Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anthony Robbins - Putere Nelimitata

    Uploaded by

    Liviu Stirbu
    12 views82 pages

    Original Title

    Anthony Robbins - Putere nelimitata

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    12 views82 pages

    Anthony Robbins - Putere Nelimitata

    Uploaded by

    Liviu Stirbu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 82
    George Grisham STRATEGIILE PUTERI Cum sa-i domini pe ceila E momentul ca toti sé ti se supund! Cum se faicea c& acest pusti de douazeci si cinei de ani, de-abia iesit de pe bancile scolii, pu- tuse face atatea lucruri, in atai de putin timp? La urma urmei, era un baiat care cu doar trei ani in urmi locuia inca inu-o garsonier& douazeci de metri patrati, unde isi spala vasele ir. cad. “Cum de acest individ extrem de nefericit, care se considera prea gras si nu prea destept, care avusese intotdeauna multe probleme in co- municarea cu ceilalti si ale cdrui perspective m. pireau in nici un caz incintatoare, devenise bir batul acesta serios, cat se poate de sinatos, capa bil de a conduce, ale cArui posibilitati de reusita auajunsnelimitate? si 973-203-317, ss Tssl203310 49.0001 $-ai dorit intotdeauna sé ai slugi; sd-i supui pe cei din jur: . . George Grisham STRATEGIILE PUTERII Traducitor: ‘Simona Pelin ANTET XX PRESS (© Editura ANTET XX PRESS pentru prezenta versiune in limba romini, Redactor: Turturel Nastase ‘Tehnoredactare computerizati Cristina Fitu Coperta: Jonas Stan ISBN 9728208317 Mie ‘Tiparul a fost executat de tipogratia ANTET XX PRESS Filipestii de Targ, Prahova Sir. Max Heberlin, nr. 67 INVATAREA PERFECTIUNII UMANE, 1 MARFA REGEASCA ‘Marella viet ete tiga, cf actunea ‘Thomas ey ‘Auzigem vorbind-se dee! de mai mien. Se spunea ce tn, bo- ‘5, sinitos tun, ferc, ic reusise in vial, Dar tebuia si vid cu och, tel asta. Lam examinat cu ante aera din staiou de elevizune, i, ‘ncursl siptiménior care au urmat, am luato pe urmele hi, privinds ‘cum imple satu tuturor, e cea vorba de efi desta sa de boinavi de oie. Lam vit partici a dezbater cu detent, frmind care de conducere si lucrnd eu sports cu cop handicapa. Pia incred- ‘ide ferct foarte indrégost de sti i, care i nsoteain tate dep Sie in Sstele Unite iin restul lumi. Si, tuncicind cltoria se sisi, Juark in nou avon spre San Diego, unde intentionas si petreac in fai li cdteva il, n castell lor, care se inaié nga Oceanul Paci. Cum se fice cacest pus de douizeci gi cin de ani, deabia est de e bincile sel, putse foe atitealurur i att de pufin imp? La urma ‘re, era un bist car cu doar tei an in ur loci nc nto parsoniers de ptruzeci de met patra unde fs spa vasele in cada. Cum de acest individ extrem de neferc, care se considera prea gras, care ausese into facelor pe eae nile impuner nongine. Nu rue se sci, ol sunt coi care se sci. Henry Thoreau Exist omodaltate Simpl de ares, care consti in a observa stiles eprerentrilentercare care conic a succes sina inva se eprod ‘bam. Dac stare anume produce cutare fect supra ci, eit sane thar si protucd aoelag efectasupa noast. ninercareaea de ama ‘eal am ito pe toate cle pe care eam int am stu toate eee Die, toate tenice de gandie pov, nate formele de denvaare si tual. Dupo vreme, anceps mise foc great Tot ceea ce giseam pare o variant a tre metode principale gndiea pod, o forma de te {apie de desircare emosorali (an pshanali) sau mistcsmal cinta ‘Fecare avea cali sal, dar nicl ura nu prea fcorespund exact ca oe ana este on cmos sb uncle de, grogramare ne iam dat pst opin cun um ve tanartnce orice bre ore totodal verbl st ronverbalsleceazs sistema ners, Oriceaciune de nce de capactztea near de ane dia sistema] nervos. Oameni care Frode ele emarcabie sunt cel care reugest sh sableasc comics ‘Specalecu¢ prin sister! for nerves. z NL stuiané malin car ini cx eins pena pro- voca stile cele mai fcunde spent acfer atl cea mai mare gams de Comportmente posible Chia dactementl de programare neways, {eat deste bine stint pe creo desemneard rized pate, s mat} Strategie puter! oe pentru care nai aust vorbinduse de ea pnd acum. in recut, seas s- in van mails terapeuti sun mic numa de cae de conducer, select cu gr. Cind mi sa writ despre ea pentru prima dt, am int Jesimediatc ea cera cu tot fer de tot ceea ce cunoscusem malin ‘nt, Am vat un praccian hucnd uo femeie career in rtament de ‘mai mal de ean, pentru simpome de oben maiputn detrei ser tur de or, obi dispruse Am mustat momea. Arm hott i fut despre acest subi. (Apropo, se obtine deseo acelai remain cin sau zece inate) PNLfurizeazi un cau ssteroaticeare pete dij a propria creer, Pane iva contri nu nua stirs compor ‘amentele nase, cs str si comportamentele celal Pe sour, ese sting gestiondrit optime a mini, care urmarese si prodcd enuliatle pecare le dorm. NL oferea exact cova oe citar: cela pemitind s se intleag prin cemister nel persoane eugesc si objid cea ce am aunt eats op ‘ime. Dac un individ este capabl ise trees imieatarepede, cx wt ‘in, sd se sm pin de energie, este un relat pe care Fa produs el fnsust Inuebarea care se pune tunc este de at cum a reusi so faci atin ci eaulatle unt itotdeausa prods acfunier ce ain min tae sau fice dau nestreprocesull neuroiolgic de terre rapid si joa Una dine prepare PNL exec vem, to, cla sistem ne urologic: Dac dec cineva in ume areas fc un fra ar rebut pte SH facets dumneavoast, cu coda sv lliza sister ner ‘os exact in aceaifelProesal care consti na descoperi exact ceea ce ‘ac cella pentru a obfine unreal anume se numeste mite" Repet ceea cee posibil pentru aie posbl g pentru dumaeavosst. [Nucste vorba deci despre a ala dace vet reus st obinet aceleasrezul {ate ca cel ci despre av ntreba cum au reusit 90 fack. Este o si pli chestune de state, Dacisi pe cineva care a tecut drept maestru nara dea spe cuintele peer’ exist un mod de a egal n patra sau Gin minut, modelinduvi dupe. (Velvia aceat enc inc ‘tok 7) Dac opersoand pe care ocunoaietcomuni’ perioc u cop 6; pte faces durneaoastr asta. Dac cineva se rezeste cx suring diminesia, o pte faces dumnezvoastri Vi est sufcient a Seca cas, 4 copia mol in care cel contoleazd sistem] nerns. vide ‘uel sarin sunt mai complicate dct ae cer uneor mai lt imp ‘ent af integrate, apolreroduse.Dack tots! sunt sufcent de mot vatsiconingeeadumneavostr continu si vi susp tot parcursul 1. Este vorba despre limba engl, tn care marea maloiate a cwtlor na 32 ronan asa cum se serv (0) 26 GEORGE GRISHAM caps dumneavoat’,aproape tot eta ce face un om poate mitt In rumeroase ca, ent coperoundapetreat aire deo ‘are penta gist ical spec dea ia corp sa nteaastel Inc bg cutare sau cutare rena. Dar pute sistas dunes ‘voasr n jo, pute sina acne are au neces ani de perfectio- tare ss btn acelas relat n clea clipe citva hn. in rice cz, ina mp mult a curt dec cel caret fst necesar perience don simi. Cei doi oameni care sunt a origins PNL se umes John Grinders Richard Bander. Grinder este un ings eminent. Bander este mater ‘ican, pracian l Gestalt terapi! iiformacan, Ci doi au oti St ‘nese tae petra se eonsatraunel sarin exceponale sabirea nor model pecnd dea indivi care sau dovedt sf ci mal brn spe- Calista lor. Au noeput do sk caute eroene care se overs deose- ‘ite ecient pena opera ces ce, dup pera lr, alfa oamenido- resco schimbare Au observt indivi (oameni de afer, terapent etc) care reser, penn a anata metodele pe cre puseser pet dps anidetatoare Bander Grinder sunt cunoscu ma les penn elaborares uni mi- nr de scheme eficace de interven comporanetal, pe careleau cod {eatbarindvee pe herr doctor Miton Erion, unul dnte cei ma ra ipoterape care a exist rods ca spec ale Virgie Sat, ‘ecraorinar terapeut fami, spe ale i Gregry Bateson, antroplog ‘Au descopert de exempl, cum ress Sats revive sitematc probe ‘me elaoralecu prize a care li terapeut didusera ges. Au descope- ‘modelled actune pecareefolosea penta produce anumite elt ‘Agel nia pe student lor acest rode, aes au fot imedit in stare sie ilieze sisi obtindreutat de aceeas clits, chiar iri si abl a spate lor ani de practic a celebre trope. Seman acess Semi, srngeas aera ren. Lacténd in continue ca scheme un damental pe care le mcdeasertcu pve lace tre mae, Bander si Grinder a ncepet si croce proper schemes nee pe al Jefoloseasch Ansambll acest modele actus ceeace nai ro sramarenewolngvisic. : ‘oes dou genau ft mult mai mult det ne frizeze 0 scree model cae deschimbare Eineau oft une ssematct asupra miloacelor care permit reroducerea orice forme de reaizare ‘and into pero foarte sur de inp, Reus lor este legendard Toss, dei au ata dspotie uncle, mul cameni au mlm sie stutieze modeled schimbareefecvi ‘Strategie puter a ‘sau comportamentala, dar nau gasit niciodata in el insisi suficiente resurse pereonale pentru ae folos intrun mod efcae si coerentRepet din nou: Sina nu este de uns. Acthunea este cxa care produce rezulatele ‘Amc tose cre pe care lea putt gs despre PNL foarte putin dre ele studi procesul de mia Or, pert mine, aa ete drama rium sre rest, Dac ni-adevi, ceva in ame one reat tal pe cre il urmares, rede sunt misur sob eu, x cond tin evident, s8i conscratimpul si eforturile necesre, Si dac dri si reusi,singurl her pe care aveli de fet estes gid milocul de at imap cei cae aureus nante dumneaossta Adds descoperice acguni au iteprins i in special cum sea folo creieral compl pen. ‘rua obtinerenuhatelep care increase reediat, Dac oro deve- if maibuncapietn, caprns,ca at, ca manager. 10 ceea ave de fc exes gsi nie model. Ceicar storm ea sunt dseor nit intatr proteins = ‘meni care au stipfnit arta de a invita tot ceea ce vroiau inspirindu-se mai mul din experieta celal deci dint bri dispun ae! deo mada- ‘tate de a cAstiga timp. Daca examinam lista best-sellerurilor publicata de ‘New York Times, observam ci majoritatea cér{ior care sunt in fruntea lis- tel ofer modeled urmat pera perieconarea nin demeniaanue. ‘Ubima lcrare a i Peter Drucker se instuleaza Inova i spt inten stor (novation and Entepreneurshi). In acca care, Peter Drucker ‘schifeard diversele actiuni care trebuie si fie ficute pentru a deveai un ma- ager efcace sun noatr. El demonsteaz foarte lar c nova ete mprces spec sonar. Nu exist inic mises nimi magi fsa cde manager. Nu exo caracerisicl genetic. Ete omatre cre selva Tote asta mw sun inc? Totus Per Drucker exe coasde= ‘at creatn practi modeme a faceror, detorit modeetor sale. Mane ger intr-un minut (The One Minute Manager), scrisi de Kenneth Blan- chard Spencer Johnson, este un model in materi de comunicare ide tesdonare a reltlor umane.Aceasta lurare se bezeaza pe exemple ‘hora dintre manager eimai suc din Statele Unite. Clutarea perfor {iunil ia Search of Excellence), de Thomas Peters si Robert Waterman Jr., est evident, cate depre model de afcei emarable. Mina ftnst ‘(A Bridge Across Forever), de Richard Bach, oferi un alt punet de vedere, ‘nou model de examinarea relator iterpersonale, Sista conn ia ‘mod eseminir. Carta death conin, lard eo sere de modele de ‘control asupra mintii si corpului ri si asupra modului de a co- mutica cu cela cu cel mai mare beneisu peru tate pre implicate. Otiectva meu niet numa acela de av int iste modeled re. std, ci side a merge mai departe, invaténdu-va si va creati propriile modele, 28 GEORGE GRISHAM {iput invita pe un cine model care vor imbunii comportamen- tul Dar pute face acels cr si cu dame: Dar cea ce wea sv talent tn prooss, un cdr odscpin care iv permit imitate Comportamente remarcabie hoe creams. Vreau si vii une Aintre modell cele mai efiente ale PNL fn plus, veau si deve mat ‘nl dec un simp spe in PNLun imiatoCineva cae is isi fest orice realvare ere o feces fe aa, cares fe constant in cut Tea unr tchnologialeperformants optime, fr a estaga vreodati de ‘Sxeme sau de modele bine defn, ci care, dn contr, cat sistema ‘modu ois efciente dea obtine rezutatele pe care sie does Antiv ck PNL se bazeazdpe idea tot oameai au acelagi si tem neurologic dec aceleas resrse, ch rea pote redial. Deck citevaecaabi de un ura, sunt damneavoastr capable. ‘Cet eicare eusese las in urna Jor indi, repet ia iia un ana. iniftip de acfune. Dari observa cu atefe, dacé pune inrebis, vet ajunge si descoers car sunt acest acini. “Acum civ inp fceam scufnd in largulinslei Ma = Guceam cumine buteli gee de oxigen. Tota atrebut ucla supra mai de- ‘reme deel sin scufundtor, pnt cm aveam ar. Lar neat perindrumdtoul aos cum ficea pentru arimane subsp aga de mut tp, gta explcat fcea asec er sin mai mat, ceéndui ‘mint o cue traci mai pusia vluminoas det ahi, spun ch ‘nia bites incet sregult indeplning o serie de ake exerci de con- tol asiga fooge!sle. Am cerca dec sf apc sistema a su daveautoare am rimasla fund cu Ge minute mai mul. Am aut i ‘iin neva de ner, pent ch itind gesture fice smite lend ‘dtu meu, am objnstaceleasi fect case Pern aimia rusia, webu ine transform in detect in anche- tator Trebuie si panem mat ier pentru a desoperi teat indice care duclasucees. ‘Lam invite ol mai bun trigitor eu pst din amt americans cum si imburdteasc ul desoperind mode exact de reust cu fist Am eles alentul unui mnestru de karate bservnd ce gindea ESioetes Sima gun ner emcaccenc {eed performarele Sam rust copia exact coa ce ‘cea ace! oamen’ aun cnc ofineay cee mai bune relate ale, aol aritandule cum si declangeze acest performane lacerere. “Aconsr pled dela reuse celorlai ete unl dnt aspecele fundamental ale majo were. a mea ten orice conepc oud a el mag sau a unui caleltr deriv din desoperi progres Strategie putert » anterioare. in mea afacerilorosocieat care nu tage iavitiminte din trecat est ied _Darkunea comportamentuki uman este una dine putinel care con- tinud s operezeplecnd del tort demote. Mul diate oi api inca ‘model de fncionaeacreerui x mdele de comporamentcae data din seo al XD. Lip echeta depres pe nee dnt tre noas- tre se simjim deprimaf. La dreptvorbind, acest termeni sunt nite brofeiaciror realzaree aprospe garantth. Or, aceasta carte vi invatio ‘ehnic ret dsponbil o tench ce vi permis obine wala pe care © dort— stout eo meta de care msjortztea camenior nu zit vor binds niciodati Bander si Grinder au descoperit i exist tre mecanisme fundamen- talecare pemitreeitarea orice forme de rust mand. Exe verba, de fo detrei pride acini ices minal care corespundexacteucalk- tata rezulateor pe care le obinem. Pues vile imaginal sub forma a tre ui cae se deschid spre o sal de banchetsomptuoas. hima us reprecint sistema de credit al individ cur La rr care crede, cea ce ocoteste cand posi sca find imposi determin, intvaev, nico mare mésuri,lncrurle pe care este cpabi sauincapabil sil fac. Fie ne redem capabil su incapable vex lucr,avem itotdeauna drepate’, spune oveche maxima. ntro ant nit sur, aga este ici, atunc cind credem of nu suntem capabi Si facem orf rimitem sistem ners mes stemaie cae mi tear sau supra capaciatea noasa de a jung la acest reultat. Dac cin cot, winitem mest inden ci puter fae ace! her, aceste me see, ond creieruli si producdamumite relate, creeazi posi Htatea ca cles se produc. Dac, prin urmae, eats ansabll covingerr uni individ, af cat prim pas spre mitre acini isi sgre producerea uno rena idetice. Vor exaina mal delat site mele de credits in expitlul 4. Adoua usa" repezint sntxa minal a individu. te vorba de spre modu n care onganzeazi indies, inna este asemenea unui ‘oi: Un mumar de telefon este alin dn sae su oper, dar ebuie sie format ordineacorecté penis a vorbi cu inerocutoral doit La fel se insmplé anc cénd doi si jungt la parte din sstemul nervos care viva ut el mai mal sh obfinet renal dor. Lae sta caal co- smunicisi, Deser oameni nu comunid bine pentru ca foleses sintaxe inte dere, coduri diet, Descitatcodure, 5 atunc ve treet de dou ssi care duce spreimiareaa.ceea ce este mi bun cel Vom stu problema sine in capitol 7 7 GEORGE GRISHAM agi este fiolgi.Corpulsmintea sunt Soarestrins legate seth tas temo tr, expresia eel dumneavoasta, natura icaliatea migdrilor dumneae ‘ods determin sara in cre vi afl. La fe, ceast stare determing anil cs conporanencorye cram nmin wo i Vor vorb despre fiiologie in capitol ce 2 Jetpcne petri Cas coh crore? ‘Cum inva un at tn de a un fst ate!” Cum ivan om de afaceri ‘romitor sl stucurene nreprnderea? at chiar un exempa demi: $eimprumutst din hea alscerior. Exist un mio rin cae ro came ‘sig bars pe care ex umes: deal. Trim tro cz cae est ‘ulcent de uniforms pent ca cea o: funconear undevasfuncioneze Sf afundere, Dack neva areusit punind pe piciare un magazin de pr Fiurele cu cocoa inten pasj comercial din Det exist ganse mari ‘aaceeaifacere si meargisintran pase) comercial dn Dallas ‘entra cig mul ban, mu ave nevoie nic maar si deosebit de integent Mali oameni se mauumesc si gseaso afxcere care merge $0 pu pe pcre slundeva inane ca tinpl de deals se sours. ‘Singular care webu i fet ese si eadopeo solute cae sa dove abl fie rediat ora, mu, sma bine, sie ameborat Pedi cei care actoncaza ate sucoesul exe sproape gran. ‘Cem bun iitatr din lume suntjapone. Cum se explci miraoo- ul economic aponene? Prin norati struct? Uneor.Dacd tous she int istoria industri eponeze din ulmi dowizei de ax, ve descopet ‘sunt putine marle produse care au apt in Jponia.ponezi se mul fumest descr si prea prodse sa ide pirat in Sate Unt at in Europe Se ie vorba de masin sau de semiconductor, i pistrezeceea ceestemaibun dinelesistimbundtiteascirests 7 ‘Cuma reo W Michel mu doar cupaviaacl, dss prooper, dup ce sei ea ma mare catastroi pe cares poate magna un on? (Cd eran stl prieter a it aia espe cam dpi ca elimense difcut. Disounea atl de un mode pots ast si dea ces model mal ult fort dct turr experenelor negative pe care rma le ask nc dat fren tre cel cae reagese cel cire “dau gres mu const cea ce ef posed cin ceea ce aes vad gis fach plein def ceea ce le oer i ae Datorit ces proceeu de imitate, an inept oti mesa sulin err ine #pes ea Am contimat cat mods de gt tie sdecomporamentpermitindproducerea nor efcte remarcabile {npatin dnp. Amin ceste modelecombinate eric deprformants 31 ‘optim, Ele constiuie corpul acestei crt. Dar a5 vrea s& preczez un Jucru, Obiectil meu mu este dea vi permite doar si le stip ct ‘creat modelele cumneavoastd personae. John Grinder ma insta sh ‘nt cred niciodata prea malt intsunsisem, cic exist intotdeauna un caz in care sistemul muse aplicd. PNL este un instrument puterni, dar nu este nimic mai mult este un instrument care trebuie sv permit sv punedt | punct propre tehnici. Nu exist o strategie unicd, cae si functioneze {n toate cami, Imitaia nu est, sigur, onoutte. Tel mari iaventato at imitat descoperrile predecesorilor lor petra sjunge, in cele din urmas fa ceva nou. Tof copii imita pe oamenii care i inconjoara [Nenorocirea ese ci majoritatea dntre noi mit nt-un mod totalmente aleatoru, ira vreun model preci. Ci ‘unl de laa, sn Bg in se ia persoand, Imitim ceva bun de aici si ceva riu dé dincolo. incercim simitim o persoma pe care orespectim, dar nu ne dim seama cn sim intradevar cum si copiem ceea ce face ca. ‘Sanseapare atic untem preg sé prof. tin de ocasie Aceast carte trebuie si fe pentru dumneavoastr un ‘consiente si exacte. Experienta mea in coea ce privest imitaia reusied ‘ma invitat cd purtrle pe care le consderim uncori ca find apanajl inte ligentelor superioare sunt, defpt,aindemdna tuturorcelor care sia si le {mie efcent. Dac priv in jurul dumneavoast, vei constatac indivit cate domini cvilzatia noasri sunt ce care au treeut drept maest in ata imitate, ste ceea ce fac ce care fabric imagine din pubictate sau din polticd. Nu neg existenta unor copi-minune sauaunor fin inestrate ge- ‘efi. Spun doar i fac anurite cru intr un anu sc dacdinvtsen sfacem ca. putem ajunge la aceleasirenitate. Mlocul dea reus acest ‘cru const in compara cual or modul in care va flosit mintea s cor ul, colo vet descoper acel,detalu care sch tot {ourmé cu doar patru ani, in ipsa unoractuni postive, facuseen din Vola mea o rami permanent. Lumea mea exterioara nu refecta individ cae credeam cé sunt, interior. Cunosteam tate intrumentele, dar uf ‘tam nimic in sensul une schimbar, Bram extrem de neferc, cntiream ‘xcncisprezecelilograme ma malts eram Epi de resurse st pe plan Spiritual, ct i material. Ma simteam go pe dinuntru. Relate mele ca 1 Brevet deus 32 GEORGE GRISHAM cell eraucatastrofalefntro bund i, mam siurat sé tries ast gi am ‘oti smi consaca tot imp studuli reuse, Pe deasupa, am hot rit floss: coe ce invtasem $s actione supra cestorcunotne ‘Am incept deci st examinezdiferentele inte oameni care se sinteau' ‘impli si mine. kn oes jung la conch obit, dup care oa ‘meni ,ferii"erau cel care aveau o comportare mai buna decdt a mea, ‘sam pus inebar precise cas ines determin exact cee oe fccau (Gu carpal sou mintea lor pentru ft intotdeauna att de fericis. Am ‘copert cil adiinistrau impresleintr-un mod difert fat de mine. Am Sdoplat state lor $i, deodat, cele mi neinsermate lcrur ax fcut eric Datonta moduli lor de a vedea lcrurile, am invatat 8 apreciez eee ay oe Tepe dss gi cau its nena cu eh do snot per deep ee roa rena rearable, Dacca ere ce mre prtainzctre cr eae av ve mite Serer ha ny ear estan as ce ai din vat 5. ‘STIINTA DE A DOBANDI O ANUMITA STARE Mintea exe cea care tice bine ir, Nenoroia sau rice, bg sau ira Edmund Spencer ara ent inpresiac tot merge cape ote, sensaia c upo- tf ace ico greseal ct de mic? cea part etn nae toate ir sfledumneavoasrdteceuchier pe deasipra leuk. Ace eit incre ‘af ispun toate. Moment incre vat uimit pe durmeaoat si indepnind un act eric de care uv rede fn stare. Pst cat seul $experienf conzary, pe cae o canoe in lee aelea in care nk sre mv ese incre sunt deoatincapmisfce un gr pe cre de obce face ca upurin, sau incre ttl pare 3 ia pe dos. Ces atop? Eat cela om, deci ar teu i dispunet de ace lea resuse. De ce objinel cid rezlate caastotale, ind reulate ex celente? De ce uno ce mi bun ae au perormant eae ct zera? Pena c stir noastre newrozologce varia. ist, trader, sti Glnanizante~neelerea,dageta,ftereainteinaré exazl coninge "ea care ne pet si cptim ote resursele de care spun. Sexist sri pralzant~ nein, depres, fc, angoaa, iste, fusarea-, arene fa neptinogTrecem oi dela iba a sir rele avers Visantémplat intra intro cafena gi barmanul si se risteaci Ce wef?" Cree ci este singurl su mod de acomunica? Pate ca ait, Intra ovat de grea nc nu sie se compare sel, dar este ‘a probeb iat doar grea smu cen ne care wi ree sisefipurtat uit cue in fnd, nu este opersoan ruta, ci doar fina pital puteror. Moda starea in care seal five modifica sicomporametl Injlegerea stn care ne afm, aceasta ete cei schmbic sa reagte.Corgormentl nos ea din sare in cae ne alm, Ne o- losin ntotdeauna in ma opin resursee de care diner, dari se n- Spl in eerie, seal in cre corespund une’ penuriaaces- ‘or esurse. Penta cram ntruna date acest tri, a at sam spas deseorihcrurpe care api learn regres sau de car mi fos rine “ GEORGE GRISHAM (Ca siguran va intdmplat gf dumneavoasri asa S,cindcineva se oar uri, tebe sv amin oeste moment. Ve iva atl 6 Si Inflegtor noes mdniost Nuaruncim cu per in perf stant cénd loci ni casi de scl. Spe cd purtarea unui om nu ete cl insu Siva vi cole stile, dec = comportamente No ‘ar plea si pocnit din dogete sis vi text insantaneu pin de dina- ris, de exam de ncedere, cu ine ez sca corp debodiod ‘be energie? Ei bine. poate : Sanaa “unc clad ve termina de it acest carte, vel ti cum s intra in stile cele ma dinamizant scum ses din sire deiner, de Care dst cod vi dor anst cu. Chea puter est acunea.Trebuie st {nwa los ste care vi pets acionaiitrun mod hotrtr, coeret, detent Vor ncepe prin a eden acest capo ce sunt ce test cereale fevrizear de po vom vas lepunem ins roast. (stare pate defi ca sumaamfinane de enomeneneurlgice ‘ae alo Inno adic tot cea cen se intmpi tran moment dat. jor stirlor poate se isturear fro intervene content dn area noe. Are loc un eveiment not ream a inténd intro Sareanume. Fe ci este foound au inhibinae, ceasi stare pares ne Sn genera mus ir ano so pute moda, Celcareeugec sunt cel care sus inte, oricnd doves, into stare crestor de dnamism. Dep, nu dri det un ler: sine afi tro mum stare. Fe afin ucrurlorpe cael step dea vit. Dragoste? bine, de. ge exo sare, o seat p care o denim plecnd dela anus, ‘ul dia mel nonjrior. Ban? Navel ce face, bneinfeles, cu aceté bbc de re care au pe le chipl nor persoane moare si ingropate Ni doi def, ded xe ce rere ban per dumnenvoasti: re sot lcredere, Hort sore ai stare p care ot, upper um Tewoasr, vo producd Prin urmare, cei rego, abuewi, apr teri lacaeemal vez instdenuna~cea de ai duce Wala cam rede de caving este capciate de ane contol sie. Pana rus acest ur, trebui, inte de tate, ne tick c- eaterel gs lncepem prin a lfelege cum nconeazh el Treble si si ince cree o sare. De scoe rire om ince - Cerce ssi mode stares dec modal de avedea iat Acerca por ‘ul drogurle ritual, ruc, dagosies,hraa, hipnocapsaledia. Toate sese as utter, date or. Vet descper acum moda cel putin fel de putemice cuit ma spl, nanumite azar si rapie simai exact ‘Strategie puters a5 acl orice comportament real din starean care ne aflim, putem ‘ine frtreblm ced nastere acest str. O stare se compune din du ele ‘mente principale: eprezentiie noase inteme si izologia noast.Repre- zentarea pe creo ave despre hime interprearea pe creo dai sat. Jor creeai trea In care vi sla, si det tipl de comportament pe car ‘vejiadopia. De exemplu, curl ata pe prtenerul dumneavoatr de via atuncicnd se ntoarce acasé mai iri det trebua? Reacta dum neavoastrd depinde mut de stare in cre vial in momentul in care se ‘ntoeree, ceasta stare este ea nsisi determina tn mare misurd de fe {in cae ati motivataceast intriere, Dac oein sr wat imagiat finta ue ‘iti ca victim a una accent, pln de singe, rnin pital sau decd, ind va ungeeltreacl pesto pag, dup cz, ve scoate un susp de uss ‘are vel izbucn! in plins sau ove stringe in rae faite de ao fnteba ‘esa ntimplat Aceste comportamentedepind de starea duraneavoastrs de ingrrare. Dac in chim, vai gin are o venturi amoroas se cred, sau dac vai repetat de mule or cnt din cau co doare fa cotdece simi ve rezerva.oprimire radical deri. Starea de manie sa de decente in cae v vet flava da neste unui anumit tp de com- portament. [Ne puter nba acun ce impinge pe un ini intr into tare de nel, de ure sau de neneredere in faa unui eveniment sau alia. Cauzel sunt numeroase. Se poate simi react piringlor nostri sa a stor modele pe care e avem, Dac, ate cad ea copil, mama dumnes- ‘oasis ingrjora mereu clad tals intorcea cu intrzere, poate vet, sea tendina i vedet crue intro uming sumbré, Dac mama sepn- ‘gea cin poateaveaincreere in atl dumneavoast, vf putea tentat Sina acest model Convingerle note, rail nose, varie pe care Jeavem si experentelenoastre di recut modifi, itradevir, pure de ‘eprezentr pe care nile facem despre cela. ‘A factor, cel putin ae de important: coniia noat flog, Ten -siunea nostra muscular, aimentafa noastr, modul nostrud arpa, ‘ostura noasr, nivel nosu general de funcfonarebiochimici~ toate sceste elemente au o inet asupra sti in care ne afl, Reprezenti- tie interne flog ficsionearimpreun cups o buck chemi Tot ‘een ceo alcteai pe una dnte el o afeceaz, automat, spe cela. A _e mode trea impli deci ane transforma reprezentarke interne i+ ‘ogi, Dac, ir moment in cre fina bit ar trebui se aca, cor pal dummneavoastr este intro stare de plentudine,o sa vio imaginal, cu ‘Sgurani, pe dum, blocain reunambutznk Dac, in ahi, dn diverse motive, sure intro stare iologicd de mare tensiane muscular sau de 36 GEORGE GRISHAM (CUM NE CREAM STARILE INTERIOARE $i COMPORTAMENTELE R ae (Cam = side ce -reprezentim hururl n mintea noasrt Gum $ide ce -exprimm si ingelegem lcrure in mintea noastri bos dac slr sau ac pss guile dn singe ve ae ‘endinja lareprezenta rule ntran mod care vi ampli sen- ‘rete deaareable Cl si a pln oi, ede mean {els flea tne cin ste bos su buna? Event, ra. Conia Ghmneavast cl vi modi in nregime modul de av reprezeta Jucrurile, si deci de a le ti. Atunci cénd traiti evenimente contrariante, nu Sin imeato arecare enunencorpul umneavoast? Aces di favi~reprezebate oer conf bacd—reachoneazh de contis ‘nul asupra celuillt, pentru a crea starea in care ne aflém, care determin, lbrdnl 6 comportmenhl asm, De aces pena ea consol aviel nase, exe neces vem contol ania tor neste $ feats aes conrol asp stiror noaste, rebuilt aupra Fepereirlor nate tee dasa fold naste agin cb Stott tn ae ch contol uaa sarea a care vila, 2 orice moment ‘Strtegite puters 31 ‘& ncercim dec, mal nti, intelegerm mecanisml senator noas tre. Oameniprimesc si interpreteaza informatie pe care lle funizeazd ‘medial nconjrtor, prin intermedi celor cin sir ale lor: stl mi- rosa, vzul, aul pia. Lim majoratea decor care ne shin ‘ommportamentulolosin in special rei dinte aeste smart vial aul stip ‘Aces receptor speciaizatftransmitcreinull stimuli exterior, Prin diverse proces de generalzare, de distorsune de tere, creer ans- form aceste semnale electrice intro reprezentare inter “Esperena pe care o ave cu rr a eveniment mu este, aaa, exact een oe ga intima, reprezentarea inter, personalizat, a oea ce 9a Intimplat. Consinfa unui individ nu se poate ocupa de toate semnalele care parvn. Nu a dura mt ai innebunidac ar tris tbat con- stent un sens pentru mi de stimu, dela publ singel in degetul dum- ‘eavoast mare pn lao wbratie din uechile dumneavoastra. Crelerul tree dei ao rare sstocheatinformata de car are nevie sau despre care cede va aveanevoie mai tira, sfaceastelinc consent sa aibinevoiesise preocupe de rest ‘Aceastiilrareexplicimensavarilate a percepfie umsane, Dou per soane pot si asst la cea accident de circulates sl reateze total die rituna de cell. Una va acorda 0 mai mare important nerurlor e care ‘ea veut, i cealallucrurborpe care lea aust Fiecare martor va nie ‘inde procesul de percepiecuun instrument ioogi ciferit Poate ct ‘imu are o acute vial perfect, pecnd al doa este inp. Pe deat parte, se pote c unl dine ei sf avut un accident in rect if ps- ‘rato amintire foarte vie. In tate cazule ivr crea oreprezentare dle rit aceuiasieveniment lar aceastéreprezentare va si, la rnd su, repr pentr nterpretarea evnimentelorvitoae. Harta nue tertoril, aceasta este una dite dei fundamental ale ‘NL Dupiicum a sri Ae Koraybski:,Trebuie si observim caracte- ‘istic importante ale hari. Harta mu este terioriul pe cael repreznt, 6 dack este exact, are o structurdaseméndtnare cua acest, $i de ai uilintea ei Transpundnd acest her la inv, inseam reprezenta- realor intern nu ese oresiuie exact a evenimentu, ci doar inter ‘retare ah recut prin stl consngeror, poor, valor personae, sia.ceea ce numim setaprograme'. Este, poate, motinl pent care Ein. Stina spus clndva!.Oricine pretinde si se ere in judecdtor al adevi- ah sl stint! ris piri hohotele de rs ale zelor (dat ce mu im cum sunt in reat lcrurie so dati ce nu cunoas i decdtrepezentarea pe care neo tacem despre ele, de ces. mu nie 38 GEORGE GRISHAM rgrentim crn ces ne ape Sara es oe Se ne recgan chmeje arsine + a repent cama cerns Sit eae Zante. I orice experienf ne putem concentra pe aspcte foarte cfr. Fa ripe aves coatcocems ca are de fusrwesn dee, ‘din contra, si se fixeze pe tot ceea ce fi iese asa cum vrea. Oricat de groaz- os varemon nin med eres tae tte SOE ag acon aiielticme dre sentare pe care sa facto despre aceasta In cuda groamiceor sale a- sur a paraliiel sale sit milocul de afilniro stare fecunds. Aa, sada, cé nimi neste nici bun, nic ruin sin. Valoarea unui eveniment depinde de mod in care nl reprezentim. Putem vedea cri int-un ‘mod care sine puna ino stare constructva, sau putem face contraril. “Acordaiva ocipa pentru a vi amino perioada in care vi afi int-o stare = ter seace rei pa mer ef Dac ag ae ta dn mand aceasti carte isi traversal in picioarele goale un strat de cérbuni {ncing, probabil ca afi face acest hucra. Este ceva de care mu vi credeti ‘capab spoate of na vet asocia acest gest ca niste sentimente itr fe- ‘nde. Aste inet, atunci cind va vorbese despre asta mu intra, frat ia instarea care var permite si intreprindeto asemenea actiune. "Mersipefo iva pe oameni si movifce tre @comporamen- tele stl inet oat achiona gobine rent, in da ict lor sana ‘crcl alt obtzcol care impiec s fac. Onecare mer poe mt sunt def de coca cx erain ua in ae uss cin creean cu sunt Strotegite puter 39 Aespre acest gest, dobindes o asemenea incredere ine, tnct devin in Stare si triiascaceastiexperienté de neuitat. Pent obtine reniltatee pe care nile dorm, trebie sine reprezen- tm crue ase incts nim Ini stare sficient de fecunds penta putea gis nea puterea de nteprinde ceva, Daca nu reusi so facet, oti ext dn cau perc micar nota oo oe, a din zc cera cu prea putin convngere tun nd va spun aided simergem pe fo! stimuli pe carei emit special pentr dumneavoaso3, rin cuvint sau prin mbajl comput, meg la creer durmneavoast® Scola dau nasere une reprezentar. Dac imaginea pe care o crea este ra aunor indivi cu ine in nas indeplinind nustve rit inspimantitor, [Stet ue visi peng ve alain sare rte dina. imaginal pe cae deaf cuprins de Mod {nt total inhibit ease ‘aci, din conti i imaginati oameni cae aplaut danseas sirbi- ‘reac dad vdeo so de i de etizim nea e a Intro stare cu tometer. Daca vi reprezentat pe cale de a merge cu vo lnse pe foc, dai vi spunef Da, chiar pot face as, si dav pune cor palin miscare cas cum af totalmente increaitr,aceste serntale near ‘ogice va vor permite, cu sigurant3, si actionaf: si mengeti pe foc. Lafel se intimpliin cazl orci ale suai din vat Dac ne repre seni sade ep ste sire vo da ges, Deel nein \WiMicel sate peroae te deface! ra rqrezent hineac pe salocin cae putz bine reste ecare le oven Exe event tts, chia sn siecle mal Gnartzante nu ese inaouna co cere drm Tot unc cl rei ste eval rae cm dst cea al fvorabil perros te essen ed efcent. Dar, dac eprezatce ite floga concur crearea sti din ‘ae se nase comportamentel, ce determin aprifa acestorcomporta ‘ent ature cind ne allen in acea stare? O pereoand aft in starea de sragoste va stinge in bre, pe cnd aka se va mus va spud ch ‘beste Aceat, pent cane cd inti nto stare anne, re ferulnostru are acces le mai mule comportamente. Alegerea deine, ca {nsisi, de modelele de care dispunem. Unele persoane, sting clad sunt cxprnse de mani, spun ded de un mode! de reac ele eplodeads ~penir cl asia au iva observnd pail Unele au putt cerca se react, care lea permis obtndceea ce ria, seat inregisrarin emoria lr pentru o folosre uerioaa care dnt noi are concep despre hme, scheme care madeeazh medicare, Pond dela men pe car canoes, ‘in stare ¢0 faca. Dar au invitat sisi modifice fiiologia, ssi modifice repre- ‘otra intemd dese aur pur care ge rede cpail sin abi Cera cece prea ncereare cpl a ever ast! un gest pe {are uc po ace Est deanun Ina, cpb de anata sare fn ecu pond dea cease dea ntepinde eink pecareleconsierseréipostientrecst, ‘Merl pe oct sb frmeae noi reprezenti despre ca ce pot face, ii gu de acum nepal” rn sun dec ie pe care Teiipm cin Avorbi denpre pte ecare neo confer staan ce ‘eames cera a eperinena set uu ete acer. Et ceen opr tite mere pe fs, demonstind o carat cor ae pact fap Comportement lor reruta dn stare in cae af, C5, nro cp, Se ‘oriti cétorva schimbiri pe care le opereaz’ asupra ideli pe care sto fac} GEORGE GRISHAM 40 . ieee scaippecy inner a ee Sccare ficuse din vata il oreust. 3c de, dun Eoceneestce iatiraes sta in ae a Teal cestuneamiaelconsthinacea. iar ak cea Sei mene es te nein ees et eres roma garth a Det ie tame ane ge aan ae ote oe eae feces rtm sae alc Conduceconeat mine, acim cared nos incor 8 = ee en ie Siete angen tcc ace he — . he orl Wallenda ne oer nul dnte exerpll okra gr eal arn ee ae ‘Seto la postiiatea dea cdea Fra pentru el unlucru denegindit Or, Sissies Pa Enotes oantst tre Secine e ee Se Dene a ee oe ete o eects Pen ie ane OE ‘Strategie puten! 4 din ca, Daca vi reprezentat persoana iubita pe cae si vi nse, mu va dura ‘mult sivetifi ménios. Nevefinici o dovada ci suntet ingelat, dar vi com- porta ca sicum aga ar stalucruile. fntr-atat inc, atunci cind respectiva ‘persoanii se va intoarce acasé, vei f bnuitor sau furios. Or, cénd suntet ‘in aceasta stare, cum vi veti purta cu cellalt? In general, destul de ru, ‘vet insult, sau vet resimi o asemeneatulburare init vel firs prin a hua ‘misuri pentru al pedepsi. Pate c fina iubité na ficut nimic, dar starea in care aff intrat a dat ‘astere unui comportament care riscd Si stimeasca dorinta de aficu alt. cineva! Si tocmai geloria durnneavoasira a creat aceast stare. Or, est in- totdeauna posibil sé inloeuitt acest imagini negative cu cea. finfeliubite ‘cn tot cei sta in putt’ pentru a se intoarce acasi Va vei pune atunci ‘intro asemenea stare ined, in moment in care va soi fi vei da impresia este asteptata, si veti accentua, in aceasi timp, dorinta ei de af cu dum- neavoastra, Recunosc ci exist uneori cazuri in care finfainbiti chiar este pe cal s fac ceea ce vi imaginaf dar lace bun si viirositi energia nainte dea si sigur? in majortateacazurilor, nu sa intimplat nimic, nsi dumnea- ‘voastr afi cauzatsuferint att celuialt, ct si dumneavoastr inva. Sice ai clstigat din asta? ‘a orieins orice actin exist un ind, Raph Emerson In canuin care contotim modul in care comunici cx noi nine in care emitem semnde vile, sonore i gestulaceea ederim putem ob- fine elect remarcabile, chiar sn sua in cae sansele cereus par mic Sau egale cu zero. Manager, antrenor sport prin cel mai ecient Sunt oe cae reusesc ese reprint isi repeznt celal crcumstane (ele vei inn-un mod po, si acast in cha prezene unor seme ex terioare oe par descurajnte. Hse menin ast! intro stare de dsponii tate, cae le pent si continues acionee pind a obtinerea sues ‘aut fir indo, wrtinduse despre Mel Fisher. Este oleae timp de sapesprezce ania ciutato coma ce se scundasepefandl mir, sicarea auns si desopere mai mul de cn ste de miloane de dala in Jingouri de aur de arginine arial pe cre Fam ct degre el unl inte membi echipuh aera tet de oe rimisese cue atta inp, siacesta a rspuns cé Mel aea darul de a rei entuasmcl celia. fo fiecare i, Fishers repeta il insus se spunea celia: Ast vorn ses iarl tril ie -Maine vom gis Dar era de guns espn sees ura Trebuia si spun saga cum se cuvine, cu un anu ton al uM 2 GEORGE GRISH/ HS SHEI US eae ‘tetanic get erent ‘rule fundamental a suoesuhi. Sta unde ve duce, aciona, trea inv. ‘inte din succesele sale si, aunci cand ddea gres, incerca altceva, pan jt Ja reusita. Es Seg wean prericonee nner rant ace ton fe cee ae tees teme peformantele sportvor. in impul uni mec cx Universiatea Wyo ‘ming, scoral era, la pauza, 220 in defavoarea echipe sale, care parea com pletpierduti, : ae eae tS a ae vrei ani o eoaat Teagan et Ge a Pree, es ick sos atc un panou pe car ipiseo sri de fotoopi le nor scope par do cre ine a Se echipe care reouperased tt ata puncte, dac mo smal me, care reused ict n cua acest handicap, Puno sl cteascd Seat arcol, rust le inst jacdtonlor si certtuinea pues invinge ar acta certtudine lea creat o stare newrofziologid cu total ler Co oa timp? Echpa hi Trey a ict mec eaere se Fa Irpiedicat pe oe deta Wyoming si marcheze mca n pune, siatemi- apart cu ecorl 27-22. Peat ceas fusese de suns si modi = rezentie interme ale juctoror. : Pru coal ip in rm mi aa la bord uni avion pred ca Ken Bianca crastorl iri Manager nun minut (One Mine Ma ‘age, Total edactaze un arial pent Golf Digest nut Campion degofintrun min’, Pusese mina pe unl ne cl mai mar antrenoi ‘constientul Iu. era de juns, pur si simp, pentru ao relua, sine din Ce rose ncn mn dacac kp et cee ‘care 0 ¥a dor Sice a intimplal? A ficut cea mai frumoast parti din Seen Sema eA eens Strategie puter ‘puncte. De oe? Pentru cd nu exist imc ma puteric decéto stare dina. Imizanti. Na avut neve faci eforturi pentru amin cum saci. eae. av acces cu upurn la toate resursee de careaveanevoie. {nate de Jouril Olimpice, am erat ct Michael Oren un ntitor ‘care concur la 1500 met ier. Se ntrenase mul dar aveaimpresia ch nu fcea ot ce trebuia pntra a cstign De fant, instinuiseo serie de bioaje ‘intl cari impidica fac ce vo Vinspimnta era succeaht, sits limita ambi ao medale de arin sau de bron. De altel, nu era favor pentru medal de aur. Favor era George DiCar, care ivi- espe Michael de mal uo _Ampereuto ris jumittecu Michael penta uta i defines stile de perfommant3 maxima, acd pentru a descoper ce fcea etn ind is pea in miscare tate resursee fice opie: cei imaginase, ce {si spusese, ce resimise in impulsingurei nti clnd il invinsese pe George DiCarlo, Am analiza misurle pe care e ua, dn punt de vedere mints, stnci ind cstiga diverse competi Apol am ssocet st "len care se af in cele momente cu un decansatoravlomat 2gomotl ‘ist care anuna start, Descoperisemn cin tain care invinsese ‘e DiCarlo, acute Huey Levis se chiar nant de concurs. in ina finale olimpice, a ficut deci exact acelasilcr, toate gestuilepe care le siete i cone acl cute Hy Loic te de start Sila invins pe George DiCarlo si acistgnt mela de tr, ct se secunde in avon at de acest, ‘Aiivinut dea Te Kiling Field? Aces film cuprinde o sce att de ‘fapant cit novo uta nicodat. Ese vorba nea despre un cop de dot sprezece sa trelsprezece ani care tries fn mijocu ororor i distur ‘lor dn impalrzboiuu din Cambodgia. La un moment dat, nemaipu ‘od suport, coil pane mén pe un pstalmnivaera dobar prima ersoand car fiesen cle seo seen ipresionanta. Cum poste, evi, un bt de aceast vars si jungd sack un asemenca hic? Pe eo parte, ete at de dezrienat nat est tn stares cobeare i anc ‘ile cele ma voleate ale prsonaiifi sale. Pe de alts parte, trieste int {ark care ete att de marca de rizboi side distruger nets pan mina ‘be un pistol mitralierdi se pare oreate prvi. Fa veut pe ai ficénd acest cru, il face sel land. Ete so send deosebit de distruc ‘Bu, personal cere ntotdeauna imiconcenre supra stirlor con structive, Dar ceasisoend ne ofer un excelent aversment ou rie a ceeace suntem cpebil face plecnd del annie sir, cu prvre Jaceea ce nam pute face in altele Insist mereuasupra acesteichestuni ‘Pentru ca eas seinrdcinezein mintea durmneavoasri ipl de cond: ‘pe cael adopt rer dn starean carne aim, Simodal nos de 44 GEORGE GRISHAM ‘areacfona a aceasta stare depinde de conceptille noastre despre ume, ‘a5ci de strategie neurologice pe care lear acum. Singur, nas putt ricioata sil fac pe Michael OBrien si clstge mesalia de aur A trebit ca thee lucreze apoape intreaga vat peru a acumula trate, react mis: ‘ulare ete. Eu nam faut decit si descopar cum si mobilize a ceere, in ‘iteva minut, resursle cele mai ule pe care leaves, sategile sale de reusil, ‘Majortatea oamerilor ns au misur congiente pentru agi contro st: forma, Evenimenele frit leridicd mo- fntisteaz. Ceea ce diferentiazi pe indivi, ‘al evenimentsle nefercie i ‘riare arf domenial lor de actvitate, este maura in care au contol asi praresurselor or, Aces hcru este evident in aetism. Nimeni nu reugete Se Becare data, dar uni alle au capacatea de ain intro stare dinam- ‘ant aproape dupa dorins. Cum reusese so faci? Mobiiind ceea ce au ‘hai bun a momentul dor, atuncicind presimea cae se exerts asupra Jor esela maximum. ‘Majoritatea oamenilor Inearci si schimbe strlen care sea. Vor sie fee, vesel, echibrati Vor si ie nig sau dias din sti care Je dsplac. Atunci cind sunt dezorenta, furiogi, derutaf, sau cand se plc- tise, ofc ein genera Deschidtleizoal, care lof nol rerezeatst pe care le interiorizeze,Avnd degeum ceva de vist, ocaia de ade, ‘es dinstarea lor de deprimare. Ali ies din casa, merg la restaurant, st ‘aprindo figard sau se drogheazi. fn ce! mai bun caz, se itp sf faca un ‘exerci fic. Singurul inconvenient al tuturor acestor demersu este ci tfectl lor nue de durat. Cand erisunea del televizr termina at ‘ncontinuare aceeas supra viel lr. Acestealerevin in inte, sive sit iarriu din in care exoesul de aimente sau drogurile Saft consurate Satan trebue si pteascl pel pena aceasti shims bare temporara de stare. lntentia mea, in schimb, estes vi aratcum si vi ‘modifica in mod direct reprezentare interes olga, fra arecunge ‘aril exterioare, care fare aeseacauzeai, pe termen ng, probleme suplimentare, ‘De ce se drogheazi cameni? Nu pentru cif place si nig ace fn bray cl pentr cle place efeeal pe cae i produce drogul spent ci ma ‘Siualtmllocdeaintra tn aceasta stare. Or, am cunoscuttiner consuma- {bride drogur tar” care sau lsat de ele dup ce au mers pe foc, pentru (Cliseoferiseo modaltate mai buna de a junge la aces ext. Un bist, ‘care spunea cd e dependent de heroind de sase ani sijumatate, a anuntat (grup, dupa cea mers pe foc: Gta, neem isa. Cu jurul ering ram ‘Trt nicadati ceva asemandtor,micar cit de at, cu ceca ceam reste ‘jung dincolo de tian" Strategie pues 45 Asean inseam ca trebuit meng pe foe _ Asan inseay it sf meargi pe oc in od regula. Era su Scents sng nme equa in aca nou are dep nae gecarl cede ipo eaborase un ou motel cupric eps Osrencare au nsl eit sy, nite de toate capes eemen- {cle emai found dn mine lor. Si acest ru direnazi de ase ef refine, din acest capil, co stare anumit vi poate furaizao putere cctraorinar, $j, cum pute avea contol asuprastrlor durmneawoast, ‘wave nc un mots fla cheremul creumstnteor. Exist un factor care eterind enn reprezentareape care neof- cem despre eveimentee din vi un factor eae fileazsrepreentarea Dearne fae deems nar ce dete ste pe ae Slcwnhin ramps pecme aod. =: 4 ORIGINEA PERFECTIUNI: CREDINTA Onmul est cea ce cede ‘Aston Cchow {fn minunata hi lucrare Dorit de vindecare (La Volonté de guérit, "Norman Cousins povesteteo anedoti foarte instructvé cx prvi la Pablo Casals, un intre cei mi mari muzicieni i secoluli al XXlea ste 0 po- ‘ese desgrecreinf i despre renastere, dn care avem to ceva de fviat. ‘Cousins povetegte cum ha nfl pe Casals, cu putin inte ca marele violoncelist sii serbeze cea dea nouizocea aniversare. Si vei pe batréa ‘ncenéndus iu era aproape dureros. Casals era abt de sib, abit de fea pin din cauza arity, inct avea nevoie de autor penirua se imbrica. Se ‘observa imesiat ci suferea de emfizem, intratit respira de greu. Mergea ‘rnc pcioarele, cu spateleincovia,cucapul inate. Mine f eran ‘umfate, degetele—chircite. Pirea un batrn foarte obosit. Inainte chiar de ai lua micul dejun, Cases s@indreptat cu greuate spre pian unul dintreinstrumentele la care sia si cnt a perfectne. Sa instalatcu mare difcultate pe taburet. Apo, cu pretul uni efrt cae ap rutcumpli, sia ageat degetee intepenite pe cavituri. Si atund sa produs miracolu. Dino dat, Casals a transformat com> plet sub och lui Cousins, A intrat into stare fecunda si fziologia hi sa ‘modicatincrediil de mult a inceput si se mise sisi clate, producind supra corpuh iu gi asupa plan efecte car probabil cé mar ffost po ile decit a un pianist sintos, puteric si supl.Degetle hi se deano- dari relateazi Cousins ~ ise Indreptar spre clae ca nite boboci de fare spre razelesoarelui" Simpl idee dea cinta a pin i schimmbase com ‘let starea, si dec si capaci fice. Casals ainceput prin a cntapiese pentru Clavecia bine temperat de Bach, pe care lea nterpetat cu mul, ‘sensibltate si mliese. A Inceputapoi un concert de Brahms, degetele ‘ai pared alergms pe cape. .ntreg corpul i era una cu muzica~ serie Cou: sins, Migeérile li mu mai eau tepene, nici chinuite, i sules graioase si complet elberate de crsparile artite." Atunci cind sa ridicat del pian, TDeSeui 1980 Stategite puter a7 70 fntcu tou tert de cea cae se agezaela el sepa resect tt tere limit upd see ore maa pe aes ala cul den, a mine i. Aol alot fk inbare ng pela otc cnsierim cree nite ong sau doce saa gi sunt, adesea. Darn sens sic, orice princi recor ener no Gna Sea tie masune cae poste daun sens vei nea ee o cre Suntem sipas lao cantiate neat de stimu: Credinel sot ‘trl gaat, presabite, al perce noeste supa uml He sont ede oe permit adn xe ma nes care le: in: sa calico. Carle ascundem nos punem ase reuse naif est de de aaciona dea creakmea incre vem stim, Cac ele e pet Yes ceea ce vem sine dau energa de care aver nemie pena bine Deft fat director cportanena mal ten a conporanenhd met nee ones genes reli une Z rene 1 Cis Comb Ben Haseena Ce GEORGE GRISHAM 8 : ane shinka coor care nea schimbetcrediniele, De aveea pentru ane Brat ete si ncpem rin acora aura credo nost- Paar pectctnes bur sata se inl dupd ene ale indore sss Pe aut ee Ca ct inv mai mule Sop rare oa cedinile supra fi paresis ‘cal une! fel care sufrea de o dedublare a : dra x spnea count arcu Sera ca re are no de contact cence cont 2 ‘Dire cr erefinm omnia Sabai i he pu reo ae ners crete nae dock cera ce 8 Sune a ‘ ciel placebo, incre n mice \ frozen dre oi cane ec pe on sande preach gb co acura elms pees ecae oe wodinh ease edzaeroe nou ete ea CO sea snecae ets nk tenia neces Ua = ar pcr deca nan bn cae sere de rest Aubin aoc a mr io sep cig eva cnennosrmosanet cave cin cgi eae una doda gropes eva da rs “fee secs prea 704d ol eer pn constant ancloare ela wl: Dar Seer nc dn nk trupas cbt rei Os ar ‘Scan sce torn ro pt ee ms oe vi pen tere vce eeepc oh ae pce st de lun mare mide tin ae 1 or Cae nr bol crral oe dahseh metament cae oe cance we ae ftespucese cd oman eS mabe. Statoil puter *° Sule conduse de docorel Andrew Weil au arta senate ox comanior corespndsproape exact cee eaten dea dogul pe cate br, Eladescopent stele putea deter pe un ind cane absorbs o daz de smktamind se st cama spe tn nd aro cotbise o dai debarbiturc, ss int extn. Magis drogudor re 245 a minteaconsratorhi, nan cour, ie Welln conciie Inoateacese exemple constant care a att el alte renittle este rein, mesial sistema coerent transmis rleruh tras Juinervos Oct deptemicar Sel proce mu comport nic un elemeat ‘magic. Credinta nu e altceva decd o stare, o reprezentare interna care ghi- dese comporamentul Pate fe vorba de o credits amzantlcau, dia cont deo rednt dstrucivs In xin care cree are ons ssa nl puterea dea ajunge aca fn cazulin care rede in eee von ‘avea tendinta sé ajungem la un egec. Retineti deci cele ce urmeazik cind ‘spunefi cd sunteti capabil indepliniti cutare actiune gi clnd spuneti ci Sunteincaebl de ast, ave deeptate in abel azn ale de ua de rene sunt ore patenice Problema ese gti care Spur de cre dine sunt foarte peternice Cetin erento alegre Des stem rareorcongien dea, ‘oputem sl lege cednt care ne ngridesc sau edn carne gil Pentru aajunge a succes, trebuie dei favorzam cent poe Sle indeparti pe cele carne singherese Princ gogominie pe cae ocomem cu prvi la creda et p- rereaci exesteun concept ide separate acne Nini ear pea Simaidepare de evs. Locuri sta tora vers pentru cl eanare ‘nimic static $i pentru ci face integral parte din functionarea noastr, tocmai de aceea credinta deschide calea spre reusiti. (Geese cede deter peal pecare vom in misurs]mo- bilizim. -Credintele pot porni sau oprivalulideilor. Imaginativa sinaatia ur- sioare, neva vi spune Due cau sara te og cd nce ‘mera vec, v spunea mu tv une e Dap ce al cata penn clip tat: No gies Persoana care a cert ata natin cx ‘oer iar, cae se afl pe eae sb oc dmnenvoastr, ¢ pane ite fairl, e sub nas ts Nein stare sh goes ni ap nd Pate deci sma cate cd Wa gus su ss unde ada er ‘erullorial de am yea sarea. Be vorba despre cera cen pb. ‘Sie, se numeste scotom’. Sa sti c orice experientdé umana tot ceea ce afi ‘pus, afi vizut, afi auzit, ati simtit, afi resimtit sau ati atins este inmayazinat 1 Perere sau diminuare a veer tnto zon a camp vinta (tr). GEORGE GRISHAM 50 ou vi ji. tn ld vi pune cn coming eS ave rye Aun cd wi opel coming a Bef el drmenonta neon rd igcerotir {are duc la parte in creer ce se capcinea dea pecarele asteptall. Siputpent cred pot. Versa Dacha crest in sara si dperare de mene mec meh Se erin ree sacare parle or ne, poe fer de cae, re eae eure px le ronnen pes aaaiebrhap mgm oe ata eine ence cgunee traateeatiaeet one nn des ahd tigen, band oi ocr ume ed Tab ofr wreme ce W. Michel care cl a nap. sdeercrmpntccsnmnts ‘Strategie puters 31 ‘eri? Mitchell crescuse intrun medi care era bogat in exemple, in mo- dele ale unor indivi care denésisera dificult imense penta agi cdo al fect. Aceastaconstiuia o credint in sine: ,Ceea a fost posi pen. tru ie posts pentru mine”. Din conr, acest nr, si spunem John", ‘rescusefntrun median care nu exist icf un model de acest gen. Mama, Juieraprostuati tatl su fusese inchis pentru crima. Cnd avea opt ani, {atl i ficuseo injecte cu heoind. Acest gen de medi, fir’ indoials ‘avusese influent supra aceea ce creda posiil-nimicatoeva dec si. ‘ravielurea~ i asupra milocui de a ajunge a aceasta se cue pe sub Podur, fur, _ ‘epic 6). De anc a ist viata de vagabond simu sa mai droget. Ain eput i hucreze, $a fut noi prieten gi traiest int-um alt media Node ht ‘credinfe ‘au permis sabi un alt comportament. Doctorul Benjamin Bloom, de a Universitatea Chicago, areaizat un stu is cu prvire lao suid tne: spot, muicien si student cae reusisest ine in Vit. A fost sures si descopere cé msjonatea aces: ‘or tineriminune nu se aritaser’ deosebit de stlucti la inceputur Zn schimb, mejortatea beneficiaseri mint de ingrifstente, de tur de prin, si nu incepuser si se deavlte dec dup aceea. Credinta ‘inert se dising precedase orice maniestare muri a marek lor ‘Mediu! inconjuritor este uneoriprincipalul element generator de cre inte, dar nu este singurul. Daci arf singurl, am ti intro hime incre. Evenimentele, fe ee mic sau mar, favorieazi uneot formarea cre. ntelr. Exist in ita flecira evenimente care nase uth niciodatd, Unde ‘alla inzua in care presedintele Kennedy a fost asasinat? Dack suntett desu dein visti casi vi aint aoest cr, sunt sigur ci mag ned ‘unde vi aa. Pentru mul oameni, aceasta a fost ua care loa modifica ‘entru totdeauna concepia despre lime. In celal aproape toll am tit ‘xperiente pe care mule vor us, momente care au avatun asemenca im. pact asupra noastr net i sau inipirt defini in eeie. Acestea sunt ‘purl de experiente care creeaci credintele susceptible de ane transfor: 2 GEORGE GRISHAM ream egrezeat an nam bt cpt fe tr siambotatal evn prscaor prim lotane tro 3am cit rch Hoard Cool unm st en auogree e nous hi care pe Torker Man uc ack ea de site a Tree dl inep inert penis Dce ne cu loci mar? An ct dea oa, an inprnatat reports, {muna a cd pda superar Coden in acd Hoard cna ane nein Fe dca ca nt derepore cree rime nerd pind tne comer. fed iro res lnc am rug Scope ag ‘Tenant de Grol Vrs clam de epee amps ce ice Siam rats nest un seu ner Si int iio, supe Sie stra un tris hence Aca exeriensa rar rer mea sogaacee coe pox aura acora cee a esuainereau pe cae Tarem ia erecea cewem. Desidince Sete ower Goel en qu soci pent un colin gam et ceigithdonenhl comic. ‘vets node orn retingete omagirs Bead rect este, sigur o form’ de ces la cunoatre. Da ma exist cil, ‘Shentoal dessperien und pin cba ce pn cea denpre ea Cnasterea este uns! dive mioaele ele maimportante dea rpe ln fue on mei eojrr cero Orc desist areata er vi ac oe plan decane near rea a {Ge pe lms cede cevvor pr re Ret Cav, ‘Secale ine police a eat New York Times urn care Rll boc Rainsn, pols Ge acre ae aja a fram tf eenormse a pe dea incun cpl gi °Rzmorn pe ee eases bide cara imbogfc exe mlatemisal ienivdaledgenebe mele “Mtn loc dea tine reas cone apie pe eae setae Das cuca char numa oth ie ut {Ses ber Cae pou real tiny, rea reac pa em Se i eee avec aed Srimcugs anreutedseurun copolinaumaiod amg Soap oe Stn reat a ere eee ast len acest carts i. : eon cosa ari aun clad evi ea un acl sep cE pte roi ping aah Ince un aoa bro or sur uner, na pu, ub pesne meni Mirador seer de cesta a mut ‘Stratogite puter 7 Aecit de orcare alt aspect al munci lor. Dr ei descoperi ci, dacd au rew- sito dati sia incheie artcoul la timp, vor resis facd asta meres. Nu Aevin nici mai nteligent, nici mai rai o dat cu naintarea in vr, dar au dobiindit convingerea cd sunt capil si fac asta. La fel sta cre in canal actors, al oamenior de afaceri sau al cer de orice ati profes. ‘Acrede ci est capabil si faci un lucru devine 0 garantie a succesui, Al cncilea miloe de a da nasterecreditelor este formarea in minte a ‘experiente’pe care rem so vedem realizindu sein vitor, ca scum ea sar realiza chiar in cpa aceea Este ceea ce numese experienta anticipate ‘aukatelor. Cand conifile din jurul dumneawoastrd nv jut fi intro Stare eficent ede uns si creat lumea dupi cum dori, i soukinda ‘n acasti experient, ssi vi modifica ast strie,credinjele saci ‘acd suntt agent de vanzir oe este mai simp: si cistgw 3.000.000 sau 30.00.00 de le? devin est ce mai simpls si clstigat 3.000000. Va ‘ol expica de ce, Atunc end scopul dumneavoastr ede acta 3.000.000 deli, Incereati doar si cistigati suicienti bani pentru a pl facturle ew. rente: Dac acesta este scopul dumneavoasr, dacd este motvul pe care ‘il dat pentru a explica de oe munciti att de mul, credeici vei finiro stare fecund si inamizant anc cd vet merge a cient Sante intra. devi pin de entuiasm atuncicind va spunet: Haid, biténe te! si mers 1a shi ai plitest facture asta nenorocie?” Nu gu cum reationall ‘dumneavoasirg, dar pe mine ata nu mar pune into forma struc. (Orin ambele canuri este vorba de vinzare. De dat aceeasiteefoane, Ge vizut aces clent, de vat aceleaiproduse,orcare arf scopul pe cre via dxat Este dec mult mai ennizismant, malt mai simulans pleat

    You might also like