Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dorinta

    Uploaded by

    Adriana Constantin
    9 views2 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    9 views2 pages

    Dorinta

    Uploaded by

    Adriana Constantin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 2
    Dorinta de Mihai Eminescu = poezia iubirii sia naturii Mihai Eminescu s-a inscris in romantismul european prin tema iubiri si a naturi, care este predominant in lirica sa. In mijlocul naturii armonizate perfect eu stiri interioare ale eului frie poetul trieste fiorul iubirii, al asteptarii sau al tristeii. Alaturi de Lacul, Floare albastra si Sara pe Teal, poevia Dorinfa proiecteaza aspirajia unei iubiri posibile int-un plan imaginar, intr-un vitor nedefinitsisi propune sensibilizarea lumii prin visare gi iubire. Titlal este derivat de la substantivul ,dor” cu sufixul,-in{a”,trimitind, spre deosebire de cuvantul de azi care .se risfringe eu precidere spre trecut” (Gh. Tohdneanu), catre o aspirate spre implinire, atita timp et iubirea este un ideal spre care poetul tinde necontenit. Asadar,ttlul transpune sugestiv continutul liric al poczici, dorinta intensa a poetului de a-si vedea iubita,de a visa un vis ferice” alaturi de ea, coplesti de fericire si vrajiti de armonia naturi. Dorinja este o idili romanticé pe tema iubirii si a maturii,aflate in consonanfi deoarece natura este pentru romantic, mai degrabi, o stare de spirit care reflect sentimentele eului lirie. La nivel compozitional, poevia este alcatuitS din yase catrene, dispuse in trel seevente lirice, care sunt delimitate prin alternanta planurilor temporale prezent-viitor, precum si prin suecesiunea tablourilor de naturi (spafiul real, exterior) ce altemneazi cu scencle de intimitate a cuplului (spatiul interior, imaginar). ‘Strofa intdi este o chemare a iubitei, in mijlocul naturii. Verbul Ia imperativ vino”, care constituie si incipitl poeziei, sugereazA nerabdarea si dorinja puternicS a poetului pentru implinirea Sentimentului de dragoste. Tubita este chemat& Intr-un cadru natural rustic, compus din motive omantice specific eminesciene, codrul si izvorul: ,Vino-n codru la izvorul”, In aceasta seven poeticd natura este umanizat 5 partcip& emotional la trirea sentimentului de iubire. Posibilul cuplu te indragostti este izolat de restul lumii de etre elemente ale naturi ocrotitoare, sugeriind un loc tainic al iubirii, al visari, in care s& se manifeste dragostea, redat prin metafora: ,prispa cea de brazde / Crengi plecate o ascund”. Dorinja de intimitate a indrigostitlor este accentuatd si in continuarea poeziei, in versul dina treia strofa, stare sugerata de repetitia , Vom fi singuri-singurei Urmitoarea secventa poetici (strofele I, Ill, [V) ilustreaza posibila intlnire si gesturile tandre, ca un joe al iubiri, Verbele la conjunctiv ~ ,s8 alergi, si-mi cazi", ,si-ti desprind”, ,si-l ridie” - sau la indicativ sde-vei", ,vom fi", ,or sii cada” - sunt in antiteza cu timpul prezent din prima strofé. Ele devin aiei un timp al dorini, al posibilei impliniri a iubirii. Gesturile fndrigostitului compun un adevirat ritual erotic si sunt incdreate de tandreje mingdietoare, de singisie: ,Si in brajele-mi intinse / Si aleri, pe piept si-mi cazi, / Sa-ti desprind din crestetvalul,/ Sil ridie de pe obraz. // Pe genunchii mei sede-vei”. Pentru Mircea Cartirescu in Eminescu Visul ‘chimeric, valul reprezinta unul dinire cele mai misterioase elemente ale recucitei romantice. in Crotica emineseiand, teful este simbolul iubiri, iar motivul literar al florilor de tei, prin imaginea olfactiva, celebreazi intensitatea sentimentului de dragoste profundi, unici, amplificand-o. De ‘aceea, flu inflorit devine o prezenfa permanentd a scenei simbolice in care se desfiyoard, la nivelul de suprafata erosul eminescian (Mircea Cartarescu, Eminescu Visul chimeric) Eminescu alcatuieste un scurt portret al iubitei, farmecul acesteia fiind sporit de sugestia cromaticd realizata odatd cu folosirea epitetelor,fruntea alba” si parul galben”, simbol al puritati sufletesti sub semnul cdreia se relizeazA gestultandru al sérutului si al imbrayisdiis .Lasind prad gurii mele / Ale tale buze dul.” lubita este tandrd, s2galnica, isptitoare, iar cei doi indrigos contopese si se integreaza total ritmurilor naturii. Remarcim aici ceea ce loana Em Petrescu numea timp echinoxial", adied perioada echilibrata a eternei armonii terestre si cosmice, care se opune Tupturii si a deznadejdii (lo iciune poeticd). Itimele doua strofe welna-ne-vor c-un cant | este, agadar, intro totala ini (fericire deplina) iubitii dincolo de re »Adormind de armonia / Codrului batut de ginduri / Flori de oastra / Or si cada randuri-rinduri”. In viziunea postmodemistului Mircea Cartirescu, sommul devine un Pandant al situapilor erotice experienei existential per Fn gna intro atmosfera de profunda intimitae, Poreonrt sCodeghes tn Pristen apropiat al poctuli, Ia tries ne »Codrului batut de ganduri”. in : stemizeaz sentiment si cada randuri-randuri”. :

    You might also like