In : i = IGRIJIREA’ PACIENTILOR cu BOALA PARK NS (PARALIZI4 AGITATA) i Neurologic car ji 1 coordonarea miscanion Fs & @ atinge pe Serebral fesponsabili de controlul si \remur de repauee hbase Hintt-0 bradikinezie (migcari lente), printr-un Ir . nie musculara, f it mers incet eu paring , fata cu aspect de masoa (Incremenita) si un Cauza bolii nu este Cunoscuta. Unil cercetatori Considerd arteroscleroza ca pe un factor care Poate cauza boala. De asemenea: socul emotional, traumatismele, unele in- ‘oxicatii (oxid de carbon), infecfille virale, unele medicamente (neuroleptice, antidepre- Sive) sunt adesea Menfionate ca fiind cauze ale aparitiel Parkinsonismelor secundare. Afectiune Culegerea Manifestari de dependenta datelor (Semne si simptome) Tremurul . | ~ este un semn clar al bolii; incepe cu un tremur incet si Progreseaz& asa de incet, Incat persoana nu-si aduce aminto cAnd a inceput ~ ‘remuratura parkinsoniana este o tremuraturé de repaus, care dispare in timpul miscérilor voluntare ; tremuratura degetelor mainil seamaina cu miscarea de numarare a banilor; la nivelul picioarelor, tremuratura imité miscarea de pedalare he 319 See Me Mth $0! ; neve GeAvis, out a 1 idivartrie) eeeHipertonie musculara ~ injopenirea muschilor = misedtile devin mai Incete (bradikinezie), mai putin Indemana- tice c = rigidtate a tojel (fala capaté aspectul unel mast), vorbirea devine monotona si apare dizartria ~ igiitatea musculard cuprinde treptat musculatura limbil, @ masticatiel apare dificultatea de a Inghiji cu hiperpiaism (salva | Im exces) Postura si mersul _. oh ottosiatism, pacientul are trunchiul si capul aplecat Tnainte {exagerarea reflexelor posturale) lersul este caracteristic, pacientul tinde s& mearga pe degetele, picloarelor, cu pasi micl, térsaif, trunchil este aplecat fn fata; membrele superioare cad rigid lateral si nu s¢ balanseazA in timpul mersului. BE] NoTA: ‘Oate semnele si simptomele se accentueaza in prezenia tensiunil nervoase, excitér, Pe masura ce boala progreseazé, severitatea simptomelor se accentueaza Si in cele din urma; pacientul nu mai poate merge. Problemele pacientului — diminuarea mobiltai fizice - din cauza rigicitit — necoordonarea migcdrilor — legat de leziunile sistemului nervos — posturé inadecvaté — legat de rigiditate = deficit in autoingrijie (hrGnit, splat, imbrécat) ~ din cauza tremurdturilor accentuate in miscarea intenfionata = perturbarea Imagini de sine ~alterarea comunicaril verbale (dizartrie) Probleme potentiale = rise de accident (c&dere) ~Tisc de depresie Objective pentru pacient = s se strdulascé 88-si amelioreze mobilitatea fizicA ~ 84 sie s& preintampine accentuarea postutii inadecvate = sarsi cAstige si s&-si pastreze, pe ct posibil, autenomia In autoingrijire = s& exprime sentiment pozitive — s8-si pastreze capacitatea de vorbire — sd nu se raneasca = sh nu pects depresie, sa-si exprime interesul pentru activitéti zilnice 920intervenfille an aS Planifica: ~ program zilnic de exerciti il fizice, ¢: » CATE Crese fo, asistentel nueaza rigiditatea muscul: ae lara si_mentin tunctione Suara, ate. = mersu, not, grit, beclta er oS = exerci de extensie 5! flexie a membrelon a chiulul, asociate cu miscarea brajelor (exerci sate & tn exerci de relaxare general8, asociate cu ere Pasive) 2 Fespiratie — exercifil posturale. Asistenta sfatuieste pacientul: eA mearga finandu-se drept, asigurandu-si o bazA de ; mai mare (mersul CU picioarele indepartate la 25 cm) © sustinere — $8 facd exercifii de mers in ritm de muzic& — s& forfeze balansarea membrelor superioare si s8-si ridice pi- cioarele in timput " _ s& facd pasi mar, degetele —sh-gi find mainile la spale, é pozijia verticald coloanei $i lateral) : ~ intperioadele de odihnd, sau in pozitie tampinarea ap! | mersului a : gf calce mai intai cu cAlcdiul pe sol si apoi cu cand se plimbé (i! ajuta sA-si mentina previne caderea rigid& a brafelor sa se culce pe Un pat tare, fara perna, de decubit ventral (aceste pozitii pot ajuta la prein- lecdrii coloanel in fata) — cand este asezat in fotoliv, s&-si sprijine brajele pe fotoliu, pu- tandu-si, asttel, controla tremurul mainilor si al bratelor Pentru castigarea $i pastrarea autonomiei in autoingrijire: — s& foloseasca imbracaminie fara nasturi, incalfaminte fara sire- turi, lingura mai adanca pentru supa, carne taiaté marunt, cana cu cio. Pentru a evita cdderile: het nelustruit, fara carpete, lino- — in locuint& se recomanda parc! leum antiderapant, W.C.-uri mai inalte, balustrade de sprijin ~inainte de a se ridica din pat, s stea asezat cAteva momente pe marginea patuiul. Pentru a-si pastra capacitatea de a vorbi, sa facé exercifii de vorbire. Pentru i prevenirea depresiei si ameliorarea starii afective, se planitica: oo ‘es oh program de activitatiziInice (sa lucreze c&t mai mult posibil) i ~ obiective realiste ~ discufii cu il membrii familial pentru a gsi metodele care sa: ve ry woe eee! ingrijirea pacientilor cu afectiuni neurologice ; NOTIUNI DE ANATOMIE $I FIZIOLOGIE 7 — A SISTEMULU! NERVOS Otalitatea organelor aledtuite lizat in receptio- i pee ite predominant din jesut nervos speciall lees Nransmiterea si preluerarea informatilor (excitatilor) culese din mediul extern sau intern, formaaza sistemul nervos. Rolul sistemutui nervos: ~ face legatura dintre organism si mediul ineonjurétor {Coordoneaza si regieaza activitatea tuturor fesuturilor si organelor. Stimutit primisi sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se claboreaza comenzi ce sunt trimise spre toate organele i sistemele. Aceste Iunctii se realizeaza in principal prin acie reflaxe, care au la baz arcurila rotlexe. ~ receptor ~cale aferenta ~ centrul nervos ~cale eferent& ~ elector. Deci, functia de baz a sistemului nervos = menjinerea tegaturilor dintre organism si mediul Inconjurator si de a coordona si regia aclivitatea tuturor fesuturilor, organelor gl sistemelor care alcatulese organismul. In raport cu aceste funchii, sistemul nervos este impart in: |. Sistemut nervos somatic sau al vielii de relatie, care asiguré legatura organism - meciis exterior. Acesta se imparte fr: S.N. central ~ encefal + maduva spinarii S\N. periferic ~ nerviieranieni + nervii spinal il, Sistemul nervos vegetativ sau autonom ~ asigurd coordonarea funcjion&til |] erganolor inteme. Este format in: — 0 portiune central, situatd in maduva spinari si trunchiul cerebral ~ © poriune periferic& ~ ganglioni + fibre nervoase vegetative 299|. SISTEMUL NERVOS SOMATIC ‘sistemul nerves central: ak Encefalul — impart (In mare) tn trel zone: crelerul mare, trunchiul cerebral si cerebelul. Crelerul mare este imparit in 2 lobi frontal, 2 tobi parietal, 2 lobi temporali si 2 lobl. i teantal — este sedi neuronului motor central, deci sediul miscdrlor volun- leziunile lobul ul frontal se insojese de tulburari motoriparaliz),tulburdri in expri- marea verbald si scris& = afazie motorie, tulburéri de comportament - lebul Parietal ~ este sediul comical al analizoruul sensibiliaii generale ceo emPoral cuprinde sediul cortical al analizorului audiv ~ lobul occipital — este sediul capdiual conte al analizorului vizual (leziunea sa Produce halucinatii vizuale), + i dramaamnPortant de nol cd funtia vorbi este localzaté in partea stang pent {oli dreptacii si pentru majoritatea stngacilor.. aoe set SPInarl ~ este partea sstemuiul nervos central, ad&postité in canal vertebral (rahidian)., Maduva spinarit Contine, structural, 0 materie cenusie In forma de H (corpuri Celulare nervoase, inconjurate de materie alba, care este imparita in trei perechi de ‘coame potrivit localizarii lor: anterioare, laterale si posterioare. Z Coamele anterioare ale substanjei cenusii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele laterale au functi vegetative Substanta alba este tormata din: ~ ci motorii descendente $i Cal senzitive ascendente. ‘S.N.C. este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie, numite meninge (spinale, la nivelul maduvei 5 pin&rii si cerebrale, la nivelul encefalului). Cele trei foie meningiene sunt formate dit ~ dura mater — o membrana fibroasa in contact cu osul (spatiul subdural) = intre dura mater si arahnoidé ~ arahnoida ~ céptuseste fata intern a durel mater (spatiul subarahnoidian) = pia mater ~ care acopera jesutul nervos. Spatiul subarahnoidian cuprins tntre arahnoida si pia mater contine lichidul cetalorahidian (LCR). ‘Sistemul nérvos periferic Sistemul nervos periferic (SNP) confine prelungirila neuronilor, Nervi pe traiectul carora se pot gsi si ganglion. Prelungitle neuronilor say (prin care infuxul nervos pleaca de fa cella) si denditele (prin care inten; colula). care constituie : axonul vine la(Fe eeee sau micsti. SUN Fasciciia « Din nervii peritericy le nervi individual care sunt fie senzitiv, fie motor fac Paro nervil cranieni in nr de 12 porechi si ner rahidiert. i. sis; Sistemui n TEMUL NERVOS VEGETATIV de aceea este mos Veaetati es 8 vegetati : ‘Ste Umit si sisten ,! Peale coordona activitatea si independent de voinia, tele super; it $i siste Shen) ale S.N.c. stineees Autonom, Activitatea sa este reglata de segmen- interne: bataile eos. Vegetati 'od special de scoaria. Petes: tale nimi, resus {884 autonom) coordoneaza activates organclor Ctl. Secretia etc. — prin eesanauing,cstrbuliaséngeli,reoveria mmiscatilor res- sna SIMPL parm aes ail caevasuae respons endocrine. unul stimuleaz’ colataly rece exerci asupra feedrui organ activni ‘antagoniste: timp ce influxut parasimy hiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiac, tn vitatea digestiva, in ti patio 0 diminu&. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste acti- escent a Ce influxul simpatic o inhiba. anabolismul. ic&_mareste catabolismul, in timp ce parasimpaticul creste Prin ti i aceste actiuni antagoniste, se favorizeaz& mentinerea homeostaziel. Explicarea unor termeni tracturiffas- = grupari de fibre nervoase situate i - i in SNC, cicule impulsurile nervoase —— ascendente = aferente, centri MS spre centrii descendente = eferente oe = aglomerei de corp neuronal situa in afara SNC senzitivi — asezati pe rédacina pos flor spi floc unor nen Garient "MOF sPinal i pe = aleatuiti din neuroni senzitivi vegetativi — se afla de o parte si de alta a col apropiere de viscere sau in peret = alcdtuiji din neuroni vegetativi To grupare de corpi neuronal situali in - = 0a ge injelege aspectl funcional al aoe Brin contra cle = propagarea in sens ceniilug sau cent : pyro fibré nervoasa Pel a undei de excitayie ganglioni loanei vertebrate, in ‘ele acestora calle de transmitere ale sistemulul senzity ascendant, aferente, centipete, a joulele maduva tet ee la pil, muschi Rishon influxut ne lb, caret i. ence! I talamus), "9°28, apong, i ji nerve’ 307 V0s de. W028) ta,Calle de transmiter smitere al Jul motor le sistemulul te, care condue “a tc wn, se et ral $i ceilalt ‘lei din encefal rn si collalt fart gare fa randul su tiite axonul eee : EDUCATIA FACIENTULUL CU ARECTIUNI NEUROLOGICE ~In perioada embri aa leza creierill fragil al copilului rionar&, siflisul, alcoolismul parintilor, rubeola mamel pot loz =i Ee aina S4 8e-fereasca de boli in timpul sarcinil $i sa respecte regimul dietetic ~ Masterea sa se faca tn unity i Unit&ji'spitalicest Control periodic al acuitiiivizuale, al FA, | ~tratamentul H.T.A. reece || 7 gytatea stresului emotional sia obossifizice i allenarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus | —evitarea expunerii la caldura excesiva EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS Aprecierea neurologic& se face, de obicei, in funcjie de starea persoanel si de graba cu care trebuie colectate datele si cuprinde: Investigatil @ radiogratia simpli radiologice =a craniului- se pot determina anomali traumatice, de dezvoltare sau modificari tumorale ale oaselor i] ~ a coloanel vertebrale ~ (cervicale , dorsale, lombare) il @ pneumoencefalografia ~ consta in studiul mortologic al spatiilor | subarahnoidiene si a ventriculilor cerebrali, care permite o localizare a leziunilor la creier. Examinarea se face prin injectarea de aer prin puncfie suboccipitala sau lombara. Pregatirea pacietului este descrisa in ,T.E.l." ~ Lucretia Titirea. Jn completare, mai amintim cateva intervenjii: — este necesar un consimjamant scris din partea pacientului sau a familiei — i se explicd procedura: durata este de aproximativ 2 ore = se observa pacientul indeaproape — pentru dureri de cap, greafé, voma sau orice schimbare a culorii sau a funofilor vitale Dupa procedura: — pacientul ramane culcat 24~48 ore, se supravegheaza funcfiile vitale - durerea de cap poate dura 48 ore ~ pnd se absoarbe aerul i 302| anestezice inhalatori) NOTA: Pneumoencetal €2 altédata din oora!!@ OU mai oste folosité atat de frecvent indicat CaU22 ri &. Astfel, este jontral 'Scului pe care-1 prezinta. Astfel, ¢ intracraniset’ and exists cuspiclunea de ‘hipertensiune AMmigdalelor ecu! APatitiei hemici uncusului temporal si a i cerebr 21°as la comprimare a trunchiutui Cerebral gj migane cu posibi ip ® Ventricuk ; cerebralg bitlate ~ indicata in caz de suspiciune de tumoare ery) oom ara Eheumoencefalogratiel, cu exceplia faptului c& Practicate tn wOWUS direct in. ventricull taterall, prin orifcile a prone, catia craniand (trepanatio) a pang uta Se execut in sala de oncvalie a Be ha? SUS sau din spate a capuiul este partial ras& e ol cei, este folosita anestezia generala (intravenoasa sau cu Dupa procedurd, la fel ca si in cazul pneumoencefalografiei, este Decesara observarea orificiului practicat (hemoragie, secretie). © Mielogratia ~ se face prin injectarea unui gaz sau a unui lichid in spajiul subarahnoidian prin punctie lombara sau occipitala ~Pacientul este pozitionat lateral, cu genunchii si capul flectate (in cazul puncjiei lombare) Dupa procedura: a ~ substanja opaca se extrage prin alt punctie: daca este lasata, irit& meningele. © Tomografia computerizata: ~ aceasta tehnicd tealizeazé imagini detaliate (este mai eficient& si Pentru detectia neoplaziei creierului) Pregatirea pacientului: — nu necesit& nici o masurd speciald de pregatire —durata = aproximativ 20-30 minute = fara substanta de contrast; | 60 de minute, daca este facut cu substania Slprocadura tueste dureroasa om oanlrast- ~ se face testarea sensibiltai la iod, dacd se foloseste substanja de contrast. Dupa procedura: ~ nu apar efecte adverse. @ Rezonanja magnetica Aceasta procedura fc de radiofrecventa asomanetoare TAZEIOr x sia procedura este extrem de folositoare in vizualizarea zonelor creierului ce nu se vizualizeaza usor, ge exemplu trunchiul 1Progra pacientuli: ~ nu este necesara o pregatire fizic& 7 se Indeparteaza cbectle ‘ce ar putea fi vatémate de magnet (Ceasun, proteze metalice, pacemakerul) = Se explica pacientului: durata aproximativ 60 minute © Angiogratia cerebrala (angiograma) vezi (T.E.|.) 1 ateriografia corebralé— indicaté pentru vizvalizarea radiologic& @ sistemului arterial cerebral; uzual, vasele folosite pentru Introducerea cateterului sunt: carotida, vasele vertebral sau femurala; substanja de contrast se injecteazd atunci cand se fac filmele. Pregittrea paciontulu ~ sedare, evaluarea funcfilor vitale, testarea la fod, explicarea procedurii: durata 2-3 ore ~ anestezie locala la locul punctie. RETINET: Dupa extragerea cateterului se aplic& presiune la locul Punafiei cel putin 5 minute. “| = se verifica frecvent locul punctie! pentru prezenta unui eventual hematom = In cazul folositii carctidei, se verificd eventuala aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei 7 } — substanfa folosita poate creste presiunea intracraniana PRECIZARE: Angiogratia mai poate fi efectuaté folosind accesul venos (flebografia). De obicei, cateterul este introdus in vena de la brat. In cazul efectuarii unei flebografii epidurale lombare — cateterul se insereaza in vena femurala, se conduce pana la vena lombara ascendenta sau pana fa venele iliace interne. ‘Se injecteaza, apoi, substanja de contrast. Aceasta tehnic& I) permite diagnosticarea hemillor discale lombare. Examinari radioactive cu radioizotop! © Tomografia cu emisie de pozitroni Aceasta implica folosirea unor substante radioactive, care emit electroni pozitivi (pozitroni). Pacientul fie inhaleaz4 gaz radioactiv, fie i se injecteaza o substanja radioactiva, Encefal-scinigralia game-angi-encettografa — Se Thyecteazi pe cale intravenoasd tehnejiu marcat si se stu- diaza emiterea razelor gama, imediat si dupa 3-4 ore. Se utilizea- 24 pentru diagnosticarea tumorilor (mai ales meningeoame), hematoame, abcese si infarctul cerebral. La nivelul maduvei, se 304Electroencetalogratia (BBQ) [Thtesisteaze aciviatas boccctica a creierulu. Legatura cu pacientul Se face prin cabluri cu electrozi metalici. Se Pot inregistra simultan 4, 6, 8, 10, 12 sau 24 derivafii, dupa numarul canalelor pentry care sunt construite. Pe traseele obfinute, se. Pot distinge 4 tipuri de ritmuri cerebrale: alfa (a) = 8-12 c/s beta (8) = 14-30 cls teta (8) = 4-7 c/s delta (A) = 0,5 -3 c/s E.£.G.-u Se utilizeaza in: ~ diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor Neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori cerebrale. Pregatirea pacientutui: 7 32ile inainte este interzisé medicatia 7 Se2tPul si paul sa fie curate (se spala pérui) ~ S@.incurajeaza pacientul sa fie lnistit gf sco odihneasca 5.58 Sxplicd procedura: durata 1 ord sau mai mult; testul nu este dureros; electrozii sunt atasafi pe cap ~ Pacientul st& confortabil intr. Cchilinchisi, nemiscat, pentru c& biocurenti prod musculare modifica rezultatul = Copii mici sunt adormifi si apoi se tac © Electromiograma (E.M.G) = masoard activitatea electricd a muschilor, Activitatea electrica poate fi auzita prin interm @ Inregistrarea, (compresiunea rdacinilor nervior, atingerea trunchionee nervilor Periferici, miopatii); de asemenea, se Poate face diagnosticul diterential tntre paralizille de origing Periferic& si paralizille de erigine central (prin examenul electrical nervior si muschilor) Pregattirea pacientului: ~ se explicd procedura, durata aproximativa 45 Muschi; s@ resimte un anume disconfort cand electrozil (uneor, dureri mai intense} 5 urenlul electric produce, de asemenea, disconfort Procedura: = olectrozii sunt inserati pe muschi scheletic ~ curentul electric trece prin electrosi~ Occipitala presiunea, pentru a Punctia tomar : fo verficd prezenta extrage LOR, in ve face pentru a masura /ederea unor analize; as@ S' sa absenta sage upon a neta lombar incaz de hipertensiune | a lon te contraindicat in, caz de hipertens™ inlfacraniang ~ deosrece, prin exragerea de lichid, oxita Tiscul de a provoca a foarte grave. : Reducoroa rays a eur casa mite Sorebrale Tamigialctor cerebsToase In gaura occpitala) Producand compresiune bulbara (asupra centrilor vitali), Ceea ce poate cauza moartea. ; Pentru aceasta, toate puncjile lombare trebule s& fie Precedate de un examen al fundului de ochi — pentru a Vertica presiunea intracraniand. Pregétiroa pacientului si procedura sunt descrise detallat in -Tehnici de evaluare si ingrjire*- Lucrejia Titroa Redm doar cateva valori de referinja ale LCR — presiune 70-180 mm de apa =glucoza 50-75 mg 100/ml; 2,70 -4,4 mmol . = proteine 15~45 mg% ~ in prezenta unor boli inflamatoril $i in prezenta tumorilor cerebrale proteinele sunt crescute gamaglobuline 3-9 % ~elemente 0-4/mm? ‘Tuberculoza si infecfile virale pot cauza o crestere a limfocitelor. Examenul Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia) poate pune in fundulul de evidenta: — 0 staza pupilara (semn de hipertensiune intracraniana ochl si atrofie optica). Examenul F.O. si masurarea tensiunit in artera central a retinel (TACR) sunt descrise in Breviar ~ Lucretia Titircd Echo-encefalo- | Examinarea se face cu ajutorul ultrasunetelor 7 gratia : Examene de | Examenul sangelul | laborator ~ ionograma -RBW. ~ analiza gazelor = nivel de medicamente Examenul urinel = electrolifl eliminayi 306Asistente| Aéurdlogicg a Cu toat asistentej autoin le \FRECIEREA STAR NEUROLOGICE Prote, : tents Sunt implicate in aprecierile initiale si continue ale starii £8 datele og s& identiice, Colectate vor folosi si medicului, primul scop este de a permite, 'Orilire Si de a ane aAul In care pacientul este capabil s& efectueze activitati de identificate ja nivelul Sprecia modul tn care aceste activitéji sunt limitate de deficitele’ Aceasta analizg it&tilor motorii, senzoriale, afective sau intelectuale, Activitatea, care atemta va conduce fa planuri cuprinzétoare de ingrijire. , are ; , side un sistem ostevarieani evole de baz, depnde de un sistem nervos intact — interviu: = end a intervenit boala ~ instalarea simptomelor (durere de cap, vertij, modificari de vedere, slbiciune) ~ date psihosociale (membrii familie, relatille si interacjiunea lor, aspectul etnic, interese extraprofesionale, ocupatie, educatie, Modul in care activitifile zilnice sunt efectuate, tensiune la serviciu) ~ Se apreciazi modul de comportare (iritabilitate, pierderea memoriei, agnozie) — Stakea de sdnatate a familiei tim definirea nofiunil de gnozie: . Capacitatea special de a recunoaste excitatile venite din ‘mediul exterior sau din corpul nostru prin intermediul oric&ror simjuri speciale (de exemplu, capacitatéa de a recunoaste obiectele) = gnozie. Absenfa acestor capacitai= agnozie. Probl Manifestirl de dependenta ‘Semne si.simptome) Tulburdri ale\ | — parezd - diminuarea fortei musculare motilitatii | ate ‘parallzie — absenta completa a fortei musculare —diminuarea _}/— hemiplagie - paralizia unei jumataji de corp ~ paraplegie ~ paralizia pai interioare a corpului ~ Gptecle = parca Parlor similare (simetrice) ale celor 2 junta ale corpului 2 va.= paralizia unui singur membru ponaplogie— | ~ tetraplegi= paralizia celor patru membre [3] NOTA: paralizille se datorese fie leziunil c&ii piramidale, fie neuronului motor periferic, 307~nedieay | ————— ost ~ hipertonie ~ sau contractura musculard — exagerarea tonusulul ~ hipotonie — muscularé ~ diminuarea tonusulul : J] NoTA: Tulburdrile de tonus pot exista s1 asociate cu paralizia —astfel: ' | hipertonia + paralizia = paralizie spastiod + hipotonia + paralizia = paralizie fla 1 Tulburari ale I i furnizeaza date asupra forfei Studiul ortostafiuni gi mersului ne s ; 4 rracaatunl s1_| musculee gi asupra tnusului muscular al membrelorinferoare i ale echilibrului: | — mers talonat (in Tabes) ‘4 i ile. 7 i aruncénd picioarele si lovind pamantul cu calcaiel ho] a ners socdna (i nemiplegia, nstalul de recuperare) gamba * | este rigid’, membrul inferior este intins = aspectul find de mers cosand | = mers stepat~ gamba filnd ridi {i cu varful piciorului (leziuni mersul este necoordonat, pacientul icaté sus, pentru a nu lovi pamantul ‘ale nervului motor periferic ~ polinevritic) : | ~ ataxie — tulburari de coordonare a misc&rilor Poate fi — ataxio statica — tulburdri de echilibru stand in picioare, rise de cadere | — ataxie locomotrice (kinetica) — tulburari de echilibru In mers: yy Migcari — tremuréturi (boala Parkinson, alcoolism, Basedow, scieroza in Nd anormale pléci); pot fi generalizate sau localizate (la maini, cap) Hl = spasme si crampe ~ contracturi (letanie, tumori cerebrale, j! + | tetanos) til — convulsiile — crize de contracjii musculare, urmate de relaxare (6pitepsie, hipertensiune intracraniana) > ~ ticuri~misc&r clonice involuntare, rapide, care se repet in mod stereotip: ale ochilor, gurii, bratului, piciorului — mioclonil— contractii involuntare | bruste ale unui me i eee Inui muschi sau grup = miscéri coreice ~ miscati involuntare dezoi ae donate bruste si — miscar! atetozice — migcari involur - i oa intare lente — (leziuni extra- Tulburari de Parestezie: sensiblltate | — senzatii de infepatura = subiectve | ~furniodturi —amorfelibese Senzafia penibilé de injepatura, furnicaturi, morfeli, aparuté {4rd 0 cauzd aparenté, ‘se numeste Parestezie Durerea: : ~durerea de cap — isi are sursa In multe procese patologice: Din’perspectiva neurologicd, durerea de cap poate avea mai Multe cauze: tumori, hemoragii intracraniene, intlamatia Meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxia cerebral, boll sistemice, ale ochiului, urechii sau sinusutilor. Se caut& prin diferite metode: sensibilitate superiiciala (tactil, termica si dureroasa) si sensibilitate profunda (artrokinetica si vibratorie). Tulburdri ale sensibiltaii objective: In terminologia neurologic’, se desemneaza: : — anestezie — pierderea sensibilitatii (zone ale pielii, in care senzafia este absent’) ~ hipoestezie — diminuarea sensibilitaii ee — hiperestezie - accentuarea anormala a sensibiltatii piel ~ pan& la senzatia dureroasa O miscare reflexd este 0 contraojie muscular involuntard Provotata printr-un stimul ~ areflexia ~ abolirea reflexelor — hiperrefiexia— exagerarea reflexelor ~ hiporeflexia - diminuarea reflexelor Se cerceteaz’: 2) Reflexele osteotendinoase (se examineaza prin percutia unul tendon) si sunt reflexe de intindere a muschilor = miotatice. =r. achilian (Tendonul achilian) 1. rotulian (Tendonul rotulian) =r. biciptal (Tendonul bicepsului la plica cotului) . trciptal (Tendonul tricepsulul, in vecinatatea olecranului) b) Reflexe cutanate: =r. cutanate abdominale (se obfin prin atingerea peretelui abdominal cu partea neascufita a unui ac) =F. cutanat plantar (excitarea marginii externe a plantel — semnul Babinski) ¢) Rellexe vegetative: = reflexul pupilar la lumina (proiactia unui fascicul luminos pe pupila - provoacé mioza) o) Retlexe mucoase - Retlexe superiiciale ale nervilor cranieni: ~ r. cornean (atingerea corneei cu 0 bucatica de vata ~ este absent, in coma) palatin (atingerea mucoasei palatine) ~ 1. faringian (atingerea mucoasei faringiene) 309Tulbural — atrofie musculard trofice — @Scare cutanate a5 ~anchilozé articular burari = tie ace retenfie — urinara; fecal (constipatie) 1 ~ incontinent ~ urinara; fecal é apy DE RETINUT: : : Tulburatile sfincteriene pot fi cauzate de abolirea controlulul t ] voluntar asupra reflexelor de micjiune si d@ detecatie sau de | abolirea acestor reflexe. Comunicare Tn cadrul alterdiil starii mentale, pot apare2: ineficienté la @ tulburari la nivel intelectual: : stract (se poate testa rugand nivel intelectual — capacitatea de a gandi ab siafectiv pacientul s4 explice un proverb) = dezorientare in timp si spatiu (se PY — pierderea memoril (se pun Intreba. fapte recente, din trecut) @ tulburdiri la nivel afectiv — fuga de idei =logoree, mutism cee depresiva sau euforica, anxietate, apatie. agresivitate, idei de suicid, idei de persecute Seas emofionald (dispozilia rece repede de 1a 0 OX trema la alta) serispoxttia persoanei este nepotrvité subiectulul discutiel (Vezi ,Ghid de Nursing* ~ Nevoia de a comunica) Fuburiri de | © dizarira — difculate in articularea ‘cuvintelor limba © anartria — imposiblltatea de a articula cuvintele @ afonie — pierderea vocii $ Zfazie — pierderea capacitafi de a se exprima corect verbal sau rn intrebari: data, !ocul) fapte iritabilitate, In seris sau de a injelege limbajul vorbit sau scris Tutburin de | ~apraxie— incapaciiaiea de a executa ‘corect gesturile (de exem- praxie plu: manipularea adecvata a obiectelor uzuale) Fuburide | = Somnotent, ‘obnubllat, confuz, stupor, coma [(su erficiala, | constlent& medie, profunda (carus), ireversibité (depasita)} : : — - BXAMENUL NERVILOR CRANIENI we Nervii transmit mesaje de la s/ c&tre muschii care fl permit persoanei miscarea si activitati zilnice. ‘Afectarea nervilor cranieni produce diferite der , i egiiri ca de pil vederii la un ochi, inegalitate pupilard, o slabire unilaterala a Teenie ene er, 310rer Sau & gustulu, mirosulu, paralizie facial8, greutate in deglutto, difuitate Tia Tntoarce capul un ent 3 eommnce rezenla unor asemenea leziuni, trebuio testat flecare nervy eral jan prin examenul nervilor cranieni, [cette] Manitestiri de dependenyi (Semne gi simptome) = nervul nr, 1 (olfactiv) Acest nervy este testat rgd ie fir i 's identtige msessi st U08Rd pactentul 6a Hrd ooh ich gis Substanja mirositoare (cafe, tutun, sépun, mnt) este finut ta reptul flecdrei nar, in timp ce cealalté nara este blocata. ~anosmie — absenta mirosului ~ hiposmie ~ di iminuarea simfului olfactiv ~ Parosmie — confundarea mirosului De RETWNUT: Tumorile la baza lobului frontal si traumatismele cranio- Cerebrale sunt cauze frecvente ale anosmiei neurogenice. || (Cauzele rinogene trebuie excluse inainte de stabilirea [= diagnosticutui) =nervul ar. It (optic) | ~ amburoza (orbire) — pierderea complet a vederi ~ ambliopie - diminuarea acuitaj vizvale ~ Ingustarea c&mpului vizval | = scotom — puncte luminoase sau 0 pat care mascheaz4 o | parte a cdmpului vizual ~ hemianopsie — pierderea vedert la cei doi ochi in jumatatea | cémpului vizual | ~ acromatopsie — abolrea perceperiiculorilor ~ daltonism ~ abolirea perceperii anumitor culori (in general, rosu si verde) — hemeralopie — sc&derea vedetil in condi de iluminare redus& — nictalopie ~ vedere mal bund seara dec&t ziua =nervul nr. Hi WV $1 Vi (oculo- motor, comun, trohlear, oculo- motor extern) = ptoza (céderea) ploapel superioare (Il) ~diplopie ~ vedere dubla (Ill, 1V, Vi) ~ midriaza — dilatarea pupilei ~ strabism — vedere sasie ~ amizocorie ~ inegalitate pupllard ~nervul V (trigemen) Esle un nerv mixt, avand © component motorie #1 una Sen 2itiva. Este cel mai mare nerv cranian. Partea motorie inerveazi muschii temporali si cei maxilar; partea senzitivA inerveard corneea, fala, capul si orice membrana mucoasa. ——— an‘Testarea componen al durerii, temperaturi Five se face din punct de vedere} See atingerii si prin aprecierea retlexulul |. Lezarea a ew aga” Pe = reared MUCcoasei bucale, nazale etc, . = Inclestarea maxilarelor — Prin contractura maseterilor Nerv mixt, car e © este responsabil de miscarea faciald si de Senzatia gustativa, Partea motorie so anumite miscari faciale, Examinatorul observa slibiclunea musculard: incapacitatea Ge a z&mbi, de a inchide complet ambi Ochi, de a arta dintii, de @ strange buzele, de.a umtla obraji, Senzajia gustativa este testatA plastind sare, zehar sau a Substan} améruie pe limba pentru a fl identificata, Leziunile nervulul facial produce paralizia faciala: = ochiul larg deschis (lagottalmie) > comisura ducal’ mai coborata de partea bolnava = gura este deviatd de partea sanatoasa = nu poate fluiera si sufla =nervul nr. vil | — verti (ecustico- = tulburatri de echilibru vestibular) ~ | — nistagmus ~ miseas osclaton mice ale globllor ocular! n toate direcjille = surditate —testare cu diapazonul si audiometria nervul nr. OX, | — tulburétl de gust, anesteziafundulul gat, tbat do Go- xX XI (glosofa- | glutiie pentru solide (nr. IX) refularea pe nas a lichidelor (nv. X, XI) = disfagie bane: © candice langsta «citi Palatin (nr. X, XI) si a muschilor ce sterno-cleido-mastoidian (nr. XI) = afonie (in paraiza bilateral a nervuul nr, x) emiparalizia 61 hemiatrofia fimbi cu tulbura In anioularea (hipogios) cuvinfelor, 19, masticatie =nervul Vit (facta!) testeaz& rugand pacientul s& realizeze