Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Iolanda Mitrofan Diana Vasile Terapii de

    Uploaded by

    gabriela
    31 views62 pages
    asistemta sociala

    Original Title

    Iolanda_Mitrofan_Diana_Vasile_Terapii_de

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    asistemta sociala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    31 views62 pages

    Iolanda Mitrofan Diana Vasile Terapii de

    Uploaded by

    gabriela
    asistemta sociala

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 62
    JOLANDA MTTRORIS ro io -Faana de Pog Ste Edie nea dn Condom gh de nol eof cern Pola Gerd dees Penna Chari eosvps xpress Poca + oe in poset dome ce (CS Nef print tap Rerpee »op esc Sagi deme epcie e peae Be mca me NLP np ate Osc Ree tte pte de ae je dc ‘lin pene Cpl cal amoase nic 100 ld henge ope Spee nck or Peele seeing Merept tons Pecememee omy ees Toner ran JOLANDA MrrrorAN DIANA VASILE "(ERAPIL DE FAMILIE Colectia Alma Nator TOLANDA MrTROFAN DIANA VASILE. ‘TERAPII DE FAMILIE Colectia Alma Mater Bditura SPER Bucuresti 2001 Cartes apart sub gid Societi de Psthoterapie Experientia Remind 1 Terai de fae de tp comunicational ~~ Scopurle traci comunienionale de familie Cite terapeutice eae provoael schimbaen wo “Ten terspetice comusicatonale de familie ‘Modul terapeutie es grup de Famili... Destigurates trap in reer ‘Ae thn procedeererpkiice eomuniconale (© 2001 Bator SPER [ ISBN 9734532930 ‘Toate deepal rezervat or SPER [Nicio parte «bert ou poate copia, tad pr fo td ele cord sci lei. apc faiie) a 16 Desericrea CIP a Bibioteci Najionale« Romine © sCapntl Te Terapia oul de mie a MMITROFAN, IOLANDA ‘Scop terapel mulple de fale 2 ‘Terapi de familie /Iolands Mitrofan, Diana Valle Procesulrrapeutc 7 2 Edina SPER, 2001 250: em 21 (Alma Mates) \ Biblio. ISBN 973.85329.3.0 Seketaea fair pentru gropleapeuie si morivara cienior pentru terapie Diferenele culturale, social si generationale Ainee famille paicipant, ea factor faitant fn proces terapetie Desfiyurarea unl jedigeterapewtioe Procesulrerapeutc Dificalii in conducerea unui grop de eae fail mull 1. Vasile, Diana ~4 615.51.6 e Gas Diora - Eaten SPER ‘Avantae 9 parser Ser Ritmalui n.2A, Sector 2, Bocuret ale teapii multiple de familie. “Tel 092 3030 41,314 8972 Sissies Copii Tepid amie dep exper Scopuie reap expevemie de fie “eh 9 moda deers ale epi expenenile “Teh expres ingrate Redaetor: Jolanda Mirofan Copert,tehnoredactare si dsign: Augustin Tordache CCoreerrluliana Tanase saeeg In terapie experiengialt de failie noon Instrueta-ghid al terspewtul on. on ‘Ezerei suport pent cpr fala” “Tec gaat pe joe de rol yi dramaterapie Concurie a ‘ap TV: Tenia cri de ii Diagnozs fail Proerlterapensc echnie de nerveape Soadia de ear Modell pshopatogen lfc! Disgaoss failii Brown " Scopurile erapeutce . Surategiterpeutice Conclisie Capea Topi argc ei Premise concepruale Pini teotetice Scopuile wcpiei boweniene de fale» Proces terapeutic Capiahl Vi Temp segs de fae Scoparle stp satece de fare roca terpenes “Tehnkile epi sete ‘Sead de em Conlin opt VI Teta ite de ae Premise concept sn Conchisie i a (Capitola VI: Terapia narativs de famille Premise conceptual Procesulterapeutic Sean de 622 nn Define probleme car af externas Renuttele exceptionale Conca a (Capitola TX: Terapia de fai integra. Premise concepruale Seopa epi integrative de fame. RE GRESSe 9 ARGUMENT Dinamica i transformisile structurale functional ale ‘amileiconstiuie char ,plasa nevizwt din eate se sch suferinga si bucura, metdaptaren si adapeares, eficienya gi ineficienga indivi, ait pe termen seu, eit pi pe termen lung. Familia este chiar context evolu! lor pe parcursal inee- ‘i viet de a nastre gi pind la moarte. Radicinl i xoadele arbo- ‘elu fail se hrdnese gi se transmit yi ransgenerational, ar dack cle sunt amare, gustul exstengl se alterea de la predecesori Ia trmasi.Astfel,viaga devine pentre mal, dine-o sanst de dezvol- tare si Implinive a potenialiiior, doar o curst cu obstacle de | care se tem sau pe care le percep c insurmontabile, Adesea,con- | secingle nefaste se pot ct" In staea de sinatare prhich "somatic dar sin dezehiibree i suerngle soci. Gam pot invita oamenii sf interationeze responsabil in partes cea mai hrdnitoare i structurant 2 viet lor ~ intmitatea | ji soldaritateafamilislt ~ axel incit si mengind stndeten si semonia? Pot consti terpile de familie modele viable de asistare ‘aciitace a echilibrlsisstrmauifanlial alt in impas? Pot cle ‘nstrumente modeme de actiune, preventive si curative, in famililor disfunctionale? Fi indoialt et DA. ‘Actualalueraze vi propune o introducer in conceptcle de le tories practic peincipulelorabordiri psihoterapeuice amie. Se insist asupra merodelor si tehnicilor ulizate tn ‘procesulterapeutic familial, precum gi in evaluarea sto pe Sut ct cls sevens de dog expe tai de caz exemplificatoare, SL “hein catenin aero pein piel conus, publ mecin pera cep ‘cle, cnt supor deers sven dere psihologiei si psihoterapiei de familie. In al doilea tind, eartea poate Prezenta interes pentru tofi cs pesipj de sf optimizes or de eae ‘nogeen socal ‘TERAPI DE FAMILIE. DE TIP COMUNICATIONAL, [Abordare comunicajonalt a fst prima fom de terapie le care na are origin in eo forma de ape individual. Spe deoscbie de tora pihodinamic le che cin’ se Gl a inceputl seco, cor comunicat se dzvolt in th egitark cu orenare sist informational ina inten secollai XX de cite N. Wiener, cre 2 publict netics" (1949). In 1950, aceast centre pe sitemul etc ca autocontol prin feed-back pltunde gin dome apo. ej intucopele gird stemice se fae sje In foarte teap, corn comuniaional devine foarte cunoscut 0 ‘eu cert Scli de a Palo Alon special ale i Gregory (G952 = 1962). Acests sot urate de coneibui vlo- Virginia Sati (1962 = 1970, J. Haley (1969), D. Jackson 3), Wesk'nd (1962. deen bleep” s+ mesjul blo, formulas de (1980), a inten ml erpeupeate anceps gn rela umane din perspec teoilpatogene. Aceasth sogeeartchschimbul de mene inte persoane dente le stable prin peocese homeostatic tadase prin ajunle Mmoris Dawe Va smembrilor familie ‘Terapia comunicayionald se aplics seit ls dads (minimnarn ‘neces pentru schimbarea comoniciti inte emigitor yi receptor), cit la grupo fai. Acca terapieaceentucazd sehimbarca in sistema familial prin comuniatea difeit« unora cu lf elec. ‘tin modified comportamentale, Accentarea tecutuli este abandonata pentru ef se are in vedere midlin Gre petsoancle comnisnicd acum (centage pe pre- zen, Dupt 1950, numtrul celor case particpau la sedingh de terapie comumnicafonalt a erescut de lt2 a3 gi mai multi membd Familias ineeput sie conceputa ca avind o struct cu un an. sit grad de organiza. Cele dous tipuri de comunicare familnla chsifieate de Bateson sunt: ©Comunicares dig Comunicares analogics Jo-conanicarea digital Gecare mesa) are doar uo referent ‘partine doar unui tip logic si const in semne arbiteae (Bateson si Jackson, 1968)..De exemplu, caving ,masi" nu desempneaed ‘simi ateeva deeito piesa de mobilier. Din punctl de vedere al ‘omunicii digital, o durere de cap este o durete de cap gi aimic alteeva Jn comonicarea analogict, messjl arc mai molt decit un referent, putind exprima difrite grade, De exempl, stringerea unui pumn este in acela tagp un semn pentru un anumietip de comportament (x, ameningae, oporii, feustrar, agresiviate), lar, totodatd, este yo parte a aestui comportament. In anumite altar, manifests ea plans, pat, roperea haielor,smulgera Prului lovirea capulul de un zidexprim in mod analog diferite e ‘Trani oe Fat de dispesare: Un mess) analogie poate fi decadificat doar rin lunrea in considerate a ator mess. Aga de pl 0 durere de mae na este doar © dere de stomae, cl, eoncomitent,expd dexgustli, un mod dea te sustrage de la a face o teabl, ‘o ceree de afeeiune. ,Durerea de stomac* comenicath euiva mess) analogic va depinde de situa gi de contextal in care sal analog a fost emis (Madan). De exemplu, o sofiefrestrau'de ipsa de atente a sorulat J preocupat de ale probleme i poate comunica bruseo durere ‘stoma a mpl cine. Mesaja are mai alee semaifcai. El fnsemna intentia de at detoena pe sot de lx problemele Ii, fia de ai capta atentia 9 afectonea i, woxodatd, 0 stare ied 2 de dinconfort epigastric Saw wm 0 darere de exp..", comunicat in’ momentul ide euleare poate fnsemna mai malt decito sae intern, joratea relailorsexuale sau tefuzal acestor Unele sco de terapie (ex. psihanalza,terapia experiential) Ibszcazd pe teoria comunicitt analogic, considerind ed indie: de tlburaren de comportament (teamd, probleme psihoso fc, act antisocial ete) acca este © expresie meraforied eu dificulile aprute in via une persoane ‘Ate soli terapeutice (ex. omportamentalisml) considers yamentulsimptomatic ea avind un singur referent (gindi- 8), find eispunsul cla, unic la un simul eare precede. ‘Terapia comonicaionala de familie utizert dominant nea analogit,intclegind simptomele si comportamentele ct unictei despre vais persoane,inclszind inframesae +4 ese find in consccingt refer simbolice la alteeva, Primele model terapeutice de famille considerau ed schim- ceadost de conticaizaren sernificatie eomunictilor yi, de Nimans Duss Vas . acces, er folositt interpretarea, pentra ch nu se dezvoltaseeh ake tehnici bazate pe noi modus de gindire. {In anii “60, terapeutit apartiniod curentlui comuniddt ‘introduc o noutate: experienta comunicaional,n sensu adoped- ‘it uoui now comportament Bi utiizeae4 dlieetive in inceevia Pentru a schimba modurile de comunicare ale client. De ‘cxempla isolicitt membrilor familie care de obicei, nu vorbese, st vorbessc i folosese freevent tchnica intentilor paradosale, sub inluenja terapiel directive a lui Milton Exikson [La incepus,terapeuti de familie sa centat pe incuraares ‘i creterea comunicii in fii, apod ei au accentuat centatea e problems, sub influena lui Erikson, Asfel, problema nu a mai fost categorisitl doar ea un ,simptom, ci ea un elspuns necesar siadeevat a comportamentul de comunicae ce La provoeat up ce in fazele de inceput ale terapieiFusese facursath sccentuatea ierarhiel in structara familial, ulterior terapeuti comuniciit au sprint comunicares de l egal la egal inte mesh= bri fie ‘is unele abordts, accentul cade pe carifcarea comunictit (W. Sati, 1969), altele pe seaus pi onganizare familial (D. Jackson 1 Wealland, 1961, 1968) ~eare accentueat important autores parentale ia eal sinetlor psihotc. ‘Curental comunictei a tas s4 devind parce a altor curente Astil, Virginia Sate (1972) deavolescusentulyteapieiexperiene ial a comunicirit, dupa participarea sla gruporile de gestal- ceapie de la Essen, Un altcurent important dezvolst din teotia comuniclei ya ste sterapin srategict de familie", care accencueazi ele repesitive ce sta la baza steututi famille Q. Hale, ‘Madanes, 8. Are), aoa ce ee ee Obiectvele terspici comunicseit In grupul familial sunt niatoare trate gropul format din persoane stein + Promovarea individvaliii membilor families + Optimicaresrelailor intepersonale. Crepferea individual. este promovatt cind nevoile satisFicate sunt verbalzate gi ingles, far rolunle restrictive imitate) sunt explorate si extnse, “Terapeui comuniciii au plecat de la premisa ef, atuaci sembeil familii vor f eliberayi de propre ink ei igi ezvolta o mai mare cocriune famililt. Abordtle fleet ‘dows puncte de vedere difeie: Tracars familie ex ua grup de indivi; ‘Tratarea familici ca pen sistem, ea peo unitate. Ceca ce se reprogesst prime abordiri este fapral ck ou fe sh eviluere corect sevoia de ierarhie si strucrurd a lui familia, era comun si abordist celoralee puri de at, Atfl, din aceasthperspoctva, care concepe familia mai ca. ua grup de persoane individualizate decit ea peun sistem, (1975) formleae4 urmitoaele seopus ale cerapiei de fale: Dexvolarce capactpi fumililor de a lnvaga st fack fata 5 sterpiastructrali (S, Minuchin) care accentuexal organi mam Sake acta ‘Manifesrareaunei cooperit sport; Un al teiles curent important nascut din terapia comunicar Independent personalt; y zs ‘Toan be poaae Minos Disa Vase * Gresecen liberi si deschiderhinterscpiunilon; * Groftere pradul de securtat l fecal membre a fans + Creperea esbiliigi ro Modaliaten eseosiald de sacsiacere 4 acestor obietive este ptimidaes communiestit Seopurls scesici sbordae rece o rigiune fclaniy oav simp. asuprs familie: apanindad prac senilos clnicien, inainte de a joviss 3 giviased sisemiefenoy ‘meni fail In timp c= G, Bateson ji colaboratori ssi analizay come Plexiatea sistemelor eomunicstionale, crapeuti obiiuii eredene ‘sit ca modu de a juta famille in dificultate ar consta in ale slecerina $e agenesis dseute onele eu altele. $i cum multe ‘aol reunite gisese suficiente subigcte de conversa, le pe tint eon de comuniate pe eat rape lear putea corecta pe ‘Parcusil mai multor intniv, ik a ajunge inst nici fa dinamiea ‘individual, nici dinamica sistemas familial care le genereasa. Scopul terapici de familie comunicajionale a fost sh Inireprind o paciune” deiberat’ penta alerta rivelele sabe de functiorare ale intetaciunil peia intefmedial unei comune mbunttine, Wealdand precizeazh et seopol era detceminismal Ssiptomelor 95 aw seonganizarea famililor (Noi privim re- zolvarea problemelor e@ pecesitind prioritaro substisire de mos ele de comportament, astel inci 84 intreruph cercurile viele feed back sigue) fin cadrul agestui model terapeui,terspeutit au idcndfeat simptomele deept mesaje $i apo} au efurat accle sccvente de ‘comportament care mentin problemele. O dats descopente, so pul intervenor era de He nloeti ew alte secvente comport ‘mentale nedistructve, dei eafe ms sustineau simptomele, Terapeutul de comunieare actioneazi ea i terapeutal a "Toa rane comportmeniain, adic intesice comportmentle ca a rns nt simptomele. Amb impdriyes poten cho dat component paolo exe boc, cv nest de alter- Bs cooatrcte local hor simprome, Fine model comportement! ete che tua pee crn plenty cp moma reac mi degra, deci pe un stil nln inerac ee eee ere vente de component cae meni sinpomel ys emeen- triet pe imerctiule dias, fk a considers tiaghiele™ ake probleme race fe. De exp, cen in Ese un cop cme pot lal fu, supraimplicn, ptl h se fpr tal pp a cop penta ok som ou ate implies ronal. Rel ext cu ogi nein! adecrathschimbaten enporamentali tl ar putes sf cfeze en comportament telat Procesul teripeutic Schimbarea comportamentului se realized fn special prin + sjutarea membrilor familie! 58 vorbeaset deschis + spines celo care pa rexiceni + critcaes procesulu incense or + prezentarca fect membre fa parte lnto nou lamin, care 1e permite celorat st se raporteze ta ein no modu ‘Exempla: Copii care nu sunt obipnuf sf acuta deca maturtnd si se fact ,azfi*priner-un comportament dscor de deabinae), dar dackterpestal manifesttbunkvoings de scala, ci poe inv sii exprime sentimentele mai dexraba ‘eavinee deci prin atin, Pe misurt ce fncep a4 interati. ‘simon Duna Wasa 7 iH neze eu cinevs car iin fn seros, i por a tease se atu eve brute, Soe es et 1 onyioueuai comunieri: Sea ae a Np | {| Mee ern | tile terapeutice care provoaci schimbarea: | ‘Modelarceascltsi ese una die sie prin cate terpeui influensears procesul familial In timp ce membrii familie vorbetc,terapeuel acu aent, demonstrind Yvorbicorull ce anume Hl face st sme ck vrea sl fe anit finees iar altor membsi ai familie de ce nu trebule af Trerupa, st Se cere say sf nu agreseze | Auiliea, Dep cxprimarc, membrii faci sunt jag a Analizes ces cea expsimat(senimentle neva de II 24 ascola) Ei au asl sansa exploreze deco ses | Seatimcote sunt presente si de ce 2 fox cle repinate I Ipoteas ene aceea ef fale por scnbacoes ee por lglege, Dict comporamestilinsesmnt comunicare usc! modal de a schimba comunicacea imeannd Schimbareacomportameneu ‘Aducerea metjlor caper la mid. Potvt coetiienor | ‘omnis toate evninentce acu propia ‘omunicante. Simpromele por fi considerce ‘mene acoperite cate informesntssupea reailor, De exemple, fo datee de exp cae se dezvolt prin meninrenunei tensuni In nivlal muychilor ccrveo-oecipita poate un mesa) despre cum se sim pertoana ito situate sau an rlspuns ao comand indineettadeesat uiva, act un simptom este de ft on meta) scope stand 1 mesa deschis, pia implcae, ¢elimindnevoia de simp- “Asadar, nl diate mole mportante dea schimba com- ntl ete dea adace menace acoperitllumind. Dar nic himbare nu poate vent din trios, ci doar din exterior. Pen- Icoretcieni comics (Watalavich,Benvn, Jackson, 1967 lgmapsinoterapci const inte itervenie di afl penta va deme elaionae. Teapot ese wn om di fra fami- cate forizeck cea ce nu pone cela 0 schimbare a reg de fanctionare De pe posit exteriont Fie), terspewa pote fe st seeventele problematic, , pu simp, se manipuleze 2 provoct 0 sekimbareterapeutich fn primal exe, sratein se bazea pe puters interior, wind de coopera side dorigs de schimbare nal dies ca, srategia const in a ovinge fail cx pile lor joc interactional, cu sau fk cooperate accor "Accate strate manipulative au format baza terapiei de f- strategic, cae este un produ l tere comunicayonale. "Tehnici terapeutice comunicationale de familie ‘Tehnicileterapiei de familie comunicationale a fost simi- Juve cu cele ale terapie de grup analite si de spin Roll terapew- {ulus fost aces al unui disor de proces, modell fami find nee eu ner car iain seis, pot st eee mat peop “Tepe ona spe rps promovestt comunitea pen cocenre ape psu, mat degabh dec sae, | conginurului comunicsrii. oa = dg mH HTN ee smtp Hh ck un tepest tft de dent eal epre prolemde unt fai a piney resol, pone fede secs 2 dscpe proce aces ce fae mer fe ade vena Celle pect pope raph Gaile terapeutice care provoaci schimbarea: Modelaea ascaltc este una dre cle prin cate tcapeui {influenjeazX peocesul farilial. In timp ce. memby familel vorbese, terapeuralascuttatent, demonstriad vorbitoruli ce anume il face sf simelc& vrea si fie aust Si feles, iar altor membsi si familii de ce nu trebuie 98 fnreropa, sf nu se certe sna si au aprsere. ‘Aaaiza, Dupt exprimare, membit familiei sunt sjutayi st snalzeze coca ce au exprimat (éntimentele si nevoin de 46 ascala). Ei au astel sansa st exploreze cece aceste Sentimente sunt prezeate $i de ce au fost cle reinute Ipoteza este aceea famille por schimba cces ce pot Jyelege. Dacd comporamental inseamn’ comunicat, stunci modgl de schimba comunicares inseamad schimbarea comportameatsh Adacerea mesajlor acoperite le lumi, Potiittorctcenlor ale © ; Se a Sienna. ies eee tacos ‘Walter Kempler este un alt mare terapeut ae de eeaerrocrate: Le ee ces i= Die setae Peerceeratannmeere losesc semnificapiile nonverbale: ah neeri E “min fh pp epi a 44 Dubl, 1973), ca $i jocul de rol si ppusile mca I ee eee io [as 7 Taser Meron Dis Vann Alita de Fred Dubi,cofondator al Institut Fai din Boston (1969 ete pi David Kanto, care pram dt fone ‘puboreamateapeu introduce sbordates mie cx see ~metafors cde br in train de fui. (Kantor Leh 1979, Pte cee mai recente abot espe al tcp <4 failcv aft erapia de cul focalcact emotions meee focused couple therapy), itrodust de Lee i Sasa Johnson si fdamentatt pe principe li Fite Peat, Vagina ‘Suits! Geupul MRI (Greenberg i Johoson, 1985, 1986, 1986) In ceca cen privet, noi inyine am prea gi tbogag © serie de ehnii yi metode dn eadrlacesc orient ey, ‘mpeucic copii fai, validindul efetle postive (cada Central de Dezvoere Personal, Consire Pahorcapie Experenialt din Bucaresti, veri Bxpeionals, Ne 113, 1997 - 200 Toi aceyti autor au dept carctrsi in tetapia de fami {Pontncats crcatviates #asumares cel In inp indvidvaltatea i impliniten personal, ‘spect sunt mal citi practic, decie tone’ cacy ‘teorsi),Scopal west divest tehnice etext sexed ‘nvidaidle propritor expeinte sok wdeaghete™ nto nile or aia Cfpitind 0° mate popularitate in anit “60, abordtie ‘Pesce auFst ep iloeite den dervlet capi nett tematic: ASG, exprimare sencimencloroeaps us toe central in terapilepatologee: Asti, lcs! principal ene de, fin de comportament 9 cogii. Pshoterspeuri au despa camer msi ales gindeve Wi aeioneazt. ceases nu needy fost cd tebuie st jorim experenfaemoyonall, cae ene ap conecpt de baa in terapi de familie experienga Revista de Paihoterapie Scopurile terapiei experientiale de familie a cede ol eh I «aes ene a ies peracetic o poco a I mol (cori le crbeen. aon See = ae Yat open ole Grid» expccae Maen, tae, Waren Fle, 96, Simpomele disconect peso Gaia a emp ber So faee" Weare Sa potion ae cata cmojionlt (Wher Ke, 1961), . Obicetivul terapiei este ca membrii familiei (fiecare in parte) devin cut neva eine le po eps 1sca in cadrul farniliei. in acest mod, unitatea familialé se poate fap oecncfie vi peu dept deck pe per siune pi auronegatc. [Exist dout orients’ metodologice in terapia expetienyialt Ae Familie: bar: “= tendinga dominanti de concentrae i otientare asupea indivi Spesapl ea at Ga ele ce pomaiitins sei cleat “pe (ee et pe tr yap Sechrest {etn at ce oi ele ce la ag RR at ot 1a ar TOMTEA ap eye Toon Nmons Dasa Vine = se refers i Is sedytigul”interacional al sstemului familia, Is evolu ntresfaili a organizayic. Aceasth terapia lui C. Whitake, D. Keith 5G. Cece a In oma terapeup experiential Familie eu alg tetapeuti 4& teidjie exitengialumanises este exedinia “uni spre snatatea emotional este acla al dervuii i dese ‘oper enor nivel tor mai profuade de experiene - potenfit- Tul de aucotmpinite ztvorit flsunteu tuturor. Numai eoea c& te . fh inluaeral nostra conteart Scopusile crip de familie enungate de Vieginia Sate includ 3 schimbiti fn sistem fail (1972, p. 120} 1. Ficare membru a! fini a devind fa stare d6'¥ relata congruent, complet si onest ceca ce vede si aude, swe Hf gindeste despre el insusi si cela, ta prezenpa ‘elo. Cu alte cuvine, feearetrebuie sf fe e lasusi In presenta ila adresacelorlal 2 Fiecarepersoant din familie rebuie shi se adeseze ise ‘aporteze Ia cx in termenii uniciii sale, sg ineie ddecizle si se poset lua mai curind pein explorace gi egocere, decit in teemeni de putere; 3. neceses ce diferenele ize persoane s4 fc consienticate ‘in fal gifolosie penta cresere. ind metodele experienyale se ales oricotat spre familie sistem 38 8 spre indivai asamblag itimplator inten grup familial, scopul crest individual fzionesz4 cu scopal reali nei puternice cocsiuni (uni) mii, Practica lui Cat Whitaker intruchipeseint-o maniee ine- diet acest scop coal. Potivit concep Ini, exesterea personal eit ngs fon vere : Sinn sparen tie Horse indi Iceni, ery na n nk Av devo Bee ie tase © mal nme arp ove pli Selo emp pt 2 csr cop res clone deca) re ml eaph vc pot maak ch pig x por fs pf Debden se pavenlepempore uh crs ne Perum anaes enon foal Teint clef ei a Seapets feces nena pnp : poss fc aasy ee prpi poe a i amunc’™ este reali- elo ap et, De at sea a 0 unt ocr semesh ne Cras). Be ee dee 8 anne tet cape pox ene ar pi op ve sa 1979 ‘ er ape ndae ements one aoa aie a se poor np Tecate repr ws Tipcameme cone peel ne epee apne oe ln page ren oi Rell er i meacndan cn eer parlor primates poses db ‘Ch nex ace ur fr» sponte “baie i Toone dienonis Dasa Vase Whitaker proclama ,nebuiile, nonrational, experiments: rea erestivd si fonesionalitaeadrepe adeviratl scop al terapie act vom deveni ex noi gine, pentra nol ingne ma ued mai ttsnig,erede l, famille se vor deschide spte emosionaitae, spontaneitate, eldura, culegand roadele acestors ‘Whitaker pune accental pe valoare experiene, de dragul Ins, nreag terape lind un proces de extindere a experien- fei,careconduce, in conceptia li, cte crestee. Nous experienst tit de familie in timpal terapei se considee ck rape conflven- fele subterane,distrage expectailerigide si deblocheazi consti- ‘entizatea - toate acesten favorizind individuayia (Kaplan Kaplan, 1978) ‘Alli aucod ii propun ca scopusiterspeuiceeryterea simp: Ini competenpi, a sti de bine si auroaprecen (F. si B. Dub, 1981), Preluind ideen Vigginii Suir conform eireiaprincpalele probleme ji cauze ale nefericin tutor famililor sunt subapreci- rea de sine si comunicarea distruciva, ei consideet deept cheia teeapiel promovarea nui comportament flexi, ca armage & ‘reser conpting’ de sine si de celal. Extnderea experente de auto giinterconpienizare poate asf! 8 imitve gs nlocuiasck ‘bignuinjele i automatism stereorpe eu comportamente mo- difcae, creative. Deoareceacestea au consecinye dete in viata 4e familie, Dub defineste scopurile terapici in colaborare eu ‘Pacing CCei mai mi terspeui ai filed susyin 3 o sensibitare sporitt $10 mai bund matutizate a indviallor sevese seopal mat ‘general al cerapiei de familie - intensificaresfunctionalii fami ie. ‘Aste, matuizarea individuals este relationath explicit cu rmatutizare familialt, Uaii teapeusi se axeazd mai male pe mate tisarea rclailor,acyionind implice la nivel fii en sistem, aly se stueazt pe posi simetrie, ocupindisse mai cuthad de fndviei pentru & promiova sebinbae in sistem. ‘Duh! (1981) considera el nows 5 zelnnoitaintegrate® sunt ‘experimentate in eadeul gi iere membri familie - ea seopun re proc stimulative in tatament Se presupune ci fanlite ajung in tratament pent el sunt ‘incapable si fe deschise si de acces ineapabile de indviduaie (Whitaker, 1976), Ajutindys pe membei familie «ii recapete iproprisl lor potensial de experiment, se erede cl ci sont aj $9 ecistige eapaciaten de ase Inge unul de ctl, ‘Tehnici si modalititi de lucra ale terapiei experientiale ‘Cinicienis experiential flosesetchnici educative fora peoptei lor personalitii de era fii terapeutice, regres econspraesinimiat. Vielitates ineinii este ceva, Aceaset tere deplint a experintei persone este considera de autor Gn stabilivea‘unel ela de ateni spin de la om la one te entra toy membri familc, Avgust Napier (1978) considest «8 isc de a fi in file att para, divergent fay, fe $i sama inchip ma inci sunt provocatoae de schimbare. Terps de fame expen, eprimaren sentiment #2 ‘esperiente intime sunt roca, ansietatea este stimula tai setae pen cl obsereat ch expires fea up ete frordeaunaurmats de o mai mae iniitat edu, spre deoucire de eal in eae acestea sume reprimate, Reprimares lor Fi impidies pe oameni st-si deavolte jubirea nit fa de avi “Terapeui expereniall sunt, ateratv, provocstiv cals supor w Trani os nama Tousoa Aimer Dosa Vistz ‘in ln acest- mad, ci aj famille xt indencasc 8 asumc ‘scu de fi mai anxiog, cel pun cersporar, Aceasta le permite ¥ deavole pattem-uti protective, defensive si si se deschidh in sod teal ni apd ali, Anetaies eisrenyials este consideratadeept fora esengials Jin procesut psihoterapeutic (Kempler, 1973, Whitaker, 1976) ‘Aceatt intlnie se cuvine's fc recproct trapeutul enue st feo persoand gennind, eae catalizeari schinbars,folosinduese se impact sau personal aupea familie enero V. Satis, demonstrarea get scceptii a ose cheis ‘sjurorané persounelor, dincolo de fis, desehizindwi fash de Dropria lor experienyd si unii faa de ati, Aste, terspevpi experiential nceae 8 sjute familia, sf: nfeleaga mai profound ‘experentele personae, dorinjle fice. Fi sunt pioniertehmi- Cilor comunicteispontane 1 sentmentelor depline (ansictae, fy ie, suptar,plsiteals,bucurc etc). Acet terspeui Gn special Whitaker colaboratori sai deta Astanta Peychitrie Clini ade ‘Sea $e manifest in terapie impulsvi, adorm sau isi manus pele: Kempler sustine ck ya-ti exprima deplin inteaga Personaltate ea terapeut in actu terapevtic creaed acca stmosfe. 1 Incursjatoare pent ca ogi membri familii sh exprime ey ‘mi deplin sau tral personales, Prit-o extremé autodesrh, ‘tive sunt provocate siti de maxima deschidete famililor, Ca simpel, Kempler devine mai curind autoindulgent deeit provoca, tiv. De exempl, el spune:.Dactterapeutl se face foame, de ha putes spune: Mice foame. Sper ef pot face asta pod la rine". (Kempler, 1973, p. 37). Prin credinga sade a fi .o personné real, deschist, onesth 5 spontan, terspeural i favags pe membsi fat! sh fet Fel ‘Aceasta presupune cl rerapeutul expericayil i asuma rola de BS {i cealitate verapeuti experienyialigti tind s4 Fach 6 mulfime pene resi ees ee EY iw TooNs Neaoewe Dasa Vasu ese thi npn dn dana ar pe ese, mae), Sede ese Tt in seta pe ns do hi bee tenet Glia ctv comunt ce pee deblcuea sfc, spomanetp 9) comes turence. Mental ale sun set ghia do tape income pope wn, imagine ds x perc recproce nde nti emia se pe ct len a de al San wee pose de err de comune sopl cance eos torre, ndplpenranco ee anc let cu rect, pn experimenter. vball faved wl acim” a la de ou cha de diem is, Vg Sis xt nes fe atl de ceri de comune expr deer foe ind inp epeu uo aloe deci decomunie contin suodrele per tom, Eas esto peionae vir, util Ibn agin lend a prime pedi nmol ora por, rind eae meal lien cope sotprcerssuoreper 9 ep then de of enepaiepil pooive Aa, cone file porte tn comune nt deve un nda Sema mul inp une dea eer oe tars serge In epi de fan Vis Sat ‘nara pon epi cm por Jos: seam ot deve mullet mente ale eo ol 2. Tehnici nestructurate. Se practicd tub forma jedinglor ne- Structurate, nonstrategice in mod deliberst,insistind pe ideca de a feu familia, ai molt deci pe a face ceva impreuni, Acegtiterapesti, printre care Carl Whitaker, bbazeaxk pe spontanctates 9 ereatvitatea de a i pur 5 senpla engin present gi cu famille rtae. La baza acestui model terapeutic ve aft convingerea impAtsgitt cf teapia ar er at ie 0 experient intensd,emofiona- 1 cf acum" Implicarea emotional intensi aciver: 2 patericreaci de transfer, Personatraresterpeutul si elaja de coterapie fecomandath de aceasth orienta) sunt facto care pot minimaliza poteayaldistruciv al ‘anor telati de transfer, Rolsl eoterapcutuul este de a observa reacjile si sentimeptcle terapeutulei fgt de pacieni (tansferul emosional) gia le discuta cu acest. ups sedinsi, Pentru a prevent reacile de. tansfer, ‘Whitaker recomandi meofinerea unei privet de ansam- ‘bla asopea ize famili, privet ea un or wma. Lmpae- tlsiea deschish gilbert a seatimentelor si conluearea permanents cu un terapeut sunt enracteristci de bax fn terapia experienils nestractara. Still lui Whitaker fost delberst excentic si provocator (apes fa timpul sedinglor se lupta ce pacieni, vorbea despre fantasme- Tes sexule iar cind copii erau prezeny ers altemativ ind model parental, cind juea el insugi roll de cop, implicindu-i pe aceytia intr-o maniert iubitoare yi scipininds- cu Fermitate gi for). Stl sku de acre ‘ea acelai fa Iuerl eu indivi, eu cuporile sau cx gr ‘pull, favorizind incilnirea personali si intima, dincolo de tori i tehnicieasate igus. Pentru Whitaker, ade: area personald a terapeutus, abilitaea de a 6 iubitor, gsi, Feemiatea gi ablitaen de a fi impreviebil sunt ‘lide schimbare eu malt mai importante deciteehacile terapeutice: El erede cf expetints nglepciunea yi crea tivtaeaterapeutalel i Vor ghd itenile malt mai bine decir orice plan preconceput sau strueterat. Terapeui ‘expeienyialit no au nevoie deo eal, pentru ed ei sunt fale Ei stimuteaz4 prio chiar miodelal lor de = 6 ‘experienfele emorionale st intractones, sjutind famille st deving molt mai tele, dtecte gi vitae ria modlarea ‘comportamennululdups propriu lo comportament. ‘Mullf dintre i sunt foarte provocatori. Whitaker, de fexemplu (A. Napier fC. Whitaker, 1978), int-o dint inteabs fcsadolescenta dict ea sa gindit vreodsth ch patini ski ae 6 ‘voto buns vith sexuall, ‘Kempler concepe terspeutul es pe un eatalizatoe jun par siipaae activ I ncerseyunile famille In eltate de catalizator el fice supesti yi da directive. Diectveletipiceinclade: * Membr families se privesscd unul pe atu: * Si vorbenscd mai tare (eu voce pitruncitoare); 1 S4 repete anumite set 1+ Si refiazeze remarcile eu mai mull participa emosional + SE foloseased sincagma Bu in exprimarea stir, eladarilor, opinilor. Kempler considert eA terapeutii rebuie stg limiteze Jmpolsul de a presiona, dea instiga, dea fora pacienfi. Fi pot & spontan, dar nu impulsiv. Majortatea experientialigor sunt de cord cA wn texapeut foarte cad si suportiy seade fiscal de afi Prezent si provocatv. Echilbel inte cildut si exercitarea putes taeboie plstrt A Tocerca 5 acfionen provoeati in maniera Iai ‘Whitaker, dar in absenjaealduri si puter li de control, poate conduce la eee —Forana Mrnorin Dunn Vasa ecm amie pen donne pri sreapatega damian Ge obi emp a ican Geen menbnot fami c $panEd se ej am san ach ie, a ee ‘ebservi semnalele nonverbale ale trtirilor, sentimentelor cooset cee iene cevimanej aeapinat re Pi ete mea gi se wie tet scunse. O tehnici folosith feacyile emosinale reprimate, 28 ee ere ier ca sco de conven apa 1978, prin dvectionarea stenieipersoane! cre ceen ce ema anant names, aves HE {2 gladaoor despre emofile ete provcaes revel st Ghealu) asupa imateihli" de conysensizntCind menbsi fanlielpat fie blocs sa defara terapenlfoalzesd dal fp pe cence pate a fest mai energzant pet deblocae in cexerplul urmitor ee “Tenpeutas Vid cl te ila ata or dete oto intrbi pe mama ceva De ce? Tooug: No st el ‘Terapeutl: Trebuie sf fnsemne cevs. Hel, spune, ce sg Tonut: Nie. 4 ‘Terapeuels Teebui sf fasemne ceva. Ce anumme? “lonup Ei, uncoe! cd mama mi last st fxc cove ts, por simply ese din fre, Da in Toes fpe Ie fips mine ‘erapeutal Spune- ae at. Teonuf farios la advesaterapeutal) Last a pace! ‘Tempest No este fourte important. ecarc ssp cu tu ce sme onus (suspinind faotdeauna sta cv gaa pe nine, Nu ma asi fic imi, Tehnici expresive integrate in terapia experiengiald de familie “Terapeui expercnia aizeas an mare numds de tei Alege ingrid n espe asl ict corespundt seopula de schimbaze a neracguils i sitemal fala, pote vienecestlor eeror membre Cele mai feevente technic uit sunt + Seuptaa fama (8. iF. Duh, D. Kantor, 1973, Veginia Sai Baldi, 1983); *otevial eu ptpupie failile (ruin si Mallory, 1975; + Arterapa fails (Gees 5 Medvay, 1977; + Deseo fail! conjugale (Bing, 1970), + Tehnile gestaeteapesice (Kemper, 1973) “Terapeofi experinal tlicarto serie de accesort nece= saze Gc, sue ener php, cet, vopsee hie ec), pe ei elimiens dara terpi prin joc cx copie negro 24 x suport In ifr jocui gi exercigiexpeienale cu toad ‘aii, 8) Seuptara famiialt (Panily sclprse) este © tchaice coneeputt de David Kantor i Pred Dubl, prin care terapeutal solicit tturoe membre famille aezen-un grup satan sens, Feral membra i ae cete sh aeze pe celal nt-n ‘abloa semniativ: Acai arcink porretzead, in txmeni de ‘pata, postura 9 audin, prcepile feck portoane despre fami, redate pia sensu! gai (culpa, Proce! permite 0 constiensizare puternick a cea ce sune membei familie oni fapk ide ali, Viegina Sata iia aceast chnick entra a dramatira ‘constringeri rlurlor Gumi, adevieate ,eapeane" psinologice fedate portal peina-o gami de cxcrcifi din seria. family feulpete”. Ea demonstcart gi conjtientzeart membiior fami aivecte spi de ela care existd sav pot exsta fate el, vant yi dezavantaele lor (V.H, Lewis, HS. Sotfld, 1972, 250 256, Uiliind aceasth .fclptut™ » viet de fail, ‘tga Sai crear reprezntt eidimensionale supra rapor- silos dinere sop, arin’ s cop "Adesea, patcipani la joc tlspund ca si cum aceste rola simbolice ar 6 reale. Aste, portal fii (postura-atcainal) pont hua Joel celui yemoyonal", sau piljuenteexperimentars Fetlor emofionae fesimyte de raembritgrupsl selpraral uni faga de agi ‘Prezentim in consinuare modelu eehnicrerapewti uslizat in gama de exerci marital fala concepute de Virginia Sai. Instructaj — ghid al terapeutul Clot vrmstoaren sth de faze. Alege wm cae a pote deseie cel mai bine marsiul domncavoastet. Incercapi st ‘sdopiaylImpreuns ca partenerel dumneavosstet 0 posite Tics, ce concord cw afiemaysaleast (cares reflecte sensi scestelafimayi). Dack poriia fied adoptatd reflecet natura eget dumncsvoastei, 0 vefi smi, probabil, fiir. Tocercay, de asemenes, so lel pozii (0 noul,seulpeurs" [Explorar senzaile proprioceptive in fieeare experiment Discweap: * Taare Toone Nrmoraw Dus VAS + Cam ce simyii despre wo ingiva? * Cam i esi fps de parteneru(a) dumncavoastrt? + Ce pte face in feeare posite acum si aes? + Cemu pure face? + Cesimsin newois st Facey st ce simp ca si cum a fee ceca cea avea nevoie? Exercigii— suport pentru ,sculptura familiala* 1. Ponigia Pacem fh lumi impreust™ ‘Stapispate fa spate, cu bragle lalinguite. Pretndepi ef unto bacarog vio. Put priv Heear i ur, infeuatind umes. Died unul dinee vol doreste st iaconjoare camera, ‘Alcesi-o fed sf dai drumal le min. Spuneyidacd putes) fice fi atceva fn afarn crumulai pe care it sertbatesi Impren, in aceasth porte? Daci unl dinte voi vres sf se apeze si citeased 0 carte fn imp ce ceil strate drumul respect, 0 poate tice? Vi pute sng prowat, das, de asemenes inlnput,cramponst.. Anais got ce simi ia legatard eu aceasa posi. Beers epimentar Cee Ivimpl cid copie ade Sea a ae tab $1 dou femei cae of joacerolulcoplo. Sop orbit et fa leo spate i spate aap anil cop oe ve sgt ne pic por eR ee ape eee ee eee Pking pen tc msi confor (exemple, at) Co et spi ma mol de acest ait marital se lating ‘ai mule 4 dezechilibrea (total ese putin balapsa), Visginis Sarin a ervatepaciensiy care manifestan acest dezechibes cement frecvent, anterior execu: »Depl ce mi s-«.miseut Drimal cop rrulsinesput se line. val doilea cop ae adauga gropuli. Penta stables grepul fanaa, ova prin pe tah din exterior, studnduas in fae revue i spender co miiile pent a se recibea. Ln acest ‘ae presonensapen mame te vipa al eles capi cae vine sf sunk pia mame peveind devel acestein poe al eg gr, Bd vrerojourt male a mame, Tal s ste a8 Be SBE ep ptten cop cael au te reacts pe icon error suporl copilo, psig unt acom into POR sabi. Treg aanjament fost percept defi ca incre de snconfonabi Aiea lect (oleguicen bral de mama) Powe ‘Peomident coptl mame. EL au comunick det dekt © e lop eam al doa nist ns comunick det det ou ea Dak aor etoxoarce ez cela, ate 0 vizio incompleh aspa os, Te ul pe cae 8 spi. Moma spane Aum arut 0 mick Froblemt replant prin” site cosa pe de reed relia prea strns cu cpl clei pe eal are a rhcena contarlu afecty cela). Cop de aba (peel stun afemnds Me cd ok mk mage pentru car putes irks vocal Tntradevis, pring Into poxife cou. suport prea ic teak se poms mien penta eb ate se produce cope” eeegi foi Taam: Sin of sue ssuc sunt for Pe oaapuce nt oar simi clan" Al pale eopll snte since pe dinar, cath mete Jal Primul cop rite vor neji din fas, apoi se sik e propel picone. Touma MOEN DARA VABE w Fotis se rnd el spune: Nu ma rea sf md nose acolo! Meajonge cit am tat phernt Teepa, fais deface pint ind ecare singe sf ste pe picoarele sl, feta ma Spel pe niment aleineva Da fora pour frat se resimte- Frente respi acum, in fii, mai yor. Sota dt drumal tndinor sof, Probab cl el va f tot acolo cind ma are Jy spine ei face cio pai petro a vii copi pleat Bh se imbrbieas Ln ial, spal se sme eben nine spatele $i peionele, pent a tespia cit mi adn, se aldo ‘Metors postr a jaa 8 icles ma bine pox fie relionle i emorionale,deicienele de comuniare ‘condiionle xt leat imps imi, Ei sng pau mosdifieat posta penru ase rep ato postrk mai confortbl, mal lbe- th, smi mata. In mod spooten, familia a actonat penta a dab sigsrana listen spleen 2 Poni ,hpinacav" ‘Septic pens conpensizares porno dominare-sub- tbe n Fela mara, Soi spe scaun, dar avin un por spelt pe Spina sql eate se =f I vo, wn pate labe. i xperimentezi post, se autoobser 9: apo schimbs rouse, Taterest ete pl dack sop sopusaceare tse raed a patra lab imediatefecrl ete dezechirarea celui dominator, fare poste spi de pe seaun, De asemenca, e constentizea cit de pin sd 6 perep) nel pe cli (ma ales el de jos, care pentru gi vedes paral spina! vchaie ssi sucease fal fu mod foarte incomod. Vegas Sti coment fa il acentl exerci Sunt sigur ep observa ef men na Tia fotat pe scav sf ne sere fn ace posi, icf sa apeat el insus?Adesca, bisbatal selav va spies Fs a pus aii Cum?" = inteabh tecpeural, ceca €€ prijuicteexprimaren seotimentelor si eonstentizare rela ‘Un tah eae face pe sclivul ia sculpturt decide ef me poate Ace greutatea sot a copilor inspire the, Indep tind unol cite unul. Exerifiel pelejuieyte comenicarea auten- tic i fgclegetea raportulr i sentimentelor nemartsisite, {3 Ponifa Tu si numai tu Stind fay in fay, cu braele inlingute (Ce mai eonteaza umes din aie") este © posige-metafork pentrs coasientizarea relaieiexcesv de posesive, cx dstanp emotional absent. Rela- fia crecazt experimentarex imitelor autonomici personale. La intebarea Ce vrei sf faci pe eont propria?” se produc insight ust semnifcative privind dependenta sau presiunea psibologic (0 ocant) Un rispuns tiple di partea partencroaitnlinguit este: “Ma sit impins in afer 4, Ponitia yo circa dragons Soyal st in piioare drepe Soya again spare Ii, eu brafleinconjarindu-i gitul spiral. Ce se intimplt dct somal ‘ea 34 eraverseze camera? La Inceput, el poate a se simet destal de puterni, ménalo yi ,birba", dar dup 5 minane? Sofia este 5 fa intrebath ce sme in timp ce este eansportats. La fneepot plete, poi. Dact ex doceytc st schimbe dite este postbil fick 4 achimbe poztia in cae se aft? ,Acum schimbari locale. Ce smgi in acest experiment? ', Poaita «Ne sprijinim tuna pe all Stn fain fg, I distance un bi, spii-vd palmele reciptoe. Aeum woul dinee voi se mized din cela ce mai tae. (Celle aproxpe of va cide fa fay Analiza se peated in aces ‘mod. Se wor migea Beare, pend, yi vor analiaa efectele a “Fri oe 6 Positia,.Pe un piedesta Soful este ajezat pe un seaun, iar sofia Ia picioarele lu, pe odes. fy exploreaza amindoi sentimentele si apot ii schimba rolusie, © sotie afirmt urmitoarele: Nv purem reales un contact ‘chi in och. Cu male inate am rest fapeul cel era deasupee 7. Posiia oscil libert™ Stine faa fa fips, aproping-va ade cit ot vk fe bine. Ce simpip? Migearia liber in sens .duvte vino": Acinges-vl uaul pe all, Duceyi-vi flecate pe deur! ll i fnoarcep-vl. Clsstotia vaste poste atinge acest ideal?! Comparag-vd seovimentele experimentind diverse posit Dack una dinere ele este modelul cisttoriei dumnesvoasted, vi (Puteri simi fle mai bine, ie mai ansiosi. Dact obisnuii & fp ‘Puremie dependenyi de partener, v4 poste face sil vee fner-un ‘mod nonconfortabil, apabil si vl piriseascd si apoi sf se itoar. ‘eh Dact unul dinwe voi a fost intotdeauna pe piedestal, vey gis (8 este nepourivt sf i sinayi Jn acelasi nivel amindoi fa fal cesta putcy afla nature real a relaieldintre voi ‘Scalprura familial, conegrafia sat spaslizarea sunt folosite, de asemenea, de Jefferson (1978) pentru clavifia ansmite #ce- 1% ce provin din trecut, Insruetajultpic este: ,Amintste-i de tine cum stiteai fa faa casei tale cin copiliri. Leste fa aceastt Jimagine, meng si descrie ce se incimpla™ Cu. aceast tehnie, se fncearet prin ,sculpturi si ,coregrafie (miscare) sl se portet- ere perceptilesubiectlui stupa vie lui de familie din eopild- fie. Bate foarte utilt in ascuirea sensibilitt gi poate aduce foarte ‘multe informai terapeatuli. Este mult mai util dact xe sugereard soumite schimbisi, care s4 fe taduse in actani. yf place eum sce chr scimb ping cm we en sh fe Sindh e preceuph a ood cea fi cen efertr I Jie jee temper Ven pn corpo sun inde scrip ssjloremofona sume eveninene le vi de ai Nesp a ve oa shi Neue pin ee ee atkousha 967 nite fame dene ose de eee odont, indie cle de ih all pe Sen peck te fain nln sen sree ee! Giratina. Tine C9 sa fia sts eens pe si Rabin 4. Magni (O74) Hee ca in boc de ceamih ‘onl on pore san iinersioa al fami Elbe Sing dere his deel conjgl no modal de 0- tach cust» expen Hr ssi Isracel de bask CR SDescnce un lon reprccntindt pe vi efile fps Can et vee vip vole” Reza dete (le despre cen cn provi cat vem iim penoun st Tnelengt cove pia intermedi acess eg p tunel mide a Laie Tin dst blo lie ae! pen tn dopo ain cs cop, rae crc, ‘Eitan plore Descent posi cs bine coos soe! CATT at ne vorer nc desi despre Semni ‘Shel Tada cx prods boi are tespeutal + ‘ou xia ido de mer era. ind erpoud vara pe memo! amis desene zetia sds ie) a dove can sig co rie @ Tran prraaae Tousoa Minors Diss Vis a 1s cum at ftrebuit st procedeze. No se gindlie niciodetd prea mul faa sla roel pe eare 1 avea et fn acease fale. Pe mtsurs ce Iuera,desenul ei prea st asf cin ce ine nai mule le tring. Dupe a rerminat, Fost arcu surpinst sf desco ‘ere cl'ea se desenase pe sine mai aproape de ttl gi de surorile i decie de mama. Acet lacri provocato disci apeinsa ere (ets mama sa eu peivie In relata lor. Desi cele dout is petccu- ert mole timp Impreund, Gea nu se simgea spropiats de mama, deoareceaven sentiment cf ese trata de aceasta ca yun cop ‘nevorbindi despre preocupirile ei si manitestind doar un inte. ss superficial pencra vies flee sale. Pe deat parte, mama a fost ‘surpeins, dar nu tte indispusd,aflind fia ei doves stabi- leased otelayie baza mai mule pe egaleate cu cx. (apud. M: Nichols, R. Schwacta, 1991, p. 301) (© att tehnick ments creased expresivtatea este desenul simbolc al spayulu vel de familie (Geddes si Medway, 1977, Mai neti terapeueal deseneszi un cere mate. El cere familie ddeseneze in interior numa ceea ee repreznts interirul fami ste persoane sau institut urmind sa Be plasate in desea in afara ceteuli, Fieeare membre al familci ercbuie si se repeezince Print-un cerculet fn ineriorel cerculi familial, in locul pe eae it ‘considera semnifiativ pent poriia sain sport cu celal. Terk ppeutul comeateaza apoi pereepileaparente ale membrilor fami- liek ex de ex: Oh, tu te sy in fica tutor corti", sau Se pare e8 sora tx este mult mai deschisl fat de pling deci apaeh ag RRR OEE ‘Tehnici bazate pe joc de rol si dramaterapie + Teva en pple fail cto tebe intoduk de trwin Malloy (1975, eae cons nsolictarea unui dite mem- bei families de a pune scent. povese usin papal ‘Aceast tehnic,flosit ln espa prin joc cx opi mic, = fs prsopusa lun vehicl pes expeimare 9 umioaeaputri- f+ conllielor pi alanjlor. Toop, tchnics se Imitend alae cop, pen cd ml adulp se doveden evisteng a a aege- $2" la nveal eestor ya se exprima in acest mod Jocu del este oa thi favorita terapeusrexpe- engl Readuceca theme tet ea proicefilorvitoae fa reent si expeimentaes lor acim "consi obiecivl debant, Kemper (1968 i ocuajene pe pig a ananae got jouce roles scene tite in coplisi. Mama poate fsoliciatt pin joca de ro hse comport as cum ofc a copii, it at jpace (6 cespretear) ileal sha, imagines pe sine foal ui, rept un bia le vrsta aces, uel insula aceasth vic, ‘rin aceasta tcc se exloreset boeajeleemoyionle (a inde cilogl fail ertndusc cu individ), se invesi- iheazdamiatile i vise, Lai Kemper, hurl individ inteaps- hie n prezenta familie ft ocuph o foarte mare pate din ged terapeutict gi din msjriteayedinglor,Rajunesacestui mod de Jucru este convingerea . «opi ote familie va aveno implica emorionala ces- ‘th co unul dite peng, Accast supraimplicare poste vara del piele care cin mod excesivingriort de se invimpli cu copill pink Ia prntle care exe extrem de ost actuniloreopiluli, Di 74 capacitatea copilului de a functions eficient in con- primolat in ee doi scratta detriores- texte soci. Grad de dfereniere pine nve- lade sre tn Gaile deter ntenstaten procul recta fai ‘S.lntreruperea (dstanjares) emofionall. In incereives de a face {a sin! abseoye ierenn tli or itere, ‘membrit familici sau segmente ale sistemului extins se por distanfs unl de aleul si-pot_deveai_epirari emosional ial, 1981). Dep indivi care teerape ponte pea ch fac ft rei en undid mdoe ma vloera bil ale reli intense. Kerr (1981) superna ek Tatere Fisieafo problems = fuetines, dine arr tebab de sene odes ‘ov contact familial ~ s(=s86379) 0 problema = izolears indivi are ar pote beneficnde contact Ca ezlat ‘pari emovionae, individ imine pens tassel mojonal al fac i poate 6 mal pia capabil st ‘opundt efit I stale de reaovate a problemelor. Disfunctiaconsevent se poste manifesta nae mo-

    You might also like