See ener ee repent AE Coole (erp (8 Sue. Dente acexor ee ‘Be Sold areceptonsexciilea tive, Seyrentl erode condcere) ee jotticy Axo tbat ame ara ‘lalla (mirae). Celle mital coms ‘eGlelr mitral slettese ace ollie ear aang Fe marge ace pa Sema eka svea lesa. alibi ce ules vir Th gus, acestatrebue se migeat senna See 4 epimers ‘tinea a ‘esti Sensi poe a Sao ice ‘je anumita, varinbilé dup Bt ne subntafececan eb sch inept veal «Seino acnmini oli t ee eOL sce trea wnorrectorspee tile arc pen Rem le cs subtler e moi ea nfl iol aed pl sna ie akeecidienpeumdiirienian Tamed ambiant Olfcia ut alt oat25) asa nt surctnat ose Beet ceasicia ee. icon Sax Lae fe muses Se nem mae ce en a ee 2 Pecare fae seam increas motor rie: Ace isc game fowae Oinee aese ‘toe rai mela 5-230) vet on ott vee ae eo aril ‘atl nt ull ‘clr free BOBS, Fine sere opr cotPMS. Pancreasut, splina, duodena, eat vee a til ese cea mai mare glands exocrine ie de aproximativ 1 500 Ocupa i Glafrsematic tn hipocondral drept Ietabolice, dar are si rol de glands nivelul sit este produss bila cae, in din Vezicala bitiara in duoden si part Pancreasul este 0 glands cu tun ocrind, Parca sa exocring secreta six ime, care este virsat in duoden, part 43.2. Sindromul icteric © components importanta a bili. n singe se Dilirubina indirects, neconjugat, si die © seule me loja hepatic, ind situt sh Indeplineste multiple fing inex a tubului digest La impul meselor, este evacant cipa la procesele digestive tie atat exocring, eit sien icul pancreatic, hogan n= icipand la digest an ; nivelutu de bitirabie at erestent SAT ads cline Pt impres™ pru asisient yr or yen-pai prin eee Val Iben-pai te hepatic rmentele sunt 22 ‘constant * jenonmegalia este OO mai rare ale 1 i ‘Ate cauze Mi se fe pala emia, SPI ao intens COLT. farctel nt in lui seaunee sunt i ui prehepatic sunt i a anstuile de in .n tulburarea trans sari ra cpatocelular) ~ apare PA 4. conjuaare itr hepa ner ilrbing ree Fo a in rtburres a Alibi ae Se en unor medica C.D, cossumal ate, fenton dines hepatic Se a) Seoneninae awtoimune, meta 2 5. ieter posthepatic (mea efimminasea bets esteFE ioncctten ize Ss si scans een cei eS abdominals = ee oncom atonal 7 este determinata de natura i ale component et a anda; in icterele prin Sis ra an fae ie afectare a hepatocitelors Im tie grav etal Cane) 6 slculozi), Complicaile d beet = ; bila o oe Aeatiologic: Bee a aire Se ee Z alti din depuners de caroten in jesuturi ca vc maw fuidealimente bogate inet smal ocluziv intestinal ~ varsta si sexul “ i pacicna debut sera 433. Sint = Remne gi sis : ‘Sindromul ocluziv {intestinal defineste| ras aie ee ar ss ena i syn pc le comma asec seidereingreuate,aenpati sa ea consaato HE coal siavedis patie); aa = afectiuni hepatic icamente; thom data cu inaintaeea th rst 7 *€; hematologice, neoplazice in anleesden- 2; Examen tzic: eg icr Sarees cette os en ice tis te —— structiv); -galben-verzui pentru ieter ob-Fototerapig Aplic’ in spiia) into forma pe Asttel Aivelut bilirubine; din. Anvestigan rind mai Ib Anamner eter | © Mista si sexul pacientuly; © debutul icterului: > Semne $i simptome as “ciate (durere in hipocondrul de, a Sstenie, scidere in greutate, adenopati ete); ‘medicamente. Aafectuni hepatic, hemuatoloy 2. Examenul fizic: - ! (galben-pai penta icter hemi, prio: Hes galben-veraui penir cer o> $i ate drept py, ; PX Prineipiy care ficatu) Sindromutui icxe neoplazice in amteveden | rola ‘hepato ‘ os de aft lta tn cancer sa OPH i ava (letalt s iv eae cate). Complicaile gicali (in calc renga chirurei evi Diagnos fa rostict aerial S ci ae ain aa ide caroten in fesutit ath din de in caroten: moreoviy fuide alimente bor intestinal 433. Sindromul och th al Tro mesial defi sa pour ue 5 matt eae Dai Wal ici conta oH dom odata cu inaintarea in vstee Pee, Analizatorul acusticoyestibular (urechea) intul periferic al acestui analizator este reprezentat de ureche, segmental intermediar de ntrii nervosi corticali gi subcortical. Urechea este o-vestibulariar segmentul central de. she, localizat in scobituri ale oaselortemporale igleatuit’ din trei parti componente cu structura gi functit distincte: urechea externa, nicovalt seltigs utrcula soit] Rt eenla tropa tui Bustachio $3 Fig. 238 Isbiiatosos cu peli teste formatd din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. forma de palnie cu indoituri care-i miresc suprafafa, luent important fiona si orienta undele sonore. In constitutia sa intra un fesu -Acest fesut lipseste in partea inferioara, la nivelul lobului u24 ote fain coi neta eae inte pan: ‘Veto 08 cont ee comme oe ea fens eal ee ue sale 0 SSS, Sate gc ‘coat pin oc ai creas a gen ‘wi Coil madre een arene oma ‘So rece al pend Teaser Seat sie oa eae pes san Sti eee genie too es en eee eatet rare van See ee eaenee. = “oom caeaea sp 3 ies cn led dinioech spe suns ns. nui rompa el Castaic asa sn oanen nen eek es AS at enim: EE art Se eaten ee ea eemodp 2 sees ages boa xi dnl pe) mene eae Eg anneal ule nee ae eae popsae al wat pms woepons ne orn A en oe Feomespvey (ere 23) G20) onso pt! fa t Ape ante fe 1 aya San reer ate S| 1 mua cage 4 Bete cle start ge Se - epee, rca Soot a ea ie nw ye smeeay| Such aA ee eee aly anmetem atta Shae we ae ea Sr le ose naar ep dasa ess yoacientul este one FOCI, aVand senzatia de moare iat ‘veggie Pan Punct de vedere bioleg Se deseri Cari enzimatice ie Sentloare lif 3 Bio (transaminaza slutamat-oxatieg) erescung, ~ LDH (lactay dehidre 'Benaza) crescuty © RMB (creatin-tostotinae ioenzina MB) cag Re primele ore, avind aire ¢ mate Valoare dag fee etlozrama este esl mai om a Bie care permite confirma ant examen pain Aut, stabiliea sediului, dar si de infarct miocai, ea complicatilor iagnosticului Aprecier 4233. Sindromut din insuricien Hnstfieienta cardiaca este rezutian incapacitiit muschily Bg #Pompa canine de singe adccran necesito i. Poate afecta inima tanga (insuficiengé: vemirlelard SP COnsfictenga vertricuiara dreapt) su ante Cardiacd globald). Suze ale insuficienjci cardiace sunt: boile corv- Imleeardic acut, ariumiile, miocarditele, pericar ‘terial, diabetul zaharat, valvulopati initia insuficienga cardiacd este asimp- logie minima, in evolusia sa se pot ardiaca 2 gyal I ac wee A. Sin feo pie, nso Be cpec fick SPP |e find vedate ate complica eu boat pose ident vascul at, ace! ardee ek ilamai aul {are de lichid intrap in durere toraciea, freciturd cra pid i im lectracardiogrs ie rest oa onl aroame peri jacut semi jn tabelul de mai jos: olor “nfarcrul mivearate newtSling, rien Sera sora, sta in bon, rin veneto cave Balt Vencle cave, fama rey, 42.2. Sindrom Definitie Be coronaria, nani ardiopa Reprezint incapacitaea arircy coronariene de Pee Mi sorespunzaior de sinve oxiomr Etiologie ~ aterosclerozi; > altomalii coronariene; ~ diabet zaharat ~ hiperttoii = valvutopati > Spondilia anchilozanti; > sclerodermic. Sonfonn OMS s= descr dous mari categori de mania TF cardiopenie techemica pedhreroasd:wlburai de rtm si nul din insufcienta oronariang © deconducere, st ee e umarul ie spre nt So eadiert tata a antebragulal Pa gine co ee pectorald stabild~ 88 = aia ne role Se ansns cal aie emo puterAnalizatorul yizual (Ochinly le ceilalti analizatori, analizatorul vizual intregeste cunoast mim informatii despre forma, culoarea, marimea, migcarea T90% din inf iil cai 90% din informatiile asupra mediului inconjurator, ta fiziologica a acestui analizator se refera gi la rolul lui in brului gi a tonusului cortical (atentia). este un organ pereche. Analizatorul vizual este aledtuitdin: islob ocular format din: invelisuri (tunici), sistem receptor, unaparatopts 1, Globul ocular . ie: state osoast (fig. 222 vezi pagina urmitoate) eee 1 aproape sfericd. Este formatdin' lui), coroida, retina. il este situat intr F tor. Are un diametru de 2,4. cm gio form sunt; sclerotica (albul ochiul exterior spre interior,at aon ¥ xtc motifion rraary we OE eth fire ata, prin soe a seca) e nsregetmirian ite a? fibre circulame, 8 cAF0F pepo es dime i te ca nmipaoe c neon a pa re ont. ct edge a gi aes ahi oa care "ul stor eile Rrvemtecs rt eaconncrs ern gine PA ceqaara gO 1, ei, enone va clue pigment ca, Po ecu 8 SH senbranyscusit dk i ie 226) Fanaa pense 2 = ‘aceon pets hal mera oe 0 ore eo oma cam=r copa tie, ope corviss Frac eee nee co dapat talirt Ps nee ese ose Dee emia inuls la dosnt (e 23) sa dee Cel Pen ig 23) AcomaBete ipa gente rer ne a tree fet dn cor Geers paris estan 20 cn rect suerte epee een 9 rote nn pens unt eee de prcene ops piu dei ech qecnpel (nperonr infront do cot cpr de mia ornare i Ai 36 ‘ona evel pata Sopra Laas and sti prise ce mgs peconjnci cate ese em 5 semen ae meron bu ls wo oe ale itl Of ect ex a nt prog osc poe ae utacns nPren sper realprec eat ‘Sipe scat. De eee, 3 eee omnia onion ie iets dna erable, Ce “Tin sions fect leaps) ES (aie sumtime a Mai einer cu apt ds SOOT cite sclntet acscela apa Beenie Om 2S Mon ce siBete _ Shes prio cela ng Sa er ta ernie et ec ae See eee steser nhc jason caliph a Peete sei ccs seri ean sei i ete al ae 1 Tropirea ein leo ins lii Heian a pte ea 8 Base rina a ed i ri es Fulah vedet inaferaclorwe 8 se Soul forme st pee Pe aerogenes O 2 ca mages ce rte gees nos eR foyoad 1§ wiadose 90 aseouso9 ate] uns (OZZB) SINUSUA, -jpadoqe yuitunu auni}s9ye 2a1ojoned neo up “emu wisps 0 y 16 sanposd oyeod ous as ued vatopeD ‘eifA|w928-npuigonpoxd apeo med ‘(uuou if 28ups op a:b autiuo> 99 qjnq ut vsuuidno vountiod) sojyided Istjone wane up alomeeg ] (erfagye jamd) myurize oxoyas njrand msp ama 298 ap wqjag prmared opnyoo anuy s Saaisip os jouiStd"mSIeA mya” o WT ia|niEe ammoyn9 nop azNs Yau 959689 98 ofnfoo 4015008 BUUSELGOIES Mp S}euyeso4> spieour oynj00 wp e}ew20; 59 ven, ope sed op nay “eeeRaUSp PUB injragd ejeasoun Sexi apse punAnSse"TA sate ATwRS SP ‘sseapunnned sed ep mnjaty nqing of ‘¢]0q YN PEED Few aunrliod o muNeaxd wUrsepES “eens 5 mune wand 1$ ajaid ut vidijus eutoxpea osu siniwoye 3189 (612 Be) ind 9p fale ‘aru Shui “sooeqas apucja ‘axeduiopns apunys -(aeuena apuey®) arerapue]s rensanpeNd Ze ‘yoda serdupeuanyperancrde i 0 ezesaoat aysa atop mynyoaed offoynou uy stata 1 wWodap 9p wloury arsoudapur vaya “1Glandele sudoripare a tubular’ (fig. 221). in profunzi » Aceste glande extrag din s mea dermei formeaz’i un ghem (glomerul) ineonjurat inge produsi rezultati din meee Acesti produsi intra in alcatuirea sudorii, Glandele sebacee - sunt glande acinoase. Au forma unui ciorchine, Secret’ un lichid de natura grasoas%, numit sebum. Canalul excretor al glandei se deschide in spatial care separa radacina firului de par de folicul. Sebumul se scurge suprafafa firului de par si pe suprafata pielii, indeplinind rolul de’ protectie a acestora, Cand glandele sebacee nu secret suficient sebum, pielea capati un aspect solzos gi se usue’. Aceastl stare este cun 4 sub numele de ihtioz’. Daca secrefia este prea abundenta, pielea are aspect gras, unsuros seboree, Glandele mamare sunt glande existente numai in pielea din regiunea pieptului unde formeaz’ mamelele. Sunt glande anexe ale aparatului genital femel. Ele existi si la barbat dar mu: sunt functionale. La un organism sindtos, piclea are um aspect St 0) culoare caracteristic’, orice stare de functionare detonrinta! de Mosifcarite54 Mitacla Vasit ~ hemoragii (ae exempiy hipermenorce), boli de singe (de > Stiri de denutritie lage medial pentru sistent medical ‘smi ruata a vaselorculanales de oxihemoglobina in citeulatie (poli= asitatagie ~ Festorea cant sob accentua a tgunenteloe ~ infeetii acute sat > tanapareria noe febra tifoida, te fe * tifoida, ase ‘apnea a frperatir nates ~ Stiri toxice (de exemplu, in intoxicagii cum = su ee neoplasme diverse me = distonia neuro-vegetativl ; Spot uit (22 cxcmpls. hpi, ppg st emonive > boli viseerale (de exemplu, ‘cardiopatil, HA maligna, te, sae Pati cronies, ciroza, pancreatith acuta, Fae als cu aoc ae Paloarea poate imbraca diferite nuanje. Asti, in anemic paxictt Toarea poate si difere in funcjie de tipul dea ~ Paloare de ceara sau ab ca varul = fia pulmonar; a ~ ittoricsil eu belladond gi opi inanemiatepri _ = pneumonia pneumococieas Hoare gilbuie. ca paiul de grdu copt— in anemile heme a litice si megatoblastice ~ constiuyonal la prseanele en. bund ~ Paloare gr-pamantic in anemia din leucemiieeroice insuficienfa renal cronica GRC); a ~ paloarea este de tip .cafea cu lapte*~ in anemia din endo- on Peieteanuneen. 3 care se evideniazh ino (palomrea Tetriod th anemile hemoitice; ey — paloarealb-versuie~ in cloroa tinereor fete: oe ~ fatoarea galben — pai in cancer; : zum moral — paloarea marca ca hitta—in anemia acu hemoragick redusd, peste : rv cel mai ime; mucoase i unghijiales joase sau ater runcnsitor Ver a iil ie ee Welisului e fin moa ste come — As0cieres cy alte colori ‘ ic {de aglutinare Ia rece, cuicterul; ci 38 a A se ianoticd aa - “m Ce noch are drept cat yrezenta Csi ca singe or bee ‘ “ri « carbon (carboxihemoglobinemic} oa fia cu oxid de ct ora at Pero citoae albastmie cu ter ae j ie .ra, cand cianoz. i re es Ha ean nie si sulfhemoglobit (or Sa Taam > concentratia Hb in singe Gianoza centrata este 4 4 atat tegumenicle, Wa digitopresiune say Aira roseata interme. Cauzele sunt > cauze respiratorii TBC miliar, fibro, nici anor neraizata Ea se intensi at tet Si mucoasele, fc la wen, W vitropresiunc, 12 ciamoticd erie colorati dian Phieumonii masive, broxhoy "pneamen, ze pulmonare extinse, pleurezii mise, brun—ciocolatic, Jor de argint n egumente, did epovitarea sirurilor PBBUMOHDTAX, Fbrotoran, woracclecifo-scolet,bollaie ati ceponires Bottaheale, tumori care comprima edile respirator ane ocoloraie - tre-aortice, car nor substan minsta de depunerea tx a IschemieS, infarctul miocardic, H1TA, valvulopadi mie seni - oe lee, eardiomiopati, tulburiri de ritm si conducere ——— ~_ Cardiopatii congenitale complexe etc; a a mixte: cardiace si respiratorii:tipic, este cordul pu rcsrenoasa cotater al $0 rope tegument EN a are me tear wh dese aac ence ei rae vena cata een divers va rea cir Jeni yeoase rol ‘Hemoragie eutamate ithe culate se deosehest de eens sate pin apt ate eloare rosie rarepin degradarea hemoglobins. Ca fom sbi ~ peiesile, care sunt hemoragi ~— echimozele, care sunt pete hemoraee ~ safuziunile sangvine, ere s Tunsinoase, putind depagi un diametns§ hemoragit ~ hematoamee, care sunt trombeazisuprafita uta Hemorgite extanate pot empl post inject sau i pan spontane, eiay ehh ne ui 1B y filiforme nu con}in muguri gustativi (fig. 246), papitele ‘schema formar senzafiei gustative pitetiu lingual ctl receptoare cella de sustinee sustative : \ fie nervoase senziive Fig. 246 Secjiunea prin mugure gustatiy Fig. 247 Jnnumae mic, mugurii gustativ se gisesc sin mucoasaepiglotei,a villi palatin,»fringela inmocoasa buzelor si obrajlor. Un mugure gustav este alcAtuit din celule senzonle gustative nag celulede sustinere (fig. 247), Lapolul apical, celulele gustative prezint cil cae stribat porul gustativ al papileiproiectindu- selasuprafaja limbii unde vor veni in contact cu ‘moleculele substantei rapide dizolvate in saliva. Polul bazal al celulelor gustative este inconjurat de terminafi nervoase nelimitate ale nervilor scab gustaive, Ele sunt de fapt, dendrite ale neuronilorsenztivi din ganglionii nervoy situa petmiectulnervilor cranieni care inerveaz mucoasa lingualA (facial, glosofaringian, vag), Fibrele nervoase din cele 2/3 anterioare ale limbii intrd intr-o ramurd a facialului (n. VIN) iar din 1/3 posterioara a limbii intra in glosofaringian (n. IX). Fibrele nervoase de la ccilalji-muguri gustativi intel in nervul vag (X). Segmentul de ‘conducere (calea gustativi) este format din. tei "euro (ig, 248}: primal neuron sens aft a Jionii nervosi de pe traiectul nervil eae Dendile sce neuron fc cape de al doilea neuron. Deutoneuronul este situat fa trunchiul cerebral (bulb). Sinapsa cu cel de al teilea neuron se realizeazi la nivelul talamusului, de unde pomese talamocorticalice care se proiecteazi pecortex. a nll ane se afl in scoaria cerebral I piciorul circumvotufei in cert are deseo sensibilitatea eee find stimulagi de ae ‘on ans "Soa tate como ded + sae ate‘Analizatorul gustativ (limba) zator este de a impiedica patrunderea in organism, pe cale digestiva al a alimentelor alterate. De asemeni, analizatorul gustativ, alaitut uri area secretiei salivare si a cclorlalte sucuri dig ic este reprezentat de mugurii gustativi din mucoasa lingual (ag Hformatiuni ovoidale, situate in perctii papilelor gustative fungiforme, folial Papilele fungiforme (in forma de ciupercufe) se gisese in nr Papilele circumvalate sunt in numarde 6-12 dispuse in ,V" la baza lim spre varful limbii, Papilele foliate se gisese pe fata dorsalaa limbii,