Ciuperci comestibile 

din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie

și picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile
numite micoze), există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și
în România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de
500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase.

Nutriție și toxicitate[modificare | modificare sursă]

Recoltă de ciuperci

Din păcate multe din ciupercile comestibile pot fi confundate ușor cu ciuperci otrăvitoare de
același gen din cauza similitudinii (ca de exemplu Amanita rubescens cu o canelură tipică pe
manșetă și Amanita pantherina cu o canelură tipică la marginea pălăriei). Spre deosebire de
plante, ciupercile au un citoschelet susținător din chitină care contribuie la scăderea digestibilității
lor în cazul persoanelor cu sistem digestiv sensibil. De acea câteva soiuri trebuie fierte suficient
de mult. Unele specii (de exemplu Amanita rubescens sau Boletus luridus - sin. Suillellus luridus),
dacă sunt mâncate crud, devin toxice, altele - ca de exemplu Coprinopsis atramentaria,
sin. Coprinus atramentarius dețin substanțe care pot duce la un disconfort în combinație cu
alcool. Ciupercile comestibile trebuiesc prelucrate în stare proaspătă, deoarece proteinele lor
structurale se descompun rapid, generând produși nesănătoși sau chiar toxici. Prin urmare,
consumul de ciuperci comestibile degradate provoacă otrăviri care sunt mult mai frecvente decât
intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare.[1][2]

Colectare[modificare | modificare sursă]
Ciupercile comestibile pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca Flammulina
velutipes care crește pe trunchiuri de foioase și conifere (octombrie-martie) sau Auricularia
auricula-judae (sin. A. auricula, A. sambucina, Hirneola auricula), cunoscută din bucătăria
asiatică ca Mu-Err, care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune,
că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu
este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul Morchella),
mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de
exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau
condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte.[3]
Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit
sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească
contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind
locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu
se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la Amanita). Ciupercile se colectează în
coșuri sau hârtie, de preferat să evitați pungi de plastic, din cauza umidității create în ele, în scurt
timp ciupercile se pot altera si deveni impropriu consumului.[4][5]

Listă de bureți comestibili[modificare | modificare sursă]

Ordinul Agaricales[modificare | modificare sursă]
Genul Agaricus (șampinioni)[modificare | modificare sursă]

De De De
nu nu nu
Den
mi O Den mi O mi O
Denu umir
re bs umir re bs re bs
Asp mirea Asp Asp ea
a er ea a er a er
ect științi ect ect știin
po va științ po va po va
fică țific
pu ții ifică pu ții pu ții
ă
lar lar lar
ă ă ă

Ciup
ercă
de
Agaricu Agaric câmp
s us ,
Migd Șam
abruptib Agaric arvens șamp Foart
ală pinio
ulbus si Gust us Gust is, inion e
de n alb-
n. Psalli os.[6] albolut os.[7] sin. Ps ul gusto
pămâ gălbu
ota escens alliota oilor, s.[8]
nt i
abruptib arvens ciupe
ulba is rcă
de
brani
ște

Ciup
Șam Șam
ercă
pinio pinio
(albă)
n Agaric n,
termo
Agaricu vărati us ciupe
filă,
s c, Foart bitorqu Agaric rcă Foart
bulgă Excel
augustu Șam e is, us de e
re de ent.
s, sin. P pinio gusto sin. Ps campe băleg gusto
zăpa [10]
salliota n s.[9] alliota stris ar, s.[11]
dă,
augusta uriaș bitorqu ciupe
șamp
de is rcă
inion
pădur de
de
e gunoi
pavaj
 De De De
nu nu nu
Den
mi O Den mi O mi O
Denu umir
re bs umir re bs re bs
Asp mirea Asp Asp ea
a er ea a er a er
ect științi ect ect știin
po va științ po va po va
fică țific
pu ții ifică pu ții pu ții
ă
lar lar lar
ă ă ă

Șam
Agaric pinio Agaric
us n de us
Nu Ciup
Agaricu silvatic pădur Foart silvicol Foart
este ercă
s Gust us sin.  e, e a sin. P e
cuno de
comtulu os.[12] Psalliot ciupe gusto salliot gusto
scută pădur [14]
s a rcă s.[13] a s.
. e
silvatic de silvicol
a pădur a
e

Genul Amanita (bureți cu volvă cu sau fără bulb, amanită) [modificare | modificare sursă]

De De De De De
nu nu nu nu nu
Den
mi mi mi mi mi
Ob umir
re re re Obs re re Obs
Asp ser Asp ea Asp
a a a erv a a erv
ect vaț ect știin ect
știi po po ații ști po ații
ii țific
nți pu pu inț pu
ă
fic lar lar ifi lar
ă ă ă că ă

Ama Buret Foarte Amani Ciupe Crud Ama Buret Crud

nita e gustos ta rcă toxic, nita e de toxic,
caes domn , crud cecilia cu destul citrin lămâi de
area, esc, toxic. e sin.  teacă de a e savoar
sin. A crăiță [15]
Amani , gustos. e
garic ta ciupe [16]
scăzut
us inaurat rcă ă,
caes a fără nereco
areus inel manda
, uriaș t.
Agari ă Pericol
cus ul de
aura a-l
ntius confun
da în
special
cu
forme
letale
 De De De De De
nu nu nu nu nu
Den
mi mi mi mi mi
Ob umir
re re re Obs re re Obs
Asp ser Asp ea Asp
a a a erv a a erv
ect vaț ect știin ect
știi po po ații ști po ații
ii țific
nți pu pu inț pu
ă
fic lar lar ifi lar
ă ă ă că ă

de
genul 
Amanit
a este
mare.
[17]

Nu
prea
Comes
gustos
Ama tibil,
, crud
Aman nita crud
toxic,
ită cu excel toxic,
ușor
Ama cap sa Buret ușor
de
nita spino Amani ele de
confu Turtă Comes
echin s, ta | și pante confun
ndat roșie tibil.[19]
ocep aman fulva rei dat cu
cu
hala ită Ama fals pericul
specii
solita nita oasa A
mortal
ră spis manita
e de
sa panthe
genul 
rina.[20]
Amani
ta.[18]

Tânăr
destul
de
Gustos
gustos
, crud Gustos
, crud
Buret toxic, Aman , crud
toxic,
e ușor ită toxic și
ușor cuc Ama
Ama păros Amani de solita ușor
de (cuci) nita
nita , ta confun ră, de
confu , strob
ovoid agari rubesc dat cu ciupe confun
ndat plope ilifor
ea c de ens pericul rcă dat cu
cu nchi mis
zbor oasa A franju specii
specii
ovoid manita rată toxice.
mortal [23]
panthe
e de
rina.[22]
genul 
Amani
ta.[21]
 De De De De De
nu nu nu nu nu
Den
mi mi mi mi mi
Ob umir
re re re Obs re re Obs
Asp ser Asp ea Asp
a a a erv a a erv
ect vaț ect știin ect
știi po po ații ști po ații
ii țific
nți pu pu inț pu
ă
fic lar lar ifi lar
ă ă ă că ă

Ama Ciupe Destul

nita rcă de
vagin fără gustos
ata inel .[24]

Genul Armillaria (ghebe 1)[modificare | modificare sursă]

De De
De De De
nu nu
nu nu nu
mi Ob Denu Ob mi Ob
mi mi mi
Aspe rea se Asp mirea se Asp rea se
rea rea rea
ct știi rv ect științi rv ect știi rv
po po po
nți ații fică ații nți ații
pul pul pul
fic fic
ară ară ară
ă ă

Gheb
Armil
Armil e cu Foart Foart
laria
laria inel, e Armillar Gusto e
ciuper tabes Gheb
melle ghebe gusto ia s, nu gusto
că de cens ă de
a sin. tomna s nu ostoyae  de s, nu
miere, sin. vară,
Armil tice, de sin. Arm inger de
ciuper Armil ghebă
lariell halim inger illaria at inger
ca lariell fără
a as, at solidipe crud. at
uriașă [26] a inel
melle ghebe crud[2 s crud.
tabes
a de 5] [27]
cens
miere

Genul Clitocybe (pâlnioare)[modificare | modificare sursă]
 De De De
nu De nu nu
Den
mi nu mi O mi O
Denu Ob umir
re mir re bs re bs
Asp mirea se Asp Asp ea
a ea a er a er
ect științifi rv ect ect știin
po știi po va po va
că ații țific
pu nțif pu ții pu ții
ă
lar ică lar lar
ă ă ă

Destu
l de Pâlni
Clito Clitocy
gusto oară Cenu
Clitocybe cybe be
s, dar coco șărea Com
clavipes  Piron gibba nebula
otrăvit șată, sa, estibil
sin. Amp ul sin. Gust ris sin. 
or pălări ciupe itate
ulloclitoc zânel Infun os.[29] Lepist
împre a rca limitat
ybe or dibuli a
ună popii, cețuri ă.[30]
clavipes cybe nebula
cu tolcer lor
gibba ris
alcool aș
.[28]

Anas
onul Come
Clitocybe
cenu stibil.
odora
șăres [31][32]
ei

Genul Cortinarius (ciuperci cu cortină, pâsloșei[33])[modificare | modificare sursă]

 De De De De De
nu nu nu nu nu
Denu mi Ob mi mi Ob mi mi Ob
mire re se re re se re re se
Aspe Aspe Aspe
a a rv a a rv a a rv
ct ct ct
științ po ați știi po ați știi po ați
ifică pul i nți pul i nți pul i
ar fic ar fic ar
ă ă ă ă ă

Come
stibil,
dar
Come
de
stibil,
Tânăr valoa
destul
Corti come re
de Corti
nariu stibil, culina
Cortina Necu gusto Necu nariu Necu
s de ră
rius noscu s, noscu s noscu
ano valoa scăzu
allutus tă. doar tă. armil tă.
malu re tă,
tânăr latus
s scăzu doar
de
tă.[35] tânăr
inger
de
at.[34]
inger
at.[36].
[37]

Come
stibil,
Come
dar
stibil,
poate
bine
fi
gusto
confu
s.
ndat
Poate
ușor,
fi
datori Corti Tânăr Corti
Cortina confu
Necu tă nariu destul nariu Necu
rius Buza ndat
noscu varia s de s noscu
balausti vacii foarte
tă. bilități balte gusto canin tă.
nus ușor
i în atus s.[39] us
cu
culoa
soiuri
re, cu
otrăvi
soiuri
toare
otrăvi
sau
toare
letale.
sau [40]
letale.
[38]
 De De De De De
nu nu nu nu nu
Denu mi Ob mi mi Ob mi mi Ob
mire re se re re se re re se
Aspe Aspe Aspe
a a rv a a rv a a rv
ct ct ct
științ po ați știi po ați știi po ați
ifică pul i nți pul i nți pul i
ar fic ar fic ar
ă ă ă ă ă

Ciupe
Cortina
rcă
rius
țigăne Foart Corti
caperat
ască, e nariu
us sin. 
văloa gusto s
Rozites
sa s.[41] claric
caperat
țiganil
a
or