ISSN: 1453-2360 Nr.

8, AUGUST 2007

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 8 / august 2007

Computation for Severe Transients, in Order to Fit Substations’ Modelling 289

Metode de calcul pentru regimurile tranzitorii severe în modelarea sta]iilor electrice

Adrian VIZIREANU, Eugeniu POTOLEA, Basarab GUZUN, Mircea GRIGORIU, Daniel MORAR, Herbing-AREVA

O nou` tehnologie de detectare incipient` a defectelor sistemelor cu ac]ionare electric` 293

A New Technology for Early Detection of Electric Drives’ Faulty Regimes

Ioni]` D~ESCU

Instabilit`]i de curgere la vaporizatoarele generatoarelor de abur clasice 296

Flow Instabilities in the Steam Generator Evaporators

Ion BOLMA

Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere 301

evacuate dintr-o turbin` cu gaze. (Partea a II-a)

Thermal Analysis of Physical Systems of Flue Gases Heat Recovery, Evacuated from a Gas Turbine. (Part II)

Constantin NEAGA, Lauren]iu FLOAREA

Fezabilitatea economic` a transform`rii de[eurilor în energie 310

Economic Feasibility of a Municipal Waste-to-Energy Power Plant

Iordache LOGHIN, Aureliu LECA

Conservarea carbonului \n procesele de ardere. Tehnologii de captare a dioxidului de carbon 316

Technologies for Carbon Dioxide Capture and Storage When Burning Fossil Fuels

Constantin NEAGA, Aurelia BOLMA, Ion BOLMA

Program de calcul al vitezei [i al deforma]iei remanente rezultate din fluajul conductelor pentru abur 325

Computer Program for Creeping Speed and Remnant Deformation for Steam Pipes

Ioan IRIMIA, Andreea Ana-Maria IRIMIA

Informa]ii de la EURELECTRIC 330

EURELECTRIC News
A. Vizireanu - Metode de calcul pentru regimurile tranzitorii severe în modelarea sta]iilor electrice 289

Metode de calcul pentru regimurile tranzitorii severe în

modelarea sta]iilor electrice
Adrian VIZIREANU1, Eugeniu POTOLEA2, Basarab GUZUN3, Mircea GRIGORIU4, Daniel MORAR5, Herbing-AREVA6

Rezumat: S-a depus un efort apreciabil de cercetare în transformer ratio with the side (u – ν). The sum of the im-
direc]ia perfect`rii unei metode de calcul rapid în domeniul pedances for the sides (u – r), (r – x) and (x – ν) is equal
regimurilor tranzitorii severe. Este vorba de descrierea to the impedance of the side (u – ν), and the side (x – ν)
evenimentelor rapide de tip scurtcircuit (bifazate cu punere has the same transformer ratio with the side (u – ν).
la p`m#nt din re]ele de medie tensiune prev`zute cu
tratarea neutrului prin bobina de stingere sau rezistor,
evenimente privind deconect`ri monofazate repetate prin
automatica RAR pentru linii electrice cu dubl` alimentare,
scurtcircuite monofazate urmate de întreruperi de
conductoare etc.). Metoda aleas` [i prezentat` în lucrare
ca fiind în studiu [i în continu` perfec]ionare dinamic` – a
fost considerat` suficient de precis` [i deci valoroas` în
vederea construirii unui program de simulare. Se sper` ca
aceast` metod` de simulare pentru domeniul electroener-
getic s` dea satisfac]ie, fiind potrivit` pentru a modela:
(1) – toat` logica manevrelor curente din instala]iile
electroenergetice, [i (2) – func]ionarea sistemului de
protec]ie prin relee, [i care în lucrare este legat de
finalizarea efortului de modelare astfel propus.
a b
Cuvinte cheie: defecte, calcul, simulare, relee de protec]ie, Fig. 1. The initial network: a - the side (u – ν) contains two three-
manevre în sisteme electroenergetice phase short-circuits; b - The initial network completed with an auxiliary
network.
Descriptors: faults, computation, simulation, protective relays,
grid switching
2. Matrix Description
Contributions The following areas are to be defined:
t = {(u-ν)’}, (1)
The authors’ contribution consists in improving the
standard method for the computation of current and z = {(u-r), (v-x)},
voltage transients under severe faults like symmetric / s = {r, x}, y = t ∪ z.
asymmetric short-circuits, phase interruption and the post- For the initial network, the material and topologic equati-
fault recovering regime; the result is a more rapid
computation method. Based on matrix algebra, the ons, currently used in the nodal-voltage method are:
present method is characterized by a shorter overall
computing time, so it is more efficient for basic „VAMY” (2)
applications specific to advanced, powerful simulators. [U ] = [Em] – [Zmm][Im]
m
Such simulators are frequently used today for power [Im] = [Atm]*t[It] + [Azm]*t[Iz].
engineering applications and personnel training in: full
scale manoeuvering logistics and relay protective system For an auxiliary method, we do the same set of equations,
simulation for different disturbances. as above:
1. Computation Methods
[Ztt][It] = [Atm] [Um] (3)
The selected computing methods regarding the [Zzz] [Iz] = [Azm] [Um] + [Azs] [Us]
symmetric/asymmetric failure regimes called VAMY/ [Yss][Us] = -[Azs] [Is]
VASY – were based on the matrix techniques for nodal
voltages computations. The basic idea for both methods By progressively processing substitutions, and grouping
is to compute the currents and voltages within a network the terms that depends on the unknown variables [It], [Iz]
subjected to a symmetric/asymmetric fault (or multiple
and different-type failures, occurring in the same or in and [Us], we obtain the following set of equations:
different places), without computing again the nodal
impedance matrix for the entire network, and for the post- „VASY” (4)
failure recovering regime. [Ztt] [It] + [Ztz] [Iz] = [Et]
[Zzt] [It] + [Zzz] [Iz] – [Azs] [Us] = [Ez]
One starts with the initial m-node network shown in Figure
1. For the grid side (u – ν) two three-phase short-circuits [Azs]*t [Iz] + [Yss] [Us] = 0,
are to be simulated at the locations r and x. In parallel with
the side (u – ν) another side (u – ν)’ is connected, having where:
an equal impedance, an opposed sign, and the same [Et] = [Atm] [Em];
1–4 University “POLITEHNICA” of Bucharest, Power [Ez] = [Azm][Em];
Engineering Faculty
5, 6 Transelectrica Sibiu [Em] = [Zmm] [A]*t [Y] [E]
 290 anul 55, nr. 8/2007

[Y] – the matrix admittances of the initial network;
[E] – the column matrix of the electromotive voltages;
[Zmm] = [Ymm]-1 – the nodal impedance matrix, actually
the inverse matrix of the nodal admittances, coming from
the initial network.
In order to solve the equation set (4) for three-phase short-
circuits at the nodes s one eliminates the equations
corresponding to the nodes with Us = 0. For a three-phase
disconnection of the side from z, the condition to be set is
Iz = 0 and from the set of equation (4) one eliminates the
equation corresponding to the respective side After y
sided computation of the currents, and using Eq. (1) one
computes the voltages [Um] for the initial network nodes.
In order to solve the non-symmetrical regime, one writes
the equations VAMY and VASY for the direct, inverse and
homopolar networks, following the rules described in [1] :
The VAMY equations for the direct sequence are:
[Udm] = [Edm] – [Zdmm][Idm]
[Idm] = [Adtm]*t[Idt] + [Adzm]*t[Idz].
motive voltages D for phase interruptions and symmetrical
current components is done by using the fault impedances,
whose values are selected by taking into account the fault-
types to be simulated (metallic short-circuit or via arc-resis-
tance, complete phase interruption or via non-zero
admittance).
The values for these coefficients, representing the
admittances/impedances at the fault location, marked with
Greek symbols, are mentioned in the following tables.
K and D are expressed in terms of admittances/impe-
dances at the fault’s location, as a function of symmetrical
current components, and are to be system left placed; the
solution is a function of symmetrical current components
flowing through the sides y and the symmetrical
components of nodal voltages of the s nodes (unknown
quantities of the VASY set of equations).
3. Case Studies
(2d)
3.1. Single-line short-circuit: metallic short-circuit: Y → ∞
One starts with the following equations:
KR = Y UR = Kd + Ki + Kh (5)

The VAMY equations for the inverse sequence are: (2i) KS = 0 = a2Kd + aKi + Kh
KT = 0 = aKd + a2Ki + Kh
[Uim] = – [Zimm][Iim] UR = Ud + Ui + Uh
[Iim] = [Aitm]*t[Iit] + [Aizm]*t[Iiz].
1 3
where a = −
2
+j
2 ,j= −1 .
The VAMY equations for the homopolar sequence are: (2h)

[Uhn] = – [Zhnn][Ihn]
[Ihn] = [Ahtn]*t[Iht] + [Ahzn]*t[Ihz].

The homopolar network graph may contain a reduced

number of nodes n, quite different from m.

The VASY equations for the direct sequence are: (4d)

[Zdtt] [Idt] + [Zdtz] [Idz] = [Edt]

[Zdzt] [Idt] + [Zdzz] [Idz] – [Adzs] [Uds] = [Edz] - [Ddz] Fig. 2. The network with a single-phase short-circuit

[Adzs]*t [Idz] + [Ydss] [Uds] = [Kds], One calculates Kd, Ki, and Kh as functions of Ud, Ui, and
Uh as:
The VASY equations for the inverse sequence are: (4i)
Kd = εdUd + εiUi + εhUh (6)
[Zitt] [Iit] + [Zitz] [Iiz] = 0
Ki = φd Ud + φi Ui + φhUh
[Zizt] [Iit] + [Zizz] [Iiz] – [Aizs] [Uis] = - [Diz]
Kh = θdUd + θiUi + θhUh ,
[Aizs]*t [Iiz] + [Yiss] [Uis] = [Kis],
with the coefficients given in Table 1. In a similar way the
The VASY equations for the homopolar sequence are: (4h) cases with different-type short-circuits are to be solved.

[Zhtt] [Iht] + [Zhtz] [Ihz] = 0 3.2. The single-phase discontinuity: complete

interruption Z → ∞.
[Zhzt] [Iht] + [Zhzz] [Ihz] – [Ahzs] [Uhs] = - [Dhz]
[Ahzs]*t [Ihz] + [Yhss] [Uhs] = [Khs].

The electromotive currents K and the related electromotive

voltages D are introduced into VASY equations only for the
nodes s and sides z, and simulates non-symmetrical situa-
tions (short-circuits and phase interruptions). The link bet-
ween the electromotive currents K and the related electro- Fig. 3. The single-phase discontinuity
A. Vizireanu - Metode de calcul pentru regimurile tranzitorii severe în modelarea sta]iilor electrice 291

Table 1
The coefficients for different short-circuit types

Note: Y – admitance at the short-circuit location

Table 2
The coefficients for different line discontinuities

Note: Z – line discontinuity impedance

One starts with the following equations: 4. Comments

DR = Z IR = Dd + Di + Dh (7) The above matrix computation method is going to be fully

tested, to become a trusty tool. It is a potentially powerful
DS = 0 = a2Dd + aDi + Dh tool in building reliable simulators for power engineering
applications: full-scale switching logistics and the relay
DT = 0 = aDd + a2Di + Dh protective system operation in post-fault regimes.
IR = Id + Ii + Ih
1 3
The tested method was already applied on the model of
− +j
where a = 2 2 ,j= −1 . the 400/220/110/20 kV Sibiu South substation. It can
provide the currents within any side of the network as well
One solves the above equations sets for Dd, Di, and Dh as the voltages of each node of the network, during
normal or abnormal regimes.
as functions of Id, Ii, and Ih as:
Simulating subroutines for the relay operational
Dd = αd Id + αiIi + αh Ih (8) characteristics have been developed, to identify the way
Di = βd Id + βiIi + βh Ih these complex elements operate within a complex
assembly or as individual components.
Dh = γd Id + γi Ii + γh Ih
The network elements or parameters could be set by the
with the coefficients values given in Table 2. grid designer and the areas controlled by different main or
back-up protective devices (with the grid under a maximal
In a similar way other line interruption types are to be or minimal operational regime) can be displayed on
solved. operator’s request. The standard modeling procedure
makes use of impedance representation, while the steady-
state values are used to simulate the on-line values shown
Once the symmetrical current components flowing
by the panel measuring instruments.
through the sides y are known, the system VAMY provides
the symmetric voltage components for the nodal voltages. Final remarks
Once the symmetrical current components and related
nodal voltages are known, one can compute the As a result of the above described study we do hope that
corresponding phase currents and line voltages. These the following conclusions could be sufficient to prove the
values can then be used as input data for the relay reliability and the power of this simulating tool:
protection systems, automatic loops and different a) the method allows for the obtaining of the right values
measurement equipment. for the side currents and for the nodal voltages;
 292
b) these values could be the used as input data for
other simulating computing programs;
c) it could be used to assess the operation of the
protective relay system and of different control
systems within HV substations;
d) the method is tested against other validated
computing methods for potential single or multiple
faults;
e) as a next step the method is to be tested within the
life-size grid model of the Power Plant Department
of the Bucharest Polytechnic;
f) the results provided by this method application
within the above mentioned laboratory wil be
beneficial to the experimental work of the master or
doctoral students.
References
[1] Ulianov S.A. – The Power Systems Transients. Editura Tehnic`,
Bucharest, 1967
[2] Potolea E. – The Calculation of the Operational Regimes for the
Power Systems. Editura Tehnic`, Bucharest, 1978
anul 55, nr. 8/2007
[3] *** – Network Protection & Automation. Fault calculations. ALSTOM
Guide, Frankfurt 2004, p. 30 – 46
[4] Buhu[ P. and coll. – The Electric Part for Electric Stations,
Substations and Transformers’ Postes. IPB, Bucure[ti 1990
[5] Vizireanu A. – Implementing the Functions for the Protective
Devices, in Order to Better Training the Operational Personnel
Working into the Electric Power Transformer Substations. No. 1 Ph
D Report, Power Plant Department, Bucharest Polytechnic
University, December 2004
[6] Guzun B. D., Gal S. A., Darie G., Olovinaru D. – Electric Power
Plants, Substations and Networks – CSRE. EAR Bucharest, October
2005
[7] Guzun B. D., Mucichescu C., Chiracu A. – Automation in Hydro
Power Engineering. Editura Tehnic`, Bucharest, 1995
Referent:
Prof. dr. ing. Dan ZLATANOVICI
ICEMENERG
I. D`escu - O nou` tehnologie de detectare incipient` a defectelor sistemelor cu ac]ionare electric`
O nou` tehnologie de detectare incipient` a defectelor
sistemelor cu ac]ionare electric`
Ioni]` D~ESCU*
Abstract: The paper presents a new predictive maintenance
technology devoted to the electric motors and their related
driven mechanisms. By using powerful microprocessors,
the complete monitoring covers the whole spectrum of
specific parameters. The timing evolution for these
parameters is related with the appearance of abnormal
operational regimes. The failures on both sides — the
electric motor and driven mechanism (pump, ventilator,
compressor unit, etc.) are detected. The proposed device
could be used for the electricity generating units, as well
as for power transformers - therefore for the electric
equipment with a steady power flow.
Key words: predictive maintenance, early fault detection,
electric drives
Descriptori: mentenan]` predictiv`, detec]ia defectelor, ac]ionare
electric`
Contribu]ii
Articolul prezint` o nou` tehnologie orientat` pe detec-
tarea precoce a defectelor sau a regimurilor anormale de
func]ionare. Ap`rut` ini]ial în domeniul militar, tehnologia
prezentat` în prezentului articol reprezint` o prim`
aplicare a acesteia în sectorul de activitate civil.
1. Elemente generale
Pe pia]a mondial` a sistemelor cu ac]ionare electric` î[i
face loc o nou` tehnologie destinat` detect`rii precoce a
defectelor, respectiv detec]ia defectelor bazat` pe model.
Noul concept a fost dezvoltat în Statele Unite la NASA [i
în industria de ap`rare. Transpunerea pentru utilizarea în
industria civil` a fost concretizat` în realizarea aparatului
MCM (Motor Condition Monitor) [i a variantelor sale.
Tehnologia MCM se poate aplica la urm`toarele sisteme:
a) sistem alc`tuit dintr-un motor electric [i o ma[in` de
for]` (compresor, pomp`, ventilator etc.);
b) generatoare electrice;
c) transformatoarele din re]eaua electric` de distribu]ie.
În vederea monitoriz`rii unui sistem mecanic, aparatul
MCM se conecteaz` permanent la bornele electromotoru-
lui de ac]ionare, la fel ca un wattmetru. În acest fel electro-
motorul este asimilat unui traductor a c`rui m`rime de
intrare este tensiunea de alimentare, iar ca m`rime de ie-
[ire este folosit curentul de alimentare. Curentul de ali-
mentare poart` informa]ii privind atât parametrii electrici,
cât [i parametrii mecanici ai sistemului motor - ma[in` de
lucru. Analizând aceste informa]ii [i evolu]ia lor în timp,
aparatul MCM ia decizii privind starea tehnic` a p`r]ilor
electrice [i mecanice ale sistemului examinat. Func]ie de
valorile m`surate [i de limitele impuse, MCM genereaz`
semnale de prealarm` [i de alarm`. Evolu]ia parametrilor
monitoriza]i poate fi pus` în eviden]` mult mai bine cu
ajutorul unui calculator pe care ruleaz` un software spe-
cializat, respectiv MCM-SCADA. La un singur calculator se
pot conecta unul sau mai multe aparate de tip MCM.
293
Defectele electrice care pot fi puse în eviden]` cu un astfel
de sistem sunt:
a) probleme pe re]eaua de alimentare (contact slab la
bornele electromotorului, închidere defectuoas` a
unei faze a contactorului etc.);
b) probleme electrice interne ale electromotorului (re-
zisten]` de izola]ie sc`zut`, deteriorarea izola]iei în-
tre tole, întreruperea barelor înf`[ur`rii rotorice a
motoarelor cu rotor în scurtcircuit etc.);
Defectele mecanice care pot fi puse în eviden]` sunt:
a) probleme ale electromotorului (întrefier neuniform,
ax curbat, joc în postament, etc.);
b) probleme ale sistemului mecanic ac]ionat (cuplaj
defect, nealinieri, defect al reductorului cu ro]i
din]ate etc.).
De asemenea, se poate identifica apari]ia fenomenului de
cavita]ie la pompe.
Schema principial` de func]ionare a aparatului MCM este
prezentat` în figura 1.
Fig. 1. Schema principial` de func]ionare a aparatului MCM
Ini]ial, pe durata a 5...10 zile, aparatul MCM „înva]`“ insta-
la]ia. În timpul acestei perioade, MCM determin` modelul
sistemului format din motorul electric de ac]ionare [i
ma[ina de lucru, precum [i parametrii acestora specifici
func]ion`rii în condi]ii normale. Ace[ti parametri (în num`r
de 22) sunt ulterior folosi]i pentru a estima semnalul de
ie[ire al sistemului. Semnalul de ie[ire real, m`surat, se
extrage din curentul de alimentare. Dac` semnalul de
ie[ire m`surat on line difer` de semnalul de ie[ire estimat,
atunci se genereaz` o alarm`. Defectele sunt identificate
func]ie de num`rul parametrilor g`si]i diferi]i, valorile
abaterilor, precum [i durata acestor abateri.
Panoul frontal al aparatului MCM este prezentat în figura
2. Pe acest panou frontal se afi[eaz` m`rimile electrice
m`surate (curen]i, tensiuni, puterea activ`, factorul de
putere, valoarea armonicilor de tensiune [i de curent pân`
la ordinul 13 [i factorul total de distorsiuni).
Tot pe panoul frontal sunt prev`zute un num`r de cinci diode
electrolumiscente, care indic`, respectiv, urm`toarele situa]ii:
a) ledul verde - nu exist` nici o problem`, parametrii
func]ionali ai sistemului sunt în limite normale;
b) ledul galben 1 - exist` probleme în circuitul de
alimentare;
c) ledul galben 2 - exist` probleme ale sarcinii
ac]ionate de motor;
 294 anul 55, nr. 8/2007

d) ledul portocaliu - exist` defecte care se dezvolt`;

sistemul motor - ma[in` de lucru trebuie examinat
atent cu proxima ocazie. Func]ionarea îndelungat`
în aceste condi]ii devine periculoas`;
e) ledul ro[u - apari]ia unui defect major este
iminent`, astfel încât sistemul trebuie oprit imediat.

Fig. 3. Varia]ia parametrilor specifici în cazul unei electropompe de

combustibil

În figura 3 se prezint` o situa]ie ap`rut` la o electropomp`

Fig. 2. Panoul frontal al aparatului MCM
Aparatul poate fi astfel setat, încât la aprinderea ledului
ro[u s` se comande un releu interior, ale c`rui contacte
pot fi utilizate la deconectarea electromotorului sau la
ac]ionarea unui semnal de avertizare sonor`.
de combustibil. Ulterior schimb`rii etan[`rii (3 iulie) au
ap`rut cre[teri alarmante ale parametrilor mecanici 9 [i
10, simultan cu aprinderea ledului de „probleme ale
sarcinii“. Analizându-se situa]ia, s-a descoperit o aliniere
necorespunz`toare între axul motorului [i al pompei. S-a
realizat o prim` încercare de aliniere empiric` a celor
dou` ma[ini [i indica]iile parametrilor 9 [i 10 au sc`zut
sub valoarea de 0,4 × 102. La data de 4 iulie s-a realizat
alinierea celor dou` axe folosind, de aceast` dat`, un in-
strument cu laser. Imediat, valorile parametrilor mecanici
9 [i 10 au revenit la zero.

Identificarea exact` a tipului de defect ap`rut, se face

utilizând mijloace de m`surare specifice, precum:
a) inspec]ii vizuale, eventual dup` demontarea par]ial`
a cuplei;
b) dispozitive de verificare a alinierii axului motorului
cu cel al ma[inii de for]`;
c) m`sur`tori geometrice executate cu ajutorul
micrometrului sau al comparatorului;
d) ohmmetre sau megohmmetre pentru m`surarea
rezisten]ei conductoarelor sau a rezisten]ei de
izola]ie;
e) camer` cu termoviziune pentru identificarea
punctelor fierbin]i etc. Fig. 4. Varia]ia parametrilor specifici în cazul servomotorului antenei
radar
Odat` identificat [i înl`turat defectul, orice apari]ie În figura 4 se arat` evolu]ia situa]iei ap`rute la un
ulterioar` a sa va determina apari]ia acelora[i indica]ii ale ansamblu electromotor - reductor utilizat pentru ac]iona-
MCM [i MCM - SCADA. rea unei antene radar. Dup` înlocuirea reductorului,
opera]ie care a durat circa dou` s`pt`mâni, situa]ia a
La un singur calculator pot fi conectate pân` la 255 de revenit la normal. De aceast` dat`, parametrii care au
aparate de tip MCM, cu ajutorul unei re]ele de tip RS 485 indicat defectul au fost: „stare motor 1“, „parametrul de
sau RS 422. Resursele software dedicate, de tip MCM- ajustare 1“ [i „parametrul de ajustare 2“. De asemenea, a
SCADA, cu care opereaz` calculatorul, permit identifica- ac]ionat [i ledul „probleme ale sarcinii“.
rea incipient` a defectelor, precum [i urm`rirea evolu]iei
În figura 5 se prezint` situa]ia unei electropompe de
acestora. Situa]ia este ilustrat` prin câteva exemple pre- fosfat. S-a constatat cre[terea treptat` a valorii parame-
zentate mai jos. În aceste grafice pe abscis` este repre- trilor mecanici 10 [i 12. S-a trecut la schimbarea lag`relor
zentat timpul, iar pe ordonat` este reprezentat` distribu]ia [i, dup` aceast` opera]iune, parametrii mecanici 10 [i 12,
spectral` de putere corespunz`toare parametrului res- precum [i parametrul „stare motor 1“ au crescut spec-
pectiv. taculos. În aceast` situa]ie s-au schimbat lag`rele [i
I. D`escu - O nou` tehnologie de detectare incipient` a defectelor sistemelor cu ac]ionare electric`
arborele [i situa]ia a revenit la normal. De asemenea s-a
aprins [i ledul „probleme ale sarcinii“, aflat pe panoul
frontal al aparatului MCM.
Fig. 5. Varia]ia parametrilor specifici în cazul electropompei de fosfat
Fig. 6. Varia]ia normal` a unor parametrii electrici
Fig. 7. Evolu]ia curentului de dezechilibru
295
Fig. 8. Evolu]ia factorului de distorsiuni armonice totale
În figura 6 se prezint` înregistr`rile pentru evolu]ia
normal` a unor parametri electrici (curent, tensiune,
putere, factor de putere). Cu ajutorul acestor informa]ii [i
folosind un software adecvat, aparatul MCM poate fi
folosit pentru realizarea, de exemplu, a balan]ei de
energie pentru grupul de electromotoare monitorizat.
În figura 7 se indic` evolu]ia curentului de dezechilibru. O
cre[tere anormal` a acestui curent poate s` indice o
sc`dere periculoas` a calit`]ii izola]iei conductoarelor.
În figura 8 se indic` evolu]ia factorului total de distorsiuni
armonice. O cre[tere brusc` a distorsiunilor armonice
poate s` indice o cre[tere periculoas` a pierderilor, ceea
ce conduce la reducerea duratei de via]` a ma[inii.
În prezent, în lume, exist` în exploatare un num`r de peste
3 000 de aparate tip MCM, iar rezultatele ob]inute cu
ajutorul acestora sunt foarte bune.
Referent:
Prof. dr. ing. Basarab GUZUN
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 296
Instabilit`]i de curgere la vaporizatoarele generatoarelor
de abur clasice
Ion BOLMA*
Abstract: The paper introduces a unique stability criterion
by which the demands for inhibition of static and dynamic
instabilities potentials of the steam generator evaporators
can be fulfilled. The imposed requirements are answered
by independent elements managed by the designer.
Although the paper emphasizes the influences of the
external operational factors (for instance the parameters of
the agent evaporator tube or the heat flux density) on the
instability potential specifically defined by the static
hydrodynamic characteristic and dynamic complex a*, their
utility for the stability control is considered inadequate.
These variables are not independent being either imposed
variables or resulted from other steam generator inner
processes so that they cannot be handled by the designers.
The paper establishes a single hydrodynamic criterion for
both static and dynamic instabilities. Based on local hydro-
dynamic resistance the criterion consists of two mathe-
matical inequality sets.
Key words: two phase flow instability, thermo-hydrody-
namics of the evaporators, hydrodynamic stability criterion
Descriptori: instabilitate la curgere bifazic`, termohidrodinamica
vaporizatoarelor, criteriu de stabilitate hidrodinamic`
Nota]ii
t temperatur`, °C
p presiune, Pa
h entalpie, kJ/kg
ρ densitate, kg/m3
q flux termic, kW/m2
m& debit, kg/s
G& flux masic, kg/(m2 . K)
w vitez`, m/s
α coeficient de transmitere a c`ldurii, kW/(m2 . K)
x titlul aburului, kg/kg
ζ coeficient de rezisten]` local`
λ coeficient de rezisten]` liniar` (frecare)
P perimetru, m
di diametrul interior al ]evii, m
z coordonata spa]ial`, m
τ coordonata temporal`, s
Indici:
i interior
e exterior
M metal
0 intrare
k zon`, preînc`lzire (k=1), vaporizare (k=2)
Contribu]ii
Articolul trateaz` un aspect important în siguran]a de
func]ionare a generatoarelor de abur, aceea a evit`rii ma-
nifest`rilor de instabilitate la curgere în vaporizatoare, fe-
nomene generatoare de incidente în exploatare [i de po-
sibile distrugeri ale ]evilor sistemului vaporizator.
* Dr. ing., ECOTECH PROIECT Bucure[ti
anul 55, nr. 8/2007
Contribu]iile autorului constau în:
a) introducerea unui criteriu unic de control a
instabilit`]ilor static` [i dinamic` constituit din dou`
condi]ii, ambele dependente de anumite elemente
constructive;
b) relevarea similitudinii influen]elor factorilor func]io-
nali externi asupra celor dou` forme de manifestare
a instabilit`]ii la curgere.
1. Problema stabilit`]ii circula]iei în vaporizatoarele
generatoarelor de abur clasice
La apari]ia unui factor perturbator semnificativ, sistemul
vaporizator intr` într-o stare în care parametrii se modific`
în timp. Starea în cauz` ar putea fi tranzitorie dac`
sistemul tinde spre un regim sta]ionar, acela[i cu cel ini]ial
sau spre unul nou, dup` cum perturba]ia a fost temporar`
sau permanent`. Dac`, îns`, în oricare din cele dou`
cazuri, sistemul intr` intr-o perpetu` modificare a unor
parametri – periodic`, cvasiperiodic` sau aleatorie – se
manifest` instabilitatea.
În rela]ie direct` cu generatoarele de abur clasice, princi-
palele forme de manifestare a instabilit`]ii se grupeaz` în:
a) instabilit`]i statice de tip aperiodic;
b) instabilit`]i dinamice de tip oscilatoriu (pulsa]ii ale
debitului).
Ambele sunt consecin]e ale prezen]ei în ]eava vaporiza-
toare a dou` medii cu caracteristici distincte – unul mono-
fazic (ap`), necompresibil, cel`lalt bifazic (ap`-abur),
compresibil. Pentru analiza unor astfel de forme este
suficient ca sistemul vaporizator s` fie redus la o ]eav`
vaporizatoare. Mai mult, pentru eliminarea fenomenelor
legate de circula]ia în paralel, fenomene ce apar la extin-
derea sistemului la panouri sau fascicole de ]evi, redu-
cerea este chiar necesar`.
2. Termohidrodinamica sta]ionar` a ]evii
vaporizatoare
În ]eava vaporizatoare, odat` cu formarea agentului bifazic,
structura curgerii sufer` evolu]ii pe m`sura cre[terii
componentei gazoase. Dezvoltarea formelor structurale de
curgere este intercondi]ionat` [i de dezvoltarea unor forme
specifice de transfer termic. O astfel de desf`[urare pro-
cesual` într-o ]eav` vertical` este prezentat` în figura 1 [1].
Intercondi]ionarea men]ionat` mai sus impune ca feno-
menele legate de ]eava vaporizatoare - curgerea (aspect
hidro) [i transmiterea c`ldurii împreun` cu mecanismul
vaporiz`rii (aspect termo) - s` fie tratate simultan (aspect
termohidrodinamic).
I. Bolma - Instabilit`]i de curgere la vaporizatoarele generatoarelor de abur clasice 297

nare sta]ionar – un alt punct de func]ionare sta]ionar nu

este posibil în vecin`tatea celui ini]ial. Aceast` instabilitate
se manifest` prin schimbarea brusc` [i aperiodic` a
debitului de agent prin ]eav` („flow excursion“) [i con-
stituie manifestarea labilit`]ii st`rii sta]ionare care are la
origine existen]a unui poten]ial de instabilitate.

Instrumentul matematic cu care este analizat` stabilitatea

static` este caracteristica hidrodinamic`, leg`tura
func]ional` între c`derea de presiune pe lungimea unei ]evi
[i debitul de agent care circul` prin aceasta [Δp = f (m& )]
pentru o anumit` înc`lzire total` Q& , în condi]iile unei anu-
mite distribu]ii a fluxului termic q [i ale unor parametri de
intrare bine defini]i.

Caracteristica hidrodinamic` se poate determina prin re-

zolvarea sistemului de ecua]ii (1) în condi]ii de sta]ionari-
tate, sistem care poate fi sintetizat [i înglobat într-o form`
generic` sub denumirea de ecua]ie a st`rii sta]ionare [3]:

M( f (z ))= {V , q( z )}⊗ I(C , G ) .

i 0 (2)

Ansamblul V0 = {m& , p0 , t0 } reprezint` factorii externi care

ac]ioneaz` asupra ]evii vaporizatoare fiind format din
vectorul parametrilor agentului termic la intrare
V0 = {m& , p0 , t0 } [i fluxul termic, q(z). I(C,G) reprezint` infra-
structura ]evii, respectiv ansamblul de date constructive C
Fig. 1. Formele de curgere [i zonele de transfer termic într-o ]eav`
vaporizatoare vertical` supus` unui flux termic constant [i uniform [1]
[i de date geometrice G ce definesc fizic ]eava vaporiza-
toare. Operatorul este expresia matematic` a proceselor
3. Ecua]iile fundamentale ale termohidrodinamicii termohidrodinamice care au loc în ]eava vaporizatoare,
vaporiz`rii bazat` pe sistemul de ecua]ii (1).
Procesele termohidrodinamice nesta]ionare din ]eava Pentru determinarea caracteristicii hidrodinamice este
vaporizare se pot baza, matematic, pe un sistem de
ecua]ii ce exprim` fundamente fizice. Pentru un element de necesar` rezolvarea ecua]iei st`rii sta]ionare în condi]iile
volum diferen]ial format dintr-un element de ]eav` de men]inerii neschimbate a tuturor m`rimilor de intrare, cu
lungime dz se aplic` legea de conservare a impulsului (a), excep]ia debitului de agent termic care baleiaz` un
de conservare a masei (b), de conservare a energiei (c) [i domeniu suficient de larg pentru a cuprinde eventualele
de conservare a c`ldurii la perete (d). De asemenea, se zone de relevare a labilit`]ii. În acest scop a fost
introduce ecua]ia de stare (e) [i ecua]ia de transfer a conceput` o aplica]ie informatic` specializat` (THTV_S)
c`ldurii în corela]ie cu mecanismele transmiterii c`ldurii (f). care a fost ulterior înglobat` într-o alta care genereaz`
caracteristica hidrodinamic` (CRHD) [3].
(a)
∂
(ρw) = − ∂ ρw 2 − ∂p − gρ sin γ − λ ρw 2
( )
∂τ ∂z ∂z 2d i Caracteristica hidrodinamic` este un atribut al regimului
∂ρ ∂ sta]ionar [i nu al ]evii vaporizatoare deoarece este
(b) = − (ρw )
∂τ ∂z dependent` de factorii externi V0 = {m& , p0 , t0 }. În figura 2
∂h ∂h ∂p ∂p qi Pi λ sunt prezentate câteva caracteristici hidrodinamice,
(c) ρw +ρ =w + + + ρw 2 ⋅ w (1)
∂z ∂τ ∂z ∂τ A 2d i ilustrând influen]a unuia din factorii externi - temperatura
apei la intrare - ob]inute cu CRHD. S-a admis ca variant`
∂t M
(d) CM − qe Pe + qi Pi = 0 de baz` un regim sta]ionar al unei ]evi vaporizatoare
∂τ având urm`toarele caracteristici constructive:
(e) ρ = ρ (h, p )
(f) qi = α ⋅ (t M − t ) I(C,G): d i = 0,03 m, L = 200 m, k = 0,0004 m, γ = 12,86°

4. Stabilitatea hidrodinamic` static` [i urm`torii factori func]ionali externi:

Conform [2] curgerea este considerat` static instabil`

dac` – presupunând abateri mici de la punctul de func]io- m& = 1,0 kg/s, p0 = 140 bar , t0 = 290°C , q = 67 kW/m 2 .
 298
Fig. 2. Influen]a temperaturii apei la intrare asupra formei caracteristicii
hidrodinamice
Caracteristica hidrodinamic` f`r` poten]ial de instabilitate este
acea caracteristic` la care nu exist` extreme relative, adic`
cea pentru care gradientul este pozitiv. Pentru siguran]`, se
poate introduce o limit` K1>0, care restric]ioneaz` derivata:
d
(Δp ) > K1. (3)
dz
Analizele efectuate [3] au ar`tat c` to]i factorii externi –
temperatura [i presiunea la intrare, valoarea [i distribu]ia
fluxului termic – influen]eaz` forma caracteristicii
hidrodinamice, deci [i poten]ialul de stabilitate. De[i pot,
astfel, contribui considerabil la un control al poten]ialului
de stabilitate, to]i ace[ti factori externi nu sunt indepen-
den]i din punctul de vedere al proiect`rii sistemului
vaporizator, ei fiind consecin]e ale unor procese sau ale
unor impuneri externe. Presiunea, de exemplu, este un
parametru de utilitate, iar fluxul termic [i distribu]ia lui sunt
rezultante ale procesului de ardere [i dezvoltare a c`ldurii.
Pentru controlul caracteristicii hidrodinamice proiectantul poate
face apel la un factor constructiv, independent: rezisten]a
local`. Se pot introduce rezisten]e locale suplimentare,
dimensionate corespunz`tor [i plasate convenabil, prin care s`
se corecteze caracteristica hidrodinamic` în sensul dorit.
În figura 3 sunt prezentate caracteristicile hidrodinamice în
condi]iile prezen]ei unor rezisten]e locale în zona de
preînc`lzire. Se poate eviden]ia efectul pozitiv, de stabilizare, pe
care îl aduc aceste rezisten]e locale plasate la intrare, efect cu
atât mai pregnant cu cât valoarea rezisten]ei locale este mai
mare.
Fig. 3. Influen]a valorii rezisten]ei locale plasate la intrarea în ]eava
vaporizatoare asupra caracteristicii hidrodinamice
anul 55, nr. 8/2007
Dac` acelea[i rezisten]e locale sunt plasate în zona de
ie[ire (zona de vaporizare), efectul este contrar: o înr`-
ut`]ire a caracteristicii, efect cu atât mai pronun]at cu cât
valoarea rezisten]ei locale este mai mare.
5. Stabilitatea hidrodinamic` dinamic`
La curgerea amestecului ap`–abur în ]evile vaporizatoare
pot ap`rea fenomene de instabilitate a curgerii manifesta-
te sub forma unor oscila]ii ale valorii diver[ilor parametri,
catalogate drept instabilit`]i dinamice. În [2] este
prezentat` o clasificare a curgerilor instabile, eviden]iindu-
se detalii de manifestare [i cauze probabile de apari]ie.
Din categoria instabilit`]ilor dinamice, la generatoarele de
abur clasice sunt pregnante (auto)oscila]iile de densitate,
care genereaz` fluctua]ii de debit (pulsa]ii). Referin]a [4]
men]ioneaz`, în acest sens, fenomenele de instabilitate
ap`rute la generatoare de abur cu circula]ie for]at` unic`
PK–38, iar [5] la un generator de abur cu circula]ie for]at`
de 1 290 t/h care func]ioneaz` cu p`cur`. În ambele
cazuri, fenomenele în cauz` – pulsa]ii cu perioade de
60 s ... 120 s – s-au înregistrat în zona inferioar` de
radia]ie, lungimea ]evii fiind de circa 200 m.
În analiza proceselor oscilatorii sunt esen]iale for]ele de
refacere a oscila]iilor (for]ele elastice). În cazul ]evii vapo-
rizatoare acestea sunt generate de prezen]a în aceea[i
]eav` a apei (mediu necompresibil) [i a amestecului
ap`–abur (mediu compresibil).
Pentru analiza fenomenelor de instabilitate dinamic` sub
forma de pulsa]ii ale debitului de agent termic s-a adoptat
un model fundamentat pe informa]ii provenind din
lucrarea [4], model care are la baz` existen]a a dou` zone
distincte sub aspectul fenomenelor de curgere [i transfer
de faz`: zona de preînc`lzire [i zona de vaporizare, dup`
cum se prezint` în figura 4.
Fig. 4. Modelul fizic de baz` pentru generarea pulsa]iilor într-o ]eav`
vaporizatoare
Modelul adoptat utilizeaz` în cele dou` zone func]ii
matematice ale densit`]ii total diferite, dup` cum urmeaz`:
a) func]ie liniar` în zona 1:
ρ1 ( h1 ) = ki ,1h1 , (4)
b) func]ie neliniar` în zona 2:
ρ 2 (h2 , x) = ki , 2 ⋅ (1 − e − nx ) ⋅ h2 . (5)
M`rimea este un coeficient dependent doar de presiune
printr-o func]ie neliniar` descresc`toare.
Ca rezultat al modific`rii fluxului termic, iau na[tere –
suplimentar – componente tranzitorii ale fluxului masic. În
por]iunea ce delimiteaz` zona de ap` de cea de emulsie
acestea sunt esen]ial distincte. Dar nu trebuie considerat
c` în mod automat rezultanta celor dou` fluxuri masice
este de natur` oscilatorie; pentru aceasta este necesar`
îndeplinirea anumitor condi]ii.
I. Bolma - Instabilit`]i de curgere la vaporizatoarele generatoarelor de abur clasice
În procesul de prelucrare matematic` a celor dou` fluxuri
masice tranzitorii, folosind transformata Laplace [i
aflându-ne în planul imagine, se ajunge la o expresie
imagine a fluxului masic rezultant G& , care con]ine la numi-
tor expresia s 2 + b* s + a* , unde s este corespondentul ima-
gine al lui τ. Conform [6], prezen]a la numitor a unei astfel
de expresii ar putea, la trecerea în planul real, s` conduc`
la o expresie care s` includ` un factor de periodicitate.
Condi]ia pentru existen]a func]iilor periodice este a* > 0 .
Dezvoltarea pentru a* este:
⎛ 1 − e − mx ⎞
β 2 w2 rg ⎜⎜1 − ⎟ − β1w1
⎝ mx ⎟⎠ . (6)
a* =
(2 − χ )(l2 rg − l1 )
M`rimea β este un complex definit de:
λk ⋅ wk ,
βk =
2 ⋅ di
unde m`rimea λk reprezint` coeficientul de rezisten]` linia-
r` echivalent al zonei k; echivalen]a se refer` la includerea
tuturor rezisten]elor, liniare [i locale, în valoarea λk:
λk = λl ,k +
di
(∑ ζ ).
lk
Dac` func]ia tranzitorie a fluxului masic este periodic`,
atunci condi]ia de inhibare a pulsa]iilor este ca perioada
lor s` tind` la infinit. Pornind de la aceasta, se poate ad-
mite c` dintre dou` sisteme vaporizatoare unde se mani-
fest` fenomene pulsatorii, un grad de stabilitate mai ridicat
îl are acela la care pulsa]iile au perioad` mai mare. Tot
astfel, se poate afirma c` un factor are efecte sta-
bilizatoare dac` la cre[terea lui perioada pulsa]iilor cre[te.
Analiza stabilit`]ii dinamice s-a efectuat prin prisma
influen]elor factorilor externi, aceea[i care au fost lua]i în
considerare la analiza stabilit`]ii statice. În cazul de fa]`
caracteristica de stabilitate o d` perioada pulsa]iilor. Ca
referin]`, s-a considerat func]ia tranzitorie a fluxului masic
generat pentru:
a) ]eav`: L=150 m, di=34 mm, de=44 mm;
b) agentul termic de la intrare: p=140 bar [i t=280°C;
c) înc`lzire: flux termic 70 kW/m2 , uniform pe toat`
lungimea L;
d) treapta de varia]ie a fluxului termic: 10% ( χ = 0,1) .
Analizele efectuate au relevat faptul c` influen]ele factorilor
externi asupra poten]ialului de instabilitate dinamic` sunt
similare cu influen]ele asupra poten]ialului de instabilitate
static`. Se exemplific` prin rezultatele ob]inute la ac]iunea
modific`rii temperaturii apei la intrare (figura 5).
Fig. 5. Influen]a subr`cirii asupra poten]ialului de instabilitate dinamic`
299
{i în acest caz, pe baza acelora[i considerente ce au fost
expuse la analiza stabilit`]ii statice, se face o analiz` a
influen]ei rezisten]elor externe asupra poten]ialului de
stabilitate dinamic`.
Variantele de analiz` au constat din considerarea unor
rezisten]e locale atât la intrare, cât [i la ie[ire. Rezisten]ele
locale plasate la intrarea agentului termic (zona de
preînc`lzire) m`resc perioada oscila]iilor având astfel un
efect stabilizator asupra sistemului (figura 6). Plasarea lor
la ie[ire (în zona de vaporizare) induce un efect invers, de
cre[tere a labilit`]ii. Este o concluzie deosebit de impor-
tant` în definirea unicit`]ii caracterului labil–stabil al
sistemului vaporizator.
(7)
Fig. 6. Influen]a rezisten]elor locale la intrare în ]eava vaporizatoare
6. Analiza stabilit`]ii curgerii din perspectiv` static`
[i dinamic`
(8) Folosind caracteristica hidrodinamic` s-a stabilit c` siste-
mul este labil static dac` derivata func]iei Δp = f (m& ) devi-
ne negativ` sau mai mic` decât o anume valoare pozitiv`.
Deoarece caracteristica hidrodinamic` presupune con-
stan]a factorilor externi {p0 , t0 , q(z )}, rezult` c` aceasta
caracterizeaz` regimul sta]ionar respectiv [i nu ]eava
vaporizatoare, în general. Unei ]evi vaporizatoare îi va
corespunde o mul]ime de caracteristici hidrodinamice,
dictat` de mul]imea {p0 , t0 , q(z )} , la rândul ei, acoperit`
de regimurile posibile la care func]ioneaz` generatorul de
abur. Modific`ri considerabile în raportul radia]ie/con-
vec]ie la modificarea sarcinii, r`mânând doar la unul din
factorii importan]i, fac ca m`rimile {p0 , t0 , q(z )} s` evolue-
ze ca func]ii neliniare, iar regimurile sta]ionare ale ]evii
vaporizatoare s` nu se conserve. Ca urmare, pe domeniul
de sarcini al generatorului de abur exist` o mul]ime de
caracteristici hidrodinamice distincte. Pentru a putea defini
generatorul de abur ca fiind stabil din punctul de vedere
al curgerii în vaporizator este necesar ca toate caracteris-
ticile hidrodinamice s` r`spund` acestei cerin]e. Proiec-
tantul poate interveni aici dimensionând [i plasând con-
venabil rezisten]e locale suplimentare, astfel încât toate
caracteristicile hidrodinamice s` îndeplineasc` condi]iile
pentru stabilitate static`.
O logic` similar` se poate aplica [i cu referire la
stabilitatea dinamic`. Condi]ia de a avea stabilitate
dinamic` este de a se inhiba pulsa]iile. Conform modelului
prezentat, aceasta presupune ca a* ≤ 0, unde a* are dez-
voltarea exprimat` prin rela]ia (6). Este o condi]ie care
trebuie îndeplinit` pentru toate regimurile la care
func]ioneaz` ]eava vaporizatoare când sarcina generato-
rului de abur parcurge toate regimurile nenominale. {i aici
au fost eviden]iate efectele pe care le au factorii externi
asupra perioadei pulsa]iilor, fiind posibil ca prin ace[tia s`
se ob]in` inhibarea dorit`. Este de remarcat c` ac]iunile
factorilor externi au acela[i efect asupra ambelor forme de
 300
manifestare a instabilit`]ii. Totu[i, nu se poate interveni
prin factorii externi deoarece, a[a cum s-a men]ionat mai
sus, ace[tia sunt stabili]i pe alte criterii. Aten]ia se îndreap-
t` din nou asupra rezisten]elor locale suplimentare.
Folosind rela]ia complexului a* [i condi]ionarea acestuia
de inhibare a pulsa]iilor, rezult`
β1w1 1 − e − m ( p )⋅ x
≥ B, cu B = 1 − , (9)
m(p )⋅ x
β 2 w2 rg
condi]ie ce trebuie asigurat` pe tot domeniul de sarcini
ale generatorului. Membrul stâng al rela]iei (9) trebuie s`
asigure îndeplinirea inegalit`]ii pentru cele mai deza-
vantajoase situa]ii marcate prin valorile titlului x [i ale
m`rimii m (adic` ale presiunii p) care maximizeaz` com-
plexul B. Elementele asupra c`rora se poate ac]iona,
constructiv, sunt β1 [i β2. Revenind la dezvoltarea β, rela-
]ia (7), un control al rezisten]elor locale în sensul cre[terii
stabilit`]ii dinamice înseamn` m`rirea β1 care poate fi
asociat` cu sc`derea β2, adic` cre[terea rezisten]elor
locale la intrare în ]eav` [i reducerea celor de la ie[ire.
Aceea[i cerin]` a fost necesar` [i pentru cre[terea
stabilit`]ii statice.
S-a ajuns la urm`toarea situa]ie: acela[i factor – rezisten]a
local` – ac]ioneaz` în acela[i sens atât pentru stabilitatea
static`, cât [i pentru stabilitatea dinamic`. Este o baz`
pentru introducerea unei modalit`]i unice de asigurare a
stabilit`]ii sistemului vaporizator.
Dat fiind un sistem vaporizator care are asociat o mul]ime
de caracteristici hidrodinamice [i o mul]ime de valori pen-
tru a*, stabilitatea la curgere a acestuia se poate asigura
dac` se structureaz` constructiv (un ansamblu de re-
zisten]e hidraulice la intrare [i unul la ie[ire) astfel încât
s` fie îndeplinite condi]iile:
∂ β 2 w2 rg
Δp ≥ K1 , K1 ≥ 0, ≤B
∂m& β1w1
pentru orice m& , x [i p din domeniul posibil.
Conceput astfel, criteriul de stabilitate ofer` libertate
elementelor de proces, permi]ând stabilirea lor pe criterii
diferite de cele legate de stabilitatea la curgere.
Concluzii
La vaporizatoarele generatoarelor de abur clasice, poten-
]ialele de stabilitate hidrodinamic`, static` [i dinamic`,
sunt atribute ale st`rii sta]ionare [i nu ale ]evii vaporiza-
toare. Se pot defini tot atâtea caracteristici hidrodinamice
[i complexe dinamice a* câte regimuri sta]ionare carac-
teristice sunt luate în considerare.
anul 55, nr. 8/2007
Analizele stabilit`]ii statice [i dinamice au pus în eviden]`
un factor constructiv, care ac]ioneaz` în acela[i sens asu-
pra celor dou` forme de stabilitate la curgere. Este vorba
de ansamblul rezisten]elor locale. O rezisten]` local` intro-
dus` la intrarea în ]eav`, plasat` pe zona de preînc`lzire a
apei, diminueaz` atât poten]ialul de instabilitate static`, cât
[i pe cel de instabilitate dinamic`. Acest fapt a permis
introducerea unui criteriu unic, aplicabil în general elimin`rii
poten]ialului de instabilitate, având dou` condi]ii, specifice
celor dou` forme de manifestare a instabilit`]ii (10).
.
M`rimile, ∂Δp/∂m [i a* sunt func]ii de ζ. Se poate admite
c` exist` o valoare ζ, plasat` convenabil, pentru care
ambele condi]ii din criteriul de stabilitate sunt îndeplinite.
Deoarece caracteristica hidrodinamic` [i complexul a*
sunt atribute ale st`rii sta]ionare, criteriul unic de stabilitate
trebuie îndeplinit pentru toate regimurile nenominale la
care func]ioneaz` generatorul de abur, ceea ce înseamn`
c` dimensionarea ζ trebuie f`cut` la acele regimuri de
func]ionare pentru care poten]ialele de instabilitate sunt
cele mai puternice.
Factorii externi. {p0 , t0 , q(z )} influen]eaz` considerabil
m`rimile ∂Δp/∂m [i a*, dar nu trebuie utiliza]i ca elemente
de control.
Bibliografie
[1] Collier G. J. – Convective Boiling and Condensation. McGraw Hill,
1972
[2] Ginoux J. J. (editat de): Two-Phase Flows and Heat Transfer with
Application to Nuclear Reactor Design Problems. Hemisphere
Publishing, 1978
(10)
[3] Bolma I. – Stabilitatea circula]iei în sistemele vaporizatoare la
regimuri tranzitorii ale generatoarelor de abur. Tez` de doctorat,
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti, 2006
[4] Leleev N. S. – Neustanovivsceesia dvijenie teplonositelia vî
obogrevaemîh trubah mocinîh parogheneratorov. Energhia,
Moscova, 1978
[5] Franke J. – Untersuchung der hydrodynamischen Stabilität von
Verdampferheizflächen mit Hilfe nichtlinearer Simulation.
Dissertation, Technische Hochschule Darmstadt, 1986
[6] Spiegel M. R. – Mathematical Handbook of Formulas and Tables.
McGraw-Hill, 1968
Referent:
Prof. dr. ing. Constantin NEAGA
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
C. Neaga - Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II) 301

Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii

gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II)
Constantin NEAGA1, Lauren]iu FLOAREA2

Abstract: The heat recovery systems, consisting on gas i“ – entalpia aburului saturat uscat din tambur, kJ/kg;
turbine units and heat recovery steam generators are ie’ , ie“ – entalpia apei la intrarea, respectiv la ie[irea din
found practically in any kind of plant designed for economizor, kJ/kg;
industrial chemical processes. The gas turbine units can m – multiplul de circula]ie al generatorului de abur La
operate in the cogeneration mode, but also in the Mont;
combined cycle mode. Considering the situation that the itb – entalpia apei \n tambur, cu care apa este preluat`
gas turbine units are operating in the cogeneration mode, de pompa de transvazare [i introdus` \n cel de-al
the amount of steam produced by the heat recovery steam doilea economizor, kJ/kg;
generator unit is used, generally, in the technological Ig(λg, tg) – entalpia gazelor de ardere la intrarea \n generatorul
processes, while in the combined cycle mode the power is recuperator, kJ/m3 ;
obtained by an electrical generator of a steam turbine. Ig(λg, teν) – entalpia gazelor de ardere la evacuarea din
generatorul recuperator, kJ/m3;
The HRSG generates steam by using the energy of the flue Ig(λg, tgsν) – entalpia gazelor de ardere \ntre economizor [i
gases evacuated from the gas turbine. However, some sistemul vaporizator, kJ/m3;
plants also have the capability of producing steam when Q23 – fluxul termic schimbat \n supra\nc`lzitor [i
the gas turbine is shut down. This is done using a separate vaporizator, kW;
forced-draft fan along with a burner to generate hot gases ϕ – coeficient de conservare a c`ldurii;
which are then used to generate steam. This is possible by Bg – debitul gazelor naturale arse \n camera de ardere
using a heat recovery steam generator with supplementary a turbinei cu gaze, m3/s;
firing, issue not discussed in this paper. cg – c`ldura specific` medie a gazelor de ardere,
kJ/(m3 . K);
Keywords: residual heat recovery, physical models used, Vg – volumul gazelor de ardere rezultate din arderea
thermal analysis unit`]ii de gaz natural, m3/m3.
M`rimile sunt exprimate pentru condi]ii fizice normale: 273,15
Descriptori: recuperarea c`ldurii reziduale, modele fizice K; 0,1013 MPa
utilizate, analize termice

Nota]ii: Contribu]ii
tg – temperatura gazelor de ardere la intrarea \n
generatorul de abur recuperator, °C; Ca [i \n prima parte a acestei lucr`ri [1], \n aceast` a doua
tg1,2,3,4 – temperaturi intermediare ale gazelor de ardere parte a articolului, autorii continu` analiza termodinamic`
\ntre diferite schimb`toare de c`ldur` ale a altor modele fizice capabile s` recupereze c`ldura rezi-
generatorului recuperator, °C; dual` a gazelor de ardere evacuate dintr-un ciclu cu turbi-
teν – temperatura de evacuare a gazelor de ardere din ne cu gaze. Mai mult, se face un pas \nainte, insist#ndu-
generatorul recuperator, °C; se asupra unor aspecte de detaliu, dar esen]iale \n opti-
t’e, t“e – temperatura de intrare, respectiv de ie[ire din mizarea tehnic` [i economic`, constructiv` [i func]ional`
economizor, °C;
ts – temperatura agentului rece la satura]ie, °C; a generatoarelor recuperatoare de c`ldur`; acestea pot fi
tn – temperatura nominal` ale aburului supra\nc`lzit, de ap` fierbinte, de abur saturat, de abur supra\nc`lzit
°C; pentru nevoi tehnologice sau pentru producerea de
Δts – ecart superior de temperatur` (pinch-point) fa]` de energie electric`, prin destinderea \ntr-o turbin` cu abur,
temperatura de satura]ie, °C; fapt ce duce la realizarea unui ciclu mixt gaze-abur. Un
Δti – ecart inferior de temperatur` fa]` de temperatura asemenea „mic detaliu“ \l reprezint` fundamentarea teore-
de satura]ie, °C; tic` a valorii diferen]ei de temperatur` a gazelor de ardere
Δtsap – ecart de temperatur` reprezent#nd diferen]a dintre [i a apei la satura]ie la ie[irea acesteia din economizorul
temperatura gazelor de ardere la intrarea \n de joas` presiune, schimb`torul de c`ldur` capabil s`
generatorul recuperator [i temperatura aburului
supra\nc`lzit corespunz`toare nivelului maxim de confere forma, m`rimea [i capacitatea de integrare \n sis-
presiune, °C; tem a \ntregului generator recuperator; este vorba despre
ECO – economizor; Δts, ecartul de \ngustare, de strangulare (pinch-point).
V – sistemul vaporizator; Apoi, analiza de caz care accept` drept parametru variabil
S – supra\nc`lzitor; tocmai Δts,ofer` date efective privind influen]a lui asupra
PC – pomp` de recirculare proprie generatoarelor La m`rimii suprafe]elor de schimb ale generatorului, asupra
Mont; \n`l]imii canalului ocupate de acestea, ca parte a inves-
PT – pomp` de transvazare (de cre[tere a nivelului de ti]iilor \n realizarea generatoarelor de abur recuperatoare,
presiune), la trecerea dintr-un tambur \n altul;
T – tambur; precum [i asupra debitelor de abur saturat [i de ap`
DS1 – debitul de abur saturat furnizat consumatorilor menajer` livrate de generator consumatorilor. Rezultatele
industriali corespunz`tor nivelului de joas` ob]inute ofer` premize pentru continuarea analizelor \n
presiune, kg/s; situa]ii mai complexe, cum ar fi cazul generatoarelor de
DS2 – debitul de abur saturat furnizat consumatorilor abur recuperatoare cu ardere suplimentar`, obiectivul
industriali corespunz`tor nivelului de \nalt` major al preocup`rilor noastre.
presiune, kg/s;
Dam – debitul de ap` cald` menajer`, kg/s; Nu lipsit` de importan]` este analiza raportului \ntre capa-
in – entalpia nominal` a aburului supra\nc`lzit, kJ/kg;
citatea caloric` a gazelor de ardere [i capacitatea caloric`
1 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti a debitului de ap` \n zona ECO1, analiz` care decide
2 Ing. drd., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti m`rimea p`r]ii de flux termic primar transferat agentului
 302
rece din ECO1 [i transferat circuitului secundar, montat \n
paralel cu circuitul primar.
Generatoarele recuperatoare reprezint` o component` im-
portant` a ciclului mixt gaze-abur. |n cazul ciclurilor com-
binate, randamentul ansamblului format din turbina cu ga-
ze [i din generatorul recuperator poate atinge 60% [i chiar
mai mult.
1. Dezvoltarea lucr`rii
1.1. No]iuni teoretice
Generatorul va recupera, de obicei, aproximativ dou`
treimi (uneori chiar mai mult) din debitul caloric evacuat
din turbina cu gaze, iar restul fiind pierdut prin co[ul
generatorului. |n final, 19% din combustibilul introdus este
transformat \n putere, prin intermediul turbinei cu abur, cu
pierderi de 1% \n turbin` [i 21% din energia combustibi-
lului este pierdut` la condensator. Puterea brut` com-
binat` a turbinei cu gaze [i a celei cu abur este egal` cu
55% [i chiar mai mult din energia combustibilului. Ele-
mentele auxiliare ale centralei consum`, la r#ndul lor, cir-
ca 2% din energia combustibilului introdus, conduc#nd la
un randament de 53...60% al centralei \n ciclu combinat
[6, 7, 16]. De aceea, principala justificare a utiliz`rii gene-
ratoarelor de abur recuperatoare ca elemente componen-
te ale centralelor energetice combinate const` \n avantajul
suprapunerii ciclului Brayton de func]ionare a turbinei cu
gaze, cu ciclul Rankine de func]ionare a turbinei cu abur,
ceea ce conduce la un randament termic global superior.
anul 55, nr. 8/2007
Figura 1 prezint` o serie de instala]ii de generatoare recu-
peratoare a c`ldurii gazelor de ardere provenite de la o
turbin` cu gaze, instala]ii care au rolul de a transforma
energia termic` a acestor gaze \n forme variate de energie
util` consumatorilor \n func]ie de natura proceselor pe
care ace[tia le realizeaz`: ap` fierbinte, necesar` \n spe-
cial \nc`lzirii individuale a locuin]elor, figura 1 a), abur sa-
turat, figura 1 b) [i nu \n ultimul r#nd abur supra\nc`lzit,
necesar desf`[ur`rii unor procese tehnologice deosebit
de complexe, dar [i la producerea simultan` a energiei
electrice [i termice, ultima dintre acestea \n sistem cen-
tralizat, figura 1 c).
Partea inferioar` a primei figuri const` \n reprezentarea \n
diagrama T-s a proceselor care au loc \n aceste instala]ii
de generatoare recuperatoare, fiind eviden]iat` [i influen]a
pompelor de transvazare, introduse \n scopul cre[terii
nivelului de presiune pentru fiecare instala]ie \n parte: figu-
ra din st#nga, reprezint` procesele dintr-un generator de
ap` fierbinte, iar cea din partea dreapt` procesele din ge-
neratoarele de abur saturat, respectiv de abur supra-
\nc`lzit.
|n figurile din partea inferioar` a figurii 1 diagramele T-s
eviden]iaz` fenomenele complexe care au loc \n cazul
generatoarelor recuperatoare f`r` ardere suplimentar`
care produc abur saturat [i abur supra\nc`lzit cu diverse
nivele de presiune. Astfel, \n figura 1 b) [i c), punctul B
reprezint` caracteristicile apei la ie[irea din primul econo-
mizor. Cu ajutorul formulei (15) s-a calculat temperatura
apei \n tambur T1 care este mai mare dec#t temperatura
apei la ie[irea din ECO1. Cre[terea presiunii cu ajutorul
pompei de transvazare PT1 este izentropa BC. etc.
C. Neaga - Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II)
Fig. 1. Sisteme de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere reziduale: a) generator de ap` fierbinte; b) generator recuperator de abur saturat; c)
generator recuperator de abur supra\nc`lzit; ECO – economizor; SV – sistem vaporizator; S – supra\nc`lzitor
Generatoarele recuperatoare de abur supra\nc`lzit prezin-
t` un interes deosebit prin prisma faptului c` aburul supra-
\nc`lzit produs \n urma recuper`rii c`ldurii fizice a gazelor
de ardere provenite de la turbina cu gaze este utilizat la
producerea simultan` a dou` forme de energie util`,
motiv pentru care va fi supus analizei \n cele ce urmeaz`.
|n cazul acestei prime analize, a fost studiat un model de
generator de abur recuperator echipat cu patru nivele de
presiune, consider#nd situa]ia conform c`reia avem patru
beneficiari ai produselor rezultate \n urma recuper`rii
acestui debit caloric, c`rora le sunt necesare, pentru
activit`]ile desf`[urate, patru nivele de presiune, \n func]ie
de natura activit`]ii prestate de ace[tia. De remarcat c`
modelele din figura 1 a) [i 1 c) pot oferi consumatorilor
agent termic (ap` cald`, respectiv abur saturat) cu
parametrii intermediari, a[a cum schema din figura 1 b)
ofer` abur saturat la toate cele patru presiuni alese;
sistemul posed` astfel o mare flexibilitate [i posibilit`]i de
a satisface cerin]e diverse ale mai multor consumatori.
Diagrama T-s (figura 1 b) [i c)) arat` [i efectul amestec`rii
agentului de lucru \n tambur, astfel (de exemplu),
T > (t − Δt ) + 273 , K etc.
1 s1 i
Fig. 2. Diagrama t-Q pentru cazul unui generator de abur supra\nc`lzit
recuperator echipat cu patru nivele de presiune
303
Dup` cum se poate observa, a fost adoptat` o form` con-
structiv` de generator de abur recuperator cu circula]ie
for]at` multipl` (La Mont) solu]ie indicat` pentru un sistem
care func]ioneaz` \n cascad` termodinamic`, av#nd
canalul gazelor de ardere vertical. Alegerea acestei solu]ii
de generator de abur a fost f`cut` pe baza unor avantaje
constructive, dup` cum urmeaz`: aceste instala]ii permit o
u[oar` reducere a ordinii suprafe]elor de schimb de
c`ldur`; \n anumite situa]ii, pe zone limitate, generatorul
se poate monta direct deasupra turbinei cu gaze, cu
evacuarea vertical` a gazelor de ardere direct \n interiorul
acestuia; co[ul este sus]inut la exterior de c`tre structura
generatorului, \n consecin]`, \n`l]imea [i costurile aferente
construc]iei fiind mai reduse [i, nu \n ultimul r#nd, acest
tip constructiv de generator prezint` facilitatea elimin`rii
unui element de ]eav` f`r` a „deranja“ alte ]evi.
Utilitatea recuper`rii c`ldurii este eviden]iat` prin dou` as-
pecte fundamentale: \n primul r#nd prin considerente eco-
logice (evacuarea gazelor de ardere \n atmosfer` la o
temperatur` cobor#t`, ceea ce elimin` poluarea termic` a
mediului \nconjur`tor) [i \n al doilea r#nd prin prisma ob-
]inerii unor economii financiare legate \n special de
economisirea unor debite de combustibili, prin integrarea
unor procese termice superioare, obiectiv primar al ana-
lizelor punctului de \ngustare „pinch-point“, dezvoltate \n
cele ce urmeaz`.
1.2. Aspecte generale ale tehnologiei punctului
de \ngustare (pinch-point)
Tehnologia de tip „pinch“ a fost introdus` de c`tre Linn-
hoff [i Vredveld [15] pentru a reprezenta un nou set de
metode bazate pe cuno[tin]e de termodinamic` menite a
garanta nivele energetice minime \n proiectarea re]elelor
de schimb`toare de c`ldur`. |n ultimii 20 de ani acest
concept s-a transformat \ntr-o dezvoltare neconven]ional`
\n procesele de proiectare [i de conservare a energiei.
Termenul „analize de tip pinch“ este adeseori utilizat pen-
tru a reprezenta aplicarea metodelor [i algoritmilor \n stu-
diul proceselor industriale. Dezvoltarea unor programe
software riguroase cum ar fi Pinch Express, Super Target
sau Aspen Pinch [15] s-a dovedit a fi extrem de util` \n
cazul analizelor de tip „pinch“ ale proceselor industriale
complexe, at#t prin viteza de lucru, c#t [i prin eficien]a lor
ridicat`.
 304
1.2.1. Bazele analizelor de tip „pinch-point“
Tehnologia de tip „pinch“ prezint` o metod` simpl` pentru
analizarea sistematic` a proceselor chimice [i a siste-
melor de echipamente \nconjur`toare cu ajutorul primelor
dou` principii ale termodinamicii. Primul principiu al ter-
modinamicii ne ofer` ecua]ia energiei pentru determinarea
varia]iei de entalpie a celor doi curen]i de fluide care
str`bat un schimb`tor de c`ldur`. Principiul al doilea al
termodinamicii va dicta sensul fluxului termic (de la agen-
tul cu temperatura ridicat` c`tre agentul cu temperatura
cobor#t`). Acest lucru va conduce, \n mod evident, la
cazul \n care nu va avea loc „\ncruci[area“ profilelor de
temperatur` ale celor doi agen]i de lucru care str`bat
schimb`torul de c`ldur`. |ntr-un astfel de echipament, nici
un agent cald nu poate fi r`cit sub temperatura de intrare
\n schimb`tor a agentului rece, dup` cum nici un agent de
lucru rece nu poate fi \nc`lzit peste temperatura de intrare
\n schimb`tor a agentului termic cald. |n practic`, curentul
fierbinte poate fi r`cit p#n` la o temperatur` definit` drept
„temperatura de apropiere (approach-temperature)“ de
temperatura metalului schimb`torului.
1.2.2. Obiectivele analizelor de tip „pinch-point“
Acest tip de analize sunt utilizate pentru identificarea cos-
turilor energetice, precum [i a costurilor de investi]ii ale
re]elelor de schimb`toare de c`ldur` ale unui proces [i
pentru recunoa[terea punctului de „\ngustare“. Procedura,
\n primul r#nd, \nainte de efectuarea etapei de proiectare,
va prezice cerin]ele minime ale energiei externe, suprafa]a
re]elei [i respectiv num`rul de unit`]i pentru un proces dat
\n punctul de \ngustare. Apoi, va fi realizat un proiect de
re]ea de schimb`tor de c`ldur` care va satisface aceste
scopuri. |n final, re]eaua va fi optimizat` prin compararea
costului energiei, respectiv al costului de investi]ii al re]elei,
astfel \nc#t cheltuielile anuale totale s` fie minime. Rezult`
c`, primul obiectiv al analizei punctului de \ngustare este
acela de a ob]ine economii financiare prin integrarea unor
procese termice superioare (maximizarea recuper`rii
c`ldurii [i reducerea costurilor echipamentelor).
1.2.3. Influen]a ecarturilor de temperatur` de tip
„pinch“ respectiv „approach“ \n proiectarea
generatoarelor de abur recuperatoare
|ntr-un generator de abur recuperator obi[nuit, profilele de
temperatur` pe partea de gaze [i pe partea de agent
termic rece sunt dictate de valorile de proiectare ale
ecarturilor de temperatur` de tip „pinch-point“ respectiv
„approach-point“. Figura 3 prezint` profilele de tempera-
tur` pe partea de gaze [i pe partea de agent de lucru \ntr-
un generator de abur recuperator simplu, echipat cu un
singur nivel de presiune, format din suprafe]e de eco-
nomizor, sistem vaporizator [i de supra\nc`lzitor.
anul 55, nr. 8/2007
Fig. 3. Reprezentarea ecarturilor de temperaturi de tip „pinch-point“ [i
„approach-point“
Alegerea \n mod arbitrar a temperaturii de evacuare a
gazelor de ardere sau a punctelor de „pinch“, respectiv
„approach-point“ pentru determinarea cantit`]ii de abur
produse poate fi gre[it` [i poate cauza fenomenul de
„\ncruci[are“ a temperaturilor.
De exemplu, se poate considera c` debitul de gaze, tem-
peratura de intrare a gazelor de ardere \n generatorul de
abur recuperator, temperatura nominal` a aburului [i tem-
peratura apei de alimentare sunt cunoscute, \n cazul con-
cret conform proiectului. Consider#nd o pierdere de pre-
siune foarte redus` \n supra\nc`lzitor, atunci presiunea din
tambur precum [i temperatura aburului saturat pot fi ob-
]inute direct din tabelele care con]in parametrii apei [i
aburului. Ecartul de temperatur` de tip „pinch-point“ [i cel
de tip „economiser approach point“ sunt fixate conform
proiectului. (Pentru cazul \n care aceste ecarturi de tempe-
raturi [i debitul de abur nu au valori corespunz`toare pro-
iect`rii, trebuie efectuat` o estimare a randamentului ge-
neratorului de abur recuperator utiliz#nd proceduri ite-
rative).
Δt = t − t , (1)
s g2 s
unde tg2 reprezint` temperatura gazelor de ardere la finele
sistemului vaporizator \n sensul curgerii gazelor de ardere,
iar ts reprezint` temperatura la satura]ie corespunz`toare
presiunii alese. Rela]ia de mai sus mai poate fi scris` [i
sub forma:
t = t + Δt .
g2 s s
De asemenea, din figura 3 rezult` c`:
t " = t − Δt , (2)
e s i
unde te“ reprezint` temperatura maxim` de pre\nc`lzire a
apei \n economizor, °C; Δts, Δti - ecarturile „pinch-point“,
respectiv „approach-point“, °C.
Fluxul termic absorbit de sistemul vaporizator [i supra-
\nc`lzitor este dat de rela]ia urm`toare:
Q12 = ϕB V (λ )c (t − t ) = D (i − i ) , kW, (3)
g g g g g g2 a n tb
unde entalpia apei \n tambur rezult` dintr-un bilan] termic
C. Neaga - Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II)
scris \n jurul tamburului (a se vedea rela]ia (15))
i" + (m − 1)i '
i = e , kJ/kg,
tb m
m fiind multiplul de recirculare a apei \n sistemul va-
porizator al generatorului cu circula]ie for]at` multipl` La
Mont (m=5...7); evident i“e < itb < i’. Pentru itb av#nd ps se
g`se[te din tabele temperatura apei \n tambur, ttb.
Din aceast` prim` ecua]ie, poate fi determinat fluxul ter-
mic [i apoi debitul de agent rece. Pierderile de c`ldur` au
fost neglijate.
Dac` vom lua \n considerare doar fluxul termic schimbat
\n supra\nc`lzitor, va rezulta:
Q1 = ϕB V (λ )c (t − t ) = D (i − i ) , kJ/kg, (4)
g g g g g g1 a n
unde i“ reprezint` entalpia aburului saturat uscat, kJ/kg.
Din moment ce termenul din partea dreapt` al ecua]iei (4)
este cunoscut, iar Q1 este de asemenea cunoscut, atunci
singura necunoscut` a problemei de rezolvat este tempe-
ratura gazelor de ardere la ie[irea din supra\nc`lzitor tg1,
care poate fi determinat`. Din moment ce Q12 este cunos-
cut` din prima ecua]ie, atunci, evident, Q2 – fluxul termic
absorbit de c`tre sistemul vaporizator va reprezenta
diferen]a dintre Q12 [i Q1.
Efectu#nd un bilan] energetic asupra economizorului, se
va ob]ine:
Q3 = ϕB V (λ )c (t − t ) = D (i" − i ' ) = D c (t " − t ' ), kW . (5)
g g g g g 2 ev a e e a a e e
Necunoscuta acestui bilan] este temperatura de evacuare
a gazelor de ardere care poate fi determinat`. |n acest
mod, pot fi determinate toate temperaturile pe partea
agentului cald [i pe partea agentului rece.
Temperatura de evacuare a gazelor de ardere, precum [i
debitul de agent rece nu pot fi impuse \n mod arbitrar \ntr-
un generator de abur recuperator. Este necesar` a fi
efectuat` o analiz` similar` celei prezentate mai sus. O
alegere \n mod arbitrar a temperaturii de evacuare sau a
ecartului de tip „pinch-point“ poate conduce la situa]ia
nedorit` de „\ncruci[are a temperaturilor“.
Fluxul termic total transferat este dat de rela]ia:
Q13 = ϕB V (λ )c (t − t ) = D (i − i ) = Q = const. (6)
g g g g g ev a n e d Δt
\mp`r]ind ecua]iile (3) [i (6) va rezulta:
t −t
g g 2 in − itb
= = K,
t −t ' considerente de ciclu cu turbine cu abur sau de evitare a
g ev in − ie
unde K reprezint` o func]ie care ]ine seama de proprie-
t`]ile termodinamice ale apei [i aburului [i este admis`
constant` pentru condi]ii de presiune [i temperatur` date
ale apei [i aburului. |n urma prelucr`rii succesive a expre-
siei (7), va rezulta:
305
t (i − i ' ) + t (i − i )
g tb e ev n tb
t = . (8)
g2
i − i'
(3’) n e
Expresia (8) reprezint` o rela]ie de dependen]` \ntre tem-
peratura gazelor de ardere \ntre economizor [i sistemul
vaporizator [i temperatura gazelor de ardere la intrarea,
respectiv la evacuarea din generatorul de abur
recuperator.
Dependen]ele precedente pot fi suficient de bine ilustrate
analiz#nd detaliul A din figura 3. Deoarece economizorul
este f`r` fierbere (tehnologia „approach-point“ Δti), apa
care iese din economizor [i se amestec` cu apa din
tambur, duce la un amestec cu entalpia itb, punctul c din
detaliu; deci, segmentul ab = Δt ; segmentul bc = i ' − i .
i tb
Din tambur, apa intr` \n sistemul vaporizator al generato-
rului La Mont cu entalpia itb. Rezult` c`, prima parte a
acestuia joac` rol de economizor, evolu]ia temperaturii
apei \n aceast` zon` a sistemului vaporizator fiind linia \n-
clinat` cd. Deoarece eroarea este \n limite admise, practic
nu se recurge la calculul zonei de economizor a sistemu-
lui vaporizator; suprafa]a lui se calculeaz` pentru diferen-
]ele de temperaturi la capete Δt = t − t ; Δt = t − t .
M g1 s m g 2 s
De asemenea, ipoteza esen]ial` admis` \n desf`[urarea
lucr`rii – fa]` de al]i autori – const` \n dorin]a absorb]iei,
cu ajutorului agentului rece, a disponibilului practic total al
con]inutului de c`ldur` al debitului de gaze evacuate de
turbina cu gaze [i care trece apoi prin canalele de gaze ale
generatorului recuperator; \n aceste condi]ii teν = const. Se
poate scrie:
Q = Q13 = ϕB V (λ )c (t − t ) = D (i − i ) = const. (9)
d g g g g g ev n n e
Pentru ca debitul nominal Dn din (9) s` fie egal cu Da din
(5) sau (4) se pot alege, convenabil pn, tn [i, implicit in
(trebuie \ns` ]inut seama [i de nevoile consumatorului).
Dac` nu se reu[e[te, (din (5) se constat` c` Da este fix -
tg2, teν, t’e, t“e - fiind date), atunci \n paralel cu
economizorul se prevede \n canalul de gaze din zon` un
circuit secundar, \n paralel [i independent de restul
generatorului recuperator, care produce, de exemplu, ap`
cald` menajer`.
Dimensionarea economizorului (figura 3) se face pentru
diferen]ele de temperaturi la capete egale cu
=t − t ' ; Δt = t − t " = Δt + Δt .
M ev e m g2 e s i
Valorile efective ale acestor temperaturi, fie impuse(teν ,
tg2 - dac` s-a impus presiunea s-a impus ts; apoi s-a
impus Δts, pinch-point, t“i = ts - Δti), fie alese din
(7)
condens`rii vaporilor de ap` \n economizor – este cazul
t’e - arat` c` evolu]iile acestor temperaturi \n func]ie de Q,
citite de la dreapta spre st#nga, sunt convergente; adic`
\n zona economizorului gazele de ardere se r`cesc mai
pu]in [i agentul rece, apa se \nc`lze[te mai mult, cauza
constituind-o raportul capacit`]ilor calorice (echivalen]i \n
ap`) ale celor doi agen]i termici Wa < Wg, unde:
 306
W = D c ;W = ϕB V (λ )c , kW / s,
a a a g g g g g (10)
sau unghiurile α > γ, identic` cu D < ϕB V (λ )c / c .
a g g g g a
Analiza dependen]ei \ntre Wa [i Wg, sau \ntre unghiurile α
[i γ ofer` posibilitatea optimiz`rii, a realiz`rii [i a func-
]ion`rii economizorului [i ale \ntregului generator.
2. Studiu de caz
Dup` cum a fost men]ionat anterior, calculul de proiectare
al generatoarelor recuperatoare a c`ldurii reziduale a
gazelor de ardere nu se deosebe[te mult de calculul
generatoarelor de abur conven]ionale. Dup` cum a fost
precizat \n prima parte a lucr`rii, \n abordarea f`cut` de
autori s-a pornit de la ipoteza debitului caloric al gazelor
de ardere provenit de la turbina cu gaze constant, limitele
acestuia fiind constituite de temperatura gazelor de ardere
la intrarea, respectiv la ie[irea din generatorul recuperator.
Pentru o mai bun` \n]elegere a fenomenelor care au loc
\n astfel de instala]ii, s-au efectuat o serie de calcule
pentru cazul concret al unui generator de abur saturat,
echipat cu dou` nivele de presiune, al c`rui model fizic,
precum [i diagrama corespunz`toare t-Q sunt prezentate
\n figura 4.
Fig. 4. Modelul fizic al generatorului de abur saturat cu dou` nivele de
presiune [i diagrama t-Q
Aceste tipuri de generatoare de abur prezint`, la r#ndul
lor, o serie de probleme \n ceea ce prive[te \n special
calculul de proiectare a economizorului de joas` presiune,
ultimul schimb`tor de c`ldur` din canalul gazelor de
ardere \nainte de evacuare a acestora; aceste probleme
apar datorit` faptului c`, spre deosebire de economi-
zoarele care echipeaz` instala]iile de generatoare de abur
clasice, echivalentul \n ap` al gazelor de ardere la aceste
generatoare este mai mare dec#t cel al apei, lucru
conform c`ruia gazele de ardere se r`cesc mai pu]in fa]`
de apa care str`bate ]evile economizorului, care se
\nc`lze[te mai mult.
Dup` cum se poate observa \n figura 4, economizorul de
joas` presiune, adic` primul schimb`tor de c`ldur` pe
partea agentului de lucru este alimentat cu un debit de
ap` Da; conform modelului fizic adoptat \n cadrul acestei
abord`ri, o parte a acestuia va fi livrat sub form` de ap`
cald` menajer` unui consumator termic care poate
solicita un astfel de tip de agent termic, \n timp ce restul
este destinat aliment`rii succesive a celorlalte trei schim-
b`toare de c`ldur` care compun instala]ia de generator
anul 55, nr. 8/2007
de abur recuperator. O astfel de divizare a p`r]ii finale a
canalului generatorului de abur recuperator s-a f`cut \n
baza analizei termice a fluxurilor de agent termic cald [i
rece, ar`tat` anterior. Calculul debitului de agent de lucru
care alimenteaz` economizorul de joas` presiune se va
face \n urma efectu`rii unui bilan] termic scris \n jurul
acestuia, dup` cum urmeaz`:
ϕB [ I (λ ; t ) − I (λ ; t )] = D (i − i ) + Q , kW,(11)
g g g g3 g g ev a e1 e1 am
unde debitul de ap` cald` menajer` (circuit separat cu
ap` cu al]i indicatori de calitate) Qam = DamΔi; Δi - cre[-
terea entalpiei apei calde menajere \n SCam , kJ/kg.
Din figura 4 se poate observa c`:
D = D + D , kg / s , (12)
a s1 s2
unde Ds1, Ds2 reprezint` debitele de abur saturat produse
[i apoi livrate consumatorilor, iar Dam reprezint` debitul de
ap` cald` menajer`. Pentru determinarea debitului de
abur saturat de \nalt` presiune se va efectua un bilan]
termic scris \n jurul celui de-al doilea sistem vaporizator,
dup` cum urmeaz`:
ϕB [ I (λ ; t ) − I (λ ; t )] = D (i − i ), (13)
g g g g g g g1 s 2 2 e2
iar pentru determinarea debitului de abur saturat de joas`
presiune se va scrie un bilan] termic \n jurul celui de-al
doilea economizor [i al primului sistem vaporizator. Astfel,
ϕB [ I (λ ; t ) − I (λ ; t )] = D i" + D i" −
g g g g1 g g g3 s 2 e2 s1 1
(14)
− ( D + D )i" .
s1 s 2 e1
Dup` cum se poate observa \n figura 4 din tamburul de
joas` presiune apa este preluat` cu ajutorul unei pompe
de transvazare, presiunea ei cresc#nd corespunz`tor celui
de-al doilea nivel de presiune. Pentru determinarea tem-
peraturii apei la intrarea \n economizorul de \nalt` pre-
siune, \ns`, este necesar` determinarea entalpiei apei \n
tamburul de joas` presiune al generatorului recuperator.
Expresia sa este ob]inut` \n urma efectu`rii unui bilan]
termic scris \n jurul tamburului de joas` presiune:
( D + D )i" + (m − 1) D i '
i = s1 s 2 e1 s1 sv1 . (15)
tb mD + D
s1 s2
Conform celor de mai sus, o dat` determinat` entalpia
apei \n tamburul de joas` presiune \n acest moment to]i
parametrii, at#t pe partea agentului cald, dar [i pe partea
agentului de lucru sunt cunoscu]i. Pentru determinarea
temperaturii intermediare a gazelor de ardere \ntre primul
sistem vaporizator [i cel de-al doilea economizor se va
scrie un bilan] termic \n jurul economizorului de \nalt`
presiune. Va rezulta:
ϕB [ I (λ ; t ) − I (λ ; t )] = D (i − i ), (16)
g g g g1 g g g2 s 2 e2 e2
’ = i (efectul pompei de transvazare PT1 este
unde ie2 tb
neglijabil).
C. Neaga - Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II) 307

Ultimele [ase rela]ii, \n ordinea efectu`rii calculelor repre- (suprafe]e de schimb de c`ldur`, respectiv \n`l]imile ocu-
zint` particularitatea special` \n ceea ce prive[te calculul pate de acestea \n canalul convectiv), precum [i asupra
de proiectare al acestor tipuri de generatoare de abur celor func]ionale (cele dou` debite de abur saturat,
recuperatoare speciale. Dup` efectuarea acestor calcule, respectiv debitul de ap` cald` menajer`).
\n ordinea \n care au fost prezentate, se va intra \n partea
clasic` de calcul termic al unui generator de abur, care De la bun \nceput se va preciza faptul c`, aceste calcule
debuteaz` cu determinarea fluxurilor termice transferate \n au fost efectuate pentru regimul stabilizat, constant de
fiecare schimb`tor de c`ldur` \n parte [i la calculul supra- func]ionare a generatorului recuperator pe partea agen-
fe]elor fiec`rui schimb`tor de c`ldur`, precum [i a \n`l]i- tului de lucru; \n viitor va fi efectuat` [i o analiz` care va
milor ocupate de acestea \n canalul convectiv. Se face reflecta comportamentul (varia]ia) elementelor func]ionale
men]iunea c`, datorit` nivelului termic relativ sc`zut pe mai sus men]ionate la func]ionarea generatorului \n regim
partea agentului termic cald, \n spe]` gazele de ardere, tranzitoriu (regim \n care temperatura gazelor de ardere la
generatorul de abur recuperator poate fi privit la scar` ma- evacuarea din generator va fi considerat` constant`, pe
re ca un canal convectiv al unui generator de abur clasic. c#nd temperatura gazelor de ardere la intrarea \n acesta
va fi considerat` o variabil` independent`, varia]ie impus`
Studiul de caz prezint` ca aplica]ii practice ale elemen- de regimul de func]ionare a ciclului de turbin` cu gaze).
telor de calcul mai sus men]ionate, dou` generatoare de
abur recuperatoare, care vor furniza consumatorilor indus- 3. Reprezent`ri grafice [i interpretarea acestora
triali abur saturat dup` cum urmeaz`: primul generator va
furniza abur saturat corespunz`tor nivelelor de presiune |n cele ce urmeaz` vor fi prezentate rezultatele calculelor
de 0.6 respectiv 2 MPa, iar cel de-al doilea, corespunz`tor efectuate \n cadrul studiului de caz, precum [i reprezen-
nivelelor de presiune de 4 respectiv 8 MPa. Scopul aces- t`rile grafice care eviden]iaz` influen]ele ecarturilor de
tui studiu de caz \l constituie determinarea influen]elor temperatur` de tip „pinch-point“ asupra elementelor func-
ecarturilor de temperatur` de tip „pinch-point“ asupra ele- ]ionale [i constructive ale instala]iilor de generator de abur
mentelor constructive ale generatoarelor recuperatoare saturat recuperator ale c`ldurii gazelor de ardere reziduale.
Tabelul 1
Rezultatele constructive pentru cuplul de presiuni 0,6 [i 2 MPa
Δ t s, oC Fe1, m2 he1 Fv1, m2 hv1, m Fe2, m2 he2, m Fv2, m2 hv2 Σ F, m2 Σ h, m
10 8 560 10,6 2 920 3,55 3 481 4,22 9 375 11,5 24 336 29,856
20 7 908 9,79 1 860 2,21 2 370 2,88 7 449 9,12 19 586 24,002
30 7 546 9,31 1 454 1,73 1 770 2,11 6 323 7,78 17 093 20,928
Tabelul 2
Debitele [i presiunile pentru 0,6 [i 2 MPa
Δ t s, oC Ds1, kg/s Ds2, kg/s Dam, kg/s
10 2,136 35,851 10,263
20 2,21 34,591 18,143
30 2,373 33,331 25,437
Tabelul 3
Rezultatele constructive pentru 4 [i 8 MPa
Δ t s, oC Fe1, m2 he1, m Fv1, m2 hv1, m Fe2, m2 he2, m Fv2, m2 hv2 Σ F, m2 Σ h ,m
10 18 972 23,4 2 499 3,07 3 295 4,03 8 520,3 10,5 33 286 41
20 16 295 20,2 1 669 2,02 2 148 2,59 6 575,3 8,07 26 686 32,84
30 14 745 18,2 1 322 1,54 1 548 1,82 5 438,4 6,72 23 053,2 28,32
Tabelul 4
Debitele pentru 4 [i 8 MPa
Δ t s, oC Ds1, kg/s Ds2, kg/s Dam, kg/s
10 1,96 33,025 16,3
20 2,21 31,354 20,76
30 2,45 29,69 25,26

Fig. 5. Influen]a ecartului superior de temperatur` asupra elementelor func]ionale [i constructive ale generatoarelor de abur saturat recuperatoare
pentru 0,6...2 MPa
 308
Fig. 6. Influen]a ecartului superior de temperatur` asupra elementelor func]ionale [i constructive ale generatoarelor de abur saturat recuperatoare
pentru 4 [i 8 MPa
Din analiza graficelor (figura 4 [i figura 5) se constat` c`
suprafe]ele schimb`toarelor de c`ldur` ale generatorului
de abur recuperator [i implicit \n`l]imile canalului \n care
acestea sunt montate, scad c#nd ecartul superior Δts
(pinch-point) cre[te; se explic` prin aceea c` diferen]a
medie logaritmic` de temperatur` cre[te c#nd Δts cre[te.
Din acest unghi de vedere rezult` c`, dac` Δts este mai
mare, cu at#t mai bine, \ntruc#t investi]iile scad. Dar
debitele de abur saturat [i ap` menajer`, variaz`, de
asemenea c#nd Δts cre[te: Ds2 scade, iar Ds1 [i Dam
cresc pentru ambele perechi de presiuni analizate.
Rezult` c` fixarea punctului de func]ionare (valoarea Δts),
care devine parametru dat, fix pentru proiectant este dat`
de consumator. Generatorul de abur recuperator se
proiecteaz` pentru un Δts dat [i dac` dolean]ele consu-
matorului se schimb` \n timp, se recurge la un calcul
termic de verificare, g`sindu-se astfel \n ce grad se pot
satisface noile cerin]e ale consumatorului.
Conform rezultatelor celor dou` exemple numerice din
cadrul acestui studiu de caz, se poate remarca faptul c`
economizorul de joas` presiune [i Fν2 pentru cuplul de
presiuni 0,6...2 MPa prezint` cele mai ridicate valori \n
ceea ce prive[te suprafa]a de schimb de c`ldur` precum
[i cea mai mare \n`l]ime ocupat` \n canalul de schimb de
c`ldur` convectiv. Pe viitor se are \n vedere efectuarea
unui studiu complex \n ceea ce prive[te regimul
economizoarelor de joas` presiune ale generatoarelor de
abur recuperatoare, aceste schimb`toare fiind alimentate
cu \ntreg debitul de agent de lucru rece care va str`bate
\ntregul circuit termic al acestor sisteme.
Concluzii
a) |ntreaga lucrare porne[te de la ipoteza recuper`rii
unui debit maxim de c`ldur` disponibil` de la
turbina cu gaze (at#t temperatura de intrare a
agentului termic cald \n recuperator, c#t [i
temperatura cu care gazele de ardere sunt
evacuate din acesta sunt cunoscute [i constante).
b) A fost determinat` o rela]ie de dependen]` \ntre
temperatura gazelor de ardere \ntre economizorul
de joas` presiune [i sistemul vaporizator [i
temperatura gazelor de ardere la intrarea, respectiv
la evacuarea din generatorul de abur recuperator.
c) Temperaturile \ntre suprafe]ele de economizor [i
sistem vaporizator au fost determinate cu ajutorul
ecarturilor de temperatur` superior [i inferior.
d) Lucrarea prezint` o metodologie exact` de calcul al
elementelor func]ionale ale generatoarelor de abur
saturat. Astfel, au fost efectuate bilan]uri termice
av#nd drept scop determinarea debitelor de agent
rece care str`bat suprafe]ele schimb`toare de
anul 55, nr. 8/2007
c`ldur` ale acestor tipuri de generatoare de abur
speciale, precum [i pentru determinarea unei rela]ii
exacte de calcul al entalpiei apei \n tamburul de
joas` presiune a acestor instala]ii.
e) S-a f`cut o analiz` am`nun]it` a zonei de evacuare
a generatorului de abur recuperator, g`sindu-se
analitic raportul \ntre debitul de ap` care circul` prin
ECO1 [i cel care trebuie s` circule prin sistemul
secundar, schimb`torul de c`ldur` pentru apa
cald` menajer` .
f) Au fost reprezentate grafic influen]ele ecartului
superior de temperatur` asupra elementelor
func]ionale (debite de agent de lucru rece), c#t [i
constructive (suprafe]e de schimb de c`ldur` [i
\n`l]imile ocupate de acestea \n canalul convectiv)
ale generatoarelor de abur recuperatoare.
g) Studiul de caz prezentat reprezint` un pas \nainte
pentru optimizarea tehnic` [i economic` a
generatoarelor recuperatoare de abur supra\nc`lzit
integrate \n diverse scheme de centrale energetice
care func]ioneaz` \n ciclu combinat gaze-abur,
generatoare recuperatoare prev`zute cu ardere
suplimentar`.
Bibliografie
[1] Neaga Ct., Floarea L. - Analiza termic` a sistemelor fizice de
recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu
gaze. (Partea I) \n rev. „Energetica“, nr. 9/2006, pag. 401- 407
[2] Neaga Ct., Floarea L. - Optimizarea tehnic` [i economic` a
sistemelor de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate
dintr-o turbin` cu gaze. A V-a Conf. Na]. de Echipament
Termomecanic Clasic [i Nuclear [i Energetic` Urban` [i Rural`,
Bucure[ti, 6-7 iulie 2006, pag. 63-66
[3] Neaga Ct., Floarea L. - Posibilit`]i de recuperare a debitului caloric
al gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze. Conf. Na].
de Termotehnic`, Edi]ia a XV-a, 26-28 mai, Craiova, 2005
[4] Neaga Ct. - Tratat de Generatoare de Abur, vol.I Editura AGIR,
Bucure[ti, 2001, pag. 544
[5] Neaga Ct., Epure Al. - Calculul termic al generatoarelor de abur.
\ndrumar, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1988, pag. 316
[6] Ganapathy V. - Optimise Energy Efficiency, Hydrocarbon
Processing, December 2001
[7] Ganapathy V. - Heat Recovery Steam Generators: Understand the
Basics, Journal of Chemical Engineering, August 1996
[8] Valdez M. - Optimization of Heat Recovery Steam Generators for
Combined Cycle Gas Turbine Power Plants, Journal of Applied
Thermal Engineering, 21(2001), pag. 1149-1159
[9] Sue D.C. - Engineering Design and Exergy Analysis for Combustion
Gas Turbine Based Power Generation System, Elsevier, Journal of
Energy 29, (2004), pag. 1183-1205
C. Neaga - Analiza termic` a sistemelor fizice de recuperare a c`ldurii gazelor de ardere evacuate dintr-o turbin` cu gaze (II) 309

[10] Cenu[` V., Badea A. - Exergetic Optimization of the Heat Recovery [14] Smith E.M. - Thermal Design of Heat Exchangers, John
Steam Generators by Imposing the Total Heat Transfer Area, Int. J. Wiley&Sons, New York, 1997
Thermodynamics, Vol. 7, nr. 3, pag. 149- 156, September 2004
[15] Linnhoff B., Vredeveld R., - Pinch Technology Has Come of Age,
[11] Blood D., and oth., - Heat Recovery Steam Generators for Power Chemical Engineering Progress, July, 1984
Generation and other Industrial Applications, Report No. COAL
R232 DTI/Pub URN/804 [16] Neaga Ct., - Calculul randamentului ciclului mixt gaze-abur. O
metod` mai obiectiv`. \n rev. „Energetica“, 9/2003, pag. 401- 407
[12] Casarosa C., Franco A. - Thermoeconomic Optimization of Heat
Recovery Steam Generators Operating Parameters for Combined
Plants Elsevier, Energy 29, pag. 389-414, 2004

[13] Franco A., Giannini N. - Optimum Thermal Design of Modular

Compact Heat Exchangers Structures for Heat Recovery Steam Referent:
Generators. Elsevier, Applied Thermal Engineering 25, pag. ing. Anton RO{U
1293-1313, 2005 SAACKE Bucharest S.R.L.
 310
Fezabilitatea economic` a transform`rii de[eurilor
\n energie
Iordache LOGHIN1, Aureliu LECA2
Abstract: The paper focuses on the main economic and
financial criteria to be fulfilled in order to conclude on the
feasibility of an Integrated Plasma Gasification Co-
generation Power Plant in Romania - IPGCPP. An IPGCPP
is to be considered as a formal solution for the problem of
processing the Municipal Waste - particularly for the so-
called Greater Bucharest area. The production of energy
by such plant is considered as the main output of the
processing plant and this solution and the economic and
financial aspects are to be analyzed economically and
financially. An alternate solution for Industrial Waste-to-
Energy Plant is analyzed. The environmental limitations
are carefully related.
Keywords: Municipal Waste processing and energy
production, Plasma Gasification, Industrial waste, Power
Plant Economic feasibility
Descriptori: Procesarea de[eurilor urbane cu producere de
energie electric`, gazeificare cu plasm`, de[euri industriale,
fezabilitatea economic` a unei centrale electrice
Contribu]ii
Solu]ia proces`rii de[eurilor – urbane sau industriale – cu
producere de energie electric` urmeaz` s` fie luat` \n
considerare \n Rom#nia ca o alternativ` pentru produ-
cerea de energie \n condi]ii extrem de prietenoase fa]` de
mediu. O central` de acest fel este o solu]ie. Solu]ia gaze-
ific`rii este considerat` superioar` proces`rii \n incine-
ratoare. Dintre solu]iile de gazeificare, cea a gazeific`rii cu
plasm` este cea mai complet` \n acest moment.
Sunt prezentate, pentru prima oar` \n Rom#nia,
considerentele economice [i aspectele financiare de baz`
pentru evaluarea fezabilit`]ii unei astfel de centrale extrem
de complexe. Cum un astfel de proiect este un proiect de
mare anvergur` economic` [i financiar`, metoda folosit`
pentru evaluarea fezabilit`]ii este de separare [i de
administrare separat` a fluxului de capital de fluxul
financiar al oper`rii.
1. Principiul func]ion`rii centralei
Centrala func]ioneaz` similar unei instala]ii integrate [1],
[2], compus` din dou` centrale separate care func]io-
neaz` \n tandem: o central` de procesare a de[eurilor [i
o central` de producere a energiei electrice [3].
Din punct de vedere tehnologic, centrala de procesare a
de[eurilor implic` descompunerea a aproape oric`rui tip
de de[eu \ntr-un mediu controlat, \ntr-un reactor cu arc
electric puternic.
Centrala \n sine este compus` dintr-o baterie de astfel de
reactoare, num`rul lor depinz#nd de cantitatea estimat`
de de[euri procesate.
Componenta organic` a de[eurilor se transform` \n gaz
de sintez`, care se acumuleaz` la partea superioar` a
reactorului, iar componenta anorganic` se separ` \n metal
1 Ec., S.C. GRIVCO S.A.
2 Prof. dr. ing., Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
anul 55, nr. 8/2007
lichid [i materie vitrifiat` [i se acumuleaz` la partea inferi-
oar` a reactorului. Gazul de sintez` supra\nc`lzit cedeaz`
o mare parte a energiei sale, \ntr-un schimb`tor de c`ldu-
r`, unui circuit ap` – abur. R`cit suficient, acesta poate
ac]iona separat o turbin`. Instala]ia de turbine intr` \n
componen]a centralei de producere a energiei electrice,
care poate fi, principial, o central` de cogenerare.
Ambele centrale (de procesare a de[eurilor [i de produ-
cere a energiei electrice) au ca rezultat [i alte produse,
toate comercializabile.
Schema de principiu a centralei este prezentat` \n figura 1.
Fig. 1. Centrala electric` de procesare a de[eurilor prin gazeificare cu
plasm`
2. Combustibilul centralei - de[eurile
Un aspect deosebit de important \l reprezint` faptul c` o
astfel de central` poate avea drept combustibil orice tip
de de[eu [2]. Din punct de vedere tehnologic, ceea ce
este esen]ial \ntr-o astfel de central` este producerea
gazului de sintez` \n reactoare; mai exact, ceea ce con-
teaz` este procentul de materii organice din de[euri care
se poate transforma \n gaz de sintez`. Desigur, acest
procent poate fi ajustat, cel mai adesea aceasta realiz#n-
du-se cu aport de gaze naturale [i numai dac` este
impus` producerea unei anumite cantit`]i de energie
electric` [3].
Principalul avantaj al tehnologiei este c` poate folosi orice
tip de de[eu drept combustibil, teoretic, chiar [i cele slab
[i mediu radioactive.
Principalul dezavantaj al tehnologiei este func]ionarea
non-stop, ceea ce impune [i o aprovizionare f`r`
\ntrerupere, deci un management al de[eurilor extrem de
riguros. Acest dezavantaj poate fi privit totu[i ca un
poten]ial avantaj: implementarea acestei tehnologii poate
reprezenta \nceputul unei largi campanii de cur`]enie
ecologic`. Ceea ce este important este faptul c` actualele
gropi ecologice pot juca, temporar, un rol de regulator al
aprovizion`rii cu de[euri (similar cu cel al depozitelor
subterane pentru distribu]ia de gaze naturale).
I. Loghin - Fezabilitatea economic` a transform`rii de[eurilor \n energie
|n acest sens, managementul de[eurilor are \n vedere
dou` mari direc]ii de dezvoltare:
a) Prima: \n reactor se pot procesa [i de[eurile tehnice
(provenite din echipamente [i instala]ii de orice fel,
aparate etc.), de[eurile tehnologice (resturi) [i
de[eurile industriale, inclusiv cele ale industriei
chimice, de orice tip, inclusiv de[eurile toxice sau
expirate [i, de asemenea, de[eurile alimentare de
orice fel.
b) A doua direc]ie o poate reprezenta „importul de
de[euri”. La prima vedere este neuzual [i imoral ca
o ]ar` s` importe de[euri [i s` le proceseze pe
teritoriul s`u. Asta pentru c`, de obicei, asociem
de[eurile cu gunoaiele (care sunt, de regul`,
de[euri urbane inutile, \n special materie
preponderent organic`) [i, de aici, sensul peiorativ
[i \njositor. De cele mai multe ori \ns` este vorba
doar de import de de[euri industriale, \n special
cele electronice, din motivul foarte simplu c`
gunoaiele menajere s-ar degrada complet p#n` la
sosire [i procesare [i ar deveni inutile din punct de
vedere calorific. Ceea ce nu trebuie omis este faptul
c` de[eurile industriale au anumite restric]ii
inerente, de exemplu de ambalare (ermetic` \n
anumite cazuri) [i de transport.
Proiecte de acest tip pot avea un mare avantaj, aparent
colateral: performan]ele economice ale unei centrale de
procesare a de[eurilor prin gazeificare cu plasm` cresc
sim]itor. Pentru a fi eliberat de o ton` de gunoaie, un
poluator trebuie s` pl`teasc` 8 ... 19 €, pentru procesare.
Aceasta, dac` se aplic` \n mod responsabil principiul
conform c`ruia „Poluatorul pl`te[te”. Procesarea unei
tone de de[euri industriale (inclusiv chimice, sau
provenind din industria alimentar`) cost` 100 ... 150 €. Pe
de alt` parte, taxele acestea nu depind \n mod necesar de
procesarea \n sine, ci \n special de gradul lor de
periculozitate pentru societate. Acest grad de periculo-
zitate (de exemplu, de toxicitate) este indiferent pentru
central`, strict din punctul de vedere tehnic al reactorului.
Diferen]a este dat` de „imaginea” impactului unor astfel
de de[euri asupra mediului [i asupra con[tiin]ei publice,
iar societatea contemporan` va accepta, pentru c` este
dispus` s` „scape de gunoaie”. Ca urmare, o central` de
acest tip se confrunt` de la \nceput cu „pata de imagine”
a gunoaielor. Ceea ce, de fapt, este departe de realitatea
imediat`: de[eurile trebuie procesate [i nu \ndep`rtate. Iar
dac` ne concentr`m [i asupra de[eurilor industriale,
istorice chiar, cum sunt cele de tip hald` sau c`rbune cu
putere caloric` mic` sau foarte mic`, atunci avem de-a
face [i cu alte perspective [4].
3. Producerea de energie electric`
Gazul de sintez` are o presiune [i o temperatur` foarte
mari (2 500 ... 6 000°C ). Caracteristicile de temperatur`
pot fi utilizate \ntr-un circuit ap` – abur, iar presiunea
ridicat` poate fi utilizat` direct \n turbine. Procesele de
producere a energiei electrice pot avea loc separat sau
concomitent.
La prima vedere, dezavantajele par a fi urm`toarele:
a) o parte din energia electric` produs` este utilizat`
pentru consumul propriu tehnologic care poate
ajunge p#n` la 30%;
b) produc]ia de energie electric` depinde de
„calitatea” de[eurilor, mai exact de componenta
organic` a de[eurilor. Acest lucru implic` faptul c`
procesarea continu` nu \nseamn` [i energie produ-
311
s` continuu; aceast` situa]ie este cumva similar` cu
variabilitatea resurselor regenerabile. Dezavantajul
este redus par]ial printr-o atent` administrare a de[-
eurilor, mai exact a puterii lor calorifice.
c) un alt dezavantaj este faptul c`, dac` se dore[te o
anumit` cantitate de energie electric` – de
exemplu, din ra]iuni economice – poate deveni ne-
cesar un adaos de gaze natural sau de materie or-
ganic` cu o anumit` putere calorific`, de exemplu,
c`rbuni. Chiar [i a[a \ns` randamentul este cu totul
semnificativ. De obicei, 1 ton` de gunoaie de tip
urban uzual poate produce 0,8 ... 1,2 MWh. O ton`
de de[euri industriale necesit` adaos de gaze natu-
rale (25 ... 40%) pentru a atinge o astfel de
performan]`. Avantajul suplimentar este c` se ob]in
[i alte produse reziduale utile.
4. Alte produse ale centralei
Ini]ial o astfel de central` a fost utilizat` \n Birmingham,
Alabama pentru a produce lingouri de metal din de[euri
de metal. Mai mult, s-au prev`zut instala]ii de rafinare,
pentru a separa [i a ob]ine metale cu un grad de puritate
surprinz`tor, \n special pentru metalele cu un punct de
topire ridicat. Tehnologia a evoluat \n timp [i, actualmente,
diferitele metale topite se pot separa, realiz#ndu-se
lingouri. Puritatea acestora este un aspect adi]ional.
Gazul de sintez` se poate separa \n gaze componente
(oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid [i dioxid de carbon,
alte gaze), iar acestea se pot utiliza separat. Utiliz`rile
importante ale gazelor lichefiate sunt deja cunoscute.
Exist` o variant` tehnologic` a centralei care permite
ob]inerea unor gaze pure: oxigen, azot etc. |n toate
variantele tehnologice azotul lichid este folosit la r`cirea
reactoarelor.
Produsele principale [i subprodusele depind \n special de
temperatura din reactor [i, mai ales, de gradul de vid din
reactor. De exemplu, pentru vid \naintat, de[eurile se
descompun complet – la nivel de atomi. Mediul controlat
din reactor define[te tipul de central` de gazeificare [i
utilitatea ei.
Gazele ob]inute pot fi combinate chimic: se ob]in acizi
(acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic etc.).
Un produs important, care poate fi considerat chiar
produsul principal al`turi de energia electric`, este
materia vitrifiat`, care are, ini]ial, consisten]a [i
caracteristicile lavei vulcanice. Ea parcurge apoi un
anumit proces de r`cire, de obicei, \n ap`. Temperatura
apei de r`cire, viteza de r`cire [i consisten]a materiei
vitrifiate definesc aspectul [i consisten]a materiei r`cite, \n
general, sub form` de pic`turi solidificate. Se pot ob]ine
granule de diverse m`rimi, extrem de utile pe post de
balast / criblur` / lest \n diverse domenii (de exemplu, \n
construc]ii). Mult mai interesant` este utilizarea acesteia
ca umplutur` pentru funda]ii, diguri etc.
Urm#nd un alt proces de r`cire – similar topitoriilor de
metal – materia vitrifiat` se poate transforma \n vat`
mineral` sau se poate turna \n forme, rezult#nd dale,
pavele, c`r`mizi etc.
O alt` direc]ie de utilizare este \ns` cea mai interesant`
[6]. Granulele de materie vitrifiat`, oric#t de mari sau de
mici, pot re]ine \n interior dioxid de carbon. Se ob]ine
astfel un fel de mic` „butelie de dioxid de carbon” (chiar
 312
lichefiat). Acestea se pot folosi, cu precau]iile necesare, \n
construc]ii sau, [i mai bine, pot fi plasate \n depozite
subterane sau chiar \n m`ri [i oceane, acolo unde este
posibil [i, mai ales, unde nu deranjeaz` ecosistemele.
Faptul c` materia vitrifiat` este inert` chimic, deci nu
poate fi corodat`, este un atu esen]ial. Exist` destule mine
p`r`site, cavit`]i inutile sau suficiente zone marine pustii.
Problema important` r`m#ne doar transportul, mai exact
costul transportului. Efectul poate fi major: dioxidul de
carbon re]inut este re\ntors captiv \n subteran [4].
5. Impactul centralei asupra mediului \nconjur`tor
Ideal vorbind, centrala poate re]ine [i procesa orice tip de
de[euri: \n primul r#nd solide, dar [i lichide [i chiar gaze
[4]. De[eurile solide pot fi transformate \n produse utile:
metal, materie vitrifiat` prelucrabil`, gaze lichefiate, ap`
distilat`. Nu trebuie omis` energia electric` [i, dac` este
nevoie, energia termic`.
Centrala poate ac]iona \n apropierea unei sta]ii de epurare
sau chiar ca o sta]ie de epurare. Poate prelua ap`
murdar`, con]inut` sau nu \n de[euri, [i poate fi redat`,
cur`]at` [i r`cit`, r#ului de unde se alimenteaz` centrala.
Aceasta poate capta, de asemenea, gazele cu efect de
ser`, le poate lichefia (\n instala]ii separate) sau le poate
re]ine \n materia vitrifiat`.
Nu trebuie trecut cu vederea \ns`, faptul c`, \n raport cu
mediul, centrala \nseamn` [i reactoare care func]ioneaz`
\n regim continuu cu temperatur` \nalt` [i foarte \nalt`,
similar centralelor nucleare. Ca atare ele vor avea regimul
de protec]ie similar unei centrale nucleare.
Pentru ca avantajele centralei s` fie vizibile, centrala are
deosebit` nevoie de un management performant al
de[eurilor. Nu numai din punctul de vedere al asigur`rii
ritmicit`]ii [i cantit`]ii minime necesare de de[euri, ci [i \n
ceea ce prive[te mixarea \ntre diferitele tipuri de de[euri.
Pentru centralele mari este uzual s` fie folosite reactoare
separate pentru diverse tipuri de de[euri, de exemplu, un
reactor separat pentru surse regenerabile precum
biomasa. \n acest caz, devine esen]ial` optimizarea
func]ion`rii concomitente a reactoarelor.
6. Centrala ca motor economic
Din punct de vedere economic, centrala este cu totul
atipic` [7]. Motorul ei economic se bazeaz` \ns`, \n
principal, a[a cum s-a men]ionat anterior, pe aplicarea
riguroas` a principiului „Poluatorul pl`te[te”.
Veniturile unei astfel de centrale provin din:
a) Obliga]ia poluatorului de a pl`ti procesarea (pentru
a se debarasa de propriile de[euri). Prin poluator se
\n]eleg inclusiv firmele de salubritate [i de]in`torii de
gropi ecologice. Este adev`rat c` pre]urile pl`tite
pentru procesare sunt foarte diferite: de la de[eurile
urbane clasice, pentru care se pl`te[te ceva similar
„taxei de salubritate”, parte a acesteia, p#n` la
de[euri industriale extrem de costisitor de procesat
prin alte tehnologii. Mai mult, financiar vorbind, este
important c` centrala poate ob]ine unele „pl`]i \n
avans”, care permit un flux financiar favorabil chiar
de la \nceput. |n medie, [i ]in#nd seama de
restric]iile de compozi]ie optim` a de[eurilor pentru
ob]inerea unui optim de putere calorific`,
procesarea unei tone de de[euri cost` poluatorul
circa 20 €. Ca urmare, este important ca
anul 55, nr. 8/2007
managementul de[eurilor s` fie orientat [i c`tre
surse de de[euri „rentabile” din punctul de vedere
al centralei: de[eurile industriale de orice fel,
de[eurile medicale pentru distrugere complet`.
Pentru a rezolva [i problema de imagine, nu este
permis importul de de[euri de tip urban.
b) Valorificarea \n cont propriu a tuturor produselor
ob]inute:
- metalele sunt mai u[or valorificabile (cam 100
€/ton` la un procent uzual de 20% metal din
de[euri),
- materia vitrifiat` poate fi prelucrat` sau utilizat` ca
atare \n construc]ii de orice fel; circa 40% din
cantitatea de de[euri se transform` \n materie
vitrifiat`. Captarea, re]inerea [i stocarea sigur` de
dioxid de carbon este un domeniu viitor de
activitate foarte promi]`tor. Evacuarea materiei
vitrifiate produse este parte a managementului
de[eurilor.
- gazele lichefiate sunt vandabile: dioxidul de car-
bon are desfacere \n special \n sectorul alimentar,
apoi \n domeniul industrial (\n procesele de suda-
re); dioxidul de sulf este folosit ca materie prim`
pentru ob]inerea acidului sulfuric; hidrogenul
lichid poate primi destina]ia de combustibil, av#nd
\n vedere tehnologiile viitorului; azotul lichid se
utilizeaz` \n consum propriu tehnologic [i anume
\n procesul de r`cire a reactoarelor.
- apa distilat` [i apa oxigenat` pot fi destul de u[or
vandabile. Exist` chiar [i o utilizare interesant`:
producerea de ap` plat` „artificial`”, cu un dozaj
extrem de riguros. Dac` nu este posibil` o alt`
utilizare, se poate recircula apa inert` \n r#urile din
zon`, \ndeosebi pentru a reduce gradul de
poluare al acestora.
- substan]e chimice \n concentra]ii comerciale, \n
primul r#nd acizi;
- energia electric` ob]inut` este extrem de
important`, \n condi]iile \n care, fiind produs` din
resurse curate, pre]ul ei pe pia]` poate fi com-
pletat [i de comercializarea certificatelor aferente.
- energia termic`, dac` este util`;
- certificatele verzi asociate, dac` va fi cazul unui
reactor dedicat proces`rii „surselor regenerabile”
de tip biomas`;
- certificatele albe / comer]ul cu emisii: at#t cele
asociate produc]iei de dioxid de carbon c#t [i,
mai ales, din captarea, re]inerea [i stocarea
dioxidului de carbon.
Veniturile unei astfel de centrale se pot rezuma astfel:
fiecare ton` de de[euri procesat` poate aduce, din taxa de
procesare, din energia electric` produs`, celelalte produse
[i certificatele verzi [i albe, venituri de peste 100 € pe tona
procesat`, \n func]ie de tipul de de[euri.
Cheltuielile de operare ale unei astfel de centrale au \n
vedere, \n principal:
a) asigurarea unui management al de[eurilor cu totul
performant;
b) asigurarea securit`]ii proces`rii;
c) cheltuieli uzuale ale unei centrale electrice;
d) cheltuieli specifice pentru protec]ia mediului.
De asemenea, pot deveni foarte importante cheltuielile lega-
te de adaosurile de gaze naturale sau orice gaz combustibil.
Se mai adaug` cheltuielile de operare pentru echipamen-
tele [i instala]iile auxiliare: instala]ia de gaze lichefiate,
I. Loghin - Fezabilitatea economic` a transform`rii de[eurilor \n energie 313

Tabelul 1
Veniturile unei centrale de procesare a 1 000 t/zi de[euri
 314
instala]iile de condensare a apei, livrarea energiei termice
produse, alte costuri legate de evacuare, livrare [i
distribu]ie.
Cheltuielile de mentenan]` sunt relativ mici, \ntreaga
central` fiind un „complex \ncapsulat”. Conform informa-
]iilor disponibile, cheltuielile de operare sunt aproximativ
de 23 €/t de de[euri procesate. |n func]ie de produsele
care se doresc ob]inute pentru valorificare, aceste chel-
tuieli pot ajunge p#n` la 48 €, ad`ug#ndu-se, \n primul
r#nd, cheltuielile de procesare a instala]iilor speciale sau
auxiliare pentru produsele respective.
Cele mai importante cheltuieli sunt cele ini]iale, de
investi]ii.
O astfel de central` cost` aproximativ 3,5 milioane €/MW
instalat. |n func]ie de tipurile de de[euri procesate, de
capacitatea de procesare, de capacit`]ile auxiliare din
dotarea centralei, de produsele [i subprodusele dorite,
aceast` valoare de investi]ie a centralei poate varia de la
85 milioane € (pentru procesarea a 500 t de[euri), la 255
milioane € centrala complet` (pentru 1 500 t) [i la un
maxim de 1,088 miliarde € (pentru 3 000 t de[euri, emisii
zero, toate produsele vandabile, eficien]` maxim`).
Valoarea este semnificativ`, \n special datorit` faptului c`
Investi]iile, capitalul necesar [i costurile financiare ale unei centrale de procesare a 1 000 t/zi de de[euri \n €
Costurile de operare [i costurile variabile adi]ionale pentru o central` de procesare a 1 000 t/zi de[euri
anul 55, nr. 8/2007
este necesar un \ntreg complex de instala]ii foarte bine
securizat.
Se poate constata c` o astfel de central` cost` de dou`
ori mai mult fa]` de o central` nuclear` de putere similar`.
Diferen]a const` at#t \n produsele finale ale centralei de
procesare a de[eurilor, c#t [i \n rezolvarea complet` a
aspectelor legate de mediu.
Cheltuielile de investi]ie sunt similare cu cele pentru
centralele bazate pe alte surse regenerabile, de exemplu,
surse fotovoltaice.
7. Aspecte practice. Rentabilitatea unei centrale de
procesare a de[eurilor
|n tabelele 1 – 3 sunt prezentate principalele elemente
economice care determin` rentabilitatea unei centrale
electrice de mare capacitate de procesare a de[eurilor.
Rentabilitatea unei astfel de centrale depinde \n mod
semnificativ de condi]iile de finan]are.
Termenul de rentabilitate trebuie, de fapt, reconsiderat. O
astfel de central` impune luarea \n considerare a
veniturilor [i cheltuielilor, care nu au expresie valoric`, cel
pu]in direct`.
Tabelul 2
Tabelul 3
I. Loghin - Fezabilitatea economic` a transform`rii de[eurilor \n energie
Condi]iile necesare pentru ca rentabilitatea s` fie
acceptabil` din punct de vedere economic pentru
investitori sunt urm`toarele:
a) Fluxul investi]ional – investire – recuperarea
investi]iei, trebuie s` aib` un alt circuit financiar
dec#t fluxul financiar legat de func]ionarea centralei,
de exemplu, din operare. Recuperarea investi]iei se
va face nu numai din excedentul de profit, dup`
acoperirea cheltuielilor de operare [i asigurarea
unei cote de profit a oper`rii. Fructificarea investi]iei,
ca plasament de capital, este esen]ial` [i este mai
important acest aspect dec#t profitul. Schema de
finan]are este cu totul personalizat` pentru proiecte
de aceast` m`rime, [i de acest fel, [i permite
atingerea unor parametri excelen]i privind dob#nda
[i condi]iile de garantare. Mai exact, pentru proiecte
mari [i foarte mari, oportunitatea de plasament de
capitaluri mari [i foarte mari este, financiar, mult mai
util`, [i permite satisfacerea unor condi]ii ale
pie]elor financiare care nu pot fi \ndeplinite pentru
proiecte mai mici.
b) Proiectul se va „autogaranta”. Astfel, toate activele
nu sunt \n proprietatea operatorului sau a altui
participant, ci a administratorului fondului de
investi]ii.
c) Profitul ob]inut peste cota de profit cuvenit`
operatorului centralei este \n „co-proprietatea” [i \n
utilizarea investitorului [i a „autorit`]ilor locale”,
asem`n`tor cu schema „offset” de finan]are, care
este dedicat` proiectelor sociale locale de
anvergur`.
|n acest fel, cheltuielile financiare legate de investi]ie,
precum [i parametrii financiari uzuali (RIR, NPV etc.) sunt
inutili \n expresia lor clasic`. |n teoria economic`, un astfel
de proiect este \mp`r]it \n dou` proiecte paralele complet
interdependente: un „proiect de plasament de capitaluri \n
active de valoare mare, cu fructificare optimal`” [i un
„proiect de gestionare/operare a unui activ oferit spre
folosin]`, cu \ndeplinirea unui nivel minimal garantat al
profitului”.
Concluzii
|n Rom#nia este posibil` amplasarea unei astfel de
centrale. Ea pare s` fie util` \n ciuda unei valori mari a
investi]iei. Cum \ns` investitorul nu prive[te Rom#nia
dec#t ca oportunitate de plasament de capital, poate
exista o solu]ie de compromis.
Studiile de prefezabilitate realizate p#n` acum indic` faptul
c` Rom#nia are capacitatea de procesare pentru cel pu]in
2 astfel de centrale, cu 2 sau 6 reactoare de 80 - 280 MW.
Pentru de[eurile de tip urban sau provenind din industrie,
optimul este atins pentru o central` pentru procesarea
zilnic` a minimum 2 500 t de[euri \n zona Bucure[ti.
Aceasta implic` minimum 1 500 t de[euri urbane uzuale
(gunoaie) plus 500 t de[euri industriale [i din activitatea
comercial`, la care se pot ad`uga de[eurile istorice (gropi
de gunoi existente, halde de rumegu[ etc.) sau ocazionale
(produse expirate de orice fel, cele devenite toxice sau din
epidemii). De asemenea, la acestea se pot ad`uga
de[eurile sezoniere (de exemplu, provenind din
agricultur`) sau de[eurile conjuncturale (chimice, toxice,
periculoase etc.).
315
O central` adi]ional` de minimum 500 t de[euri (optim de
1 000 t) poate fi dedicat` de[eurilor de natur` industrial`,
comercial` sau conjuncturale provenite din zone mai mari.
Cu precau]iile necesare (de exemplu, \ncapsularea) se
poate negocia importul de de[euri care nu sunt sau nu
pot deveni perisabile sau periculoase. Loca]ia unei astfel
de centrale poate fi aproape de c`i de transport mai pu]in
costisitoare (maritime, fluviale, c`i ferate) [i, eventual, \n
zone mai pu]in populate. Un domeniu cu totul interesant
sunt de[eurile istorice din halde sau aport de c`rbune de
slab` calitate.
Operarea curent` a centralei necesit` condi]ii locale
importante. Sunt determinante condi]iile legate de
securitatea aprovizion`rii, de la de[euri la apa de
procesare. Trebuie luate \n considera]ie [i cheltuielile de
transport pentru aprovizionare, \n care caz c`ile de
transport pe ap` pot deveni utile.
|n lume, astfel de centrale sunt \n curs de reconsiderare,
proces similar centralelor nucleare. Experien]a c#[tigat` [i
impresionantul salt \n domeniul siguran]ei pot oferi solu]ii
energetice importante. Exist` [i aici un prag tehnologic
dep`[it. |n plus, costul unei astfel de centrale a sc`zut cu
mai bine de 25%, iar gradul de completare cu instala]ii
auxiliare a devenit impresionant de c#nd [i alte produse
sunt c`utate ca utilizare: etanol, hidrogen lichefiat (cu
dezvoltarea interesant` a utiliz`rii drept combustibil,
inclusiv pentru mijloacele de transport de[euri), energie
termic` extrem de ieftin`. Securitatea unei astfel de
centrale este ast`zi deosebit de ridicat`. Problema
de[eurilor [i managementul lor se va putea reduce la
campanii masive de cur`]enie/ecologizare, inclusiv pe
baz` de voluntariat.
Bibliografie
[1] Jenkins S. D. - A New Alternative for MSW Management
www.earthscan.co.uk/news/article/mps/uan/519/v/5/sp/
[2] Schilli J. W. - Using Gasification to Process Municipal Waste. HDR
Innovations, Volume 12/4, Winter 2004
[3] *** , The Complete Recovery of Energy from Waste Using Current
Technologies Including Plasma Gasification Recovered Energy Inc.
www.recoveredenergy.com.
[4] U.S. Department of Energy, 2003. Carbon Sequestration. National
Energy Technology Laboratory 2003 http://www.netl.doe.gov/
coalpower/sequestration/
[5] Advanced Energy Strategies, Inc. Investigation into Municipal Solid
Waste Gasification for Power Generation. May 27, 2004 . Prepared
for Alameda Power & Telecom
[6] Anderson S., Newell R., - Prospects for Carbon Capture and Storage
Technologies, January 2003
[7] Beard J., Bennett B., Black J., Bymaster A., Ibanez Al. Business
Plan: - New York Municipal Solid Waste Capstone Design Project,
University of Oklahoma Spring, 2003
Referent:
Prof.dr.ing. George DARIE
Universitatea „POLITEHNICA” din Bucure[ti
 316
Conservarea carbonului în procesele de ardere.
Tehnologii de captare a dioxidului de carbon
Constantin NEAGA1, Aurelia BOLMA2, Ion BOLMA3
Abstract: In fossil fuel burning process the carbon shall be
found in exhausted gases in the exclusively form of dioxide
carbon. There is no other alternative because of the extre-
mely chemical stability of the dioxide carbon.
The higher the carbon/hydrogen ratio the higher is the
carbon dioxide volume when generating a unit of energy.
Reducing of the CO2 emissions volume means either to burn
reduced C/H fossil fuels or increase the efficiency of energy
generation. Obviously, both solutions are agreed. The paper
marks several such technologies which ensure, as a
consequence, a diminishing of carbon dioxide emissions.
For present technologies the CO2 emissions are to be
limited by all means far below the necessity for the life
preservation on the planet. In order to continue the use of
the fossil fuels for energy generation – since the state of
the art of energy generation technologies do not allow for
their elimination – capture and sequestration of carbon
dioxide (CCS) ar highly imperative actions. The paper
presents the basic concepts of CCS technologies.
Key words: fossil fuel burning, carbon dioxide capture and
sequestration
Descriptori: arderea combustibililor fosili, captarea dioxidului de
carbon
Nota]ii
Xi - participa]ia masic` a elementului chimic X în
compozi]ia elementar` a combustibilului solid
sau lichid, cu referire la proba ini]ial`, %;
XmYnum - participa]ia volumic` a compusului gazos
XmYnum în compozi]ia combustibilului gazos
umed, %;
VCO2, VCO, VCmHn - volumele de dioxid de carbon, monoxid de
carbon [i de hidrocarburi din gazele de
ardere, m3*/m3 sau m3/kg;
Vgu - volumul efectiv de gaze de ardere uscate,
m3/m3 sau m3/kg;
Bi - debitul de combustibil introdus în focar
(combustor), m3/s sau kg/s;
DCO2(GCO2) - debitul de dioxid de carbon, m3/s (kg/s);
Ccz - cantitatea procentual` de carbon din
materialele solide c`zute în pâlnia rece, %;
Cantr - cantitatea procentual` de carbon din
materialele solide antrenate de gazele de
ardere, %;
acz - gradul de separare a focarului;
gCO2 - emisia specific` de dioxid de carbon,
mgCO2/kJ.
Volumele se exprim` pentru condi]ii fizice normale: 273,15 K [i
0,1013 MPa
Contribu]ii
În afar` de caracterul informativ al lucr`rii, autorii î[i pro-
pun ca aceasta s` eviden]ieze, cantitativ, corela]ia între
debitele masice de dioxid de carbon emise în atmosfer`
[i debitele de combustibil fosil introduse în spa]iul de
reac]ie. Se admit ca modele fizice ale incintei de ardere:
1 Prof.dr.ing., Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
2 Dr.ing., ICEMENERG Bucure[ti
3 Dr.ing., ECOTECH PROIECT Bucure[ti
anul 55, nr. 8/2007
camera de ardere cu suprapresiune a turbinei cu gaze,
focarul generatorului de abur, camere de post-ardere din
ciclurile combinate gaze-abur sau din cele de cogenerare
cu turbine cu gaze, cuptoarele industriale de înc`lzire cu
ardere de combustibil fosil, cilindrul motorului cu ardere
intern`, incineratoarele unor produse secundare combus-
tibile sau a unor de[euri industriale [i menajere etc.
Analiza ecua]iilor de bilan] material [i de energie asociate
acestor modele fizice permit decelarea acelor factori de
influen]` capabili s` diminueze debitele de CO2 evacuate
în mediul ambiant. Dup` eviden]ierea teoretic` a acestor
dependen]e, autorii arat` posibilit`]ile de reducere a
debitelor de dioxid de carbon produse [i emise; se de-
scriu succint echipamentele principale care intr` în dota-
rea unor asemenea sisteme de producere a energiei elec-
trice [i a celei termice.
Aspecte izolate ale lucr`rii de fa]` au fost abordate [i în
lucr`rile [1 - 3], f`r` îns` a se insista acolo asupra dio-
xidului de carbon, care este principalul componentului
poluant din gazele de ardere.
Apoi prezentarea se concentreaz` asupra eviden]ierii
direc]iilor tehnologice pentru diminuarea emisiilor de CO2
în atmosfer`. O direc]ie este aceea a cre[terii eficien]ei de
producere a energiei [5 - 7] vizând randamente ridicate ale
ciclurilor termodinamice, utilizarea unor instala]ii, echipa-
mente [i materiale performante, folosirea unor combustibili
fosili cu nivel redus de producere a CO2 [i eficien]` ridicat`
la consumatori. Semnalând faptul c`, de[i permit reduceri
considerabile a cantit`]ilor de CO2 emise, acestea nu sunt
suficiente, autorii eviden]iaz` direc]ia radical` spre care se
orienteaz` dezvolt`rile actuale: separarea [i sechestrarea
dioxidului de carbon [9, 15-17], modalitate prin care este
posibil` reducerea emisiilor de CO2 pân` la nivelul
necesar [i suficient pentru salvarea vie]ii pe planet`.
În esen]`, contribu]ia autorilor const` în eviden]ierea mo-
dului în care se conserv` carbonul în procesele de ardere
a combustibililor solizi: acela de a se reg`si exclusiv sub
form` de dioxid de carbon; de aici decurg în mod logic
direc]iile tehnologice pentru reducerea emisiilor acestora,
cerin]` imperioas` pentru salvarea vie]ii pe planet`.
1. Arderea combustibililor fosili
Ecua]ia de baz` avut` în vedere în analiza care urmeaz`
este ecua]ia de conservare a materiei. În reac]iile chimice
de oxidare [i de ardere suma debitelor masice care intr`
în sistem (reactor, focar) este egal` cu suma debitelor
masice ale produselor care ies din sistem. Pentru oricare
element atomic, liber sau sub forma unor compu[i chimici,
cantitatea care intr` în spa]iul de ardere este egal` cu cea
care iese din acesta (sub form` de compu[i de oxidare).
1.1. Conservarea carbonului la arderea
combustibililor solizi
Pentru fixarea ideilor se admite scrierea ecua]iei
conserv`rii carbonului în cazul arderii în focarul unei
C. Neaga - Conservarea carbonului în procesele de ardere. Tehnologii de captare a dioxidului de carbon 317

instala]ii termice a unui combustibil solid, prezentat prin Carbonul din materialele solide care p`r`sesc zona de
analiza sa chimic` cu referire la proba ini]ial`. ardere este suma dintre:
a) carbonul din materialul colectat în pâlnia focarului
Cantitatea de carbon care intr` în focar (calculele se fac raportat la unitatea de mas` de c`rbune introdus în
cu referire la un kilogram de combustibil solid) provine focar:
din:
a) masa organic` a c`rbunelui: Ccz
0,01 ⋅ Cczi = acz Ai , kg/kg; (6)
100 − Ccz
0,01.Ci, kg/kg; (1)

b) masa mineral` a c`rbunelui: b) carbonul din materialul solid antrenat de gazele de

ardere, raportat la unitatea de mas` de c`rbune
introdus în focar:
0,12 ⋅ k ⋅ mCaCO3 , kg/kg, (2)
Cantr , kg/kg.
unde mCaCO3 este masa de carbonat de calciu dintr-un 0,01 ⋅ Cantr
i
= (1 − acz )Ai (7)
100 − Cantr
kilogram de c`rbune, kg/kg, iar k - frac]ia de carbonat de
calciu care se descompune prin înc`lzire (are valoarea
aproximativ` 0,7). Folosind expresiile dezvoltate ale componentelor ecua]iei
de bilan] material al carbonului rezult` rela]ia pentru Vgu:
Se consider` c` în masa mineral` singurul compus având
în compozi]ie carbonul este carbonatul de calciu. Problema
Vgu = 1,867
(
C i − Cczi + Cantr
i
)
+ 12 ⋅ k ⋅ mcaCO3
, m3/kg. (8)
este aceea[i [i în cazul în care masa mineral` este format`
din mai multe componente care con]in carbon. Prin CO2 + CO + ∑ mCm H n
înc`lzire, carbonatul de calciu se descompune (presupune
consum de c`ldur`) rezultând CaO, reg`sit în cenu[`, [i Din rela]ia de mai sus (8) rezult` c` nu tot carbonul din
CO2 care se amestec` cu CO2 rezultat din arderea combustibil este constituent al gazelor de ardere ci doar cel
carbonului din masa organic`. Analizoarele de gaze
determin` concentra]ia de CO2 dat` de suma acestora. efectiv ars, adic` C i − (Cczi + Cantr
i
). Partea din carbonul din
combustibil care se reg`se[te ca atare în materialele solide
Not`: Analiza este identic` [i dac` în focar se introduce evacuate nu are nici o contribu]ie la formarea CO2; este un
carbonat de calciu pentru re]inerea SO2 din gazele de material care doar „tranziteaz`“ zona de ardere.
ardere; în acest caz mCaCO3 reprezint` cantitatea total` de
calcar introdus` pentru fiecare kilogram de c`rbune. Cunoscând volumul gazelor de ardere anhidre (8), se pot
determina volumele efective ale componentelor gazelor
Carbonul care iese din focar se reg`se[te sub form` ga- de ardere evacuate, de interes fiind cele în care se reg`-
zoas` în gazele care p`r`sesc zona de ardere [i în se[te carbonul:
materialele solide c`zute în pâlnia rece a focarului [i/sau
antrenate de gazele de ardere. VCO2 = 0,01 ⋅ CO2 ⋅ Vgu ;
În gazele de ardere, ]inând seama de concentra]ia com- VCO = 0,01 ⋅ CO ⋅ Vgu ; (9)
pu[ilor cu carbon în gazele uscate, se vor reg`si:
a) carbonul din dioxidul de carbon evacuat: ∑V Cm H n = 0,01 ⋅ ∑ Cm H n ⋅ Vgu .

12 12 CO2 VCO [i ΣVCmHn sunt compu[i ai carbonului în gazele de

mC (CO2 ) = mCO2 = Vgu , kgC / kg , (3) ardere rezultate fie din ardere incomplet`, fie din
44 22,4 100 gazeificare. Cu cât este mai mare concentra]ia lor în
gazele de ardere cu atât eficien]a de ardere este mai
unde CO2 este concentra]ia de dioxid de carbon în gazele sc`zut`. Dezideratul unei arderi perfecte presupune,
de ardere uscate, %; practic, absen]a lor din gazele de ardere. Cu aceast`
considera]ie se poate afirma c` în urma arderii (oxid`rii)
b) carbonul din monoxidul de carbon: carbonul se reg`se[te exclusiv în CO2, produs gazos
foarte stabil [i care, evacuat în atmosfer`, are efect de
12 12 CO ser`. Cu cât este mai mare cantitatea de carbon în
mC (CO ) = mCO = Vgu , kgC / kg , (4) combustibil în detrimentul altor elemente combustibile, cu
28 22,4 100
atât este mai mare cantitatea de CO2 evacuat` în
atmosfer` (raportat` la unitatea de energie produs`).
unde CO este concentra]ia de monoxid de carbon din
gazele de ardere uscate, %; Cu ajutorul expresiilor (9) se pot calcula debitele de dioxid
de carbon:
c) carbonul din hidrocarburile nearse, evacuate cu
gazele de ardere prin co[:
DCO2 = B i ⋅ VCO2 , m3/s; (10)
12 m 12 m Cm H n
∑ m C (Cm H n ) = ∑
12 m + n
m Cm H n =∑ ⋅
22,4 100
⋅ Vgu , (5) GCO2 =
44 i
B ⋅ VCO2 , kg/s. (11)
22,4

unde CmHn este concentra]ia hidrocarburii respective Pentru generatorul de abur, construc]ie indigen`, cu para-
reg`sit` nears` în gazele de ardere uscate, %; metrii nominali Dn = 116,7kg/s, pn = 14 MPa, Tn = 813 K,
 318
care func]ioneaz` cu lignit din bazinul Motru, debitele pre-
cedente devin:
DCO2 = 19,0975 m / s = 68751,2 m /h ;
3 3
GCO2 = 37,513 kg/s = 135047 kg/h .
Luând în considerare puterea nominal` a generatorului de
abur, PN = 280 MW, emisia specific` de CO2 este,
raportat la unitatea de c`ldur` produs`,
GCO2
g CO2 = = 134 mgCO 2 /kJ .
PN ⋅ 3600
Cu cât randamentul generatorului de abur este mai mare
cu atât, pentru un anumit debit caloric produs, cantitatea
de combustibil ars este mai mic`, rezultând emisia
specific` de CO2 mai redus`. R`mânând la exemplul de
mai sus, o cre[tere a randamentului generatorului de abur
cu 3 puncte procentuale produse pe seama recuper`rii
avansate a c`ldurii reziduale a gazelor de ardere ar duce
la sc`derea emisiei specifice de CO2 cu 3,26%. Este un
efect pozitiv, dar departe de a avea impactul cantitativ de
natur` s` limiteze sau s` stopeze efectul de ser`.
În cazul în care în focarul generatorului este ars combus-
tibil lichid (p`cur`), calculele sunt similare celor ar`tate
pentru combustibilul solid, cu observa]ia c` în (8) Cicz = 0,
iar Ciantr = Cif, procentajul masic de carbon din funinginea
din gazele de ardere.
1.2. Conservarea carbonului la arderea
combustibililor gazo[i
Se cunosc compozi]ia chimic` a combustibilului gazos
umed indice superior „um“ [i compozi]ia gazelor de arde-
re evacuate anhidre (f`r` indice).
Urmând ra]ionamentul de mai sus se g`se[te expresia
volumului efectiv al gazelor de ardere anhidru rezultate din
arderea unui metru cub de combustibil gazos.
CO2um + CO um + ∑ mCm H n
um
Vgu = , m3/m3 (12)
CO2 + CO + ∑ mCm H n + 0,1867C f
unde Cf este con]inutul de funingine (carbon pur) din
gazele de ardere evacuate, g/m3.
{i în acest caz, al arderii combustibilului gazos în focarele
instala]iilor termice, sunt valabile rela]iile (9).
Ca [i în analiza de la paragraful 1.1, în procesele de arde-
re a combustibililor gazo[i elementul carbon se conserv`.
Men]inând acela[i generator de abur din exemplul de la
paragraful 1.1, dar func]ionând cu gaze naturale, debitele
de dioxid de carbon emise în atmosfer` din expresiile (10)
[i (11) devin DCO2 = 34 665m3/h [i GCO2 = 68 091 kg/h.
Cantitatea considerabil mai mic` de CO2 emis` în atmos-
fer` pentru aceea[i putere termic` produs` este conse-
cin]a concentra]iei mai mici a carbonului în combustibil
raportat la concentra]ia hidrogenului. În consecin]` [i
emisia specific` va fi corespunz`tor mai mic`:
gCO2 = 67,6mgCO2/kJ.
anul 55, nr. 8/2007
1.3. Gazeificarea combustibililor solizi
Gazeificarea este un proces de ob]inere a unor combus-
tibili gazo[i din combustibili fosili solizi. Rezultatul - gazul
de gazogen sau syngazul – este un amestec de gaze
dintre care combustibile sunt CO [i H2. O mare parte din
carbon r`mâne în masa mineral` solid`. La ardere, [i în
acest caz carbonul oxidat, de data aceasta via CO, se
reg`se[te în final în gazele de ardere sub forma CO2.
Syngazul produs este utilizat eficient în scheme cu ciclu
combinat (IGCC) ob]inându-se astfel randamente consi-
derabil mai ridicate decât cele ob]inute prin folosirea ca
atare a c`rbunelui în ciclu Rankine cu abur.
A[a cum se va vedea în capitolul urm`tor, gazeificarea
poate constitui o baz` de plecare în dezvoltarea unor
tehnologii IGCC cu re]inere de CO2.
*
* *
Indiferent de tipul combustibilului fosil, de compozi]ia
acestuia [i de tehnologia de ardere folosit`, carbonul
supus oxid`rii (arderii) se reg`se[te integral în produsele
gazoase de ardere sub forma CO2, gaz foarte stabil
chimic care, emis în atmosfer`, produce efect de ser`. Ca
urmare, reducerea emisiilor de CO2 la folosirea combus-
tibililor fosili pentru producerea energiei se poate face
exclusiv prin interven]ii ce vizeaz` compusul CO2.
2. Reducerea emisiilor de CO2
Pornind de la constatarea c` 90% din emisiile de CO2
provin din domeniul energiei [i de la necesitatea ca într-o
perspectiv` de timp relativ scurt` emisiile s` fie reduse
drastic, cerin]` imperativ` pentru salvarea vie]ii pe
planet`, Uniunea European` [i-a consolidat un program
vizând un ansamblu coerent de direc]ii de ac]iune,
îndreptate spre una [i aceea[i ]int`.
Fundamentat pe ideea c` CO2 este singurul compus chi-
mic în care se reg`se[te carbonul dup` ardere, compo-
nenta programului european de utilizare a combustibililor
fosili are în vedere dou` ramuri-etap` distincte tehnologic:
a) cre[terea eficien]ei [i flexibilitate în utilizarea
combustibililor fosili [i
b) re]inerea (captarea) [i stocarea CO2.
În figura 1 este schematizat` ideea de mai sus. Dinamica
se raporteaz` la situa]ia actual`. Cre[terea eficien]ei, eta-
p` realizabil` industrial chiar la nivelul actual tehnologic,
vizeaz` reducerea cantit`]ii de carbon din sistem bazat pe
cre[terea randamentelor ciclurilor termodinamice, a utili-
z`rii unor instala]ii, echipamente [i materiale performante,
prin conversii de combustibili [i prin cre[terea eficien]ei
energetice la consumatori. Poten]ialul de reducere a emi-
siei de CO2 prin eficientizare este relativ limitat în raport cu
necesit`]ile pentru salvarea vie]ii pe planet`. Aspectul de
relativitate (poten]ialul disponibil) se refer` la nivelul de
tehnicitate al industriei la momentul de referin]`. În general
]`rile est europene (este [i cazul României) au poten]iale
de cre[tere a eficien]ei considerabil mai mari fa]` de cele
occidentale industrializate.
Re]inerea [i stocarea CO2, ultima etap` în lan]ul din figura
1, con]ine un poten]ial de reducere a emisiilor de CO2
considerabil [i suficient de mare. Separarea [i stocarea
CO2 este un proces consumator de energie ceea ce în-
seamn` c` pentru aceea[i energie util` carbonul în sistem
C. Neaga - Conservarea carbonului în procesele de ardere. Tehnologii de captare a dioxidului de carbon
(consumul de combustibil) trebuie s` creasc` (etapa II în
figura 1).
Fig. 1. Parcursul tehnologic de reducere pronun]at` a emisiei de CO2
2.1. Tehnologii de reducere a emisiilor de CO2
prin utilizarea eficient` a combustibililor
Sunt deja aplicate sau în curs de aplicare, de dezvoltare
sau de cercetare o serie de tehnologii de producere cât
mai eficient` a energiei. Unei tehnologii clasice i se
asociaz` una sau mai multe tehnici de eficientizare, de
cele mai multe ori specifice unui tip de combustibil fosil
sau unor forme de energie produse. În general, cre[terea
eficien]ei de producere a energiei a vizat dou` c`i:
a) cre[terea randamentelor termodinamice [i
b) îmbun`t`]irea proceselor instala]iilor [i a randa-
mentelor echipamentelor.
Pentru prima cale s-au explorat c`i de ridicare a poten]ia-
lului exergetic al agen]ilor termici concomitent cu limitarea
cât mai joas` a anergiei acelora[i agen]i termici. În cele
ce urmeaz` sunt trecute în revist` câteva din acestea
re]inându-se îndeosebi câ[tigurile de randament, res-
pectiv diminu`rile de emisii CO2.
2.1.1. Îmbun`t`]irea randamentului global al
grupurilor energetice cu combustibili solizi
Este evident` economia de combustibil la cre[terea ran-
damentului global [i, în consecin]`, reducerea emisiilor
poluante. Este vizat` prin aceasta îmbun`t`]irea parame-
trilor ciclurilor termodinamice [i diminuarea pierderilor de
c`ldur`. Este o cale practicat` îndeosebi la blocurile ener-
getice mari cu condensa]ie care folosesc combustibili solizi.
S-a ac]ionat atât asupra randamentului ciclului termo-
dinamic, prin cre[terea parametrilor aburului, cât [i asupra
randamentelor echipamentelor, îndeosebi a generatorului
de abur. Printr-un astfel de proiect (BoA – Braunkoh-
lekraftwerk mit optimierter Anlagentechnik) aplicat la un
bloc energetic de 1 000 MW (Germania) s-a realizat un
randament global de peste 43% [5]. Elementele tehno-
logice esen]iale noi au fost:
a) cre[terea parametrilor aburului – supracritici 275
bar, 580°C;
b) recuperare avansat` a c`ldurii reziduale a gazelor
de ardere evacuate (vezi schema din figura 2).
319
Fig. 2. Schema de recuperare avansat` a c`ldurii reziduale a gazelor
de ardere [5]
Dezvoltarea în continuare a acestei tehnologii (BoA plus)
are în vedere aplicarea unui procedeu de recuperare a
unei p`r]i a c`ldurii vaporilor de ap` (WTA – Wirbelschicht
- Trocknung mit interner Abwärmenutzung – figura 3 [6]).
Prin aceasta este estimat` o cre[tere a randamentului
global cu înc` 4-6 procente (circa 47...49%).
Fig. 3. Tehnologia WTA, recuperarea c`ldurii vaporilor de ap` din apa
con]inutã de lignit: 1 - moar` de cãrbune; 2 - usc`tor cu strat fluidizat;
3 - suflant` de fluidizare; 4 - ciclon pentru recuperarea prafului;
5 - electrofiltru. [6]
Grupurile energetice ce folosesc huil` au avut [i acestea
cre[teri spectaculoase ale randamentului global (peste
45% la grupuri de peste 750 MW [7]).
Concomitent sunt în faz` de desf`[urare o serie de pro-
iecte vizând cre[terea parametrilor aburului, ]inta fiind 30
MPa, 973 K. Gândit` ca fiind industrial opera]ional` în
jurul anului 2020, tehnologia BoA plus va asigura un
randament global de peste 50%.
Emisiile poluante se reduc corespunz`tor cre[terii
randamentului. Raportat la performan]ele unui grup
energetic clasic cu tehnologia anilor ’60 – ’70 (este cazul
majorit`]ii grupurilor energetice în func]iune), pentru care
randamentul este de circa 31–35%, tehnologia BoA adu-
ce o diminuare a emisiilor de CO2 cu circa 25–30%. Teh-
nologia viitorilor ani (este vorba de tehnici aflate în stadiu
de pilot sau proiect industrial) aplicat` grupurilor energe-
tice cu lignit (BoA plus combinat cu temperatura aburului
973K) poate asigura o diminuare a emisiilor cu 60%.
2.1.2 Ciclu combinat gaze – abur
Ciclurile combinate gaze–abur (ciclu termodinamic Bray-
on suprapus peste ciclul termodinamic Rankine), figura 4
[8], s-au concretizat energetic prin centrale cu grupuri cu
turbine cu gaze, generatoare de abur recuperatoare [i
grupuri cu turbine cu abur.
 320
Fig. 4. Ciclu Bryton suprapus ciclului Rankine (ciclu combinat gaze-abur)
Valorificarea c`ldurii gazelor de ardere la ciclul combinat
gaze-abur se face atât în turbina cu gaze cât [i în turbina
cu abur. În acela[i timp exist` tot atâtea surse importante
de pierderi (anergie) câte sunt [i la ciclul cu abur: c`ldura
gazelor de ardere evacuate în atmosfer` [i c`ldura de
condensare a aburului evacuat de turbina cu abur. Este
explica]ia pentru care centralele dezvoltate pe cicluri
combinate gaze–abur au randamente termodinamice
superioare celor ce folosesc ciclul Rankine simplu. Dac`
se mai adaug` plusul de randament ce se poate ob]ine
prin optimizarea generatorului de abur recuperator
(folosirea mai multor nivele de presiune), centralele cu
ciclu combinat gaze–abur pot atinge randamente globale
cu peste 30% mai ridicate decât cele atinse de blocurile
energetice performante, de ultim` genera]ie (BoA).
Diagrama din figura 5 ilustreaz` plusul considerabil de
eficien]` al centralelor cu ciclu combinat gaze–abur fa]`
de cel al grupurilor energetice mari cu combustibil solid [i,
în acela[i timp, marcheaz` cre[terea continu` în timp,
p`strând un avantaj relativ constant fa]` de grupurile cu
combustibil solid, la rândul lor cu evolu]ie pozitiv` a
randamentului în timp.
Fig. 5. Evolu]ia eficien]ei de producere a energiei electrice prin ciclu
combinat gaze-abur (gaz natural) [i prin blocuri de condensa]ie
(c`rbune)
2.1.3 Cogenerarea
Generarea c`ldurii pentru înc`lzire districtual` sau pentru
necesit`]i industriale se realizeaz` tradi]ional prin ardere
de combustibili fosili în generatoare de abur sau genera-
anul 55, nr. 8/2007
toare de ap` fierbinte. Îndeosebi pentru combustibili fosili
lichizi [i gazo[i, cogenerarea (producerea concomitent` a
energiei electrice [i a c`ldurii) constituie o modalitate de
satisfacere a necesarului de c`ldur` [i/sau de abur cu
eficien]` considerabil crescut` [i, în consecin]`, cu emisii
specifice mai sc`zute. O schem` simpl` a cogener`rii
folosind turbin` cu gaze este prezentat` în figura 6. Pentru
a pune în eviden]` eficien]a ridicat` a cogener`rii [i,
implicit, emisia redus` de CO2, s-a f`cut apel la un studiu
de caz prezentat în cele ce urmeaz`.
Fig. 6. Schem` de cogenerare cu turbin` cu gaze
Se consider` un consumator industrial de 20 t/h abur 1,6
MPa, 523 K. Combustibilul disponibil este gazul natural
(35,6 MJ/m3).
Solu]ia tradi]ional` este un generator de abur realizând
abur conform cerin]elor, puterea termic` corespunz`toare
fiind 15 MW, pentru care trebuie s` se consume 0,45 m3/s
gaz natural (se consider` un randament termic de 93%).
Cogenerarea cu o turbin` cu gaze de 10,8 MW (puterea
electric` este astfel aleas` încât puterea termic`
recuperat` s` asigure producerea aburului necesar f`r`
ardere suplimentar`) necesit` o putere termic` total` de
35,7 MW (randamentul turbinei cu gaze este 30%) care
duce la un consum de gaze naturale de 1,009 m3/s.
Emisia de CO2 este în acest caz de 2,03 kg/s.
Dac` aceea[i putere electric` s-ar produce separat într-un
ciclu Rankine cu randament performant de circa 40%,
consumul de combustibil ar fi de 0,759 m3/s.
În tabelul 1 sunt prezentate rezultatele de calcul a emisiilor
de CO2 ob]inute în cele dou` situa]ii definite mai sus.
Pentru acelea[i puteri utile ob]inute (10,8 MW energie
electric` [i 15 MW c`ldur` sub form` de abur), prin
folosirea cogener`rii emisiile de CO2 sunt cu circa 20%
mai mici.
Tabelul 1
Studiu de caz: cogenerarea versus producerea
separat` a energiei
Cogenerare Producere separat`
En. el. Abur
Putere, MW 10,8(e)+15(t) 10,8 15
Consum de comb.,
Nm3/s 1,003 0,759 0,453
Emisie CO2 , kg/s 2,033 1,537 0,919
Total emisii CO2, kg/s 2,033 2,457
C. Neaga - Conservarea carbonului în procesele de ardere. Tehnologii de captare a dioxidului de carbon
2.2. Tehnologii de re]inere a dioxidului de carbon
A[a cum s-a ar`tat, cre[terea eficien]ei are un poten]ial
limitat în diminuarea emisiilor de CO2, oricum mult sub
cerin]e. Re]inerea [i sechestrarea CO2 este un imperativ
pentru urm`torii ani.
Legat de re]inerea CO2, la momentul tehnologic actual
sunt de eviden]iat câteva direc]ii de dezvoltare industrial`:
a) capturarea precombustie – separarea înainte de
combustia final`;
b) capturarea postcombustie – separare din gazele de
ardere;
c) oxicombustia.
În figura 7 sunt prezentate conceptele tehnologice ale for-
melor de capturare men]ionate mai sus [9].
Fig. 7. Schem` ilustrativ` privind dezvolt`ri alternative de tehnologii de
re]inere a CO2: 1- combustibil fosil; 2- aer; 3- combustibil fosil solid; 4-
gaz natural.
Sechestrarea dioxidului de carbon este orientat` în alte
câteva direc]ii:
a) stocare în oceane – rezervoare acvifere saline;
b) stocare în z`c`minte epuizate de petrol, gaze
combustibile sau galerii de min` dezafectate;
c) stocarea în compu[i chimici pe baz` de aluminiu,
siliciu, magneziu etc.
d) ecosisteme terestre: p`duri, soluri etc.
Indiferent de op]iunea aleas`, re]inerea [i sechestrarea
CO2 necesit` costuri suplimentare importante.
2.2.1. Re]inerea postcombustie a CO2
Re]inerea postcombustie a CO2 se refer` în principal la
unit`]ile de combustie a combustibililor fosili existente sau
care folosesc tehnologii actuale de ardere [i const` în
principal în urm`torul flux: combustie – separare CO2 din
gazele de ardere produse – comprimare [i stocare a CO2.
În aceste procese, combustia combustibililor fosili se face
cu exces de aer, rezultând gaze de ardere care con]in
concentra]ii de dioxid de carbon în interdependen]` direc-
t` cu tipul de combustibil utilizat [i cu capacitatea genera-
toarelor pentru producerea aburului energetic.
Metodele cele mai utilizate de re]inere a CO2 din gazele
arse ob]inute în procesele postcombustie se bazeaz` pe
tehnologiile de separare a amestecurilor de substan]e în
faza gazoas` [i includ parcurgerea mai multor etape, având
la baz` unul sau mai multe dintre procesele fizico-chimice
[i anume:
a) absorb]ie;
b) adsorb]ie / desorb]ie;
c) distilare la temperaturi joase;
321
d) separare cu membrane polimerice selective;
e) tehnic` criogenic`.
Dintre acestea, tehnologiile bazate pe absorb]ie [i adsorb-
]ie au cunoscut dezvolt`ri de succes la nivel industrial.
2.2.1.1. Absorb]ia
Procesul de absorb]ie presupune transferarea unuia sau a
mai multor componen]i din faza gazoas` într-un solvent
chimic lichid, în anumite condi]ii de operare; procesul este
înso]it de reac]ii chimice reversibile sau ireversibile sau
poate decurge doar cu dizolvarea gazului în faza lichid`
(cu solvent fizic). Componentele absorbite pot fi apoi rege-
nerate, fie prin deplasarea corespunz`toare a echilibrului
termodinamic, fie prin intermediul altor reac]ii chimice.
Sunt cunoscute separ`ri utilizându-se solven]i chimici de
tipul etanolaminelor [i anume: monoetanolamina (MEA),
dietanolamina (DEA), metildietanolamina (MDEA), precum
[i carbona]i metalici cum ar fi carbonatul de sodiu [i cel
de potasiu.
Din punct de vedere al reactivit`]ii chimice studiile au
demonstrat ca monoetanolamina este mai reactiv` decât
aminele secundare.
În prezent, exist` nenum`rate platforme industriale în care
aminele sunt utilizate pentru capturarea CO2 din gazele de
ardere, un exemplu fiind Termocentrala Warrior Run din
USA, unde zilnic este re]inut 150 tone de CO2.
În figura 8 este prezentat fluxul tehnologic al procesului de
capturare a CO2 prin procesul de absorb]ie [10].
Fig. 8. Schem` a fluxului tehnologic de re]inere a CO2 prin absorb]ia
monoetanolaminei (MEA)
Contactul între fluxul gazos [i absorbant se realizeaz` într-
un absorber, unde MEA absoarbe selectiv CO2; eliberarea
CO2 pur se realizeaz` printr-un proces de regenerare ter-
mic` – stripare, la o temperatur` de 100 –150°C. Solu]ia
MEA epuizat` este recirculat` în absorber.
Reac]iile care au loc sunt urm`toarele:
2 R − NH 2 + CO2 ↔ R − NH 3+ + R − NH − COO − ;
(13)
R − NH 2 + CO2 + H 2O ↔ R − NH 3+ + HCO3− .
Folosirea monoetanolaminelor ca lichide absorbante se
aplic` mai ales în cazul fluxurilor gazoase având concen-
tra]ii mici de CO2. În mod obi[nuit se folosesc solu]ii apoa-
se cu concentra]ii de 25-30% MEA sau DEA.
Eficien]a îndep`rt`rii CO2 este de 94%, iar capacitatea de
înc`rcare a MEA este de circa 0,40 kg CO2 / kg MEA.
 322
Dezavantajele principale ale tehnologiei sunt:
a) dimensiunile gabaritice mari ale echipamentelor,
cum ar fi coloane înalte de desorb]ie pentru regene-
rarea solventului;
b) sisteme auxiliare complexe de înc`lzire [i r`cire;
c) pierderi mari de solvent [i energie.
Principalele probleme tehnice legate de folosirea MEA [i
de al]i solven]i pe baz` de amine sunt coroziunea (în pre-
zen]a oxigenului [i a altor impurit`]i), viteza mare de de-
gradare a solven]ilor în timpul reac]iilor cu SO2 [i NO2 [i
cantit`]ile mari de energie necesare regener`rii. Apro-
ximativ 80% din totalul energiei implicate în procesul de
absorb]ie se consum` pentru regenerarea solventului.
O serie de studii [i cercet`ri s-au concentrat spre g`sirea
unor noi solven]i cu capacitate m`rit` de absorb]ie a CO2,
cu viteze mai mari de absorb]ie, cu o rezisten]` mare la
degradare [i cu o corozivitate redus`, având cerin]e mici
de energie pentru regenerare [i dimensiuni mai reduse
ale echipamentelor.
Aminele împiedicate steric s-au dovedit a avea succes în
re]inerea CO2. Sunt amine în care un grup de alchil este
ata[at de gruparea amino, modificându-i astfel reactivitatea
[i anume un mol de CO2 reac]ioneaz` cu un mol de amin`
împiedicat` steric, comparativ cu MEA unde raportul este
de 1 mol CO2: 2 mol de MEA. De asemenea, degradarea
termic` apare la temperaturi mai mari de 478 K.
Dintre aminele împiedicate steric cele mai folosite în
prezent în procesele de absorb]ie sunt: 2-amino-2metil-1-
propanol (AMP), 1,8-metandiamin` (MDA) [i 2-piperidin
etanol (PE). Un alt set de amine împiedicate steric sunt
cele denumite KS-1. Acestea au o vitez` de circula]ie mai
mic` comparativ cu MEA, datorit` diferen]ei de înc`rcare
a solu]iei bogat` [i s`rac` în CO2, o temperatur` de
regenerare mai mic` (383 K) [i o c`ldur` de reac]ie mai
mic`.
În figura 9 sunt prezentate comparativ costurile procesului
de absorb]ie a CO2 cu MEA [i KS – 1 pentru o concen-
tra]ie a CO2 de 12% [10].
Fig. 9. Costuri comparative privind re]inerea de CO2 de concentra]ie
12%, cu MEA [i KS-1[10]
Exemple de implementare a acestei tehnologii sunt [10]:
1 – Nanko Power Plant, Osaka, Japonia, realizat` în 1991
unde capacitatea de captarea CO2 este de 600 t/zi, 2 –
Centrala Kedah Darul Aman, Malaysia cu capacitate de
capturare este de 160 t/zi CO2.
Dezavantaje ale absorb]iei cu etanolamine:
a) odat` ce solu]ia care con]ine amina devine saturat`,
reactivarea (eliminarea CO2 legat de grupele NH2) [i
reutilizarea ei necesit` un consum mare de energie;
b) concentra]ia aminei în faza apoas` este limitat` da-
torit` vâscozit`]ii [i fenomenelor de spumare, con-
anul 55, nr. 8/2007
comitent cu tendin]a de corodare a echipamentelor;
c) degradarea aminei se produce dup` un timp relativ
scurt.
2.2.1.2. Adsorb]ia
Adsorb]ia are ca premiz` principal` un transfer selectiv de
mas` a unuia sau a mai multor componen]i c`tre un strat
sta]ionar de materiale poroase solide, procesul având loc
concomitent prin reac]ii chimice sau formarea unor leg`-
turi fizice între componentul captat [i suprafa]a solidului
adsorbant. Cele mai utilizate structuri solide adsorbante
sunt materialele microporoase de tip c`rbune activ [i si-
tele moleculare zeolitice.
Din punct de vedere chimic, zeoli]ii [11, 12] sunt alumi-
nosilica]i naturali hidrata]i [i cristalini care se ob]in din
tufuri vulcanice sau zeoli]i de sintez` cu structuri contro-
late pentru scopul propus. Etapele principale ale sintezei
zeoli]ilor sunt: crearea cavit`]ilor, ob]inerea fragmentelor
de structur` [i ob]inerea structurii finale, foarte poroase [i
traversate de numeroase canale submicroscopice. Ad-
sorb]ia selectiv` a gazelor depinde de temperatur`, pre-
siunea par]ial`, for]ele superficiale precum [i de carac-
teristicile fizico – chimice ale adsorbantului (suprafa]a
specific`, dimensiunea porilor, porozitatea etc.).
Sunt cunoscute mai multe tehnici de operare a procesului
de adsorb]ie având la baz` fie varia]ia ciclic` a
temperaturii (TSA = „thermal swing adsorbtion“), fie varia-
]ia ciclic` a presiunii (PSA = „pressure swing adsorbtion“).
O combina]ie a celor dou` tehnici, varia]ia ciclic` atât a
temperaturii cât [i a presiunii (PTSA), a fost testat` la nivel
de pilot de Tokyo Electric Power Company – TEPCO [13]
[i Mitsubishi Heavy Industries. În urma testelor a fost
selectat un adsorbant zeolit Ca-X(ß) caracterizat prin
capacitate m`rit` de adsorb]ie [i selectivitate ridicat`.
Testele pilot dintr-o central` electric` care folose[te un
amestec de c`rbune [i ]i]ei, gazele de ardere rezultate
având 10,8% CO2, au indicat un grad de recuperare a
CO2 de 90%. Tehnologia PTSA are [i avantajul unui
consum de energie cu circa 11% mai redus decât PSA.
Laboratorul Oak Ridge National din USA [14] a dezvoltat
un nou proces de adsorb]ie (ESA -Electrostatic Swing
Absorbtion) prin care este re]inut CO2 (pe lâng` alte gaze)
din gazul de sintez` rezultat din arderea unor combustibili
cu raport sc`zut hidrogen-carbon folosindu-se site
moleculare sub form` de fibre de carbon cu structur`
monolitic`. Dup` saturarea fibrei de carbon cu CO2,
desorb]ia imediat` a gazului este realizat` prin aplicarea
unui curent de tensiune mic`.
Eficacitatea proceselor ESA pentru separarea gazelor a
fost studiat` la presiuni de pân` la 2 MPa [i temperaturi
de pân` la 100°C. La presiunea de 2 MPa [i temperatura
de 25°C a fost dovedit` experimental o preluare a CO2 de
45% (masic).
Eficien]a economic` este fundamental` în adoptarea
uneia sau a alteia din tehnologiile de separare postcom-
bustie prezentate [15].
Celelalte tehnici de separare postcombustie a CO2, enu-
merate la începutul paragrafului 2.2.1, sunt [i ele opera]io-
nale, dar pentru eficientizarea proceselor sunt necesare în
continuare studii [i cercet`ri. Astfel, separarea criogenic`
a gazelor este scump` atât datorit` consumurilor ridicate
C. Neaga - Conservarea carbonului în procesele de ardere. Tehnologii de captare a dioxidului de carbon
de energie pentru operare cât [i a investi]iei, iar folosirea
separ`rii cu membrane este condi]ionat` de îmbun`t`]irea
performan]elor acestora [i de reducerea costurilor lor de
fabrica]ie.
2.2.2. Re]inerea prin precombustie
Tehnologiile de re]inere postcombustie presupun vehicu-
larea întregii cantit`]i de gaze de ardere evacuate, fapt ce
m`re[te gabaritic instala]iile [i ridic` costurile investi]io-
nale. Situa]ia se schimb` dac` separarea se face înaintea
arderii. Este ceea ce î[i propune tehnologia de separare
precombustie.
Combustibilul este oxidat în prealabil, folosindu-se oxigen,
aer sau, în anumite cazuri, chiar abur, rezultatul fiind un
amestec de oxid de carbon [i hidrogen (syngas). Pân` în
acest moment tehnologia este împrumutat` de la
gazeificarea c`rbunelui unde, dup` ob]inerea syngasului
[i filtrarea lui de particulele solide, este utilizat în
combustoarele turbinelor cu gaze (IGCC – Integrated
Gasification Combined Cycle). Un proces similar este
întâlnit la reformatarea catalitic` a gazului natural cu abur,
proces larg utilizat în prezent pentru producerea
hidrogenului în industria de rafinare a petrolului sau la
fabricarea amoniacului.
Pentru a se ajunge la separarea [i re]inerea CO2 syngasul
este supus unei noi reac]ii cu abur, în prezen]a unui
catalizator, în urma c`reia se ob]ine amestec de CO2 [i
H2. Hidrogenul este separat [i folosit drept combustibil în
turbina cu gaze iar dioxidul de carbon este comprimat [i
depozitat.
În principiu, tehnologia este comun` tuturor combustibi-
lilor fosili dar pot fi necesare procese (etape) suplimentare
la folosirea unor anumite tipuri de combustibili, precum
eliminarea particulelor solide sau a compu[ilor de sulf la
utilizarea c`rbunilor sau a p`curii.
Trebuie precizat c` IGCC cu capturarea dioxidului de car-
bon aduce un element esen]ial nou, acela c` în turbina cu
gaze se arde hidrogen [i nu syngas. Faptul are implica]ii
îndeosebi în controlul emisiilor de NOx. Hidrogenul ob]inut
în procesul de precombustie ar putea fi utilizat [i pentru
generarea energiei electrice în celule combustibile, înde-
osebi pentru unit`]i de mic` putere.
O tehnologie alternativ` de precombustie este aceea
prezentat` în figura 10. Tehnologia CLC (Chemical Loo-
ping Combustion) prevede oxidarea combustibilului printr-
un agent intermediar – amestec de oxizi metalici [16].
Tehnologia se bazeaz` pe o secven]` de dou` reac]ii de
baz` – reducere [i oxidare, folosindu-se în acest scop do-
u` reactoare cu strat fluidizat. Într-un prim reactor redu-
c`tor are loc reducerea oxizilor metalici [i oxidarea com-
bustibilului (reac]ie endotermic`) iar în al doilea are loc
oxidarea oxizilor metalici în aer (reac]ie exotermic`). În-
tregul sistem îndepline[te func]ia combustorului clasic, în
plus având [i caracteristica de separare a produselor de
oxidare, CO2 [i H2O, într-un flux distinct. Ulterior, prin r`ci-
re [i comprimare, vaporii de ap` condenseaz` formân-
du-se dou` fluxuri total distincte.
323
Fig. 10. Tehnologie CLC de separare precombustie a CO2 aplicat` la
un ciclu combinat gaze-abur [16]
2.2.3. Oxicombustia
Procedeul (figura 7) presupune folosirea în ardere a
oxigenului în locul aerului. Gazele de ardere rezultate au
în compozi]ie o concentra]ie ridicat` de CO2 (circa 80%
fa]` de max 14% cât se ob]ine în arderea clasic`), restul
fiind constituit din vapori de ap` [i, eventual, al]i compu[i,
precum oxizi ai sulfului. Oxigenul se poate produce prin
separare criogenic` din aer. Prin r`cirea gazelor de
ardere la un nivel de temperatur` inferior punctului de
rou` a apei, vaporii de ap` condenseaz` putând fi u[or
separa]i, în gazele de ardere r`mânând doar CO2. Pe
lâng` scopul principal, acela de a capta dioxidul de
carbon, procedeul mai are dou` poten]iale avantaje:
a) se poate elimina instala]ia de purificare a gazelor de
ardere, urmând ca gazul stocat s` con]in`, pe lâng`
CO2 [i compu[ii de sulf [i/sau particule solide;
b) este eliminat` formarea compu[ilor de oxizi de azot.
Principalul dezavantaj al procedeului este cantitatea mare
de oxigen necesar`, fapt ce intervine atât în cre[terea va-
lorii investi]iei cât [i în consumul mare intern de energie.
Concluzii
La arderea combustibililor fosili carbonul din combustibil
se conserv` în produsele de ardere sub form` exclusiv`
de dioxid de carbon (la ardere complet`), compus care,
eliminat în atmosfer`, produce efect de ser`. Nu exist`
alternative de reg`sire a carbonului sub forma altor com-
pu[i, cu efect poluant redus, dioxidul de carbon fiind
foarte stabil chimic.
Cu cât combustibilul con]ine mai mult carbon în detrimen-
tul hidrogenului, cu atât produce mai mult dioxid de
carbon raportat la unitatea de c`ldur` produs`.
C`ile de reducere a emisiei de CO2 vizeaz` fie utilizarea
unor combustibili fosili cu emisii specifice de dioxid de
carbon reduse (kgCO2/MW), fie randamente de produ-
cere a energiei mai ridicate. Evident cumularea ambelor
solu]ii este cu atât mai benefic`. În materialul prezentat au
fost marcate câteva direc]ii tehnologice de cre[tere a
randamentului de producere a energiei [i, implicit, de
reducere a emisiilor poluante.
Totu[i, oricât de dezvoltat` tehnologic ar fi producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, efectul de
reducere a emisiei de CO2 este limitat [i, în orice caz, mult
 324
sub cerin]ele necesare salv`rii vie]ii pe planet`. În cazul
folosirii în continuare a combustibililor fosili ca surs` pri-
mar` de energie – dezvoltarea tehnologic` actual` privind
producerea energiei din alte surse nu permite înlocuirea
lor – re]inerea [i stocarea dioxidului de carbon devine im-
perativ`. În materialul de fa]` au fost prezentate câteva c`i
actuale, unele ajunse la scar` industrial`, prin care se
sper` s` devin` fezabil` [i economic metode de re]inere
a dioxidului de carbon.
Bibliografie
[1] Neaga Ct. – Analiza bilan]urilor materiale [i termice ale
gazeific`rii combustibililor solizi. Construc]ia de Ma[ini, 10/1986,
pag. 571-577
[2] Neaga Ct. – Tratat de Generatoare de Abur, vol. I. Ed.AGIR,
Bucure[ti, 2001, pag. 161-212
[3] Neaga Ct. – Ecua]ia general` a arderii combustibililor cu
eviden]ierea concentra]iilor oxizilor de azot. Energetica (53),
12/2005, pag. 476-482
[4] Neaga Ct. – Calculul randamentului ciclului mixt gaze-abur. O
metod` mai obiectiv`. Energetica (51), 9/2003, pag. 401-407
[5] Tippkötter Th., Scheffnech G. – Betribserfahrungen mit dem neuen
BoA –Block und Ausblick. VGB PowerTech, (84), 4/2004, pag. 48-
55
[6] Klutz J.H., Renzenbrink W., Scheffknecht G. – The Development of
Pre-dryng and BoA-Plus Technology. VGB PowerTech, (83),
11/2003, pag. 60-65
[7] Scholtholt H. – STEAG Projects in Germany and Abroad. VGB
PowerTech, (87), 3/2007, pag. 28-32
anul 55, nr. 8/2007
[8] Sue D.C., Chung C.C. – Engineering Design and Exergy Analyses for
Combustion Gas Turbine Based Power Generation System. Energy
(29), 2004, pag. 1183/1205
[9] Bolma A. s.a. – Elaborarea unei tehnologii moderne post-ardere de
capturare a gazelor cu efect de ser` produse de industria
româneasc`, Conferin]a „Cercetarea de Excelen]` – premiza
favorabil` pentru dezvoltarea spa]iului rom`nesc de cercetare“,
Bra[ov, 23 – 24 oct. 2006
[10] Nobuo I. – Advaces Solvent to Capture CO2 from Flue Gas.
Second International Forum on Geologic Sequestration of CO2 in
Deep, Unmineable Coal Seams, Coal – Seq II, March 7 th, 2003
[11] Macario A., Katovic A. – Microporous and Mesoporous Materials,
81, 2005
[12] Ko D., Siriwardane R., Biegler L.T. – 13th International Zeolite
Conference, Montpellier, France, July 8-13, 2001
[13] www.tepco.co.jp/en/challenge/environ.pdf
[14] www.phy.ornl.gov
[15] IEA - International Energy Agency: Solution for the 21st Century:
Zero Emissions Technologies for Fossil Fluels, 2002
[16] Anderson S., Newel R. – Prospects for Carbon Capture and Storage
Technologies. Resources for future, Jan., 2003
[17] Consonni S., Lozza G., Pelliccia G., Rossini S., Salviano F. –
Chemical-Looping Combustion for Combined Cycle with CO2
Capture. J. of Engineering for Gas Turbines and Power, (128),
July, 2006, pag. 525-534
Referent:
Conf.dr.ing. Mircea GRIGORIU
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
I. Irimia - Program de calcul al vitezei de fluaj [i al deforma]iei remanente rezultate din fluajul conductelor de abur
Program de calcul al vitezei de fluaj [i al deforma]iei
remanente rezultate din fluajul conductelor de abur
Ioan IRIMIA1, Andreea Ana-Maria IRIMIA2
Abstract: The paper presents a computer program
developed within Excel environment to calculate the
creeping speed and the remnant deformation induced by
the steam pipes creep, in the SEB power plants. The
mathematical model employed by the program allows for
a graphic description of the piping system evolution, more
specifically the section on which the measurements were
taken, during it’s working period. The program is able to
estimate the system’s behavior for temperatures within a
given range or for slightly different chemical structures of
the pipe steel that can result in important expansion
characteristics. The paper describes the creeping funda-
mentals, the dedicated software and its input and output
data, as well.
Key words: creep, remnant deformation, creeping speed,
temperature, time.
Cuvinte cheie: fluaj, deforma]ie remanent`, vitez` de fluaj,
temperatur`, timp
1. Date istorice [1, 2]
Primul studiu [tiin]ific referitor la fluajul metalelor a fost
efectuat în anul 1910 de c`tre Eduard Neville da Costa
Andrade. Pe plan intern prima lucrare cu referire strict` la
acest fenomen a apar]inut profesorului Mihai Popescu în
anul 1958 [3]. Tot în acea perioad` a început [i urm`rirea
deforma]iilor remanente rezultate din fluaj în cadrul
centralelor termoelectrice. În anul 1963, în nr. 1 al revis-
tei Energetica, a ap`rut primul articol despre fluaj, în ur-
ma unui eveniment nedorit rezultat din ac]iunea
progresiv` a fenomenului de fluaj: avarierea – dup`
aproximativ 100 000 ore de func]ionare – a unei
conducte de abur supraînc`lzit confec]ionat` din o]el
crom - molibden.
2. Considera]ii generale
Având în vedere faptul c` pentru în]elegerea fenomenului
de fluaj sunt necesare cuno[tin]e aprofundate de me-
talurgie fizic`, de teoria plasticit`]ii, de teorie structural`
[i mult` experien]` în domeniul încerc`rilor de materiale,
în continuare sunt prezentate câteva informa]ii
referiritoare la acest fenomen deosebit de complex.
În timpul func]ion`rii la temperaturi (450°C < T < 540°C)
[i presiuni (p < 150 bari) ridicate, conductele pentru abur
aferente echipamentelor energetice (cazan, turbin`) sunt
supuse la tensiuni de natur` termic` [i mecanic`. În mo-
mentul când aceste tensiuni dep`[esc tensiunea admisi-
bil` a o]elului din care sunt confec]ionate conductele,
acestea se deformeaz` plastic pân` la distrugerea total`.
La dimensionarea conductelor utilizate \n circuitul de
abur, tensiunea admisibil` se determin` utilizând una din
cele dou` caracteristici mecanice de baz` ale o]elurilor
folosite în condi]ii de lucru la temperaturi [i presiuni ridi-
cate, respectiv limita tehnic` de fluaj [i rezisten]a tehnic`
de durat`.
1 Dr. ing., Electrocentrale Bucure[ti
2 Univ. „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
325
Deformarea în timp a unui material metalic sub ac]iunea
unei solicit`ri constante poart` denumirea de fluaj. Fluajul
este un fenomen puternic activat termic, afirma]ie sus]inu-
t` de urm`torul exemplu: pentru un o]el aliat cu 0,3% Mo
încercat la temperatura minimal` de 500°C, cu un efort
unitar de 100 N/mm2 , la care o încercare se execut` la
497°C [i alta la 503°C, duratele medii estimate a se atin-
ge pân` la ruperea epruvetei sunt de 4 148 h [i respectiv
2 561 h [4]. În continuarea exemplului de mai sus se
face urm`toarea men]iune: studiul fluajului are drept scop
s` clarifice rela]ia între timpul t [i urm`torii trei parametri:
temperatura T, efortul unitar σ [i deforma]ia specific` ε.
În cazul cel mai general, când se admite c` to]i cei trei
parametri variaz` în timp, deforma]ia specific` a
epruvetei cre[te continuu conform urm`toarei ecua]ii
generale:
ε = dσ / E + α . dT + vf . dt , (1)
unde E este modulul de elasticitate; dσ / E – deforma]ia
specific` elastic`; α . dT – deforma]ia specific` de dila-
tare termic`, α – coeficient de dilatare termic` liniar`;
vf – viteza de fluaj; vf . dt – deforma]ia specific`
permanent` sau fluajul.
Not`: O dep`[ire de numai 5°C produce, la
temperaturile de func]ionare uzuale ast`zi, o sc`dere a
duratei de func]ionare de 23...33%, pentru o]elurile
austenitice [i de 33...46% pentru o]elurile ferito-perlitice
aliate. [5].
3. Descrierea programului de calcul
Mediul în care a fost elaborat programul de calcul este
cel oferit de EXCEL. Elementele matematice necesare au
fost preluate din lucrarea [6] (Anexa 1) rezultând un
tablou de lucru de 52 de linii [i 70 de coloane.
Pentru celulele aferente acestui tablou s-a folosit urm`-
toarea codificare cromatic`: culoarea maro reprezint`
datele de intrare, iar culoarea galben pe cele de ie[ire,
respectiv valorile ob]inute în urma efectu`rii calculelor.
Modificarea datelor de intrare duce automat la modifi-
carea datelor de ie[ire, inclusiv a reprezent`rilor grafice.
În tabelul 1 sunt prezentate rela]iile de calcul utilizate,
care sunt doar par]ial identice cu cele din prescrip]ia
tehnic`.
Referitor la aceste rela]ii se face men]iunea c` pentru
determinarea deforma]iei - a conductei (coturi) între m`-
sur`toarea considerat` [i prima m`sur`toare s-au utilizat
rela]iile prezentate în tabelul 1 (coloana 6, liniile 21; 22 [i
23). Rela]iile prezentate în [6], respectiv cele din coloana
4 (liniile 21, 22 [i 23), nu au interpretare tehnic`, iar uti-
lizarea acestora duce la ob]inerea unor valori pentru de-
forma]ie, care dep`[esc cu mult valoarea limit` de 1%.
Se face men]iunea c` la data redact`rii prezentului
articol, prescrip]ia tehnic` C29/1993 a fost înlocuit` cu
PT C10/1-2003 [3], p`strând identice rela]iile de calcul.
326 anul 55, nr. 8/2007

Tabelul 1
Explicitarea formulelor utilizate
I. Irimia - Program de calcul al vitezei de fluaj [i al deforma]iei remanente rezultate din fluajul conductelor de abur
3.1. Introducerea datelor
Dup` înc`rcarea programului în calculator, pe ecranul mo-
nitorului apare macheta de calcul conform celei din lucrarea
[6]. În figura 1 sunt prezentate sec]iuni din program, unde
pot fi observate celule de culoare maro care sunt reprezen-
tate de m`rimile de intrare, respectiv m`sur`torile de fluaj, iar
celulele de culoare galben` sunt reprezentate de m`rimile
de ie[ire respectiv deforma]ia remanent` - pe direc]ie
327
orizontal`, vertical` [i medie [i viteza de fluaj vf prezentat` în
valori absolute [i sub form` grafic`.
Datele ob]inute în urma m`sur`torilor efectuate vor fi înc`rcate
în programul de calcul, respectiv în celulele de culoare maro.
Programul de calcul este conceput pentru o durat` de
func]ionare a echipamentului de 180 000 de ore de func-
]ionare, cu posibilitatea de a fi restrâns sau extins pentru
orice timp de func]ionare.
 328
Fig. 1. E[antioane din programul de calcul
Pentru fiecare set de repere de fluaj (vezi figura 2) se va
multiplica Anexa 1. În fiecare nou` anex` se va înregistra
urm`toarea pozi]ie a reperului de control.
Fig. 2. Amplasarea reperelor de control pe ]eav`
În figura 2 sunt prezentate cele dou` grupe de diametre
care se determin` prin m`sur`tori, respectiv D.l.r.oriz.i.,
D.l.r.vert.i., Drcom [i Drcvm.. Pentru ob]inerea unor rezultate
pertinente în urma m`sur`torilor de fluaj, suprafa]a
reperelor trebuie men]inut` intact` pe toat` durata de
func]ionare a conductei pe care sunt montate. În figura 3
este prezentat un reper de control fix, împ`r]it în trei zone
de culoare. Zona colorat` în galben este cea mai expus`
deterior`rii, fapt pentru care trebuie luate m`suri speciale
de protec]ie.
Fig. 3. Reperul de control – fix
anul 55, nr. 8/2007
Deteriorarea reperelor de fluaj în perioada de utilizare a
conductelor (circa 200 000 ore de func]ionare) duce
inevitabil la stoparea observa]iilor referitoare la evolu]ia
deforma]iilor remanente rezultate din fluajul conductelor
de abur. În momentul de fa]` noile o]eluri din care sunt
confec]ionate ]evile utilizate pe circuitul de abur au o
durat` de via]` garantat` la 200 000 ore de func]ionare.
În acest sens se men]ioneaz` calitatea de o]el P 91/ T 91
- X 10 CrMoVNb.91, un o]el cu structur` feritic` [i inclus
în norma standard SR EN 10216-2:2003.
Se face precizarea c` norma standard STAS 8184-87
(O]eluri pentru ]evi utilizate la temperaturi ridicate; M`rci
[i condi]ii tehnice de calitate) a fost înlocuit` cu SR EN
10216-2:2003 (]evi din o]el f`r` sudur` utilizate la
presiune; Condi]ii tehnice de livrare; Partea a 2-a: ]evi din
o]el nealiat [i aliat, cu caracteristici precizate la
temperaturi ridicate).
3.2. Rezultate furnizate de program
Concluziile ce fac referire la starea de fapt a celor dou`
m`rimi calculate (deforma]ie [i vitez`), vor reie[i din
analizarea formelor grafice rezultate dup` cum urmeaz`:
3.2.1. Dac` viteza de fluaj rezultat` este sub viteza de
fluaj admis` [i dac` prin prelungirea ultimului segment
(segment colorat în galben) care apar]ine dreptei „viteza
fluaj rezultat`“ nu intersecteaz` linia ce apar]ine „viteza
fluaj admis`“ cei doi parametri au o evolu]ie normal`. În
figura 4 se prezint` sub form` grafic` o evolu]ie normal`
a vitezei de fluaj.
Fig. 4. Varia]ia normal` a vitezei de fluaj în intervalul
PIF – 120 000 ore de func]ionare
3.2.2. Dac` viteza de fluaj rezultat` este sub viteza de
fluaj admis` [i dac` prin prelungirea ultimului segment
care apar]ine dreptei „vitez` fluaj rezultat`“
intersecteaz` linia ce apar]ine „viteza fluaj admis`“ se
prelunge[te segmentul pân` la intersec]ia cu dreapta
ce apar]ine deforma]iei maxime de 1%. Din punctul de
intersec]ie se coboar` o perpendicular` pe axa timp.
Punctul de intersec]ie reprezint` timpul dup` care se
efectueaz` urm`toarea m`sur`toare. În figura 5 se
prezint` evolu]ia vitezei de fluaj corespunz`toare
concluziei nr. 3.2.2.
 I. Irimia - Program de calcul al vitezei de fluaj [i al deforma]iei remanente rezultate din fluajul conductelor de abur 329

Viteza fluaj admisa Observa]ie: Din graficul prezentat în figura 6 se observ` c`

Viteza fluaj rezultata durata de func]ionare pân` la urm`toarea m`sur`toare va fi
1 111300 de 7 100 h fa]` de 30 000 h pentru o evolu]ie normal`.
0,9
0,8 Concluzii
0,7
4.1. Urm`rirea permanent` e evolu]iei deforma]iilor rema-
Deformatia [ % ]

0,6 90000
0,5 nente rezultate din fluajul conductelor de abur, reprezint` o
0,4 prioritate în func]ionarea în condi]ii de siguran]` a echipa-
0,3 mentelor energetice.
0,2
0,1
4.2. Prin multiplele variante de simulare, acest program de
0 0 30000
60000
111300
calcul, faciliteaz` în]elegerea din punct de vedere practic a
0 30000 60000 90000 120000 150000
fenomenului de fluaj.
Timpul efectuarii urmatoarei masurari [ ore ]
Fig. 5. Varia]ia necorespunz`toare a vitezei de fluaj în intervalul
4.3. Programul permite accesarea u[oar` [i rapid` a
PIF – 120 000 ore de func]ionare tuturor informa]iilor legate de istoria conductelor, respectiv;
ore de func]ionare, calitate o]el, compozi]ie chimic`,
Observa]ie: Din graficul prezentat în figura 5 se observ` c` caracteristici mecanice la temperatura standard [i de lucru,
durata de func]ionare pân` la urm`toarea m`sur`toare va fi coeficien]i de dilatare liniar`, dimensiuni geometrice ale
de 21 300 h fa]` de 30 000 h pentru o evolu]ie normal`. ]evii, etc.

4.4. P`strarea înregistr`rilor referitoare la fluaj, pe suport

3.2.3. Dac` viteza de fluaj rezultat` este deasupra vitezei de
magnetic (de exemplu, Anexa 1 din [6]), va u[ura mult acti-
fluaj admise [i dac` prin prelungirea ultimului segment vitatea celor implica]i în controlul deforma]iilor remanente ale
care apar]ine dreptei „vitez` fluaj rezultat`“ intersecteaz` conductelor de abur din centralele electrotermice.
linia ce apar]ine dreptei „vitez` fluaj admis`“ se prelunge[te
segmentul (colorat în galben) pân` la intersec]ia cu dreapta Mul]umiri
ce apar]ine deforma]iei maxime de 1%.
Autorii aduc mul]umiri pe aceast` cale, d-lor Gruia Con-
Viteza fluaj admisa stantin [i Iftimie Petru, pentru informa]iile de specialitate
Viteza fluaj rezultata
puse la dispozi]ie.
1 97100

0,9 Bibliografie
0,8 90000
[1] Constantinescu A. [.a. – Fluajul metalelor, Editura tehnic`,
0,7
Bucure[ti, 1970
0,6
Deformatia [ % ]

0,5
[2] Iftimie P., – Aspectele fenomenului de fluaj în centralele
termoelectrice cu parametri înal]i, în rev. Energetica, nr. 1, 1963
0,4

0,3 [3] Popescu M. M. – Fluajul [i materialele rezistente la temperaturi

0,2
ridicate, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1958
0,1
60000 [4] Mocanu D. R. [.a. – Încercarea materialelor; Încerc`ri distructive
0 0 30000 97100 ale metalelor, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1982
0 30000 60000 90000 120000 150000
Timpul efectuarii urmatoarei masurari [ h ]
[5] Popa T. [.a. – Avarii în instala]iile energetice, Editura Tehnic`,
Bucure[ti, 1978
Fig. 6. Varia]ia necorespunz`toare a vitezei de fluaj în intervalul
PIF – 120 000 ore de func]ionare [6] RENEL - DGPEET; Direc]ia de Repara]ii – Prescrip]ie tehnic` pentru
verificarea deforma]iilor [i modific`rilor structurale ale
Din punctul de intersec]ie se coboar` o perpendicular` pe conductelor [i elementelor cazanelor de abur care func]ioneaz` la
temperaturi ridicate C 29 / 1993; Adresa nr. 51395 / 01.07.1993
axa timp. Punctul de intersec]ie reprezint` timpul dup`
care se va efectua urm`toarea m`sur`toare. În figura 6 Referent:
este prezentat în form` grafic`, evolu]ia vitezei de fluaj Prof. dr. ing. Constantin NEAGA
conform concluziei 3.2.3. Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 330
Informatii
, de la
EURELECTRIC
EURELECTRIC d` publicit`]ii comentariile pentru revi-
zuirea Directivei pentru controlul integrat [i prevenirea
polu`rii. Grupul de lucru al EURELECTRIC „Protec]ia mediu-
lui” a publicat, la sfâr[itul lunii iunie 2007 un set de comen-
tarii care s` fie incluse în procesul de revizuire al versiunii din
1996 a Directivei pentru controlul integrat [i prevenirea po-
lu`rii”, prin care se insist` în mod special asupra necesit`]ii
de men]inere a flexibilit`]ii care caracterizeaz` actuala Direc-
tiv`. Este de a[teptat ca o propunere de revizuire a directivei
s` fie prezentat` de c`tre Comisia European` în decembrie
2007 [i s` intre în vigoare începând cu anul 2012. (070702)
Proiectul marii hidrocentrale islandeze se apropie de
sfâr[it. A trecut mai mult de o jum`tate de secol de la
apari]ia ideii exploat`rii energiei hidraulice a unor mari râuri
glaciare din estul Islandei, iar acum se împlinesc aproape
trei decenii de când s-a propus pentru prima oar`,
introducerea în regiune a industriei energo-intensive.
Importantul proiect al marii hidrocentrale Karahnjukar
(Islanda) combin` acum cele dou` aspecte. Hidrocentrala
va avea 690 MW, trei baraje (dintre care unul, de 198 m
în`l]ime, cu fe]e din beton [i umplutur` de roci este – pen-
tru acest tip – cel mai mare din Europa [i unul dintre cele
mai mari din lume), tuneluri în lungime total` de 70 km (cele
principale având diametrul de 7,50 m) [i o c`dere util` de
600 m. Membrii EURELECTRIC sunt invita]i, la mijlocul lunii
septembrie 2007, s` ia parte la seminarul tehnic (17–18
septembrie, Reykjavik) [i la vizitarea acestui deosebit
obiectiv (19 septembrie). (070703)
Planul tehnologic al UE: EURELECTRIC sprijin`
abordarea printr-un amplu portofoliu a sinergiei
sectoarelor de producere a energie [i de consum al
acesteia. |ntr-un articol dedicat politicii energiei publicat de
EURELECTRIC la 4 iulie 2007 este salutat` inten]ia Comisiei
Europene de a prezenta în acest an un Plan strategic pentru
tehnologia pentru domeniul energiei al c`rui scop este de a
schi]a o imagine coerent` a poten]ialului tehnologiilor pentru
domeniul energiei de a r`spunde diverselor provoc`ri ale
politicii în acest domeniu. EURELECTRIC sus]ine cadrul –
guvernat de pia]` – pentru promovarea dezvolt`rii
tehnologice, dore[te o mai bun` colaborare în domeniul
cercet`rii [i dezvolt`rii [i solicit` Comisiei s` ]in` seam` de
concluziile proiectului. Rolul energiei electrice, care pun în
eviden]` atât oportunitatea unei abord`ri cu un amplu
portofoliu a domeniului tehnologiei, cât [i necesitatea
exploat`rii sinergiei dintre producerea de energie cu con]inut
de carbon redus [i utilizarea inteligent` a energiei. (070704)
Intr` în vigoare noua metodologie recomandat` de
Directiva pentru transparen]a pre]urilor. La 29 iunie
2007 a intrat în vigoare un amendament al Directivei din
anul 1990 a Consiliului, referitoare la o Procedur` comu-
nitar` de îmbun`t`]ire a transparen]ei pre]urilor pentru
energie electric` [i pentru gaze naturale, aplicate consu-
matorilor finali. Documentul descrie o nou` metodologie de
achizi]ionare, din sectorul industrial (nu [i din cel casnic) a
datelor referitoare la pre]urile pentru energia electric` [i
pentru gazele naturale. Modific`rile propuse de c`tre
Eurostat, biroul pentru statistic` al UE, pentru datele
referitoare la consumatorii finali casnici vor r`mâne în
continuare op]ionale. (070705)
anul 55, nr. 8/2007
Conducerea EURELECTRIC continu` dezbaterea
Pachetului pentru energie. Continuând tradi]ia, Consiliul
Directorilor EURELECTRIC [i-a ]inut [edin]a de mijloc al
anului în preajma organiz`rii Conven]iei Anuale [i a
Conferin]ei din 10 iunie 2007 organizate la Antwerp, care au
marcat [i transferul responsabilit`]ii Secretariatului General
de la dl. Paul Bulteel la noul secretar general dl Hans ten
Berge. Pe agend` s-a aflat un num`r de aspecte statutare [i
organiza]ionale – nominaliz`rile de membri [i cele pentru
structura de expertiz` – plus o dezbatere strategic` asupra
ac]iunilor viitoare [i asupra r`spunsurilor la Pachetul pentru
energie al Comisiei Europene care a fost dat publicit`]ii în
ianuarie 2007. În leg`tur` cu acest aspect, s-a acordat o
deosebit` aten]ie proiectului EURELECTRIC intitulat „Rolul
energiei electrice”. (070706)
Clauza „solidarit`]ii” în domeniul energiei va fi
introdus` în noul tratat al UE. Ca urmare a acordului la
care au ajuns liderii din UNE la summit-ul din Bruxelles din
21–23 iunie 2007, la 23 iulie 2007 a avut loc Conferin]a
Interguvernamental` dedicat` elabor`rii unui nou Tratat al
UE – Tratatul Reformei, dup` ce Parlamentul European [i
Comisia European` s-au declarat în favoarea începerii
negocierilor. Portugalia, care de la 1 iulie 2007 asigur` pre-
[edin]ia UE în conformitate cu principiul rota]iei, sper` s`
ob]in` aprobarea textului în cadrul summit-ului oficial ce va
avea loc la Lisabona la 18 octombrie 2007. Modific`rile
aduse textului respins în anul 2004 include clauze referitoare
la „spiritul de solidaritate” în domeniul aliment`rii cu energie
[i la necesitatea combaterii modific`rilor climatice. (070709)
Sunt în curs de aprobare cerin]ele referitoare la
eficien]a energiei l`mpilor cu incandescen]` [i a altor
produse consumatoare de energie. La 22 iunie 2007 a
avut loc prima [edin]` a Forumului Consultativ al p`r]ilor
interesate, organ care asist` Comisia European` în stabilirea
nivelurilor eficien]ei energiei [i a altor cerin]e referitoare la
mediu ce trebuie îndeplinite de produsele consumatoare de
energie. Reprezentan]ii statelor membre, ai organiza]iilor
non-guvernamentale, ai industriei, ai organismelor de
standardizare [i ai altor p`r]i interesate au contribuit la
formularea m`surilor pe care Comisia European` le va
impune prin Directiva proiect`rii ecologice în scopul
asigur`rii eficien]ei energiei în cazul echipamentului destinat
iluminatului [i altor produse consumatoare de energie.
Comisia European` lanseaz` un nou studiu al iluminatului
casnic, care – la încheierea procesului decizional – ar putea
conduce la interzicerea utiliz`rii ineficientelor l`mpi cu
incandescen]` începând cu anul 2009. (070710)
Versiunea actualizat` a raportului KEMA – EURELEC-
TRIC confirm` sc`derea pre]urilor pentru energia
electric` percepute clien]ilor în urma liberaliz`rii.
Pre]urile energiei electrice au cunoscut o stabilitate
rezonabil` în ultimii ani, în ciuda sporirii accentuate a
pre]urilor combustibililor primari. Acest lucru, subliniat de
Comisia European` într-un material video dat publicit`]ii
pentru a marca completa [i definitiva deschidere a pie]ei la
1 iulie 2007, rezult` din actualizarea raportului KEMA –
EURELECTRIC din anul 2005 dedicat pre]urilor energiei
electrice. O analiz` a evolu]iei pre]ului energiei electrice de
la începutul procesului de liberalizare relev` faptul c` pie]ele
Informa]ii de la EURELECTRIC
de energie electric` au condus – [i conduc înc` – la pre]uri
mai sc`zute pentru majoritatea clien]ilor europeni. (070711)
{efii statelor europene sus]in prima strategie a UE
pentru Asia Central`. La summit-ul [efilor de stat din UE,
care a avut loc în iunie 2007, ace[tia [i-au dat acordul refe-
ritor la prima strategie pentru Asia Central`, orientat` spre
cre[terea pronun]at` a rela]iilor politice [i economice ale UE
cu cinci ]`ri cu bogate resurse de energie din regiune.
Aceast` strategie, care a fost elaborat` în timpul pre[edin]iei
germane, vizeaz` state precum Kazakhstan, Republica
Tadjikistan, Turkmenistan [i Uzbekistan [i stabile[te criteriile
politice pentru accentuarea angaj`rii UE în regiune în cadrul
unui larg spectru de probleme incluzând energia, comer]ul
[i mediul. Pentru a sublinia aceast` angajare, UE [i-a dublat
sprijinul financiar, pân` la 750 milioane € pentru perioada
2007 – 2013. (070712)
Statistici pentru domeniul energiei: datele statistice
disponibile nu corespund noilor cerin]e ale deci-
den]ilor politici. Statisticieni sunt adesea victimele facto-
rilor de decizie din domeniul politicilor... pe de o parte
obiectivele politice implic` un volum de date din ce în ce
mai mare, iar pe de alt` parte bugetele birourilor pentru
statistici fie nu urm`resc necesitatea unor date supli-
mentare, fie chiar sunt reduse. Afirma]ia apar]ine dlui Jean-
Yves Garnier, [eful Diviziei statistice pentru energie din
cadrul IEA [i a fost formulat` la [edin]a din acest an, de la
14–15 iunie 2007, a Comitetului pentru statistici pentru
energie din cadrul biroului statistic Eurostat al UE. LA
eveniment, exper]i na]ionali [i statisticieni ai Eurostat
specializa]i în domeniul energiei au schimbat informa]ii [i
puncte de vedere referitoare la politicile pentru energie din
cadrul UE. Întâlnirea a revelat faptul c`, în ciuda câtorva
îmbun`t`]iri ce au avut loc în ultimii ani, datele statistice
disponibile în mod curent sunt uneori necorespunz`toare
pentru atingerea unor obiective actuale ale politicilor. Este
cazul indicatorilor pentru eficien]a energiei sau cel al
comercializ`rii gazelor naturale. (070713)
Comisia European` ia atitudine în problema infrac]iu-
nilor din domeniul energiei. Înaintea datei de 1 iulie 2007
stabilite pentru deschiderea complet` [i definitiv` a pie]elor
pentru energie electric` [i pentru gaze naturale, Comisia
European` a transmis statelor membre ale UE, la 27 iunie
2007, o serie de observa]ii oficiale referitoare la viol`ri ale
legisla]iei UE pentru domeniul energiei. (070716)
Raportul actualizat al EURELECTRIC prezint` succesul
semnificativ al implement`rii separ`rii activit`]ilor
operatorilor sistemelor de distribu]ie. „Separarea
activit`]ilor operatorilor de distribu]ie nu este un scop în
sine, ci un mijloc de a asigura o competi]ie real` cu
am`nuntul prin garantarea comport`rii operatorului într-o
manier` nediscrimnatorie.” În aceast` situa]ie „prevederile
legale existente sunt ferme [i suficiente pentru a satisface
îngrijorarea exprimat` de Comisia European` în cadrul
Pachetului pentru energie”. Acestea sunt mesajele-cheie
con]inute de versiunea actualizat` a raportului referitor la
„Viziunea EURELECTRIC asupra separ`rii activit`]ilor
operatorilor sistemului de distribu]ie” dat publicit`]ii la 17
iulie 2007. Raportul se bazeaz` pe informa]iile ob]inute de
la 25 mari companii de distribu]ie din cadrul a 15 ]`ri
europene. (070717)
Mini[trii mediului au adoptat concluzii referitoare la
schema UE de tranzac]ionare a emisiilor. Mini[trii
mediului din ]`rile UE au adoptat la 28-29 iunie 2007
concluziile asupra revederii schemei UE de tranzac]ionare a
331
emisiilor. Concluziile subliniaz` necesitatea continu`rii armo-
niz`rii schemei UE de tranzac]ionare a emisiilor, în particular
a metodelor [i a regulilor de alocare, astfel încât în întreaga
Uniune European` s` se asigure un cadru uniform. Ei au
c`zut de acord c` utilizarea bazelor de date [i licita]iile con-
stituie importante op]iuni complementare pentru perioadele
de alocare ulterioare anului 2012. Revizuirea va acorda o
aten]ie deosebit` unui nivel sporit al licit`rilor [i al unor mai
bune armoniz`ri, ce se ob]in fie prin stabilirea unei rate de li-
citare minime sau printr-o rat` de licitare obligatorie [i unifor-
m`, au afirmat mini[trii. Ei s-au declarat favorabili conside-
r`rii pentru sectoare a unor metode de alocare diferen]iate,
având în vedere gradul competi]iei globale. (070719)
Comisia European` a publicat Cartea Verde a adapt`rii
la modific`rile climatice. Comisia European` a publicat la
29 iunie 2007 o Carte Verde asupra „Adapt`rii Europei la
modific`rile climatice. Op]iuni pentru UE”. Conform docu-
mentului Europe nu numai c` trebuie s` î[i diminueze drastic
nivelul emisiilor gazelor cu efect de ser`, dar trebuie [i s` ia
m`suri de adaptare la modific`rile climatice actuale [i de
perspectiv`, astfel încât s` limiteze impactul pe care înc`lzi-
rea global` îl va avea asupra popula]iei, economiei [i mediu-
lui. Aceasta înseamn` trecerea la ac]iuni care s` fac` fa]`
condi]iilor schimb`rii climatice, de exemplu utilizarea mai efi-
cient` a resurselor de ap` s`race. Cartea Verde inten-
]ioneaz` s` stimuleze o larg` dezbatere public` european`,
care a debutat cu conferin]a p`r]ilor interesate ce a fost
g`zduit` de Comisie la 3 iulie 2007 la Bruxelles. (070720)
Noi legisla]ii interna]ionale permit stocarea CO2 în
subsolul marin. Dou` importante acorduri interna]ionale
pentru protejarea mediului marin, Conven]ia OSPAR [i
Protocolul de la Londra, au fost recent amendate, astfel încât
s` se permit` stocarea dioxidului de carbon în forma]iile ge-
ologice din subsolul marin. EURELECTRIC salut` aceste
amendamente ca pe un important pas spre crearea unui
cadru legal interna]ional pentru captarea [i stocarea
carbonului. Acesta va fi înso]it de un cadru similar la nivel
european. (070723)
În preajma deschiderii pie]ei pentru to]ii clien]ii,
Comisia European` d` publicit`]ii propunerea pentru
Carta consumatorilor de energie. La 5 iulie 2007 – la 5 zile
dup` ce deschiderea complet` [i final` a pie]elor de energie
din cadrul UE a acordat tuturor clien]ilor dreptul de a-[i alege
furnizorul lor – Comisia European` a lansat propunerea pen-
tru Carta Consumatorilor de energie, al c`rei scop, odat`
finalizat, va fi de a educa cet`]enii asupra drepturilor lor,
astfel încât s` fie în mod corespunz`tor proteja]i în cadrul
pie]elor liberalizate [i s` poat` lua decizii în cuno[tin]` de
cauz` referitoare la furnizorul ce îi va alimenta cu energie
electric` [i cu gaze naturale. „Libertatea alegerii este ele-
mentul-cheie” a declarat comisarul pentru energie al UE, dl.
Andris Piebalgs cu ocazia lans`rii Cartei, ad`ugând: „F`r`
acest element pia]a nu poate reac]iona corespunz`tor (...).
Numai atunci când cererea este clar` vor fi suficiente
investi]ii astfel încât s` se asigure alimentarea.” (070724)
Parlamentul European voteaz` în favoarea „separ`rii
activelor”. Parlamentul European a adoptat la 10 iulie, rapor-
tul întocmit din proprie ini]iativ` referitor la pia]a intern` a ener-
giei electrice [i a gazelor naturale. Transmi]ând un puternic
mesaj Comisiei Europene – care preg`te[te, pentru sep-
tembrie 2007, o a treia versiune a Pachetului pentru energie
– parlamentarii europeni fac apel la o complet` separare a
activelor relelor de energie electric` [i au respins ideea unor
operatori regionali independen]i, temându-se c` aceast`
solu]ie ar fi o cale de evitare a m`surii de separare. (070725)
 332
Infrastructura critic`: Parlamentul European adopt`
reportul, iar Comisia European` declasific` par]ial
Comunicatul propriu asupra domeniului energiei [i a
celui al transportului. Pe baza rolului lui consultativ.
Parlamentul European a adoptat la 10 iulie 2007 un raport
referitor la propunerea de Directiv` a Consiliului destinat`
identific`rii [i definirii structurii critice europene [i evalu`rii
necesit`]ii de îmbun`t`]ire a protec]iei acesteia (EPCIP).
Parlamentarii europeni fac apel la intensificarea rolurilor
na]ionale [i la ac]ionarea pe baza m`surilor existente. Între
timp, Comisia European` a modificat [i a declasificat
Comunicatul propriu asupra Protec]iei infrastructurii critice
europene din domeniul energiei [i din cel al transportului.
(070726)
anul 55, nr. 8/2007
Concuren]a: cazuri recente din domeniul energiei.
Comisia European`, în calitate de observator al UE pentru
concuren]`, a analizat o serie de cazuri din domeniul
energiei. În cadrul regulilor anti-trust, a deschis ac]iuni legale
împotriva Electrabel, EdF, asupra grupului italian Eni [i
asupra firmei germane RWE. În cadrul regulilor pentru
fuzionare, Comisia European` a aprobat ac]iunile de preluare
a controlului asupra Endesa de c`tre firma italian` Enel [i cea
spaniol` Acciona. Referitor la ajutoarele acordate de c`tre
stat, Comisia a declan[at în iunie 2007 o anchet` referitoare
la tarifele reglementate pentru energie electric`, „artificial
sc`zute” [i subven]ionate de stat, de care beneficiaz`
companiile franceze de talei mare [i medie. (070727)
Rubric` \ntocmit` de:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista Energetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de Asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Revista Energetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`, cu
asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECTRIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul Tehnic, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECTRIC.
BIROUL EXECUTIV AL COLEGIULUI TEHNIC
Jean CONSTANTINESCU - pre[edinte IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU - redactor-[ef al revistei Energetica
COMITETE TEHNICE
I.1. POLITICI PENTRU ENERGIE
Octavian LOHAN / Constantin IOANI}ESCU (coordonator / loc]iitor)
I.2. PRODUCEREA DE ENERGIE
Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Cogenerarea [i utilizarea surselor de energie, inclusiv a CHE - Victor ATHANASOVICI
Tehnologii de producere a energiei electrice în centrale nucleare - Mircea METE{
Centrale termoelectrice - Carmen NEAGU
Solu]ii noi de producere a energiei electrice în CTE - Anton RO{U
II. PIE}E DE ENERGIE
Bogdan POPESCU VIFOR / Victor IONESCU (coordonator / loc]iitor)
Grupa / coordonator
Problemele pie]ei de energie - Bogdan POPESCU VIFOR
III. RE}ELE ELECTRICE DE TRANSPORT {I DE DISTRIBU}IE
Ciprian DIACONU / {tefan GHEORGHE (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Conducerea tehnic` a sistemului energetic - Rodica BALAURESCU
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice – {tefan GHEORGHE
IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~
Nicolae P~UNESCU / Cornel MO}IU (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei - Adrian BADEA
V. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ENERGIE
Ioan ROTARU / Ion PISC (coordonator / loc]iitor)
Grupe / coordonatori
Terminologie în domeniul energiei - Gleb DR~GAN
Istoriografie - Costin RUC~REANU
Probleme juridice - Vlad CHIRIPU{
Probleme sociale - Cristinel OCNA{U
Standardizare - Constantin NEAGA
Comunicare - Iosif Constantin BILEGAN
*
Grupa / coordonator
Sus]inerea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucure[ti - Ion CONECINI
Secretar al Colegiului tehnic
Sorin HURDUBE}IU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv – Sorin HURDUBE}IU
Compartiment marketing – M`d`lina MATEI
Secretariat executiv – Tamina MANEA
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i Folosirii
Surselor de Energie - IRE. Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute în paginile
publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAITH GRUP; Layout: Cecilia PAGU