA deformare nu estc insA o abolirc: leul
nu se poate manifesta dccit prinlr-o materie (in timp ce. in' ~i oegrul dmio_$0lo:..Cooceptiifa:.ro'iievoie de ci: stnt amputati
limba, semnificaotul rammc psihic). to cazul mitului oral, pe jurnAtate, li se ia memoria nu e~i&tenja: siot indliitnici,
aceastA extensie estc lioeara (cilci cu ml numesc leu); In eel iorAd.Acinap in mod tacut, ~i totodatA sint vorbareti. vorbire pe
al mitulu.i vizual, extensia este muJtidimensionaUi (in centro, de-a-Oiregul Ia dispozitia conceptului. Cooceptul, litcralmente,
uniforma_negruJu.i, sus, negrul chipului sao, Ia stinga, salutul defOI'IlleaZA, dar ou abo1C$te seosuJ: uo cuvint va reda mai bin~
militar etc.). Elementelc formei au ~ iotre cJc relatfi de aceastA cootradic{ie: il alienea7..A.
Joe, de proximitate: moduJ de prezen\A al formei estc spatial. Trcbuie sA nc a,;nmfirn tot timpul cA mituJ este un sistem
Conceptul, dimpotriva, este dat gJobal, el este un soi de nebu- dublu: in cl, se produce un fel de ubicu.itate: punctuJ de plecare
loasA, condensarea mai mult sau mai putin destrAmatA a unci al mitului este constituit de sosirea uou.i sens. Ca sA pastram
CUO<>a$teri. Elemente)e sale Smt legate prio rela{ii asociative: metafora spatiall, al cArei caracter aproximativ l-am subliniat
el are ca suport nu o mtindcre, ci o substa:o\A (dc$i metafora mai inaiote, voi spune cA semnificatia mitului este alcAtuitA de
aceasta ramine incA prea spa{ialA): modul ei de prczen\A este un fel de ~-rotatJ~ ce se inv~te continuo, alternind sensul
memorial . semnifi~ui $i fonna sa. un limbaj-obiect ~i un meta-limbaj,
Rei$ dintre conceptul mitulu.i $i scns estc, in esen\A, o co~in\A pur semniftcaotA ~i o COD$liin\A pur irnaginanta;
Tomrei*-JIC ®/OHiiire. ct sc rcglsC$te o aowniLA aoaJogie ateastA altcmare estc inlr-o oarccarc masurl adunalA de con-
onnalA cu un sistem semiologic complex cum este cef a1 cept, care se serv~ de ea ca de un semnificant ambiguu,
psihaoalizelor. A$3 cum pcntru Freud. scnsullatcot a1 condWtci iotelectiv $i totodatA imaginar. arbitrar $i natural .
!
defOI'll:leaZA sensu! ei manifest, tot astfel, m mit, ~
deformeazA sensu!. F~te, deformarea aceastaiiU este posibiJA
dccit ftiodci orma rnitulu.i este dinaiote constitu.ita de un sens
Nu vreau sA hotArAsc dinaiote implica{iile morale ale unu.i
astfel de mecanism. dar ou voi putea ~i dintr-o analiz.a
obicctivl dacA anu cA ubicuitatea semnificantuJui m mit
252 ROLAND BARTHES MITOLOGll 253
-
\..) reproduce aidoma fizic( alibiului ( ~tie d acest cuvmt este aQ§cntalA de dtre litem (lmperiul francez? dar csce pur $i
un termen spatial): ~i in alibi-existA un Joe plin $i un Joe gol, simplu o taJC:iCCst ncg:ru viteaz care aluUf ca un tiaJJr
legate printr-o rclatic de identitate negativA (,,nu rnA aflu acolo de pc Ia no1). Ambiguitatea constitutiva a vorbirii miticc va
unde aedeti voi d rnA aflu: mA aflu acolo unde credeti voi avca pentru semnirlcatie douA consecinte: ca sc va prezenta
ca. nu mA aOu"). Dar aHbiuJ obi$nuit (poHtist. de pildA) are ca o notificare ~i [otoda~nstatare.
. un sfir$it, realul i1 op~te. Ia un moment dat. din invirtire. Mitul MituJ are un~ interpclator: pomit de Ia
este o valoarc, cl nu este suplS probei ~ui: nimic nu-l un concept istoric, apruut direct din contingen\A (o lc:ctie de
impjedid sa fie un alibi permanent ii este de ajuns ca semnifi- latinA, lmperiuJ ameniotat). pe mine rnA cautA: cste intors c:Atrc
cantul sau sA aibA douA fe\C, ca sA di punAintotdeauna de un mine, ii suport fof\a intcn\i<>nalli. rna someazA sa-i primcsc
-
altundc: sensuJ este i otd aic· pentru .A,ga;1.13Jta forma;
-
forma este int()(dcauna aici pen.t[\1 a..disumlS sen$ul. i niciodatA
ambiguitatea expansivA. Dad rnA plimb de pildA in Tmutul
base spaniol6 • pot de buna seama sa constat intre case o unitate
nu eSie contradic~e. conflict, rupturn intre sens ~i forma: ele arhitccturalli, un stiJ comun, care mA face sa recunosc in casa
nu se afla- niciodatA in acclll$i punct. Tot astfel, dad rna aflu bascA un produs ctnic detcnninat. Cu toate acestca. nu rna simt
in ~inA $i privesc peisajuJ prin gearn, pot sa-mi fixez privirea, vizat personal, $i nici, ca sa zic 8$3. atacat de accst stil unitar:
dupa cum doresc, cind pe gearn cind pc peisaj: uneori voi simti vll.d prea bine ca cl era aici inaintea mea, fm-a mjnc: cste un
prezcnta geamului $i depArtarea pcisajului, aJteori. dimpotriva, produs complex, cc are detenninari.le lui Ja nivelul unci istorii
transparent& geamului $i profunzimca peisajuJui; insa rezu.ltaruJ foartc intinsc: nu-mi cere, nu rna provoaca sA-l numesc, doar
acestei aJtcmante va fi constant: gcamuJ imi va fi prezent $i dad ffiA gindcsc sa-J introduc intr-un vast tablou a) habitatului
in acelll$i timp vid, peisajul imi va fi ireal $i in acelll$i timp rural. Dar, dacA rnA aflu in regiuoea parizianA ~i zArcsc in
~lin. ~ $i cu semnificantuJ mitic: fonna este aici vidA, dar capatuJ strAzii Gambctta sau aJ strazii Jean-Jaures o cochetA
prezentl, sensu) este absent, dar plin. Nu voi fi swprins de casa de muntc, aJ~. cu tigJe f0$ii, cu 1emnarie ~. cu ape1e
aceastl contradic;tie decit tiacA vreau sa suspend acea ~ a~uJui asimetricc $i cu un gard mare de nuiele impletite
rotativa de formA $i de sens, dad-mi fixez privirea asupra 'in ~. mi sc pare d primesc o invira{ie st.Aruitoa.rc, personaJa,
fiedruia ca asupra unui obiect diferit de celAJaJt, $i dacl aplic sa numesc accst obicct ca fund o casa de munte bascA; mai
mituJui un procedeu static de descifrare, adid dad-i contrariez muJt decit at.t"t, sa vld aici ~ esenta bascbitAf,ii. Ceca ce
dinamica lui proprie: intr-un cuvint, dad tree de Ja starea de inseamnA c:A, aici, cooceptuJ mise manifestA in toatA aproprierea
cititor aJ mituJui Ia cea de mitolog. lui: rnA cautl ca sa rna oblige sa recunosc toate intcntiile care
~i (()( aceastA duplicitatc a semnifJCantuJui va detennina 1-au motivat, 1-au dispus aici ca semnaJuJ unci istorii
caracterele scmnificatiei. ~tim acum ca mitul este o vorbire
defmitl prin intentia ei (eu s1'iit un exemp1u gramatJca/j in muJt
mai marc rnlSuii dedt prin litera ci (cu mA numesc leu); $i
• Spun: o;paniol. deoarece in Fr-.m~ promovarea micii burghezu a
d totll$i intenjia este oarecum flXA. purificatA, eternizatl, du.o; Ia il'lflorirea unei tntregi arhitceruri ..mitice'' a ca<~ei de munte ba'lee.
ROLAND BARTHES MJTOLOGII 255
individuale, ca o confidentl1 ~i o complicitate: este o chemarc acesta are limite, care tin de relatiile asociative ale cuvmtuJui:
adevAratA ce vine din partea proprietarilor easeL lar aceastA Jimba poate produce un fragment de semn prin aoalogie cu
cbcmare, ca sa fie $i mai imperativll, a acccptat toate saraciri.le: alte semne (de excmplo, spunern aimable, ~i nu amablc, prin
tot ce justifica aceastA casA bascA in ordinea tehnologiei: poclul, analogie cu aime). Semnificatia mitica no este niciodatA cu totuJ
scara exterioad, porumbllria etc., toate acestea au cAzut: n-a arbitrara, ea este lntotdeauna partial motivatll, cootine in mod
mai r!mas deci't un semnal scurt, indiscutabiJ. ~i adhominarea fatal o parte de analogie: pentru ca excmplullatinesc sA intiln-
este atl\ de directA, incit roi sc pare cA aceastA casl1 a fost creatA eascA denumirea leului , este oevoie de o aoalogie, aceasta fiind
cbiar acum, pcntru mine, ca un obiect fcrmecat cc a apArut acorduJ atributului: peotru ca imperialitatea francczA sA-l
in prez.entul meu Bn1 nici o unnA clio istoria care 1-a produs. imprcsioneze pe oegrul care salutA, este nevoie de o identitate
Oci !_Orbirea aceasta interpelativA este totodatA o vorbire tntre salutul ncgrului ~i saJutul soldatului francez. Motivatia este
incremenitA: in clipa cind trebuie sA iiii atingA, ease suspeodA, necesar! insa$i duplicillltii mitnlui: mitul fol<>Se$te analogia
se inv~te in juruJ ei i~i $i prinde ~ generalitate: ea in~ dintre scns $i foonli:~ _:xistll mit fara formA motivatA . entru
\ ~ mNbQtc. se punl!.cA. Apropnerea conceptuJui se tre- a percepe puterea de rnotivatie a mituJui, este de ajuns sA ne
ZC${e dintr-o datA indepartatA de cAtre litera)jtatca scnsuJui. Este gindim pu~n Ia un caz extrem: am clinaintca mea o colectie
un soi de I'Cfincre, in sensu! fizic $i totodatll juridic aJ tennenuJui de obiecte at1t de dezordonate incit nu-i pot gasi nici un scns;
(fr. arret): imperialitatea francezA iJ cood.amnA pe negrul care s-ar pArea ca aici, lipsiU de sens prealabil , forma nu-$i poate
salutll sA ou fie decit un semnificant instrumental: oegruJ mA i.nradAcina nicAieri analogia $i ca mitul este imposibil. lnsA
interpeleazA in numele imperialitlltij franceze; dar, in acel3$i fonna poate ~i ofcri spre lectura dezordinea ca atare: ea
timp, salutuJ negrului capitA substan~. se !itrificA, se intare$te, poatc da o semniftcatie absurdului, poate face din absurd un
se fixeazA intr-un considercnt v~. mcnit sA iotemeicze impe- mit. ~ se petrcc luaurile cind, de exemplu, bunuJ
rialitatea Crance-lA. La suprafata limbajului , ceva nu fT1i$cA: uza-
jul senmificaCjei este aici. pitit m spatde ~. coonmicindu-i
o factllrA DOlificatoa.re; insa, totodatA, faptul paralizea2A iotenfia,
ii dA un fel de rau de irnobilitate: ca sA o porifice. o ingbeatt.
1
Din punct tJe vedere eoc, in mit, . tiiljenitoarc este tocmai forma
~ CSIC o votbire fwat.i $i restilUit.i~ Numai cA vorbirea
lui motivat4, tJeoarec:e, daca cxi.~ o ~WlAcate~ a limbajului, ease bazeaz.ii
datA inapoi DU mai este ibtrutotul cca care.. aJost fu:rat!: resti- tocmai pc arbitraritatca c;cmnului. Dezguscator, in mit. e'te rccur.;ul Ia o
~:--o-a fost ~ exact Ia Jocul ei Furti$3gul acesta. acest naruri fal~. Juxul formelor semnificativc, C"cl in acele obiecte care- i impo-
scurt moment de uucaj, constituie aspectu1 intepe&it aJ mitului. tlobe.<;c utililalea cu o aparent:l nawrala. Dorinta de a da grcutate liCmnifica·
Mai ramioe de examinat un ultim clement at semnificatiei: ciei adluginW-1 tOld garantia nawrii provoacA un soi de great~: miwl es1e
prea bogar. $i ceca ce-i pri~ este tocmai motivatia. G~ acea'ta
motivafia. Se ~tie cA. 'in limbA, semnuJ cste arbitrar: nimic nu seamant cu accca pc care eu o simt in fll(.a anelor care nu vor ..a aleaga ~
obligA ,,m mod fi!CSC" irnaginea acusticA .,arbore" sa semnifice illiJ'e phy.V.'i 5i anri-ph)l\i~. folosint.k> pc cea dintii ca id!al $i pc cea de-a doua
conceptuJ arbore: aici . scmnuJ estc oemotivat. T~ . arbitraruJ ca economi'lire. Etic vorbind, cstc oarecum josnic sa joci pc wnbele regi.~tre.
256 ROLAND BARTHES MITOLOGll 257
simt mitifica suprarealismuJ: nici mAcar absents motivatiei ou totalitatea lui reprezentativa.. $i. 8$8 cum. din punct de vcdere
i'mpiedica formarea mitului; caci accastA abscn~. ea ~ va i toric. idcograrna a parasit treptat conccprol pentru a se asocia
fi indeajuos obiectivatA pentru a deveni lizibila: ~i. in cele din unetului, pierz1ndu-$i tot mai mull motivatia. tot astfcl uzura
unnl, lipsa motivatiei va devcni motiva\ie sccund.A, mitul va unui mit se recuno8.$le dupA arbitraritatca semnificatiei sale:
fi restabilil. intrcgul Moliere intr-Wl guler de medic. _,
Motiva{ia este fatala. Dar aceasta n-o impiedica sA fie
fragmentad. to primuJ nod, ea nu este ,,naturale\": forma ~i Lectura ~i descifrarea mitului
prime&te analogille de Ia istorie. Pede altA parte, analogia intre
sens $i concept este, intotdeauna. doar partiala: fonna lasA de
o parte muJte anaJoguri $i nu retine decll CJ"teva din ele: pAstrea- Cum este rcceptat mitul? Trebuic sA revenim. IncA o datA,
za acoperi$ul aplecat, bimele aparente ale casei de munte basce. Ia d~plicitatea_scmnificantului. sen $i totodata forma. DupA
rcnun~ Ia scara. Ia pod. Ia patina etc. Trcbuie mers chiar $i cum mli voi fi xa pe unul sau pe cealallA, sau pe ambele in
mai dcpartc: o imagine totaliJ ar exclude mirul , sau eel putin acel8.$i Limp. voi produce trci tipuri <liferitc de lectura•.
J-ar obliga sa nu cuprinda in ea declt totalitatea lui: acest din I. Dad\ mli flxez asupra unui scmnificant vid.la~ concep-
urma caz cste eel al picturii proastc, construitA in intregime tul sa. umple forma mitului flrl\ ambiguitate. $i mA regA.scsc
pc rnitul , plioului" $i aJ •.finiroJui" (cstc cazul invers. dar sime- in fata unui istem irnplu . unde scmnilicatia redcvine litcralA:
tric, al rnitului absurdului: intr-un caz, forma mitilica ,,absents". negrul care salutA cste un cxemplu al imperialitA{ii franceze,
in ceiAlalt, un prcaplin). Dar, in gcncraJ, rnirul profcrn sA lucrezc este simbolul ei. Acest mod de a ne fixa estc eel. de pilda.
fu ajurorul imaginiJor saracc, incomplete. unde scnsul este ai produc!torului de mit, al rcdactorului de presA care plcacA
dcgrcsat foarte bine, pregatit pcntru o scmnifJCatie: caricaturi, de Ia un concept i ii caulA o forma' .
~. simboluri etc. Y o sfif$il, motiva{ia cste aleasA printre 2. Dd mA flXCZ asupra unui semnificant plin, in care
altele posibile: eu pot da impcrialitatii francezc multi alti sernni- deoscbesc !impede sensul $i forma, prin wmarc $i dcfotma\ia
ficanti , nu numai salutul rniJitar aJ unui negro: un gcoera1 pe care forma o impune ensului, desfac semnificatia mitului ,
francez i1 decoreazA pe un soldat senegalez ciung. o cAlugArita il reccptez ca o impostura: negroJ care salulA devine alibiul
ii da ccai unui arab intins pe pal,'Wl inva\AlQt alb tine lectii impcrialitA{ii franceze. Acest tip de ftXare este eel ai mitolo-
cu ni$le negri$ori foarte atenti: pteSa are grijA sa dcrnostrcze gului: el dcscifreaza. mitul. intelege o deformare.
zilnic ca rezerva de semnificanti mitici este inepuizabila.,
Ex.ista de altfel o comparatie cc va arrua foarte bine ce • ubertatca tie u ...: fLXB a.'upra unui ~ a altu1 aspect nu ~te o
este semnificatia mitica: ea nu este nici mai molt nici mai putin problc:mi de M:miolog~e: ea tlepindc tie ~oirua{ia concrctll a 'illbleclului
' Noi rccept(lm denumll'ea leu lui c:.• un ~implu excmplu uin ~ca
arbitrari decil o ideograma. Mitul este un sistem ideografic latina. dcourecc ne aflam. ca ni\te oamem mari cc .,inrcm. intr~ pozitic
pur. unde formclc smt indl motivate prin coocepml pe care-1 de crcatie fata l.le ct. Voi rcveni mai incolo a...uprn valorii contextului in
reprezinlA. tlrn ca tOtu$i sa poalA li vorba eumva sA acopere acea.\lil structurA miLic4.
258 ROLAND BARTHES MJTOLOGU 259
3. fn sr~it, dad\ rna fixez asupra scmnificantuJui mitului intentional, mitul nu intiln~te in limbaj decit tradare, deoarece
ca asupra unui int:reg incxlricabil alcAtuit din sens ~i din formA, limbajul nu poate decit sa $Learga conceptul , dacA i1 ascunde,
receptez o semni.ficatie arnbiguA: cu mspund mccanismului sau sA-l dcm8$te. dacA i1 spune. Elaborarea unui aJ_ doilea ~~em \
constiwtiv al mituJui, dinarnicii lui proprii, devin cititorul mito- , semiologic ii va pconitc mitului sA scapc de dilcma: ~illt sa I
lui: negruJ care salutA nu mai cste nici exelllR.lu~ nici simbol, dezvaluie sau sA lichideze conceptuJ. cl il va naruraliza. '
incA ~i ma.i puJin alibi: este ~~Ja irn£erialilAtii franccze. Am ajuns acum Ia ins~i princiEiul rnitului: el transfollllA
- Priillelc douA fixAri sint de ordin static, analitic; clc distrug istoria in- nani'fa. ntilegcm de ce. pentru consumacorul de
mitul, fie sustiffindu-i intcntia, fie demasctnd-o: prima este mituri, intentia, adhominarea conceptului poatc fi manifcstA Bra
cinicA, a doua cste demistificatoare. A treia fixare este dinamicA, sa pam totu$i interesatA: cauza care face Afie profcralA vorbirea
ea consumA mitul potrivit scopurilor structurii sale: cititorul rniticA este perfect explicit!, insA ea este numa.idccit trccutA
vede mitul ca o povcste adevaratA ~i totodalA ireaJa. tntr-o naturA; nu cstc cititA ca mobil. ci ca rci\iunc. DacA citesc
Daca vrcm sA legAm structura rniticA de o istorie generala, negrul~salutA ca simbol pur $i simplu al impcrialil!lii, trebuie
s! arAtAm cum rupunde mitul unui intcrcs general al unei sa renunt Ia realitatea imaginii, ea se discrcditeazA in fa~ mea
anumite societati. adicA sA trecem de Ia semiologie Ia ideologic, devcnind instrument. lovers, dacA dcscifrcz salutul negruJui ca
trcbuie sA nc situAm, evident, Ia nivcluJ celei de a trcia situatii: alibi al colonial:itAtii, distrug cu ~i ma.i mare certitudine mind
~i cititorul de mituri trebuic sA dezvAluie func~a csen~ala sub evidenta mobilului sAu. lnsa. pentru cititorul de mit, rezul-
a acestora. Cum rccepteazA cl, asrAzi, mitul? Daa-1 rccepteazA tarul este cu totul difcrit totul se pctrccc de paiCA imaginea
co inocen\A, ce iniCn:s ma.i avcm sa i-IIJ"OIXIllCffi? ~i dd-1 cit~ ar provoca mmod natural conceptuJ. c;, §i cum semnift.eantul
gindindu-se mult Ia el, ca mitologuJ, cc importan\A mai are ar mflinra sernnificawl: mitul ex.istA din momentul procis cind
alibiul prezentat? DacA cititoruJ de mit nu vede in ncgrul care imperialitatca franceza trece in starca de natu:rn: mitul cstc o
salutA impcrialitatea francezA, era inutiJ sa-i fie atribuitA: iar vOJbire justificatA excesiv. ' ..
dacA o vede, mitul nu cste nimic altceva dectt o propozi~une latA un nou cxcmplu ce va ajuta sa se intclcaga foarte
politicA enun~tA in mod loial . Intr-un cuvint, ori inten~a mituJui bine cum ajunge cititorul de mit sa rationalize7.c semnificatul
cste prea obscurA pcntru a fi clicace, ori este prca limpede prin semnificant. Sintem in luna iulic, citcsc titlorile marl din
pentru a fi crczutA. In arnbele cazuri, undc cste arnbiguitatea? Francc-Soir. PREfURI: PRIMA SCADERE. LEGUME
Accasta nu cste decit o faJsA alternativa. Mitol nu ascunde ScADEREA A i:NCEPliT. Sa stabilim Ia iuteala structura
nim.ic ~i nu af~ nirnic: el defonnca1~; mitul nu este nici semiologicA: cxcmpluJ este o fraz.a. primuJ sistcrn este pur ling-
minciunA nici marmrisire: este o modificarc. Pus in fa~ alter- vistic. Scmnificantul celui de aJ doilca sistem estc constituit
nativei de care vorbeam ma.i inai:ntc, mitul i$i g~tc o a treia a.ici de un anumit nomAr de accidcntc lexicaJe (cuvintele: prima,
i~ire. Amenintat sa disparA dacA cedeazA Ia una sau alta din inceput, scMk:rea), sau tipografice: Litcre enonne pe pagina intii,
cele douA fixAri, se descurcA printr-un compromis. el este acest - ~Jo unde cititorul pri~tc de obicei ~tirile capitale din lume.
compromis: tnsArcinat sa ,ajute A treacA" un concept Semnificatul sau conccptuJ este ceea ce trebuie numit cu un
260 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 261
neologism barbar dar incvitabil: guvcmamentalitatea, Guvcmul acolo unde nu estc dec1"t o echivalentA. el vedc un fel de proccs
conccput de presa cca rnai importanta ca EsentA de eficacitate. caw.al: scmnificanruf ~i emnificatuJ au. pentru el, relatii de
Scmnificatia mitului decurge !impede: prc{UJ Ia fructe i legume naturA. Aceaslll confuzie poate fi exprimata in alt fel: oricc
scade deoarecc ~a a hotAn"t guvcmuJ. Numai ca. intimplarc si tern semiologic este un sistem de valori; or, consumatoruJ
la unna wmci desruf de rara, acel~i jumal. fie din tndrnznea!a, mirufui ia semnilicatia drept un sistem de fapte: mituJ cste citit
fie din cinste. a demontat, cu douA ri'nduri mai jos. mitul pe ca un sistcm factual in vremc ce cl nu cste dcet"t un sistem
care tocmai iJ eJaborasc; adauga (~i drcpt. cu litere modeste): scmiologic.
,.Scaderca cstc favorizata de bcl~uguJ anotimpului". Exemplul
acesta cste instructiv din doua motive. Mai intii, vcdem aici
Mitul ca limbaj furat
din plio caracterul imprcsiv aJ mituJui: ~tcptam de Ia eJ un
cfcct imediat n-arc nici o important-a c:A, dupa aceea, miruf
cste dernontat. actiunca lui este presupi.ISA a fi mai putemicA Prin ce se caracterizea1.A mitul? Prin proprietatca de a
decit expHcatiiJe rationale care, putin mai tirziu, iJ pot dezmin{i . transforma_'!!!...sen in forma. Cu alte cuvinte, mituleste futot-
Ceea ce mscamna ca lectura mirufui sc cpuizeazA dintr-o datA. deauna uo furt de limbaj. Eu fur oegruJ care saluta. casa de
Arunc in marc graba o privire pe Froncc-Soir al vecinuJui mcu: munte in cuJori albe ~i brun"c. scaderca sczoniera a pretului
nu cuJeg dedl un sens. lnsA citcsc tn el o semnifica{ic adcva.rata: Ia fructc. nu ca sA fac din ele cxempJe . au simbolwi, ci ca
cu prirnesc prezenta actiunii guvemamenlale in scadcrea
pretuJui Ia fructe ~i legume. Accasta este totuJ, i cste de ajuns.
0 lecturll mai insistcnta a mirufui nu i-ar spori nici puterea
-
sa naturaJizcz, cu ajutorul lor. lmperiuJ, prcferinta mea pcntru
lucrurile basce, GuvcmuJ . Oarc oricc limbaj prim este, in mod
fatal. pradA mituJui? Nu exista nici un sens care sA poata rezista
nici ~uJ: miruJ cste imperfectibil ~i in aceJ~i timp indiscu- in fata accstei caprurtri care-1 amenintA cu forma ei? De fapt,
tabil: nici timpuJ , nici cuno~terca nu-i vor adauga ccva, dar nimic nu poate scapa de mit, mituJ i~i poate dezvolta structura
nici nu-l vor ~tirbi cu nimic. ~i apoi, naturaJizarca conccprului, lui secunda pomiod de Ia orice sens ~i. ~ cum am vazut,
pc care am dat-o mai sus ca functie esentiaJA a rnituJui, aici pomind de Ia ins~i privarea de sens. fnsa nu toate limbajele
cste exemplarn: intr-un prim istem (exclusiv lingvi tic), cauza- rczista in acel~i fel .
liratea ar fi literalmcote narural!: pretuJ fructelor i a1 lcgumelor Limba. care cste limbajul eel mai des furat de mit, pre-
scade fiindcA cste anotirnpuJ lor. in sistemuJ sccund (mitic), zintA o re7..istent[ slaba. Limba contine ea i~i uncle predispo-
cauzalitatea este artificiala, faJsA, insa ca sc st:rccoara oarecum zitii rnitice, schita unui aparat de semne destinate Amaoifeste
in furgoanele Naturii. Din accst motiv, mituJ este trllit ca o intcntia datorilll cArcia este utilizatA: cste ceca cc am putea numi
vorbire i.noceota: nu fiindcA intentiiJe lui sint asctmSC: daca ar expresivitJJtea limbu: modurile impcrativ sau subjooctiv. de
fi ascuose. ele nu ar pntea fi encace: ci fiindd\ sint naturalizate. excmplu, s1nt forma unui scmnifJCat special. diferit de sens:
De fapt. cititoruJ poate consuma rnitul cu inocenta ihtrucil scmnificatuJ cste aici vointa mea. sau rugArnintea mea. De aceea
c1 nu vcde in acesta un sistcm semiologic, ci un sistem inductiv: unii lingvi~ti au definit indicativuJ. de pilda, ca o stare sau un
-
262 ROLAND BARTHES MTTOLOGIJ 263
grad zero, fatA de subjonctiv sau de imperativ. Or, in rnitul rezista total , ccdcazA aici totaJ: Einstein de o parte, Pari.~;-Matcb
pe deplin constituit, sensu! nu e.ste niciodat.A Ia graduJ zero, de cealaJta. Acestui conflict i se poatc cia o imagine temporal!:
motiv pentru care cl poate fi defonnat, naturalizat de cAtre con- limbajul rnatcrnatic este un limbaj dc.sAv~it. si care i~i trage
cept. Trcbuie sA ne amintim incA o datA cA privarea de sens perfectiunea chiar din aceasta moarte con im\itA: mituJ estc,
nu este niddccum un grad zero: de aceca mitul $1-o poate foane dimpolrivA, un Jirnbaj care nu vrea sA moara: el smuJgc sen- f
bine insu$1, dindu-i. de excmplu. semnifica{ia absurdului , a su- surilor din care sc alimentea7ll o supraviC\uire insidioasA, degra-
to
prarcalismuJui etc. fond, numai graduJ zero ar putca rezista dat!, le provoacA o suspcndare artificialA, in care se instaJcazA_J
mitului. confortabil , face din clc cadavrc vorbitoarc.
Limba se potriv~te cu rnituJ ei in aJt fel: foartc rar ea latA un aJt timbaj care rczista mituJui cit poate de mult:
impune dintru inccpul un sens plin, nedcformabil. Faptul se limbajul nostru poetic. Poczia contemporana10 estc un sistcm
cxplicA prin abstractia conceptului ci: cooccptul de arborc cste scmiologic rcgresiv. in vreme ce mituJ urm~te o ultra-
vag, se potriv~te cu multiple contingente. Limba dispune, fhrn semnificatic. amplificarca unui istcm prim. poczia, dimpotriva,
indoiaJA, de un intreg aparat apropriativ (acest arbore, arboreJc tncearcA st regaseasca o infra-sernnificatie, o stare pro-scmio-
care etc.). insa. In juruJ scosului finaJ , mnine intotdeauna o logicA a limbajuJui: deci, ease straduie a rctransfonnc semnuJ
substantA virtuaJA uncle plutesc ~i aJtc scnsuri posibile: sensu! In scns: ideaJul sau - tendentiaJ - ar fi sa ajunga nu Ia sensuJ
poate, aproapc in mod constant. fi intcrpretat. S-ac putca spune cuvintelor, ci Ia sensu! lucrurilor i~i 11 . De accca ca tulbura
cA limba ii oferA mirului un sens ajurat. Mitul se poate insinua limba, s~te dt poatc de mull abstractia conceptului ~i
cu ~urintA. se poate um1la in cl: este un Curt prin colonizare arl>itrarul scmnului si intinde pinA Ia liroita posibilului legAtura
(de excmplu: scAderea a inccput. Dar ce scAdcre? cea deter- dintre semnificant si semnificat; structura ,,flotant!" a concep-
minat! de anotimp. sau cea datorat! guvemuJui? semnificapa tului estc exploat.ata aici la maximum: sprc deosebirc de proza,
devine aici para7JtuJ articoluJui. hot.An1 ~i).
DacA sensu! cste prea plio ca sA ~ fi. iovadat de mit,
acesta il modificA. il dpc$te in i'nttegi:me. ~ se intimpla cu
• Poc.lla cla.~idl. uimpolriv<1. ar 1i un '\L~m purcmic milic. tic vreme
to
limbajuJ rnatematic. sine, este un limbaj nedeforrnabil , care ce·i impunc liert'lutui un o;emnificant suplimentar. ~i anume: tcguluritate:.t.
~i-a luat toate prccautiile posibilc lmpotriva inrcrprelAri.i: nici Alexandrinut . de cxcmplu. 111e rolut de sen." Ill unui w~""' ~.in acetll$i
o ~ificatie para7jtA nu se _e>atc in in~U in eJ. ~i tocmai Limp. pe aceta tk: semnificant al unui tocal nou. adica l'Cmmfica(ia lu1
de aceca maful j] va rua in bloc; va lua 0 formula matemat.icA poc:uca. Reu ita. cind l'C produce. esre in func1ie de gr.tdut de fuziunc
aparenta a ector c.Jou:l ~o;teme. Vedcm ca nu eoae nic1dccum vorba tk: o
(E = mel) ~i va face din acest sens inaJterabiJ semnificantuJ
unnonie fntrc fond i forma. ci tlc o ah-orbire ekg11nttl a unci forme in
pur aJ matematicitatii. Se vcdc ca, aici. mitul fuca. o rezisteo{A, alta. Pnn elegnnra in\Cieg o economic de mijloace cit ~ poarc de mare.
o puritate. Mitul poatc atingc oricc, corupe orice, chiar ~i rni$ca- Priro-un abuz o;ccular, criticu confunda .o;en,ul ~i (on<lul. Limba cste
rca care i1 refuza; incit, cu cit limbajuJ-obiect rezist.A mai mult iniOCdeauna doar un ~isrcm de fonnc. ~n....ul e.'te o fonnil.
11 Rcglt'~im uici .o;ensul ~a cum i1 imclege Sartre, cu o calitatc naturala
Ia inccput, cu ati't mai mare este prostituarea lui finaJA: cine
a lucrurilor, ~iwara in afara unui sistcm scmiologic (Suint Genet. p. 283).
264 ROLAND BARTHES MJTOLOOll 265
semnuJ poetic ihcearcA A dea Ia iveaJa tot potent,iaJuJ semnj- Defioearn acolo scriitura ca scmnificant aJ mitului litcrar, adicA
ficaruJui, in speranta ca va ajungc in cele din urma Ia un fel o formA plinA cu sens ~i care prim~tc de La conceptul de Lite--
de calitatc transceodcniA a lucruJui, Ia sensuJ lui natural (~i nu raturll o semnificape noua 1z. Am ugerat cA istoria. modificlnd
uman). A$8 sc explicA ambitiilc esentiaJiste ale poeziei, convin- con~ilin\a scruroruJui. provocasc, acum vreo suiA de ani, o crizA
gerea cA oumai ea prinde fusll$i lucrul, in masura in care ca moraJa a lirnbajuJui litcrar: scriitura s-a dczvaluit ca sem-
se vrea un anti-Hrnbaj. La urma urmei, dintre tO(i cci ce folosesc nilicant. Literatura ca scmnificatie: rcspiogind faJsa naturA a
vorbirea, poetii sint eel mai pu\in fonnali~ti. cAci nornai ei cred l.imbajului litcrar tJ:aditjooal, scriitorul s-a deportat cu violcnta cAtre
cA sensuJ cuvintelor nu este decit o forma. Ia care, rcaJ~ti cum o anti-natur.l a limbajuJui. Subversiunca scriiturii a fost actul
stnt, nu se pot margini. lata de ce poc7..ia ooastn1 modema se radical prin care un anumit numar de scriitori au incercat sa
manjfestA mereu ca o ucidere a JirnbajuJui, un fel de analog nege litcratura ca sistem mitic. Fiecare din accstc revolte a fost
spa~aJ. seosibil, aJ IAcerii. Fata de mit, poezia ocupA pozitia o ucidcrc a Literaturii ca semnificatie: toatc au posruJat redu-
inversa: rniruJ este un sistem serniologjc cc pretinde sa dcvinA, ccrca discursuJui litcrar Ia un sistem scrniologic simplu, sau
depA$indu-se, si tern factual; poezia cste un sistem semiologic chiar, in cazuJ poczici, Ia un sistem prc-scmiologic: o sarcinA
cc pretinde sa dcvina, restringindu-sc. sistem escnt,iaJ. imensA , care ccrca atitudini radi.caJc: sc $tie ca unii au ajuns
Dar ~~ In accst caz, ca ~i in eel aJ limbajuJui matematic, pina Ia sabordarca pur ~i simplu a discursuJui, tacerea, rcala
~i rezistcnta poc7..iei face din ea o prada ideaJA pcntru mit: sau transpusa . manifestindu-se ca singura armA posibila impo-
aparenta dczordinc a scmnelor, aspect poetic aJ unui ordin triva putcrii rnajore a rnitului: recwenta sa.
csentiaJ. este capturaiA de catre mil, t:ransformata In semnificant Sc pare deci cA cstc deosebit de greu sa rcducem rnitul
vid, ce va sluji Ia scmnificarea predei. Aceasta este explicatia din interior: deoarecc chiar mi$carea pe care o facem ca sA
caracterului improbabil aJ poeziei modemc: refuzind cu ~ scapam de el devine, Ia rinduJ ei, prada rniruJui: mituJ poate
cie miruJ, poezia i se preda rcnuntind Ia orice rezisten{A. Regula
pocziei clasice con tituia, dimpottiva, un mit consimtit. aJ cArui
izbitor arbicrar forma o anumir.a perfect,iune, de vreme ce echili-
bruJ unui sistcm scrniologic ~nc de arbitrarul semnelor sale.
Consimtirca voluntacc1 Ia mit poate, de aJtminteri , defini •: Sti/ul, eel pu1m a_<;a cum il dcfineam eu. nu e.o;tc o f()l'lM, el nu
intreaga ooastra LiteraturA traditionaJa: din punct de vedere line de o analizA semiologica a Lit.erdlurii. De fapt • . tilul ~ o l>Ubstan~
amemntnta necontcnit Oc: fonnali7.are: mai inu1. cl poatc foarte bine ~ o;c
nonnativ. accastA Literatura cste un is tern mitic caracteristic:
c.legradeze in o;criitura: exL~lll o scriirura-Malraux, Ia Malraux in.'u i. Apoi.
exista un sens, eel aJ di cursuJui; exista un semnificant, care stilul poat.e foarte bine si devina un hmbaj particular: eel pc care scriitorul
este acc18.$i discurs ca forma sau scriitura; exist.A un semnilicat, n folo.;qt.e cJoBr penuu •ine si numai pencrv Wx:: atunc:i "tilul este un fcl
conceptul de literatura; cxista o semnificatie. discwsuJ literar. de mil solipsist. bmba pc care scriitorul $i-o vorbc tc: se intele'c ca. Ia
Am abordat accasta problema in Le Dcgre zero de I'Ecriture, ace'l grad de , olidllicarc, stilul nece iUl o dcscifmn:. o critica profunda.
Lucnlrilc lui J.-P. Richard con~tituic un cxcmplu de a.~d"el de cncicll nccesara
care nu era,la urma urmei. dccit o rnitologie a limbajului litcrar. a stilunlor.
266 ROLAND BARTHES MITOLOGll 267
oricind, In ultima instan{A, sa scmnificc rezistenta care i se anumite idcologii burgheze. Dar, mai pu(in naiv decit VioUet-
opune. La drept vorbind. cca mai bun! ai1llA impotriva mituhti lc-Duc, cJ a pus in reconstintirea lui omamente suplimentare
sa fie mitificat Ia nndoJ lui , adic:A sa se producA on mit care o demistific:A; accste ornarncnte (care int forma celui de
cial: iar aa:sr mit ~nsti_tu.it va fi 0 adevaratA mitologie. aJ doilea mit) slnt de ordin subjonctiv: exist! o echivaJentA
vrcme ce nutuJ fum JunbaJ, de ce n-ar twa ~ mit? Pentru semiologicA intrc restituirca subjonctiva a discursurilor lui
pccasta, ar fi sufici~nt sa f~ el ins~ ~n ~tuJ furat punctuJ Bouvard ~i P6cuchet. ~i veleitarismul lor".
\:ie plecare aJ unut aJ treilea Lant senuoJogJc, sa-i propuna Meritul lui Aauben (~ aJ tururor mitologiilor artiflciaJc:
scmnifica(ia sa ca prim tcrmen aJ onoi aJ doilea mit. Literatura sibt uncle remarcabile in opera lui Sartre) estc aceta de a fi
ofern citcva excmple marl de astfcl de mitologii artificiaJe. MA dat problcmei reaJismuJui o solu~e expUcit semiologid. Un
voi opri aici Ia Bouvard et Pecuchet de Aaubert. Este ccea merit, desigur, imperfect, deoarece ideologia lui Aaubert, pen-
ce s-ar putea numi un mit experimental, un mit de gradul aJ tru care burghezul nu era decit o Uiiciune cstetica, n-a avut
doilea. Bouvard ~i prietcnuJ sAu Pecucbet rcprezint! o anumitA nici o legAturA cu reaJismuJ . Dar, mAcar. cl s-a ferit sa confunde,
~gbezic (in conflict, de aJtfcl, cu aJte pAturi borgheze): pacat major in litcraturn, reaJuJ ideologic cu rcaluJ semiologic.
discursuJ lor este o vorbirc mitic:A: limba, aid, are un sens Ca ideologic, reaJismul literar nu depinde nicidccum de Jimba
insA acest sens este forma vidA a unui semnificat conceptual: vorbita de scriitor. Limba cste o forma, ea nu poalc fi realislA
care, aici, este un fel de insa~etate tehnologicA; intilnirea dintre sau nercalista. Tot ce poate ea este s! lie sau sa ou fie mitic:A
seos ~i concept fonnea1..A, in acest prim sistem mitic, o semni- sau, ca In Bouvard et P6cucbet. contra-mitid. Din plcate. intre
ficatie: retorica lui Bouvard ~i Pocucbet. Aici (descompun realism ~i mit on exjstA nici o antipatie. Se $tiC cit de adesca
pentru nevoile analizei) intervinc Aaubert: acestu.i prim sistem litecatura noastr! ,.realistA" este mitic:A (Chiar dacA n-ar fi decit
rnitic, care estc un aJ doilea sistcm semiologic, ii va suprapuoe ca mit grosolan aJ rcalismului), $i cit de mutt Uteratura noastrn
un aJ trcilea lant, in care prima verigA va fi scmnificatia .,ncrealistA" arc eel putin merituJ de a nu prea fi 3$3 ccva. inte-
primului mit, sau termeouJ slu final: retorica lui Bouvard ~i lept ar 6, evident, sa defmim realismul scriitorului ca o proble-
Pecuchet va devcni forma nouJoi sistem; conceptuJ va fi produs ma esentiaJ ideologic!. Nu vrem sa spunem cA nu exista o
aici chiar de Aaubcrt, de privirea lui Aaubert asupra mituJoi rcspoosabilitate a foo:nei f~ de real. tnsA aceastA responsabilitatc
pe care $i-l coostruisera Bouvard ~i Pecuchet: va fi veleitatea nu se poate mAsura decit in termeni scmiologici. 0 fonnl nu
lor constitutivA. insa(ietatea lor, aJtcrnan~& ne~tA a uccni- se poate judeca (de vreme ce cste votba de proces) decit ca
cillor lor, adid ceca ce ~ vrea sa pot numi (simt insA fulgere scmnificatie, nu ca expresie. Limbajul scriitoruJoi nu este
Ia orizont): bouvard-$i-¢cucheitatea. fn ceca ce priv~ semni- obligat sa reprezinte reaJul, ci sa-l sernnificc. Acest lucru ar
ficatia final!, pcntru noi, ea este opera, Bouvard et PC:cuchet.
Puterca celui de aJ doilea mit este de a-1 coostitui pe primuJ
ca naivitate privitA. Aaubcrt s-a <.ledat Ia o adev!ratA rcstaurare
u Forma subjoncliva. deoarece in ace.q fel exprimn latina ....tilul
arbcologic:A a unei vorbiri rniticc: estc Viollet-Le-Duc aJ unci discursului indirect'', admirabil instrument cJe dc:mi~tificare.
268 ROLAND BARTHES MITOLOGII 269
trebui sA-i impuna criticii obliga{ia de a .folosi doua mctode llrA grcutate: capitali mul se profeseaza••. Ca fapt politic, ea
foarte deoscbite: realismul scriilorului trebuie tratat fie ca 0 cste grcu de rccunoscut: nu exist.a un partid ..burghez" in Ca-
substan\A idcologicA (de exemplu: tcmcle marxiste in opera lui merA. Ca fapt ideologic. ea dispare cu lOtUI: burghezia $i-a $Ler5
Brecht), fie ca o valoare semiologicA (obiecteJe. actoruJ, muzica numeJc trecJnd de Ia realla reprezentarea sa. de Ia omul econo-
sau culoriJc In dramarurgia brechtiana). ldealul ar fi. evident, mic Ia omul mental: ea sc impaca. cu faptele, dar nu se intelcge
ca accste douA crit.ici sA fie conjugate; ~a constantA este cu vaJoriJe, ca i$i supuoe statutuJ unei adevArate opcratiuni de
aceea cA sint confundate: ideologja arc metodele saJc, scmio- ex-numire: burgbezia sc defi ~te drept clasa socialil care au
logia le arc $i ea pe ale ci. vrea sA fie aumitA. ,,Burghez". ,,mic burgbez". ,.capitalism"'\
.,prolctariat"16, int locuriJe unei bemoragii continue: sensu! se
scurge in afara lor, pinA ce numelc devine inutiJ.
Burgbezia ca socieuue anoniroil
, Fcnomenul acesta de ex-numirc este important, trebuic
sa-l examinam putin mai in am~unt. Politic, hemoragia
MituJ c.c;tc compatibil cu istoria sub doua aspecte: prin numelui burghez sc face prin ideea de nafiune. La vremea ei,
forma, care nu este dcclt relativ motivat.a; prin concept, care a fost o idee progrcsista. care a slujit Ia excluderea aritocratici;
este istoric prin natura lui. Sc poate deci iocbipui un studiu astAzi. burghczia ·e diluea1..a in natiunc. chiar dacA va respingc
diacronic a1 mituriJor, fie cA lc supunem unci retrospec{ii ($i clementele pe care ca le decretcaza alogcoe (Comuni~tii). Acest
atunci se pun bazele unci mitologji istorice), fie cA wmarim sincrctism dirijat ii pcrmite burgheziei sA capete garan{ia
unele mituri run trecut pina Ia fonna lor actualA ($1 atunci facem numcricA a alia{iJor Ai temporari , toate clasele intemxxliare,
istorie prospectiva). Eu m-arn oprit aici Ia o schi\A sincronicA deci ,Jnfonne". Folosirca indeluogatA nu a putut depolitiza pro-
a mituriJor contcmporane dintr-un motiv obiectiv: societatea fund cuvmtuJ na(iune; substratul politic este acolo, foarte aproa-
pe. o anumita circumstan\A iJ manifestA dintr-o datA: in CamerA,
noastra este domeniul privilegiat aJ semnifica{iiJor miticc.
Acum trebuie sa spunem pcntru ce.
Oricarc ar fi accidcntele, compromisuriJe, concesiile $i
aventurile politicc, oricare ar fi schimbarile tehnice, cconomice
sau chiar sociale pe care ni le aduce istoria, societatea noastrn •- ,.Capnah,mul e~tc coodarnmll .;a..I imbogAtea'ld pe muncitor". ne
mai este incA o societate burghez.a. Eu $tiU foartc bioe cA. din ~nc rcvi~ota Match.
1789 incoace, In Franta. -au succedat Ia putere mai multe tipuri '' Cuvi'ntul ,.capitaliQn" nu cstc tabu din punct tie vetlerc economic,
de burghe7je; dar statutuJ profund r.lmine, starutuJ unui anumit ci dtn puncl tie vedcre itleol<>glc: el nu poate p;lrrunde rn vocabularul
reprezcnl!lrilor burghca. Trcbuia l>l1 existe Egiptul lui Faruk pentru cu un
regim aJ proprictatii. aJ uoei anumite ordini, aJ unci anumite tnbunal ~ contlamne pc cincva pentru ..une/tiri anti-capitJJliMe".
idcologii. lnsA in denumirea acestui regim se produce un .. Burghezia nu folose te cuvi'nrul ,,Prolerariat", reputat a li un mil
fenomen rcmarcabiJ: ca fapt economic, burghezia este aumica tie J.tinga. dccit amnci cind exisra un intereS sa se arate ca Prolctariatul
e.~te a~tlll din calcu cea drcaptrt tie catre Partidul Comuni t.
270 ROLAND BARTHES MITOLOGII 27 1
evidcnte ale unei ordini naturale: cu cil\Ciasa burghezA i$i propa. Defectiunca numelui burgbez nu este ~adar un fenomcn
ga reprczentArile, cu atit mai mull acestca se natura.Lizeal.A. iluzoriu, accidental. accesoriu, natural sau nescmnificativ: este
Faptul burghez se absoarbe intr-un unjvers indistinct, al carui ~i ideologia burghezA, mi~carea prin care burghczia trans-
unk locuitor estc OmuJ Eleen, nki prolerar, nici burghez. formA reaUtatca lurrui in imagine a lumli. 1 toria in Naturn.
latA dcci ca, p!trunzind in claselc intenncdiarc, ideologia lar particularitatea accstci imagini este aceea de a fi o imagine
~i poale pierde. eel mai sigur, numele. Nonnele mic-burgheze rastumatA20 • StaruruJ burgbeziei este special, istoric: omuJ pe
sint ni$te reziduuri ale cuJturii burghe7-e, sinr ni$te adevarun care-1 repre1jntA va fi uruversaJ. etem; clasa burgbezA ~ i-a cons-
burghezc degradate, sanlcitc, comcrcializate. U$0r arhaizante, truit putcrca tocmai pe progresc tchnice, ~tiin{ilice, pe o trans-
sau. dad vrem: dernodatc. AJianta politica dintre burgbczie ~i fonnarc nclimitatA a narurii: ideologia burghezA va restitui o
mica burghczie ~te de peste un veac istoria Frantei: ea naturA inalterabila: primii filosofi burghezi in(esau lumea cu
a fost rareori ruptA, $ide ficcare dat! fAn\ urmrui (1848, 1871, se'mnmcatii , supuncau toatc lucrurile unei rationaJi~.
1936). AJianta se inl!re$te cu treccrca timpuJuj, devine treptat decret.lndu-le destinate omuJui: idcologia burgbezA va fi scien-
o simbiozA; se pot produce treziri provizorii, insa ideologia tist! sau intuitiva. ca va constata faptul sau va pcrcepc valoarca,
comunA nu mai este pusA Ia indoiala: un acel~i aluat , natural" dar va rcfuza cxplicatia: ordinea Jumii va 1i suficienl! sau
invel~te toate reprezentruile .,na~onale": cAsAtoria burghc-1.! inefabil A, ea nu va fi niciodata semnificanlA. fn sli~it, idcca
din lumea marc. rezuJtatA dintr-un rit de clasA (prezentarea $i primA desprc o lume pcrfectibiiA. mobila.. va produce imaginea
consumarca bogAtiilor), nu poale avca nici o legAtura cu statutuJ rAstumatA a unci omeniri imuabilc, dcfmitA printr-o idenlitatc
economic al micij burghc,jj: insA prin prcsA, actuaJitAti, Utera- rcinccputA Ia nesrlf&il. Pe scurt, in societatea burghcl.A
tunl, ea devine treptat ~i norma. daca nu tra.ii:A, eel putin cootemporanA , trecerca de Ia real Ia ideologic se defin~te ca
visatA, a cupluJui mic-burghcz. Burghczia absoarbe intruna in trecerea de Ia o anli-phy is Ia o pseudo-piJy i .
ideologia ei o iotrcagA omenirc care nu-$i are statutuJ profuod.
~i care nu-l poate trai dccit in imaginar, adicA intr-<> fixare ~i
o sarncire a COD$tiintei' 9 • RAspindindu-$1 reprezentArile cu Mitul esce o vorbire depolicizalA
ajutoruJ unuj catalog de imagiru colective destinate micU bur-
ghezii, burgbezia consacrn nediferen{icrea iluzocic a claselor Aici aflAm mituJ. Semiologia nc-a invAtat ca mitul trebuie
sociale: din clipa in care o dactilografli care ~gA douA7.ed sA intemeia.e o intcnt:ie istoricA in naturA, o contingent! in
~i cind de mil de franci. sc recuno(i$tc in cAsAtoria burghe-a eremitate. tnsa accst demers este insU$i demcrsuJ ideologiei
din lumca marc, ex-numirca burghezA este deplinA. burghczc. Societatea noastrA estc, obiectiv, domcniul privilegiat
al semnificatiilor mitice, deoarece mituJ este. formal, instrumen- impcrialitatca francezA fMa a o explica, nu-mi trcbuie dccit foar-
tul eel mai pollivit cu r!sturnarca idcologicA cc o defin~te: te putin ca s-o gAsesc firea.sdi. clc Ia sine inrcJcaS<l: ~ jata-mA
Ia toate nivelurile comunica.rii umane, mitul rnstoarna anli- ~tiL Trecind de la istorie Ia narur~. mitul face o economie:
pbysis to pseudo-physis. el abol~te complexitatca actclor omen~ti. le dA simplitatca
Lumea ofcrn mitului on real istoric, definit, dintotdcauna esentelor, suprimA orice dialecticA. orice incursiune dincolo de
de felul m care oamenii 1-au produs sau utilizat; iar mitul' vizibilul irncdiar, orgaoizeazA o lome flm1 contradicpj intrucit
restituie o imagine nacura};J a acestui reaL ~ i ~a cum ideologia cste tipsitA de profunzime, o lumc cxpus~ Ia vedere, stabil~te
burgbezA se defin~te prin defectiunca numeloi burghez, tot o minunatA limpezjme: lucrurile par sA semoifice singureU.
asrfel m.ituJ este constituit de pierclerca calitAtii istorice a Cum adic.1, mituJ este tototdeauna o vorbire depolitizatll?
lucrurilor: lucrurilc pierd in cl amintirea tlorim lor. Lumca mffit cu alte covintc, realul este tototdeauna politic? Este destul sA
In lim"1rajtt"O rela"(ic (JJa}ecticA de acuvitlr,<Tc acte omen~ti: vorbim despre un Jueru ca despre ceva natural pentru ca el
ca iese din mit ca un tablou annonios de esente. S-a opcrat
o prestidigitatie. care a schimbat reaJul, 1-a golit de istoric ~i I
•
sA dcvinA m.itic? S-ar putea rAspunde, cum a ~cut-o Marx, ca.
obiectul eel mai natural contine, oricit de slaba ar fi , oricit de
1-a omplut cu natura., care le-a Juat lucrurilor ·ensollor omenesc difuz.A, o urma politica,. prczcnta mai mult sau mai putin
to ~ fel mcit sli le faca sA semnificc o ncsemnificarc memorabiiA a actului omcnesc care 1-a prodos, arneoajat, folo-
omeneasdi. Functia mitului cste accca de a cvacua rcalul: el sit, supus sau rcspins2-' . Uona aceasta poate fi lesne man ires-
1
cste, literalmente. o scorgcre oemcetat<l, o bemoragie, sau, dac.1 talA de limbajol-obiect. care vorbe~te Jucrurilc, mcta-limbajul,
l, preferAm, o evaporarc, adicA o abscntl'l ensibiJA. care vo~te despre Jucruri. llcind-o in mult mai mica mAsurA.
Acorn potem completa definipa ·emiologicA a mitului in Or, m.itul este intotdeauna meta-limbaj: dc-politizarca pe care
societatea burghc'l.A: mitul este o vorbirc de-polili/-atA. Trcbuie o opereazA intervine adcsca pc un fond naturalizat mai dioainte,
f~te sA lntclegem: politicli in scns profund, ca ansamblu al depolitizat de un mcta-limbaj general , dresat pentru a cinta
relatiilor umane 1n structnra lor rcalA, socialA, in puterea lor lucrurilc, ~i no peotru a Je a.c(iona: se intelege de Ja sine c~
1 de a frturi lumea; trcbuie mai cu scamA sa-i clAm o valoare puterca de care are nevoie mitul pentru a-~i deforma obiectul
activA sufixului de-; el reprezinU\ aici o ~care operatorie, va fi mult mai micA to cazul unui copac decit in cazul unui
actualizeazA nctocetat o dcfcctiune. In cazul oegrului-soldat, de sudanez: intr-o parte. sarcina politicA estc foo.rte aproape, estc
exemplu, nu este evacoatcl, binemtelcs, imperialitatea france-a nevoie de o mare cantitate de natura artificialA pcntru a o
\ (chiar dimpotrivA, ea trcbuie sll fie prezeotA), ci calitatea
contingentll, istorica, intr-on cuvint: fabricalii. a colonialismului.
MituJ nu neagA lucrurile, functia lui este dirnpollivA ~ vorbeas-
cA despre ele; pur ~i simplu. el Jc purificA, Je inocentca7.A. Je u Principiului placerij al omuJui freudian i ~-81 putca adauga
principiul claritatii umanita!ii mitologicc. Acca~ta este ambiguitatca mitului:
fi.xeazA in namr~ ~i in ctemitate, le dA o limpc-tjme care nu
limpezimea lui estc cuforicil.
cste cea a explicatici, ci aceea a constatArii: dacA co constat D V. Marx i exemplul cu Ciresul. It/Col. All .. I. p. 161.
276 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 277
cvapora; dincolo. ca cstc indepArtatA. purificat! de o substanta ' politicA jurisprudents care-1 ajutA sa-~i atribuie o pradA intrucit
secularA de meta-limbaj. ExistA ~ mituri puternice ~i mituri el este eel mai puternic, cu conditia sa nu dAm peste vrcuo
slabc; in cete dintii , cuantumuJ politic este imediat, de-politi- leu burgbcz care nu s-ar sfii sA-~ mitificc forta dindu-i forma
z.area estc abruptA; in cele din a doua categorie. calitatea politicA uoei datorii.
a obiectului s-a $fcrs, ca o cuJoare, dar un nimic o poare inviora Se vedc bine cA aic1 nescmnificarea politica a mituJui tine
dintr-o datA; ce cste mai natural decit marca? ~i ce este mai de situatia lw. Mitul, o ~tim bine, este o valoare: este dcstuJ
,politic" decil marea cintatA de cin~tii care au flcut Continent sa-i modificAm vecinatAtiJe, sistemul general (~i prccar) In care
perdu '!A sc plaseaz.A, ca sa-i reglllm cu cit mai mare prccizie importan\8.
De fapt, mcta-limbajuJ fonneaza un fel de rezervA pentru Domeniul mitului este redus aici Ia o clasa de-a ciocea dintr-un
mit. Cu mituJ. oamenii nu se aflll intr-o rcla~e de adev!r, ci liceu francez. Presupun ins! ca un copil captivac de povcstca
de utiliza.re: ei de-politizeazA dupa nevoile lor; existA obiecte leului, a juncanci ~i a vacii ~i regasind prin intermcdiul vietii
miticc IAsate sA doannA o vreme; atunci ele nu sint decit ni$1C imaginare ins~i rcalitatea acestor animale, ar aprecia cu mutt
~agj structuri mitice, a cAror incArcalllr.l politicA pare aproape mai putinl1 nepllsare decit noi dispari~a acestui leu transfonnat
mdiferentA. fnsA aici nu cste decit o oportunitate de situa~e. matribut. De fapt, dacll mitul accsta ni se pare ncscmnificant
nu o diferentll de structurA. Este cazul exemplului nostru din din puoct de vedere politic, inscamna pur ~i sirnplu cA rnitul
gramatica latinA. SA rctinem cA aici vorbirea miticl1 ac~ooeaza cu pricina nu este ftcut pentru noi.
asupra unei materii de mult tirnp rraosfonnatA: fraza lui Esop
apal\ine litcraturii . ea cste. chiar dintru inceput, mitificatA (adic! M itul , Ja stfnga
iooceotatA) de dltre fictione. Este insA de ajuns sA repunem
~Je?tnl o eli~ tenncnuJ ini~ al allantuJuj in natura lui de timbaj-
obiect, pcntru a masura evacuarea realului operatA de cAtre mit: DacA mituJ este o vorbire dc-potitizatA, existA eel pu\in
sa ne inchipuim seotirnentelc unei societAv realc de animale, o vocbire ce se opune rnitului: vorbirea care rnmine politica.
traosfonnatA in exemplu de gramatica, in naturn atributivA! Aici trebuie sA ne intoarccm Ia deosebirea dintrc limbajul-obiect
Pentru a judeca incA.rcAtura politica a unui obiect ~i golul mitic $i meta-limbaj . Daca eu sinl tAictor de lemne ~i daca ajung
care ~·-o i~te. nu lrcbuie niciodatA sa ne situAm din punctuJ sa numesc arborele pe care- I dobor, oricare ar fi fonna frazei
de vedere aJ semnificatici, ci din eel al sem.nificantului, adicA mete, ~ ...Aibonili nu vorbcsc d cl . Aceasta
al ~uCrului furat , ~i in scmnificant. din puoctur de vcdere a1 inscamnA ca limbajuJ meu este operational. leg;u-ae obiectuJ
limbajului-obiect. adicll al sensului: nici o indoiaJA ca, daca am sAo intr-un mod tranzitiv: intre arbore $i mine, ou existl altccva
coosulta un leu real, el ar afuma ca exemplul de gramatica decit munca mea, adica un act: acesta cste un limbaj politic;
este o stare putcmic de-politizata, ar revendica ca pe deplin el imi reprezintA natura nwnai in masura in care eu vrcau s-o
traosfonn, este un limbaj cu ajutoruJ ca.ruia eu acfionczobiectul:
z4 V. p. 199.
pentru mine, arbore1e no este o imagine. cstc pur ~i sirnplu
278 ROLAND BARTHES MlTOLOGll 279
sensul acJ•ylli.W.CU· Dar dace'\ nu sint Uiietor de Jemne, eu nu ' revolu~a. MituJ de ~ti'nga apare tocmai in momentuJ in care
mai pot vorbi aroorele. nu pot decit a vorbcse de cJ. desprc rcvolu~a se trasforma in ,,..,ti'oga". adicA acceptA sA se mascheze,
eJ; limbajuJ meu nu mai este instrumenrul unui arborc actionat, sA-$i ascundA numcle, sa producA un meta-limbaj inocent ~i
ci arborcle (Aiat devine in Lrumcntul limbajuJuj meu; cu sA se defonnct.c in ..Natura''. Acca lA e7o.-numire rcvolu~onan\
arborele, eu nu mai am decit o rclatic inucuvjtivA; arborcle poate li sau nu tacticA. nu estc locul a discutAm acum. tn
nu mai este ensuJ rcaluJui ca act uman, cl cstc o ' imaginc- tot ca7ul. ea cste. mai dcvremc au mai tirtiu, sim\ita ca un
dispoaibil~ fatA de limbajul reaJ al taietorului de Jemne, eu procedeu opus rcvolutiei, $i intmdeauna. mai mult sau mai pu~
creez un limbaj ccund. un meta-limbaj, in care cu voi actiona, in comparatie cu mirul. i. toria rcvolu~onan\ i~i delin~te
nu lucrurile, ci numele lor. i care fatA de limbajuJ prim cste ,deviationismcle". A sosit o zi. de pilda. cind socialismuJ tnsll$i
ceea ce estc gcstuJ fatll de act. AccsL limbaj secund nu cste a definit mituJ taJini L. SLaJin, ca obicct vomit a prczcntat,
in mtregirne mitic. dar cste insu i locul undc se insLaJeazA mirul; vrcme de muJ~ ani. caracterclc constitutive, in stare pura, ale
cAci mitul nu poate Iuera decit asupra unor obicctc ce au primit vorbirii mitice: un scns. Stalin eel rcaJ. eel a1 istorici; un semni-
medicrca unui prim limbaj. ficant, care era invucarea rituala. Ia StaJin. caractcrul fatal al
Exista ~adar un limbaj care nu ~ Le mitic, este Hmbajul cpitetelor Juatc din natura cu care era in onjurat numelc lui;
omuJui producAtor: prctutindeni unde omuJ vo~te ca a trans- un semnificat, care era intcn(:ia de ortodox.ie. de disciplinA. de
forme rcalul ~i nu casa-l pastrete ca imagine, prctutindeni unde unitate. apmprialA de cAtrc partidele comunistc Ia o situatie
i$i lcaga Jimbajul de raurirea lucruriJor, mcla-limbajul este anumitl\; o scmnilicatie, in sfi~it . care era un Stalin sacraJizat,
trimis Ia un limba}obiect. mituJ este imposibil. lata de ce aJe cArui dctcrminari i. toricc sc rcgaseau fixate in naturcl,
limbajuJ propriu-7js revolu~onar nu poatc fi un limbaj mitic. sublimate sub numclc GeniuJui, adica al irationalului $i aJ
Revolutia sc dcfin~tc ca un act catharti mcnit sa detvaJuie inexprimabilului: aici, de-politizarca cste cvidenta. ca denunta
incarcatura poJitic! a lumii: ca face lumea. i limbajuJ ei, Jimba- mituJ pc dcplin2.~ .
juJ ei in intregimc. cste absorbit functional in accasta inflpruirc. Da. mirul exi. ta la sti'nga, dar cl nu arc nicidccum accJ~j
Revolutia exclude rnituJ intrucit ea produce o vorbire pc deplin, caJitati ca rnituJ burghez. Mitul de stinga este nccsenJial. to
adica. initial $i in ceJe din urma. politica. ~i nu, cum face mituJ, primul rind, obicctele pc care le cuprinde sint rare. sint doar
o vorbire ini{iaJ politicc'\ ~i finaJmcnte naturaJa. A a cum cx- citeva no~uni poJiticc, doar dacA nu rccurge cl insll$i Ia intreg
numirea burgbc'/A defin~e ati't idcologia burgheza cit ~j mituJ , arsenaJuJ de mirori burgbctc. Niciodata rnitul de sti'nga nu atin-
tot aslfel numirea revolutionara identilica revolutia ~i priva- ge domcniul imens a1 rela\iilor umane, foarte vasta suprafatl'l
tiunca de mit: burghezia se mascbeaza ca burghezie $i tocmai
prin aceasta produce mituJ; rcvolutia sc ali~ ca revolu{ie
$i tocmai prin aceasta abo1C$te mirul . ·~ Este tic n:marcat ca hru..ciovi\mul \ - 11 prct.cntat nu ca o '>Chimbare
pohtica, ci, ln I1'10ll ~nuul i exclu\iv. cu o con~ertire cJc llmbaJ. Converurc
Am fost itJtrebat dad\ cxista mituri ,.de stinga". Bine--
de altfcl inoomplctil. deoarccc llru-.ciov 1-u devalorit.lll pe Stalin. nu 1-a
intelcs cA exist<l. in acce3$i mllsurlt in care linga nu cste cxphc-.st. nu 1-a rcpohuzat.
280 ROLAND BARTHES MITOLOGll 28 1
l
a ideologiei ,nesemnificante''. Via{a cotidiana ii este inaccesi- apasAtor de indiscrete; ele ~cazA in cle natura lor de mit,
biJA: in societatea burgheZA, nu exista mit ,de stinga" privitor i~i arata masca cu degetuJ; ~j masca aceasta d~abia cste cca
La cAs!torie, bucmrie. casa. teatru. justitie, morala etc. ~i apoi, a unei pscud"pbysis: aceastA phy i cste ~i ca o boga{ie,
este un mit accidental, folosirca lui nu face parte dintr-o asupritul nu poate decit s-o ia cu imprurnut cl nu poate goli
strategic, ca in cazu1 mituJui burghez, ci doar dintr-o tactic!, sensul real allucruriJor, dmdu-le acestora luxuJ unci fonne vide,
sau, In eel mai rlu caz, dintr-o devia{ie; dac! se produce, este d~ cru:rc inocenta unei false Nanni. Putem spune cA, intr-un
un mit apropriat unci comoditAti. nu unei necesitati. sens, mituJ de stinga este intotdcauna un mit artificial , un mit
Yn sr~t ~i mai cu seama, este un mit sarac, esentialmcntc reconstituit: de aici i e trage ~i stingacia.
s!rac. Nu ~tie sA proliferezc; produs Ia comanda. ~i dintr-o
perspectiv! temporala limitatA, se inventca1~ greu. ti Jips~te
o putere majorA: imaginatia. Orice ar face, rnmine in cl ceva
Mitul, Ia dreapta
reapAn ~i literal, un iz de lozincA: cu o fonnuHi expresiva., este
uscat. ExistA oare ceva mai uscat decit mitul stalinist? Nici Statistic, mituJ este Ia dreapta. Aici, el este esen\ial; bine
un fel de inventie, doar o apropriere ncmdeminaticA: semni.fi- • br!nit, lucios, expansiv. vorbArc(, cl se inventeazA mtruna. Cu-
cantul mitului (fonna aceca a cArei ncsti~itA bogatie in mitul prinde totul: justitiilc, moralcle. estcticile, diplomatiile, artele
burgbez o cun~tem) nu este deloc variat se reduce Ia un gos~ti. Literatura, spcct.acolele. Expansiunea sa este pc
pomeJnic. mAsura ex-numirii burgheze. Burghezia vrea sA pastreze exis-
lmperfectiunea aceasta, dac! indr.lznesc sA spun ~a. tine tenta flirA aparentA: ~i negativitatea aparentci burgbeze,
de natura ,stmgii": oricare ar fi nedetenninarea acestui termen, nesf'II$itA ca orice negativitate, solicita Ia nes~it mitul . Opri-
stinga se dcfm~te lntotdeauna prin raportarc Ia eel asuprit, matul nu este nimic, cJ nu are in el decit o vorbire. cea a eman-
proletar sau colonizat26• Or, vorbirea asupritului nu poate fi dedt cipArii sale; oprcsorul este totul, vorbirea lui este bogatA, multi-
sAracA, monotona, imediatA: s!rncia acestci vorbiri este ~i fonnA, supla, ea dispune de toate gradclc posibile de demnitate:
masura limbajuJui asuprituJui: el nu are deo"t unuJ. mereu ~~ are exdusivitatca meta-limbajului. Asw;!tul .£fJ
aceJ~. limbajut actelor sale; meta-limbajut este un lux, el nu ~"tl nu are de.cit un limbaj activ, tranzitiv (politic); asupn-
poate deocamdatA ajunge Ia el. Vorbirea asupritului este reala., torufi' pastreal..A, vorbirea lui este deplina, intranzitivA, gestuaJA,
I ca cea a t!ictorului de lemne, este o vorbirc tranz.itiva: ii este teatraiA: este MituJ; limbajuJ unuia ~ sA transfoone,
aproape cu neputint:a sa mintA; minciuna cste o bogatie. ea limbajul celuilalt ~te sA etemizeze.
,_presupune o ~vere, n~te ad~varori , fonne de schimb. SAnlcia Aceasta plenitudinc a mirurilor Ord.inii (~a i~i zice
faceasta csentJaiA produce mJturi rare, sJabe: sau fugitive, sau burghezia) comporta oarc difcrentc interioare? Exista, de pildA,
mituri burgheze ~i mjturi mic-burghcze? Nu pot cxista diferente
fundameotale deoarccc, oricare ar fi publicul care i1 conS\11DA,
• AMAzi. colonizawl c.'tc eel cc- i a'umtl din plin condilia etica si
politica descrisa de Marx drept condilic a prolclarului. '
mituJ postulcaz! imobilitatea Naturii. Pot ins! cxista grade de
.
t
282 ROLAJ'ID BARTILES MITOLUGIJ 283
imptinire sau de cxpan iune: uncle miluri e coc mai bine in introcit dcocamdata nu putcm stabili formclc dialcctalc
anumitc tone sociaJc: exislA i pcntru mil micro-climate. ale mitului burghct. putem to~i schi\a fonnclc . ale retoricc.
Mitul CopiiArici-PoeL de excmplu. cste un mit burghe-t. Prin retoricA trebui sA in\elegcm aici un ani-amblu de figuri
avansat: abia a i it din cultura invcnliv~ (Cocteau. de excmplu) lixe. rcglcmcntatc, in. istente. in care vin sa . e ~et.c formclc
~i nu face dccit sA abordcrte cultura con umalA (L 'Express): variate ale semnificantului miti . Accstc figuri sint trasparente.
o parte a burgheziei poate incA sA-l g:t.~cA prea inventat, prca in scnsul cA ele nu tulburc\ plao;ticitatea emnilicantului; dar sint
putin mitic pcntru a-~i rccun~te drcplul de a-1 con acra (o . ulicient cooccptualil.ate pentru a se adapta unei rcprct.cnt.ari
intreagA parte a criticii burgheze nu lucrcazA dccit cu materialc i. torice a lurnii (~a cum rctorica clasicA poatc explica o rcpro-
pe potriva mitului): estc un mil care nu a fo l inca. bine rodal. zent.arc de tip ari totelic) . Prin rctorica lor, rniturilc burghczc
eJ nu continc deocamdatA destula naturJ: pentru a face din ~uJ conturcazA perspectiva general<\ a aceslei pscudo-physis. care
Poet clemcntuJ unci cosmogoni.i. trebuie sA sc renuntc la minunc defin~te visul lurnii burghc1e contcmporanc. lata care sint
(Mozart Rimbaud etc.) i sA sc acccple normc noi, cele ale psiho- principalcl~c_,.·"""i':t'
pedagogjei, ale .frcudismului etc.: estc un mit doocamdaLA necopt. 1. acdnare Am mai dal exemple cu aceasta figure\
Fiecare mit poate comporta ac;tfel istoria i geografia . a;
una cste de altfcl semnuJ ecleilalte: un mit se coace dcoarecc
• foarte gcncr.illi, care constA in a martyrisi .rnul accidental aJ
unei instirutii de~<>Amntru~~cLpriooapial.
se intinde. Nu am putut face nici un srudiu seriu despre gco- lmaifrlarul colectiv estc imunitM prin inocularea unei mici
grafia sociala a miturilor. Dar cste foarte posibil sA fie trasate cantitati de rAu rccunoscut: in fclul acesta estc apruHI de riscuJ
ceea cc lingvi~tii ar numi i oglosele unui mit, liniilc care defi- unci . ubversiuni gcncralitate. ln urma cu nu mai mult de o
ncsc locul social undc este vorbit acesta. Yntrucit este un loc suta de ani, acest tratamcnt liberal n-ar fi Cost posibil: pc vremea
mi cMor. ar fi mai bine sA se vorbeasca. desprc undele de im- aceea. binclc burghez ou pactit.a, era foartc rigid; intrc timp.
plantare ale mitului . Milul Minou Drouet, de pildA. a cunoscut s-a miAdiat mull: hurghezia nu mai ~ov:Ue ArccunoascA uncle
eel putin trci unde amplilicatoare: 1) L '£'(press: 2) Pari.~-Match, subvcrsiuni localizatc: avangarda, irationalul infantil etc.; de
Ellc; 3) France-Soir. Uncle mituri osciJeazA: vor trece in presa acum inaintc, ea trru~te inlr-o economic de compcnsare: ca
cea mare. Ia renticrul de Ia margjnca o~clor. in salonul de
to orice societate anonimA bine facuta, pAf\ile mici <.:ompenscazA
coa.fur.l. in metrou'? Gcografia sociala a miturilor va fi grcu
din punct de vedere juridic (dar nu in realitate) pAr\ile mari.
de stabilit atita vremc cit nu vom avca o ociologic analiticA
2. Privarea de i torie. Mitul privca71\ de orice I torie
a preseF7 • Putcm insa spune ca locul ci exista de pe acum.
obicctul despre care vor~td~. in mit. istoria se cvaporA; cste
n Tir.s.JCIC ztarclor \int dat.: mwfictcntc. Celclahe mfonna\11 im acct- un soi de lujnica ideala: ea prcgateste. aduce. aranjeatl\,
dcntalc. Pari..-Match a u<~t - lupt-.emndicauv, cu -.copltn pubhcitare- compo-
zitia publicului ..au in tennent de mvcl de viatA (Figaro, 12 iulie 1955)
dm 100 <.lc cump;M'liiOn. Ia 001). 53 au o n~na. 49 .su o c-.amcr.i de OOic etc.,
in' remc ce nivclul metlm <.le vta~ ul froncetului ..c ,UJb,Je tc a<;lfel: rna inA: ll Murx · .....trcbuic ..a ne ocupam de! iK."Cll\lll ''torie. Je vn:me ce
22C!. camcn! tie txUc JJC,. Jar dacl pwcrca tle cumpordi'C a ClOtorulw revtsto ttleologta <;e reduce fiC Ia o COOceJl'IC eronata dc'pn: acca\IA ''toric. fie
,\1iJlch C<;IC ridicat . faprul pu!c!a fi daJu., c.lin mttologta ace~i publicafti Ia 0 ub.,trJCfic completJ u OCC'ICCi i(roni." (lclCologie ullemandc. I. p. 153).
284 ROLAND BARTHES MJTOLOGIJ 285
st!pioul ~te. ea disparc in tAcere: nu mai mmine decit sA pung3$ului, ale paricidului, ale pederastuJui etc.• pe care perio-
te bucuri flra a te intreba de uode vine acest frumos obiect dic corpul judiciar le exuagc din crcicrul sau, lc pune pe banca
Sau, ~i mai bine: el ou poatc veni decl"t din eternitatc: dintot- acuzatiJor, Je must:rn $i le condamn! : intotdeauna sint judecati
deauna, el a fost f'Acut peotru omul burghez, dintotdcauna, analogi care s-au abAtut de Ia calea cea drcaptA: chestiune de
Spaoia din Ghidul AJbastru a fost tlcut.a pentru turist, dintot- drum, nu de natura, ad 8$8 esce &ut omul. Uneai - rar - CeiA1alt
. deauna ,primitivii" ~i-au pregatit dansurile in vederea unci se dovedC$te ireductibi1: nu dintr-un scrupul DC3$teptat. ci
petreccri exotice. Vedern cum dispare, datorita acestei fericite fiindc! bunul simr se opune Ia accasta: unul nu arc pielea alba,
figuri, tot ce este stinghcritor: detenninism $i totodat! libertate. ci neagrn. altul bea sue de perc ~i nu pemod. Cum sA-l asi:milezi
Nirnic nu este produs. nimic nu este ales: nu mai rrunine deci't pe ncgru. pe rus? Ex.ista aici o figura de salvare: exotismul .
sa posedA.m aceste obiecte noi, din care a disparut orice urma Cel!.lalt devine pur obiect, spectacol, spcctacol de marionete:
maculanta de origine sau de alegere. Aceast! evaporare miracu- zvlrlit Ia marginile umanit.atii. el nu mai atenteaza la sccuritatea
loas! a istoriei este o all! forma a unui concept comun celor cAminului. Accasta cstc mai cur1nd o tigu.ri mic-burghcza. O.ci.
mai multe dintre mituriJe burgheze: iresponsabiJitatea omului. chiar dac! nu-l poatc trni pe CeiA1alt, burghezul poate mAcar
3. ldentificarca. Micul burghez este un om neinstare sa • sA-i imagineze loc:ul: cstc ceca ce se nUJTlC$le liberalism $i care
$i-l inchipuie pe CeiA1alt29• Oac! ceiA1alt i sc arat! In fata oc:hi- este un soi de economic intclectuala a locurilor recunoscute.
lor, micuJ burghez se face c! nu-l vcde, i1 ignor! $i i1 neaga, Mica burgbe'tJe nu estc libcralA (ca produce fascismul. in vremc
sau iJ transformA in el ins~i. ln universul mic-burghez, toate ce burghezia i1 folOSC$te): ea face cu inrirziere itinaarul burgbez..
faptele de confruntare sint fapte rcverberante, orice altul este 4. Tsutologia . Oa, ~tiu , cuvinrol nu este frumos. Dar $i
redus Ia acel3$i. Spcctacolele, tribunalele, loc:urile uncle ceiAJalt lucrul este foarte url"t. Tautologia cste acel procedeu verbal care
riscA sA se expun!, dcvin og]inda. Fiindc! cciAJalt cste un scan- const! in defmirea acelui~i prin acel3$i (.. Teatrul cscc tcarrun.
dal ce ateoteaz! Ia csenta. Dominici, Gerard Dupriez nu pot Se poatc vedea in ca una din acele condoite magicc de care
accede Ia existeo\A social! decit dac! in prealabil sint rcdll$i Sartre s-a oc:upat In Scbipl a unci Lcorii a emofiilor. ne refugiem
Ia starca de rnici simulacre ale ~inteJui Curtii cu Juri, ale in taotologic ca in (ric!, sau in furie, au in tristete. cind nu
Procurorului General: este pretul ce trebuie pl!tit pentru a-icon- avem nici o explicatie: carcnta accidental! a limbajului se
damna potrivit justi~ei, de vreme ce Justi~a estc o operatiune identific! in mod magic cu ceea cc hotArim sA fie o rezisten(A
de balanta. iar balanta nu poatc cintari decit ace13$i $i acel3$i. natural! a obiectului. in tautologic. cxista o dubla ucidere: este
Yo orice COD$tiin\A mic-burghezA exist! mici simulacre ale ucis rationalul fiindc! va re'.list!; estc ucis limbajuJ llindc! va
t:rndeaz!. Tautologia estc o disparitic Ia momenruJ potrivit, o
afazie salutara, este o moarte. sau, dac! vrcm, o comedie,
,,reprezcntarca" indignata a drepturiJorrealului impotriva limba-
Marx: ...~mt reprezenUtn{i w burghe2iei intrucit mintea, ~tiinta
l'l
lor nu ~ limit.ele pc care acea..ui clw a le lnL'ICaZA activiaitilor ei." jului. Magic!, ca nu poate, bincinteles, decit sA se adaposteasc!
(18 Bromaire). Gor\i: mieul burghez e."te omul care '>·a preferat pe sine. In spatele unui argument de autoritatc: ~a cum pArintii,
286 ROLAND BARTHES MITOLOG/1 287
ncmai$tiind ce sa raspunda. ii spun copilului care cere cxplica~i: Teatrul burghet este un bun cxcmplu de ~tfel de contrddic~e:
..estc f1$a fiindcA cste B$a", sau. i mai bine: .,dc-aia, gata, pc de o parte. tcatrul este dat ca o cscntA ircductibiJA Ia oricc
a ta-i tot": act de magie nl$inoasa. care face ~ vcrbaJA limbaj ~i care se dezva.tuic doar inimii. intuitiei: cl dobind~tc
din rational, dar o abaodoneazA numaidccit. $i crede dl a dpat de Ia accasta caJitate o dcmnitate nelln~titA (se iotcrtice, ca
de cauzalitatc dcoarece ca a ro~tit cuvintul de introducerc. o crimA de .Jczcscnta''. sA • c vorbeascA dcsprc teatru in mod
· Tautologia atcstA o profundA ncincrcdere fa\A de limbaj: i1 res- $riintific: sau mai curind. oricc mod intelecruaJ de a situa tcatrul
pingeti fiindca va lips~tc. Yrua oricc rcspingcre a limbajului va fi di creditat !-.Ub numelc de scicnti m, de limbaj pedant);
estc o moarte. TautoJogia intcmciaza o lume moartA, o lome pe de altA parte, arta dramaticA burghet.A mizcaJ.A pe o pun\
imobila. cuantificarc a efectclor: un intreg circuit de aparcnte numArabiJe
5. Nicinici mul. Numcsc astfcl acca £igurn mitologid cc , tabil~te o egalitate cantitativa intrc banii dati pc bilet ~i
constil in a stabili douA conlrarii i a le cintAri unul cu ajutorul lacrimile artisrului, luxul unui decor: ceca ce numim, de
ccluilaJt in ~a fel incit a fie ~pinse amindouA (Nu vreau exemplu, ,.firescul" actorului cstc. in primul rind. o cantitate
nici asta, aici asta). Este mai curind o figur.'l de mit burghez, foarte vizibila de efectc .
dcoarece ~ne de o formii modcma de liberalism. Rcgasirn aici
• 7. Constal<!rea. Mitul tindc dire proverb. Idcologia bur-
figura balantei: rcalul C!-.lC rcdus mai inui Ia anaJoguri; apoi gbezA ~i invest~tc aici iotercscle ei esen~aJe: univcrsalismul.
este cintMit; in sflf$il. o datA cc egalitatea cste constatata. il refuzul de explicatic, o inaltcrabiJa ierarhic a lumii. Trebuie
azvirlim. Aici , mai cste $i o conduitA magica: cstc trimis Ia in a. din nou a dcoscbim limbajul-obiect de meta-limbaj .
plimbarc ceea cc n-arn li indrvnit ~~~ alegcm; fugim de reaJul Proverbul popular. anccst:r.tl. ~ne de o percepcrc instrumcntala
intolcrabil reducindu-1 Ia doua contrarii care se cchilibreazA a Jumii ca obicct. 0 constatare rurala ca ..este vrcme frumoasil"
nurnai in mAsura tn care sint formate, ~urate de grcutatea lor pastrca:r.A o legarura reaiA cu utiJitatca vremii frumoase; cste
specificA. Nicinicismul poate avca forme degrctdate: in ast:.ro- o constatare implicit tchnologica.: aici. cuvtmul. in ciuda formci
logie, de pilda, rnuJ cste urrnat de un bioc egaJ; int intotdeauna lui gencraJc. abstractc, pregat~tc acte. sc in erea:rA mlr-o
prezisc cu prudentA dinlr-<> perspcctiva de compensare: un economic de fabricare: omul de Ia \ar.'l nu vo~tc dcspre
cchilibru terminal imobilizcaza valorile, viata, dcslinul etc.: ou vremca frumoasa, cl o actionca:rli. o atragc in munca lui . Toate
mai avem de ales. trcbuie a oc asumam. proverbcle noastrc populace rcprctinta in fclul accsra o vorbire
6. Cuantificarc.c'l calitilpj. Avcm aici o figura care vaga- activa care treptat s-a solidificat in vorbirc reflcxiva, tnsa o
bondeazA prin toate figuriJe preccdcnte. Rcducind oricc calitate refiCClic scurtatA. rcdusA Ia o constatare. i oarccum timidA.
Ia o cantitate, mitul face o economic de iotcligenta: el intelege prudenta. foarte aproapc de cmpiri m. Proverbul popular
realul fad multA bAtaie de cap. Am dat mai multe exemple prcvcde mult mai mull dccit afirma, el rrunine vorbirca unci
pentru acest mecanism. pc care mitologia burgheza - $i mai omeoiri care c fllur~tc , nu care C.\Le. Afori mol burghez
ales mic-burghc1.A- ou ezita , A-I aplice faptelor csteticc desprc apartinc meta-limbajului. estc un limbaJ ecund care se cxcrcitA
care. pe de alta parte. . pune cA ar {ine de o CSCD\A imatcrialA. asupra unor obicctc cc c afla prcgatitc. Fom1a sa clasicA cste
~
•
288 ROLAND BARTHES MITOLOGll 289
maxima. Aici, constatarea nu mai cstc indrcptatA cAtre o lume inventeze. Miturilc nu sint nimk altccva dccit solicitarea ncin-.
ce trebuie faurita.; ea trebuie sA se refere Ia o lume facuta., sa cet;"ta., neobositll, exigenta insidioasA &i inflexibila. care vrea
ascundA urmclc accstei produceri sub o evident! v~nicA: cste ca lOti oameoii sa sc recunoasca to acea imagine. v~icA ~i
o contra-explicatic, cchivalcntul nobil aJ tautologjei. aJ acelui totu..si demodatA. construitll cindva dcspre ci ca ~i cum ar fi
~aia imperativ agAtal deasupra capului copiilor lor de parintii trebuit sA dAiouie de-a pururi. CAci Natura in care sint inchlse
care nu mai &tiu ce sa rospundA. Tcmciul constatArii burghezc sub pretext deale face eteme nu estc dccil un Uzaj. lar acest
este bunul simt, adicA un adevAr care se oprc&tc Ia ordinul U1.aj. oricil de mare ar fi, vor trebui sa-l ia ih Illiha .si sa-l
arbitrar aJ celui care vofbe&te. trans forme.
.
~
290 ROLAND BARTHES MlTOLOGll 291
indepartat de accsta. Vorbirca lui este un meta-limbaj, ea nu limbajul colectiv este. pentru el, absolulA, ea indcplin~te cu
ac~oneazA nimic; eel mult dezvAluie, dar pentru cine o face? prisosin~ sarcina lui: el trebuic s-o tra.iasca flrn vreo nldejde
Sarcina sa limine tot ambiguA, stingbcritA de originea sa eti~. de intoarcere, f1rn presupuncre de platA. Nu are voie sA-~i
El nu poale uti actiunea revolutionarn decl"t prio procurA: de inchipuie ce ar fi, seosibil. lumea arunci cind obicctul imediat
aici decurgc ~i caracterul de imprumut aJ functiei sale, acel aJ criticii sale va fi disparut; utopia este pcntru el uo lux
ceva cam tea(>M ~i cam sirguincios. caracterul de incercare ~i imposibiJ: el are mari indoieli ~ adevarurilc de miioe vor fi
de excesivA simpJificare ce marchca7..a orice conduitA inteJec- reversul exact aJ rninciunilor de astaz.i. lstoria nu asigunl
tuaJa siruata rara echivoc in politic Oiteraturile , degajale" siot niciodatA triumful pur ~ simplu aJ unui contrar asupra
infinit ~ ..el~gante"; elc se afla Ia locul lor In meta-limbaj). cootrarului &Au: ea dezvAiuie, pe m~urn ce se face, rezultate
Apo1 , mJtologul se exclude dintre toti consumatorii de inimaginabile, sinteze imprcvizibile. Mitologul nu se ana nici
mit, ceea ce inseamnA ceva. Nu cstc vorba de un anumit public macar fn siruatia lui Moise: el nu vcdc Pamintul Fagaduin\ei .
foarte spcciaJ.lO. Dar cind mitul atiogc intreaga colectivitate, Peotru cl, pozitivitatea de miine este in intregime ascunsA de
da~ vrem sA cliberAm mitul , trebuie sA ne indep!rtam de negativitatea de astazi; toate va1orile ac\iunii sale ii sint date
intreaga colcctivitate. Oricc mit cit de cit general este efectiv ca acte de distrugere: unele le acopera exact pc celelaJtc, nimic
ambiguu. deoarcce cl reprezintA umanitatea, chiar ~i a acelora nu de~te . AceaslA perccpere subiectiva a istorici, unde
care, neavmd de nici uncle, 1-au imprumutat. Descifrarea gennenele putemic aJ viitorului nu eslc dccil apocalipsa cea
ThruJui Frantei, a bunului Vin din Franta, tnseamoa sa te mai profundA a prezeotului, a fost cxprimatA de Saint Just cu
abstragi diotre cei care se distreazA cu aceasta, care se incalz.esc o vorba ciudatA: , Republica este alcAtuitA din clistrugerea totaJA
cu ~ ceva. Mitologul cste coodamnai sA tra.iasd o socialitatc a opusului ei". Nu trcbuie sA intelcgem aceasta, cred eu , in
teoreti~; pcntru el, a fi social inseamna, In cazuJ eel mai bun, sensul banal de: ,.trebuie curatat terenul inaintc de a recoostrui".
a fi adevarat: cea mai mare socialitate a lui consta in cea mai C6pula are aici uo sens exhaustiv: existA, pcotru cineva. o J1031r
mare moraJitate, legarura sa cu lumea estc de ordin sarcastic. te subiectiva a istoriei, cind viitorul se face esenta. distrugere
Trebuic sA mergem chiar ~i mai departe: intr-un sens esentiaJA a trecutuluL
mitologul este cxclus din istorie chiar in oumele aceluia pen~ Mitologul estc amenintat de o ultimA excluderc: el riscA
care el pretindc ~ actioneaz.a. Distrugerca pe care o duce in neconteoit sA faca sA dispara realul pe care pretinde ~-1 prot~
jeazA. tn afara oricarui limbaj , automobilul DS.l9 este un
obiectiv definit din punct de vedere tehoologic: atioge o anumi-
JD DespArtirea lie face nu numai de public, ci. uneori, chiar i de
ta viteza, infrunta vmtul iotr-un anumit fel etc. Dar desprc acest
insU$i obiecrul mitulua . Pentru a tlcmistifica acea Copilarie Poetica. de real, mitologul nu poate vorbi . Mccanicul , inginerul, chiar ~i
exempl~, am ~ost silit oanxum sa nu am lnctetlere in copilul Minou Drouet. utilizatorul votbesc obiectul; mitologul este lnsA condamnat Ia
A ~~at sA agnor in ea. sub mitul enorm care-i incurca via{a, un fel de meta-limbaj. Aceasta excluderc are un oume: este ceca ce ou-
po!l~bal u~ue tandra, dc.'IChisa. Nu este niciodata bine sa vorbesti Fmpotriva
unea feure.
mim idcologism. Jdanovismul 1-a condamoat cu vchemen~
292 ROLAND BARTHES MITOLOG/1 293
(P.trA a dovedi lnsA ca. penrro moment, putea fi evitat), in il respcclAm, dar il redarn tot mi tilicat. S-ar pareaca sintem
scrierile de inceput ale lui LukAcs, in lingvistica lui Marr. in condarnnati o vremc sa vorbim excesiv despre real deoarece,
lucra.ri ca cele ale lui B~nichou, Goldmann. opuntndu-i rezcrva de bonAsearna, idcologismul ~i contrariul Au slot ni$te conduite
onui real inaccesibil ideologici, ca Umbajul dupA teoria lui deocarndata magice. terorizate. orbilc ~i fascinate de sfi$ierea
Stalin. Estc drept ca ideologismul rezolvA contradictia realului lumii sociale. $i tot~i. tocmai accasta trebuie sA c!utam: o
· alienat, printr-o amputare, DU printr-o siDteza (ihsA jdanovismul impacare intre real ~ oamcni, int:rc descriere ~ explicatie, intre
nici macar Do o rezolva): vinul cste, in mod obiectiv, bun, $i, obiect $i cuno~terc.
in acelll$i limp, bunAtatea vinuluj estc uo mit iata aporia.
MitoJogul iese de aici cum poate: se va ocupa de buoatatea Septembrie 1956
vinului DUde vin, ~cum istoricul se va ocupa de ideologia
lui PascaJ. nu de CugelArP 1•
S-ar parea ca avem de a face cu o di{jcultate spccifica
tirnpului: astAzi, eel putin peotru moment, Do mai exista decit
o alegerc posibila, $i aceastA alcgere nu poate fi flcuta decit
•
intrc douA metode, arnbele Ia fel de excesivc: sA propunem
unreal in intregimc penneabilla istorie ~i sA ideologiWT1; sau,
dirnpotriva. sA propuoem unreal In celc din lll7DA irnpenetrabil,
ireductibil $i, In acest caz, sA poetiWT1. hllr-uo cuV'mt, eu nu
vad deocarndatA vrco sintC7.A intre ideologic $i poezie (prin
poezie mtcleg, in mod foarte general. cautarea seosului inalie-
nabil aJ lucruriJor).
Incapacitatea de a ~i o perccpere instabiiA a realului
da. P.trA indoiala, ihsA$i masura alicnArii noastre prezente: plutim
ncincetat intre obiect ~i demistificarea lui , neputinci~i sA-i
redAm totalitatca: caci. dad li IAsArn greutatea pc care o are,
31
Uncori, chiar aici, in ~le mitologii, am umblat cu irediaJri:
inb'UCit sufeream ocupindu-ma numai de evapol'llrea realului, m·arn apuca1
sa-l substan{ializez in mod excesiv, sll-1 dcscop:\r surprinzator. chiar savuro •
de compact. i ~ fac vrco citcva J)'ih:malizc substantiale ale unor obiectc
mitice.
• Reclarna pentru profunzimc 105
Otcva vodle de-ale Dlui Poujade 108
Adamov si limbajul 111
Creierul lui Einstein . 115
Omul-Jet 118
Racine esle Racine r 121
Tabla de materii Billy Graham Ia Vclodromul de lama 124
Proccsul Dupriez . 128
Mituri si semiologii . 5 , Fotografii -~oc 131
I. Mitologii . 17 DouA miruri ale tcatrului unar 134
Lumea catch-ului . 19 Turul Fran\Ci ca cpopee 137
Actorul Studio d'Harcoun . 31 Lexicul alergatoriJor 147
Romanii In film . 35 Ghidul Albastru 150
Scriitorul In concediu
Croazicra Singclui Albastru
38
42
1 Cca care vcde limpede
BucAtarie omarncntalll
154
158
Critica muta si oarba 44 t Croaziera vasului Barory 161
Saponide si detergen~ii 48 Utilizatorul grcvci 165
Omul sarman si proletarul 51 GramaticA africana 169
MaJ1jeni . 53 Critica ruci-nici 177
Operatia ASTRA . 56 Striptis 180
Conjugale 59 Noul Cilrot:o 184
Dominici sau triumful )jterarurii 63 Literarura dt.tpA Minou Drouet 187
Iconografia abatclui Pierre . 68 Fotogenie clcctorala 196
Rornane si copii . 71 Continent pierdut . 199
Jucarii 74 Astrologie 202
ParisuJ nu a fost inundat . 77 Arta vocala burghcza 205
Bichon ptintre negri 81 Plasticul . 208
Un muncitor simpatic 85 Marea familie a oamenilor 211
Olipul Gretei Garbo 88 La muzic-hall 215
Putcre $i dezinvolturA 91 - Doamna cu Camelii 219
Vinul si lapteJe 94 Poujade si intelectualii 223
Biftecul si cartofii prajjti 98
Nautilus si Bateau ivn: 102 D. Mitul in zileie noastre 233
In aceeasi colectic au mai apArut:
In pregAtire: