4,4, imbinari cu tije (imbinari mecanice de tip B) 4,4.1.Principii generale imbinarile cu tije cilindrice se realizeazé utilizand elemente de imbinare speciale care au rolul de a impiedica lunecarea reciprocé dintre piesele imbinate, Tijele se folosesc in cazul imbindrilor lemndemn sau lemnemetal, imbinarile cu tije circulare prezinta anumite particularitati, si anume: = au deformati: mici in prima fazé a incarcarii, contactul dintre suprafetele de transmitere a eforturilor fiind perfect, considerandu-se imbinairi pasuite; = au deformatii mari in faza a doua a incarcairi, considerandusse gi imbinéiri elastice,Datorité elasticitatii gi deformatiilor mari pe care le poate lua imbinarea, eforturile se repartizeaza uniform intre elementele de imbinare, modul de lucru al pieselor fiind conform ipotezelor de calcul Tn functie de numarul pieselor imbinate si dupa modul de solicitare (deformare) a tijei, imbinarile pot fi: simetrice sau nesimetrice, Dupa modul de executie, imbinarile cu tie cilindrice se impart in: = imbinari la care tijele se introduc in locasuri sau gauri in prealabil pregatite (buloane-suruburi uzuale, domuri, stifturi: ~ imbinari la care tijele se introduc in lemn prin batere (cule) sau prin ingurubare (suruburi pentru lemn). Dupa numarul planurilor de lunecare pot fi imbinari cu o sectiune de forfecare, cand deplasarea intre elementele imbinate se produce de-a lungul unui singur plan si imbinari cu doua sau mai multe sectiuni de forfecare, cénd au loc deplasari de-a lungul a doud, respectiv a mai multor planuri. Distrugerea unei imbinari cu tije se poate produce prin forfecarea tijei, daca aceasta este realizata dintr-un material cu rezistenta slaba (dormuri din lemn) sau prin forfecarea si despicarea lemnului pieselor imbinate, daca tijele sunt prea rigide sau sunt dispuse la distante mici. Astfel, este recomandat s4 se respecte distantele minime admise intre tije. Experimental, s-a constatat ca modul de lucru si caracterul distrugerii unei imbinari depinde in mare masurd de rigiditatea (elasticitatea) tjei in general, tijele sunt piese cilindrice metalice realizate din otel, dar pot fi si dornuri din lemn sau tije din poliesteri armati cu fibre de stick, Tipurile de tie folosite Ia imbinari sunt: = guie: cu sectiune rotunda = tip A; sau cu sectiune patrata = tip Az (STAS 2114+ 90); = suruburi pentru Jemn: cu cap patrat (STAS1455+80), cu cap hexagonal (STAS. 1454-80), cu cap bombat crestat (STAS 1451-80), cu cap inecat crestat (STAS 1451- 80), cu cap semiinecat (STAS 145380); ~ buloane; = domuri IF YF {F PF IF \F {F {F Fig.4.20: Imbir a. simetrice b. nesimetrice.@ te -— = fb Fig, 4.21: Modul de cedare a unei Imbindii cu tie cilindrice: a. cedare prin depasirea presiunii pe gaurd intro piesa; b. cedare prin depaisirea presiunii pe gaura in ambele plese; c. cedare prin formarea unei articulatii plastice in tia in dreptul unei piese; 4. cedare prin formarea unei articulati pastice in tijd in dreptul ambelor piese; a) Cuie Cuiele folosite in Romania au diametre cuprinse intre 1,8...8,0 mm gi lungimi de 30,..250 mm, Capul cuiului are lungimea de minim 0,6 din diametrul tei si diametrul de 1.8.4.2 ori diametrul tijei. Se mai pot folosi cuie cu cap ingropat, care sunt inglobate in suprafata lemnului. Cuiele se realizeazé cu suprafata neteda, cu striviri pe suprafaté sau cu forma torsionata si pot fi tratate sau nu impotriva coroziunii, Cuiele utilizate in executia constructilor trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in STAS 1989-62, Tipuri de cuie utilizate in constructii (STAS 2111-90) tabelul 4.4, Lungime |__Cuie tip Ar (seotiune rotunda) Cuie tip Ay (sectiune patrata) [mm] Diametrul d Masa Diametrul d Masa [mm] [kg/1000buc.) [mm] {kg/1000buc.] | 30 0,67 077 35 18 071 18 0,90 40 0,81 1,02 30 0.88 0,94 40 2.0 1,01 20 1,28 45 4.13 1.43 45 1,32 50 2,25 158 : - 60 1,89‘tabelul 4.4, - continuare 50 2,40 55 - - 25 2,65 60. 2,90 50 213 55 2,65 2,35 - - 60 2.57 50 2,44 3,09) 60 2,80 2.93 2,80 3,75 65 3.18 4,03 60 3,39 65 2,25 3.66 - - 70 3.95 80 450 60 4,88 65 - - 3,20 5,27 70 5,68 80 6,48 80 3,50 6.15 = = 90 6,90 80 = - 360 B24 90 9.24 80 6.93 8,80 90 3,75 7,80 3,75 9,93 100 8,67 11,03 100 7,00 9,90 4,00 12,57 110 10,90 13,84 120 450 15,45 450 19,62 130 16,70 21,12 120 5,00 18,57 5,00 23,58 150 23,30 29,58 140 5,50 26,20 5.50 33,27 160 29.90 37,97 180) 6,00 40,91 6,00 51,95 200 76,23 210 - - 7,00 80,06 225, 85,79 200 61,98 210 7,10 65,09 - - 225 69,75 230 7,60 81,86, 7,60 104,28 250 88,98 113,35 230 8,00 92,39 8.60 117,32 250 98,60 125,20 Baterea cuielor se poate face manual sau cu ciocanul pneumatic, In cazul foioaselor moi sau rasinoaselor, baterea cuielor cu diametrul 0,6 om, se poate face fara executarea prealabild a locagurilor, In celelalte cazuri, baterea cuielor seface dupa pregatirea locagurilor. Acestea se realizeaza, de regula, cu diametrul egal cu 0,9 din diametrul tijei care urmeaza a fi introdusa in locas, Pentru a evita despicarea elementelor datorité baterii cuielor, se recomanda corelarea diametrului cuielor cu grosimea minima a pieselor de lemn din imbinare, care trebuie sé fie mai mare decat 4d, Determinarea lungimii de calcul a cuielor se face sc&zand 1,5d (reprezentand varful ascutit al cuiului) din lungimea cuielor si céte 2 mm pentru fiecare rost strébatut, Lungimea cuielor poate fi egal cu grosimea pachetului, poate depasi grosimea [ui sau poate fi mai mica. Conform NP 005-03 un cui lucreaza intr-un plan de lunecare daca paitrunde in piesa vecind planului pe o lungime de minim 3,6d (scézand varful cuiului 1,5d care se considera c& nu lucreaza), SR EN 1995-1-1 impune o adancime de patrundere de minim 8d pentru cue netede si minim 6d pentru cule cu sectiune patrata sau torsionate. Cand lungimea cuiului depageste grosimea pachetului, grosimea ultimei piese care se imbind se considera mai mic cu 1,5d datorité ruperifibrelor la iesirea cuiului din piesa, b) Suruburi pentru lemn Suruburile pentru lemn se folosesc in cazul cand tija este solicitata la smulgere pentru imbinari lemndemn sau lemn-otel, Utiizarea suruburilor pentru lemn se impune mai ales in cazul in care imbinarea se realizeaza prin intermediul edliselor metalice sau la prinderea diferitelor panouri cu lemnul, Cel mai des se folosesc suruburi de ancorare cu diametre de 6.4.20 mm gi lungimi de 25...300 mm, Suruburile produse la noi in far se impart dup forma capului in: = suruburi cu cap patrat (STAS 1455-80); = suruburi cu cap hexagonal (STAS 1454-80); = guruburi cu cap semitnecat (SATS 1453-80): = suruburi cu cap inecat crestat (STAS 1452-82): = suruburi cu cap bombat crestat (STAS 1451-80). Suruburile se realizeazé cu o parte neteda si una filetata care este aproximativ 60% din lungimea totala a tijei, Diametrul gurubului minim (d:) in partea filetata, este de aproximativ 70% din diametrul din zona neteda (d). Adancimea filetului (h:) variaza intre 0,125d..0,5d. Pentru categoriile de suruburi de mai sus, diametrul péitii netede variaza dim mm in mm intre 2.6 mm si din 2mm in 2 mm, intre 6.4.12 mm, Lungimea totala este de la 8.120 mm, cu pas de 2 mm, de fa 20.450 mm cu pas de 5 mm gi de la 50,..100 mm cu pas de 10 mm, Lungimea parti netede a surubului trebuie s& fie mai mare sau egal cu grosimea piesei situate sub capul lui, iar lungimea de patrundere a surubului peste planul de lunecare trebuie sa fie de minim 4d, Suruburile cu diametrul mai mare de 5 mm se introduc prin ingurubare in gauri pregatite in prealabil, ©) Buloane Buloanele se realizeazé cu diametre de 12.30 mm, cu cap si piulité de strangere de forma hexagonal sau patratd. Diametrul buloanelor se alege in functie de grosimea pachetului de strangere (I), fiind cuprins intre ¥30...N40, dar minim de 12 mm. Buloanele se introduc in gauri pregatite anterior, avand diametrul cu 1 mm mai mare decat diametrul bulonului,intre piulita si piesa de lemn se recomanda plasarea unei saibe cu grosimea minima de 0,3d si cu diametrul mai mare decat 34, Grosimea minima a pieselor imbinate va fi de 30 mm la elementele laterale si de 40 mm [a elementele interioare, Utilizarea buloanelor nu se recomanda in cazul constructilor sensibile la deformarea imbinarilor in exploatare, 4) Dornuri Dornurile se realizeazé din ofel-beton, cu diametru minim de 6 mm avand forma cilindrica sau sant cu varful ascutit pentru a patrunde mai usor in piesele din Iemn, Dornurile se introduc in locasuri pregattite in prealabil, cu diametrul mai mic decat diametrul tijei sau mai mare cu maxim 1 mm, in piesele metalice, Mentinerea pachetului de piese imbinate cu domuri in pozitie se face cu ajutorul buloanelor. Fixarea distantei minime dintre tije, pentru a se evita despicarea lemnului, constituie © conditie constructiva importanta pentru realizarea acestor imbinari, La fixarea acestei distante se va tine seama de: = modul de introducere a tijelor (gaurire prealabi -valoarea maxima a efortului de strivire unitar in elementele de lemn ale imbinari; = directia de introducere a tijelor (drept sau oblic fata de piesele imbinate), in cazul baterii incrucigate a cuielor daca capetele lor patrund in piesa centrala pe o adancime mai mare de 2/3 din grosimea scanduri, distantele minime se determina tinand cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului, Daca patrunderea este mai mic, distanta minima se stabileste independent pe cele doua fete, Cuiele nu se utilizeazé pentru imbinari de prelungire la elementele intinse, Distantele minime de amplasare a buloanelor, suruburilor si dornurilor, conform normei NP 005-03, sunt date in tabelul 4.5. Distantele e de amplasare a buloanelor, suruburilor si dornurilor tabel 4.5. Elemente de imbinare Caracteristci Buloane, guruburisi | Domunide dornuri de ofel stojar Grosimea pachetulul E | >t00 stod_| >10d | 70% din rezistenta de calcul, ' precum iin zonele intinse ale pieselor incovoiate pe o Inaltime de minim 1/15h, a) Zonele periferice ale pieselor comprimate gi ale celor ‘Incovoiate exceptnd zona intinsé; " b) Piesele intinse cu un efort unitar de cel mult 70 % din rezistenta de calcul, Zona din treimea mijlocie a sectiunii transversale a pieselor Ccomprimate si ineovoiate., Elementele din lemn indeiat pot akatui structuri variate cu grinzi drepte sau curbe, arce, cadre, ferme etc. Cercetarile experimentale efectuate pe un numar mai mare de grinzi incleiate (cu 8, 11 si 17 randuri de scénduri), supuse la tncovoiere, la care imbinarea sc€ndurilor din zona intinsa s-a facut in forma de dinti pana gi dupa suprafete tesite (1:5 ; 1:8 ; 1:12), au aratat c& din punctul de vedere al rezistentei cele doua tipuri de‘Imbinari nu prezinta diferente prea mari. imbinarea in forma de dinti prezinta insa avantajul unei Iungimi de imbinare mai reduse si al unei sigurante mai mari, Rezistentele medi obtinute pe cele doua tipuri de grinzi incercate, variaza intre 84% ‘$1 97% din valoarea rezistentelor obinute pe epruvetele de control. De asemenea s-a constatat ca in cazul imbinarilor pe suprafete tesite cu inclinare de 1:20, se poate ajunge la 95% din rezistenja obfinuta pe epruvetele de control. | a Fig, 4,29: Alcdtuirea constructiva a ‘elementelor incleiate si dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate, In functie de natura solicitari, ‘NV <4 Fig.4.30: imbinarea sc&ndurilor pe indltimea sectiunii transversale si in lungul elementelor ‘incovoiate (la grinzi respectiv la arce).jin general, imbinarea pe suprafete tesite se utilizeazé pentru realizarea elementelor intinse sau in zonele intinse ale elementelor incovoiate si respectiv comprimate-incovoiate, pe o inaltime de 0,10-0,15 din inaltimea secfiunii transversale si trebuie s& cuprinda cel putin doud randuri de sc&nduri sau dulapi (fi 4,30). In cazul elementelor curbe ale arcelor se recomanda ca imbinarea scandurilor 88 se realizeze in forma de dinti-pana sau pe suprafefe tesite pe 0 adancime de minim 0,1 h in ambele zone marginale, iar restul imbinarilor cap la cap (fig.4.30). La grinzi tesirea se face cu o pant de afl =1/10, iar la arce cu panta de all 6 (a — grosimea scénduri, iar |—lungimea tesiturii) Distanta dintre imbinérrile cap la cap invecinate trebuie sa fie de cel putin 20 de grosimi de scdndura (20a), iar dintre axele imbinéirilor tegite de minim 10 grosimi de scéndurd (10a). Latimea elementelor de lemn incleiate care se intretaie sub un unghi de a 90°trebuie s A fie - b<8 cm cand se foloseste dei de cazeina; = b< 10cm pentru utilizarea cleiului de fenol sau rezorcina-formaldehidica. in cazul unghiurilor de a < 45°, 1timea elementelor poate fi de 12 sau 15 cm, {in functie de natura cleiului (de cazeina sau pe baza de formaldehida). Calculul elementelor incleiate la care innadirea scdndurilor se realizeazé pe suprafete tesite, se face prin corectarea rezistentelor de calcul cu coeficientii de corectie : k = 0,9 pentru panta afl 2 1/10 si k = 0,8 pentru panta all < 1/10, Executia elementelor incleiate se face, de regula in fabrici si ateliere specializate inzestrate cu amenajari speciale pentru uscarea si conditionarea Iemnului si cu utilajele necesare prelucréirii lui, pregatirii solutilor de clei si executarea lucrdrlor ‘de incleiere. Executia lor presupune folosirea unui personal calificat si existenta unor sectoare cu instalatiile speciale necesare (sector de pregatire a pieselor, atelier unde temperatura si umiditatea pot fi mentinute intre anumite limite si controlate, sector de ambalare a pieselor, sector cu instalatii de indleiere, cu posibilitéti de realizare a elementelor drepte sau curbe etc). Elementele de rezistenta din lemn incleiat trebuie sé fie de esenta rasinoasa Speciile foioase se admit numai in cazul in care au fost luate masurile de protectie ‘impotriva putrezirii, avand un regim special de incleiere, Suprafetele incleiate trebuie date la rindea si curatate de praf, pete de ulei, lac etc, cu cel mult 12 ore inainte de incleiere, Dupa 5=10 minute de la aplicarea cleiului pe suprafetele pieselor, se trece la asamblarea si presarea elementelor incleiate, Timpul de la inceputul asambleirii pana Ia terminarea operatillor de introducere in pres trebuie sa fie de cel putin 5 minute si de maxim 20 minute (dar gi in functie de indicatille producatorului de adeziv). Presarea pieselor se poate realiza cu prese speciale (pneumatice sau hidraulice), cu prese manuale (sub forma de jug) sau prin cuie de montaj dispuse la anumite distante intre ele, Presiunea aplicata trebuie sa asigure un contact perfect intre piesele incleiate, pe toata [alimea gi lungimea lor, Stabilirea presiunii optime necesare se face finand seama de indltimea sectiunii, de grosimea scandurilor, de calitatea de prelucrare a fetelor etc, Pentru cazurile de incleiere obisnuite, trebuie s& fie asigurata o presiune de 5«7 daN/icm?. Durata minima de presare depinde de tipul cleiului, de temperatura incaperii si de tipul (forma) elementului. In cazul grinzilor drepte aceasta durata variaza intre 6- 10 ore, iar in cazul elementelor curbe (cadre, arce etc.) intre 16 si 24 de ore,Condifionarea, prelucrarea sau transportul elementelor incleiate se face dupa un anumit interval de timp (20...60 ore) si depinde de aceiasi factori. Cheresteaua folosita sub forma de scénduri sau dulapi nu trebuie s& depageasca grosimea maxima admis (de 5 om, in cazul elementelor drepte gi 1/300 din raza de curburd, in cazul elementelor curbe). imbinari cu saibe metalice incleiate Saiba reprezinta o placuta metalica (sau mangon) cu o gaura pentru bulon, dispusa de regula central, incleiaté de elementele de lemn sau placaj, cu ajutorul unui adeziv rezistent la apa (pe baz de epoxid), Efortul intr-o asemenea imbinare se transmite de la o piesé la alta prin intermediul unei eclise metalice si a unui bulon, care la randul lui solicits saiba metalica, de unde se transmite mai departe prin intermediul peliculei de clei la piesa de lemn. Pelicula de clei de sub saiba lucreaza la forfecare si partial la intindere normal pe rost (smulgere), motiv pentru care saibele se prevad la capetele cu suruburi de strangere (presare). Calculul imbinérilor cu saibe incleiate se face din conditia de forfecare a incleiat. Suprafata necesara pentru saiba metalicd se determina din conditia ca Rea B unde: 1, este rezistenta admisibila la forfecare a lemnului, care se determina finand seama de unghiul a pe care il face directia forfei cu directia fibrelor lemnului, Fig.4,33: Imbinéiri cu gaibe metalice incleiate: a. Imbinare de prelungire: b. Imbinare de nod; 1 = edlise; 2 suruburi de lemn; 3—saibe (placule).