HARTA CULTURALĂ

MUZEUL DE ISTORIE GALAŢI – prezentare generală ( istoric sau „reclamă” ?)

Muzeul de Istorie Galaţi s-a inaugurat la 24 ianuarie 1939, la cea de-a 80-a
aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi în
care a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada când a fost judecător şi pârcălab al
judeţului Covurlui.
Începuturile muzeologiei la Galaţi datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea
când, prin donaţia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia, s-a deschis o
expoziţie permanentă la Colegiul “Vasile Alecsandri” care cuprindea obiecte de artă
plastică şi decorativă, monede, documente şi alte înscrisuri din epoca modernă. Prin
strădania institutorilor Paul şi Ecaterina Paşa, în anul 1913, într-o sală de clasă de la
Şcoala de Băieţi nr. 6 s-a organizat o expoziţie cu bunuri donate de către gălăţeni.
Bunurile culturale din cele două expoziţii, diverse ca tematică, au alcătuit primele
colecţii ale instituţiei muzeale publice deschisă la Galaţi în anul 1939. În timpul celui de
al Doilea Război Mondial, muzeul a fost închis, colecţiile au fost evacuate şi o parte
dintre ele s-au pierdut.
Activitatea ştiinţifică în muzeu a fost reluată în anii 1951-1952 când, s-a trecut la
organizarea colecţiilor, instituţia păstrând un profil mixt până în anul 1956, când s-au
desprins colecţiile din domeniul ştiinţelor naturii şi al artelor plastice şi s-au constituit
muzeele gălăţene de profil: Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Muzeul de Artă.
Treptat, colecţiile Muzeului de Istorie s-au îmbogăţit prin achiziţii şi cercetări
arheologice efectuate în zona de sud a Moldovei şi în special, în castrul roman de la
Tirighina-Bărboşi, ajungând în prezent la un patrimoniu de peste 50.000 bunuri
culturale, unele de importanţă excepţională. Colecţiile deţinute de instituţie sunt
diverse: arheologie, numismatică, medalistică, etnografie, filatelie, artă decorativă,
documente şi înscrisuri din epoca modernă şi contemporană, istoria ştiinţei şi
tehnicii, carte veche şi rară, presă şi publicaţii, bunuri culturale memoriale, arme
şi uniforme militare, artă plastică ş.a.
În anul 1968 s-a organizat expoziţia memorială permanentă dedicată marelui
patriot Costache Negri, în casa de la Mânjina, o invitaţie de a cunoaşte judeţul Galaţi în
aura sa romantică de secol XIX, când la 45 km de Galaţi tineri revoluţionari români
educaţi în spiritul european gândeau la viitorul ţării.
În anul 1988, s-a reorganizat expoziţia de bază, pe criterii ştiinţifice, cu o
desfăşurare didactică, într-o clădire monumentală situată în zona centrală a oraşului (str.
Maior Iancu Fotea nr. 2); în anul 1996, s-a organizat secţia “Lapidarium” (pe str. Maior
Iancu Fotea nr. 2) cu bunuri de arheologie de mari dimensiuni exprimând istoria
comprimată a poporului român, unde “certificate de naştere” ale romanizării ori
creştinismului invită la meditaţie.
 În 1995, se deschide muzeul „Casa Cuza Vodă” care are, pentru gălăţeni, o
semnificaţie aparte: aici a funcţionat primul muzeu din Galaţi şi tot aici a locuit
Alexandru Ioan Cuza înainte de a deveni domnitorul Principatelor Unite.
Amenajarea muzeistică respectă atmosfera din epoca Unirii 1859; un ambient
intelectual gălăţean marcat de personalităţile care au prefigurat construcţia României
moderne.
Te simţi gălăţean şi european în acelaşi timp, parcurgând spaţii generos marcate
de piese de artă decorativă care se pot regăsi şi în saloanele mondene din marile capitale
europene.
Muzeul de Istorie dispune de laboratoare de restaurare şi conservare, de o
bibliotecă documentară de profil, de spaţii adecvate pentru organizarea expoziţiilor
temporare şi activităţi culturale specifice (simpozioane, sesiuni ştiinţifice, conferinţe,
expuneri, mese rotunde ş.a.).
Muzeul de Istorie din Galaţi înseamnă de fapt o secvenţă din aventura cunoaşterii
umane. Se pot descoperi “bijuterii” ale gândirii umane materializate în piatră, lut, metal
de acum câteva milenii.

MUZEUL DE ISTORIE GALAŢI – colecţii istorice semnificative

(de văzut care sunt „semnificative”…)

1. arheologie – vase de ceramică, vârfuri de suliţă, obiecte de podoabă şi de cult, fragmente din
săbii de fier, alte arme, unelte agricole, ş.a.
2. numismatică – reuneşte într-o prezentare modernă exponate din această categorie care au
circulat în arealul Dunării de jos.
3. medalistică – peste 700 de piese, dintre care circa 450 sunt medalii, plachete şi
decoraţii româneşti.
4. etnografie – covoare, cusături ţărăneşti şi unelte aparţinând industriilor ţărăneşti

5. filatelie –

6. artă decorativă –

7. istoria ştiinţei şi tehnicii – aparate de emis sunete, ….

8. documente şi înscrisuri din epoca modernă şi contemporană –

9. carte veche şi rară –

10. presă şi publicaţii –

11. bunuri culturale memoriale –

12. arme şi uniforme militare –

 13. artă plastică –

14. …

MUZEUL DE ISTORIE GALAŢI – puncte muzeistice

1. Sediul, str. mr. Iancu Fotea nr. 2

Expoziţii permanente şi temporar, sală de conferinţe, bibliotecă documentară,
depozite, birouri de lucru pentru personal.
2. „Lapidarium” str. mr. Iancu Fotea nr. 2
Se constitue ca o secţie a instituţiei în care sunt expuse: sarcofage din marmură şi
piatră, tunuri de nave medievale, cruci de piatră, vase mari pentru graminee, amfore,
ţigle şi cărămizi romane, pietre inscripţionate, morminte conservate în sit ş.a.
3. Casa „Cuza Vodă”, str Alexandru Ioan Cuza nr. 80 (bla, bla ?)

4. Casa memorială „Costache Negri”, Mânjina. (bla, bla ?)

MUZEUL DE ISTORIE GALAŢI – case memoriale şi monumente istorice în

municipiul şi judeţul Galaţi

A . Monumente şi ansambluri de arhitectură

Nr. Localitate Adresă Datare, autor

crt. (sat, comună)
1 Municipiul Galaţi Str. N Bălcescu nr. 41 ŞCOALĂ tip „Spiru Haret”, cu 16 săli de clasă
1888 – 1890, Colegiul Naţional „Vasile
Alecsandri”
2 Municipiul Galaţi Str. Mihai Bravu nr. 16 CASĂ, 1896; fostul sediu al Comisiei Europene
a Dunării; azi biblioteca „V. A. Urechia”
3 Municipiul Galaţi Str. Mihai Bravu nr. 28 CASA ROBESCU, a doua jumătate a secolului
XIX; Decoraţie exterioară cu ceramică
smălţuită policromă specifică arhitecturii lui Ion
Mincu; pridvoare cu elemente din lemn,
sculptate în spiritul arhitecturii tradiţionale
4 Municipiul Galaţi Str. Alexandru Ioan Cuza nr. CASA „CUZA VODĂ”, 1939
80
5 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 47 PALATUL DE JUSTIŢIE, 1911 – 1923,
Clădire monumentală în stil neoromânesc
arhitect Grigore Cerchez, A. Vârnav; azi sediul
rectoratului universităţii „Dunărea de Jos”.
6 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 56 CLĂDIREA PREFECTURII JUDEŢULUI
GALAŢI, 1904 – 1905, una dintre cele mai
reprezentative lucrări ale arhitecturii
 neoromâneşti de la începutul sec. al XX-lea
arhitect Ion Mincu; statui din marmură
„Industria” şi „Agricultura”, sculptor Frederic
Storck
7 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 59 TEATRUL DRAMATIC „FANI TARDINI”,
prima jumătate a secolului XX O notă distinctă,
care sporeşte valoarea clădirii este dată de
accesul principal, de inspiraţie antică.
8 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 104 CATEDRALA ORTODOXĂ „SF. IERARH
NICOLAE”, 1906 – 1917, arhitect Petre
Antonescu şi Ştefan Burcuş; construită în stil
neobizantin, cu influenţe ale arhitecturii de cult
moldoveneşti. Biserica episcopală a Eparhiei
Dunării de Jos.
9 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 141 CASĂ, începutul secolului XX, Clădire
construită la sfârşitul secolului al XIX-lea în
stilul specific reşedinţelor episcopale cu spaţii
având ca destinaţie paraclis, birouri şi
apartamente pentru familia regală în cazul unor
vizite la Galaţi. Astăzi sediul Muzeului de Artă
Vizuală
10 Municipiul Galaţi Str. Domnească PARCUL MUNICIPAL, „Mihai Eminescu”
11 Municipiul Galaţi Str. Eroilor nr. 64 FARMACIA ŢINK, edificiu specific
programului de arhitectură farmacie-locuinţă cu
elemente decorative 1900.
12 Municipiul Galaţi Str. Portului nr. 34 GARA FLUVIALĂ, 1912, arhitect Petre
Antonescu
13 Municipiul Galaţi Str. Traian nr.1 BISERICA FORTIFICATĂ „PRECISTA”,
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, 1647
14 Sat Buciumeni com. La 4 km nord de sat BISERICA MÂNĂSTIRII BUCIUMENI,
Buciumeni Este o biserică de schit construită la începutul
secolului al XIX-lea, pe locul alteia mai vechi,
din secolul al XVIII- lea şi care la 1775 fusese
închinată mânăstririi Văratec. În a doua
jumătate a secolului al XIX-lea biserica
mănăstirii Buciumeni a fost închinată episcopiei
Romanului. Hramul „Sfânta Treime”, 1800.
15 Sat Ghidigeni com. Lângă Primăria comunei CONACUL FAMILIEI CRISSOVELONI,
Ghidigeni Ghidigeni construcţii anexe, sfârşitul secolului al XIX-lea
unicat în sudul Moldovei.
16 Sat Ghidigeni com. Pe malul drept al râului CAVOUL FAMILIEI CRISSOVELONI, o
Ghidigeni Bârlad construcţie în stilul unui mic templu ionic, cu
câte patru coloane din marmură pe laturile de
est şi de vest. Sfârşitul secolului al XIX-lea
17 Sat Nicoreşti În centrul satului BISERICA „NEGUSTORI” prezintă
com. Nicoreşti elemente specifice arhitecturii religioase
moldoveneşti a epocii. Hramul „Naşterea
Maicii Domnului. 1728.
18 Sat Nicoreşti BISERICA „SERDARU”, cu hramul
 com. Nicoreşti „Adormirea Maicii Domnului” şi TURNUL
CLOPOTNIŢĂ, 1780 Pictura de pe
catapeteasma de zid este susceptibilă de a face
parte din patrimoniul cultural.
19 Sat Nicoreşti BISERICĂ cu hramul „Sf. Nicolae” şi ZIDUL
com. Nicoreşti DE INCINTĂ, este singura înconjurată de un
zid de incintă care se păstrează întreg. 1807.
20 Municipiul Tecuci Str. Galaţi, nr. 15 PREFECTURA JUDEŢULUI TECUCI,
1900
21 Municipiul Tecuci Str. Dobrogeannu Gherea nr. SEDIUL ADMINISTRAŢIEI
28 FINANCIARE, începutul secolului XX, azi
Tribunal
22 Municipiul Tecuci Str. Republicii nr. 11 BANCA TECUCI, 1890, azi sediul Bibliotecii
Municipale Tecuci.
23 Municipiul Tecuci Str. „1 Decembrie 1918” nr. CASA THEODOR CINCU, a doua jumătate a
36 secolului al XIX-lea, sediul muzeului de istorie
24 Municipiul Tecuci Str. „1 Decembrie 1918” nr. CLĂDIREA PRIMĂRIEI VECHI, 1887, azi
62 sediul casei de cultură
25 Sat Ţigăneşti CONACUL FAMILIEI CINCU, a doua
com. Munteni jumătate de secol XIX, arhitect Culluri,
FOIŞORUL DIN CURTE ŞI PARCUL.
26 Sat Ţigăneşti POARTA CONACULUI LUI COSTACHE
com. Munteni CONACHI, mijlocul secolului al XIX-lea

B. Clădiri memoriale
Nr. Localitate adresă Datare, autor
crt. (sat, comună)
1 Sat Costache Negri CASA LUI COSTACHE NEGRI, o reşedinţă
com. Costache Negri boierească de dimensiuni medii din secolul XIX
1836
2 Sat Ţigăneşti CONACUL LUI COSTACHE CONACHI, o
com. Munteni construcţie reprezentativă pentru conacele din
secolul al XVIII -lea şi al XIX -lea
refăcut în secolul al XIX-lea

C. Monumente şi ansambluri de artă plastică

Nr. Localitate adresă Datare, autor
crt. (sat, comună)
1 Municipiul Galaţi Str. Al. I. Cuza nr. 80 BUSTUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA,
oferit de doamna Elena Cuza şcolii cu acelaşi
nume, 1883, sculptor parizian. Astăzi în faţa
casei „Cuza Vodă”
2 Municipiul Galaţi Str. Domnească nr. 111 BUSTUL LUI MIHAIL KOGĂLNICEANU,
1893, primul monument dedicat în România lui
M. Kogălniceanu, sculptor Wladimir Hegel
3 Municipiul Galaţi Str. Domnească STATUIA LUI COSTACHE NEGRI, 1912,
sculptor Ion Iordănescu
4 Municipiul Galaţi Str. Domnească, în rotonda MONUMENT ALEXANDRU IOAN CUZA,
din faţa Grădinii Publice sculptor Rafaelo Romanelli 1927 şi Ion Jalea,
1972.
5 Municipiul Galaţi Parcul Municipal MONUMENT MIHAI EMINESCU, sculptor
Frederic Storck

MUZEUL DE ISTORIE GALAŢI – Situri Arheologice importante

1. BĂRBOŞI, GALAŢI
Pe promotoriul „Tirighina”, situat la 300 metri nord de gara CFR Bărboşi, precum
şi pe versanţii acestuia au fost făcute numeroase descoperiri arheologice. Primele
cercetări de teren au fost întreprinse la Bărboşi de către Gheorghe Săulescu, iar
cercetările arheologice sistematice au fost iniţiate de către Vasile Pârvan în 1912
şi continuate de Gheorghe Ştefan în anii 1935 – 1936. Contribuţii majore în
cunoaşterea aşezării de la Tirighina – Bărboşi au adus Nicolae Gostar, I. T.
Dragomir şi Silviu Sanie.
 Aşezare şi cetăţuie geto-dacică din secolele II î. Ch. – II d. Ch.
 Castellum de pământ şi castru roman, datate în secolele II – III d. Ch.
 Aşezare civilă daco-romană şi necropolă romană, secolele II – III d. Ch

2. POIANA, COM. NICOREŞTI

Primele cercetări arheologice în această staţiune au fost efectuate de Vasile
Pârvan la începutul secolului al XX-lea. Identificată cu antica cetate dacică
Piroboridava de către Radu Vulpe. Cercetările sistematice au fost conduse de
Gheorghe Ştefan şi apoi Radu Vulpe şi continuate în acest sit de către arheologii
tecuceni şi cei de la institutul „A. D. Xenopol” din Iaşi.
 În staţiunea de la Poiana au fost cercetate depunerile arheologice din
aşezarea şi necropola datate în epoca bronzului.
 Aşezarea întărită şi necropola geto-dacică, situate pe un promontoriu ce
domină valea Siretului, a fost cercetată sistematic stabilindu-se, pe baza
stratigrafiei şi a bogatului material arheologic rezultat din săpături, etapele
evolutive ale acestora.
 În aşezare au fost găsite tezaure monetare şi monede izolate.
 La est de aşezare a fost recuperat un tezaur de monede romane din secolul I
î. Ch, material inedit la Muzeul de Istorie Galaţi