INTREBARI Singuratatea este dureroasa. Ce este de facut? Cum sa reconciliem singurittatea cu intregul? Sa reducer la minimum sau s& dezvoltim? Sexul este dovinga de a reveni in pantece? La cine te refri cind spui ynoi"?Prima intrebare: Confruntarea cu sine insugi, in singuritate, produce suferinga si durere. Ce este de ficut? A ntr-adevis, produce suferint gi durere, dar trebuie sii trecefi_ prin asta. Nu faceti nimic pentru a evita teama gi durerea, nimic pentrua abate mintea, pentrua scipa de ee, Trebuie si sufesifi, trebuie st trecefi prin toate astea. Suferinga si durerea sunt semne sigure c& sunteti pe cale sii vil nagteti din nou, deoarece fiecare nastere este insotita de dureri. Acest lucru nu poate gi nici nu trebuie si fie evitat, deoarece este o parte a procesului de crestere. Durerea si suferinga sunt cunoscute sub numele de ‘apascharya, austeritate. Acesta este infelesul cuvin- tului sapas- strdanie, austeritate, efort. Dar de ce doare? ‘Trebuie si intelegeti foarte bine de ce; infelegerea acestui lucru vi va ajuta si trecepi prin toate si, daci veti trece prin toati durerea in deplini cunogting de cauzi, lucrurile se vor termina mai repede gi mai ugor. Dar de ce doare singuritatea? Mai inti, deos- rece ego-ul vostru se imbolntiveste. El nu poate exista decat in compania altora. A crescut in gi prin relafii, 1103 nu poate exista singur. Ca urmare, atunci cind se iveste o situafie in care mu mai poate exista, se simte sufocat, se simte pe moarte. Aceasta este suferinta cea mai profunda. VA simigi ca gi cfind afi fi pe moarte, dar nu voi suntefi cei care murifi, ci ego-ul vostru, pe care I-ati luat drept voi ingivi, cu care afi ajuns sii va identificafi. El nu poate exista, deoarece v-a fost dat de alii, Este contributia lor. Atunci cind ti parisifi pe ceilaly, nu il puteyi lua cu voi. Incercafi si priviti lucrurile in felul acesta: atunci cAnd traifi in societate, oamenti cred despre voi ci sunteti buni, Aceasti bunitate nu poate si existe dact ‘tigi in singuraitate, deoarece este ceva ce au crezut coamenii despre voi. Acum acei oameni nu mai sunt acolo. Imaginea voastri nu mai poate fi susfinuta, Nu mai are fundament. Incet-incet, va dispiirea, iar voi vi vefi simi ingrozitor, deoarece afi fost o persoan’ atit de buna, iar acum nu mai suntefi, Dar nu vor suferi ‘numai cei buni, vor suferi gi cei ri, deoarece gi aceasta caracterizare vine de Ia alti, $i riutatea este 0 cale de a atrage atentia, Atunci cind mai multi oameni te cred rit, nu fac decat si-fi acorde atentic. Ei nu pot fi indiferenti fapi de voi, trebuie si vi acorde atentie. Sunteti cineva, suntefi un om ru, un om periculos. Atunci cind vi retrageti in singuritate, deveniti un nimeni, Imaginea omului riu, imagine din care voi giCartea Szcrereror ego-ul vostru vi hrlineafi, dispare. Deci, in fond, intre ‘oamenii ri gi oamenii buni mu exist nicio diferenga ~ siunii, si alti au dobindit un ego. Mijloacele lor diferi, dar scopul lor este acelas. Cei rii depind de ceilalt, cei buni la fel. Ei triiese in societate. Atit sfinfii, cit si plcitosii triiesc in societate, Singuri, nu suntefi nici sfinfi, nici pi tosi. Deci, in singuriitate, tot cea ce stifi despre voi insivi dispare. Pentru un timp, dar nu pentru un timp foarte indelungat, cu sjutorul imaginafici, veyi reusi si prelungifi existenga ego-ului, Pari societate sunteti dezridicinafis solul din care vi trigeati seva a dispirut. Aceasta este dureren cea mai mare, Nu mai suntefi sigusi cine suntefi: suntefi numai o personali- tate care se dizolvi, care dispare. Dar acesta este un Iucru bun; dacii tot coca ce este fals nu dispare, coca ce este real, adevirat nu poate si apari. Daci nu vi purificagi in felul acesta, nu vesi putea permite ca ceea ceeste adevirat si iasi la ivealé. Tati acca falsitate trebuie detronati. Prin peri~ ada de sihistric, tot ceca ce este fals dispare. Tot ceea ce v-a dat societatea este fals; reale sunt doar cele cu care afi niscut. Tot ceea ce avefi prin voi insivi, nu dat de alii, este real, autentic. Dar tot ceea ce este fals trebuie si dispari. Insi reprezinti o mare investitie: afi investit foarte mult in acest fals, afi ing prea mare atenfie. Toate sperangele voastre atirnd de el. Agadar, atunci cind incepe si se dizolve, vi simfiti speriafi, tremurati de fricd. Ce faceti cu voi ingiva? Va dlistrugeti viata, structura, ‘Va cuprinde spaima. Dar va trebui si treceti prin asta, numai aga veti deveni lipsifi de teams. Nu spun ci ‘efi deveni curajosi, nu. Spun ci veti deveni netemitori Curajul face parte din teama. Oricit ati fide curgjosi, {n spatele curajului sti ascunsit teama. Spun netemi- 1104 tori, Nu vefi fi cursjosi, mu este nevoie de curaj dacti nu exist team’, Atit curajul, cat pi teama isi pierd impor- tanta. Sunt cele doui fete ale uneia si aceleiasi monede. Deci, cei curajosi suntefi de fapt voi cu capul in jos— in shirshasana. Curajul vostru este ascuns in voi, iar teams se afli la suprafati; teama lor este ascunsi in ei, iar curajul lor este ta suprafapi. Deci, atunci cfd suntei singuri, sunteti foarte curajogi, cfind vi ganditi la ceva anume sunteti cursjosi, dar atunci cénd vi confruntati cu situafia realé, vi temefi. Se spune despre soldati, despre cei mai mari soldati, ci inainte de a merge la riizboi le este la fel de teamti ca oricui altcuiva. Jn sinea lor tremura de fricd, dar merg la rizboi. Vor impinge teama in inconstient; cu cat le va fi mai fricd, cu att fatada de curaj va fi mai puternic’, cao adevaraté armuri. Priviti armura respectivi— par cura- josi, dar in interior sunt plini de team. Devenifi nete- ‘mitori numai dupa ce ati trecut prin cea mai profunda teami ~ adic cea provocatii de dizolvarea ego-ului, dizolvarea imaginii, dizolvarea personalitigii. Este ca o moarte, deoarece nu stiti daci din asta se nagte o nouti viafi — in timpul acesta veti cunoaste numai moartea. Numai cfind veti muri de tot, Ia fel ca acea entitate falsi, numai atunei va veti da seama ‘ci moartea este, de fapt, usa spre nemurire. Dar acela va fi sfirsitul, In timpul acestui proces, pur si simplu, murifi. Tot ceea ce afi iubit atat de mult vi este luat - personalitatea, ideile, tot ceea ce credeati frumos. ‘Toate vi pirisesc. Sunteti despuiati complet. Toate rolurile pe care le-aji interpretat, toate costumele pe care le-afi purtat vi sunt luate. $i, in tot acest proces, teama va fi prezenti, dar teama este elementard, este necesari, este inevitabila — trebuie si trecefi prin ea. ‘Trebuie s-o infelegeti, nu s-o evitati, nu sii incercati siiSincurATaTea sciipati de ea, deoarece fiecare astiel de evadare nu face decat si vi arunce inapoi in personalitatea voastra. Cei care pitrund adanc in singuritate si in ticere mi intreabil mezeu: ,Ne va incolfi tama, ce si facem?, Le spun si nu faci nimic, par si simplu si trtiasci teama, Daci vefi tremura, tremurati, de ce si evitati acest lucru? Daca vi incearca o teami interioari, care Vi agilffie pur si simplu, atunci Hisati-va zgalaigi, Nu facefi nimic. Lisafi totul si se intimple de la sine, Daci vreti si evitati, puteti face acest lucru. Puteti si fncepeti o incantatie: Rama, Rama, Rama; putefi st vi concentrafi asupra unei mantre, in aga fel incit si distrageti atentin mingii voastre. Va vefi linisti si teama, va dispiirea ~ afi impins-o in inconstient. Voia si iasi— siar fi fost un hucru bun, v-afi fi eliberat de ea -, voi si vi piriseasci, si-atunci cAnd va piriseste, tremu- afi, Ceea ce este normal, deoarece din fiecare celuli a corpului, a mintii pleact un soi de energie care a zicut ‘acumulati acolo, Veti tremura, vefi fi ca 2gilglipi de friguri; va fi intocmai ca un cutremur. $i sufletul va fi zguduit, dar nu-i nimic. Nu faceti nimic. Acesta este sfatul meu, Nu rostifi numele lui Rama. Nu incercagi nimic cu asta, deoarece nu vefi face nimic altceva decat sii reprimagi, Lasdind lucrurile si evolueze, teama vi va piiris gi, dupt plecarea ei, vefi fi un cu totul alt om. Ciclonul a trecut, si-acum suntefi centrati, centrati ‘cum nu afi mai fost niciodat’. $i, odati ce vefi stapani arta de a lisa lucrurile in voia lor, veti afta cheia care deschide usile din voi. Orice s-ar intimpla, lasagi Iucrurile si se desfigoare de la sine, nu le evitayi Daca putcti sta in singuritate, in ticere total’, fri st opuneti vreo rezistent, lisind lucrurile si evolueze de la sine, indiferent ce s-ar petrece, dupi trei luni vechiul va fi plecat si nou! se va fi instalat. Dar secretul const’ in a lisa hucrurile in voia lor, oricat ar fi 1105 ESTE DURERE de inspiimintitoare, de dureroase, de periculoase - in aparenfi~ sau de asemanitoare morfii. Vor fi momente in care vefi simti ci sunteti pe cale sii innebuniti daca anu injelegefi ce se petrece si vefi incerea si facefi ceva. Chiar daca stifi ci mu se poate face nimic, totugi veti ineerca si faceti ceva. Este ca atunci cind mergeti pe o stradi intune- ‘coast in tojul noptii; vi cuprinde teama pentru ci pe strad nu mai e nici fipenie de om, nu cunoasteti locu- tile, si-atunci incepefi si fluierati. Cu ce poate si vi ajute Suieratul? Cu nimic, stifi bine. Apoi, incepe cAntati, Stiti cd nici cintatul nu ajuti, nu poate risipi {ntunericul si nici nu poate face sii nu mai fifi dar vi abate mintea. Fluieratul sau cintatul vi dau incredere si vi fac si uitafi de intuneric. Mintea se va concentra asupra fluieratului si vi vefi simi mai bine. Nu s-a intimplat nimic. Strada este la fel de straint, intunericul la fel de nepatruns, pericolul, daci exist, s-a schimbat, dar voi faceti ceva. Putefi si recitati o mantra: Rama, Rama, ar fi gi acesta un fel de fluierat. ‘Vava intiri, vi-va da putere. Dar puterea pe care o veti simi va fi gi eao problema: nu va fialteeva decat ego-ul vostru revenind la viata. Rimaneti un simplu martor gi lisafi ceea ce trebuie sii se intimple, si se intample. Teama trebuie infrun- tati, trebuie depisitt. Trebuie si tri sisi transcen- defi angoasa. $i, cu cat este mai autentici intalnirea, cu cat priviti Iucrurile mai deschis si mai sincer, aga cum, sunt ele, cu atat mai repede se va intampia. Dureazé numai pentru ci nu suntefi destul de autentici. Deci, poate dura trei zile, trei luni sau trei viefi - depinde de intensitate. De fapt, ar putea fi suficiente chiar si trei minute sau trei secunde. Dar atunci va trebui si treceti printr-un adevitrat iad, cuCarTEA SEcRETELOR © intensitate atit de mare, incat nici mu ai suporta-o. ‘Daca putefi infrunta tot ceea ce a stat ascuns in voi, indiferent despre ce anume ar i vorba, atunci trece si, dupa ce a trecut, sunteti alt om. Deoarece ceea ce afi pierdut ficea, de fapt, parte din voi. Deci, nu intrebafi ce si facefi. Nu este nevoie si facefi nimic. Neficind nimic, eimanind in postura de martor, infruntind fii efort, Far nici cel mai mie fort, orice ar veni, rimanind pur si simpla pasivi, Tisafi lucrurile si evolueze de la sine, si treact. Trec intotdeauna, Dar, daci interveniti, daci faceyi ceva, atunci, de fapt, desfacesi. ‘Dar cine va interveni? Cine se teme? Cel care este bolnav va interveni: acelagi ego care trebuie Hisat in urm’. ‘V-am spus ci ego-ul este o parte a societitii, Ati pirisit socictatea, dar nu vreti si pirisifi si partea pe care societatea v-a dat-o, Este inridicinati in societate; nu poate ti fark ca. Ca urmare, ar trebui sau sio piri sifi, sau si creafi o noui societate in care sit poat trai. Mereu a fost la fel. Putefi crea o societate diferii. Puteti, deci, crea 0 societate alternativé. Accasta este una dintre cele mai mari pacileli ale mintii. Puteri crea un ashram. Douizeci de oameni care cred ci pot trli in singuritate pot pune bazele unei manistiri — acea ministire a devenit societatea alternativa. Deci, ei inlocuiesc o societate cu alta — in realitate, nimic nu se schimba. Ei rman aceiasi. De fapt nu, mai degraba, devin niste egoisti, acum cX sunt cei cativa alesi, Ei au pirisit lumea, dar au creat alta in care relatile se vor stabili dupi acelasi tipic. Atunci exist un condu- citor, exist discipoli, exist un maestru si, chiar dack in miniaturi, ierarhia se restabileste. Si-atunci apar discipolii buni si discipolii rai, cei plini de sucoes gi cei ratafi.. deci, lucrurile nu se schimba. Vechea societate existi in micul grup. 1106 Nu e bine. Acest lucru se intimpli acum in Ocei~ dent. Un numitr tot mai mare de tineri pitisesc socie- tatea, viizandu-i putreziciunea; o vid decadent, muri- bunda si simt ci e prea tirziu ca si se poati face ceva. Aceasta este o atitudine nowi. Tinerii au crezut mereu ci societaten este putredi, dar au crezut si ci poate fi schimbati, transformati, ci este nevoie de 0 revo- lugie. Numai in ultima faz a societ intimplé ca oamenii si inceapi si cread ci nu se mai poate face nimic, ci revolufia este un nonsens, cX soci- etatea este moarti si nu poate fi inviatd, cX nu se poate schimba nimic. Deci, pur si simplu o parisesc. Dact locuinta vi e cuprinsi de fliciri, nu aveti ce face, pur gi simphu o parisiti. Acelasi lucru se intimpli in Occident: hippie, beatnici, yippie gi alfii pirisese societatea, Dar creeazi alta, creeazi o alternativi. Ingigi hippie au devenit o societate alternativa. Intr-o societate obignuiti, daci purtati plete, ‘oamenii se uiti lung la voi si cred ci afi luat-o razna. Ceva nu e in regula. Intr-o societate hippie, este taman invers: daci aveti parul scurt inseamnd ci ceva nu ¢ in reguli cu voi. Care este diferena? Intr-o societate obignuiti, murdaria in care traifi, acd triifi in murda, vi plaseaza la periferie- sunteti prost-crescuti, inculti, needucsfi, de neacceptat. Dar © societate hippie vi respinge din cauza curieniei Inseamna ci vii cramponati de zicala potrivit cireia ccarijenia ne apropie de Dumnezeu, dar Dumnezeu a murit de foarte mult vreme, si-acum a mutit si ceea ‘ce ne apropia de el: curtifenia. Cea care nu poate exista fri Dumnezeu. ‘Acelasi mod de a eticheta, acelasi mod de a judeca. Puteti si creati o societate alternativé, cu reguli intru totul opuse celei pe care afi piirisit-o, dar, de fapt, nu afi schimbat nimic ~ ego-ul are din ce se hrini. I-afi schimbat numai pimintul.Ss Afi singur inseamni si nu creafi o societate nou; atunci, tot ceea ce va dat societatea vii va parisi. Nu poste exista decit intr-un mediu, intr-un mediu social, ‘nu poate exista in afara lui. Va trebui si renunfati la tot. Va fi dureros, deoarece totul este atat de bine aranjat, un aranjament cu care suntefi obignuifi, un aranjament confortabil, unde totul este la indemana, Atunci cand schimbati totul, atunci cind vi retrageti in singuri- tate, lisafi in urmé tot confortul, tot ceea ce v-a dat societatea si, cind societatea da ceva, atunci ia ceva in schimb: libertatea si sufletul. Deci, faceti un schimb; dar, atunci cind incercati s& ajungefi la sufletul vostru pur, atunci trebuie st ince~ ‘afi de a mai face compromisuri. Va fi foarte dureros, dar trebuie si treceti prin asta: cele mai inalte culmi ale fericirii sunt aproape. Societatea nu provoaci atita durere citi provoscit singuritates; societatea este linis- titoare, este confortabils. Dar vai administreaaii, in acelagi timp, si un somnifer. Dac o pirisigi, atunci greutitile igi fac aparigia. Tot felul de greutiti. Peste acelea trebuie si treceti, trebuie si infelegeti cX fac parte din singuritate, din procesul regisirii voastre. ‘Aceasta este tapas, aceasta este austeritatea din care, cand vefi iesi, vefi iegi cu o noua demnitate, noua puritate, o nou inocenga. A doua intrebare: Aseari ai spus cd singuritatea este esenta, este reali- ‘tatea suprema a omului. In alti zi ne-ai explicat ci individualitatea este falsi, iar omul mu este decét un val in intregul organic al existentei. Cum este posi reconcilierea intre singuriitate gi intreg? Nu este nevoie de nicio reconciliere. Singuritatea inseamni a fi intreg, Dar singuritaten nu inseamnii INGURATATEA ESTE DU individualitate. Societatea este cea care vi transforma intr-un individ. Cand suntefi singuri, nu avesi cum si fiti asa. Un individ este o parte integranti a societipii. Suntefi un individ atunci cind suntefi in multime; atunci cind pirisiti mulfimea, pirisiti si individuali- tntea. Individualitatea este ceva ce v-a fost dat. Socie~ tatea si individul sunt cei doi poli ai aceluiagi fenomen. Singuri, nu suntefi un individ; individu! trebuie si existe in schema unei societiti, Este ca atunci cind am spus c%, atunci cand suntefi singuri, nu suntefin uni, nici r8i, nici sfingi, nici picdtosi, nici frumosi, i, nici infelepfi, nici prosti. Impartirea cade. Dihotomia cade. Individul exista in societate; individul este o rotigi a societifii. Singuri, nu suntefi indivizi. Nu, nu suntefi. Dac’ nu existi societatea, cum ar putea si existe indi- ‘vidul? Sunteti singuri si sunteti un tot. Ego-ul, cel care vi da individualitatea, cade. (Cand suntefi singuri, nu aveti cum si fii un individ, a fi singur inseamng ci nu mai exist dihotomia dintre individ gi societate. Asta va face si fifi un tot. Acum nu ‘mai suntefi o parte a ceva. Afi devenit un intreg. Este foarte greu de explicat acest lucru, deoarece, transpus in cuvinte, pare absurd, Nu vi puteti imagina ce inseamni si nu mai fiti un individ daci sunteti singur fie cl vi imaginafi stind singuri pe o culme de deal, fe stind intr-o pester in Himalaya, vi veti ‘gindi la voi ingiva ca la un individ, deoarece nu stiti ce inseamni singuritatea. Singuritatea inseamnd ci tot ceea ce este gind, minte, individualitate, tot ceea ce v-a dat societatea a rimas in urma. Veti deveni spatiu gol, veti deveni un nimeni, Nu va fi nimeni care si stea in pestera de pe Himalaya, va fi doar spatiu gol. ‘Buddha medita sub un copac. Era o noapte cu luni pling, si nigte tineri veniserd in padure. Aduseserit cu 1107Cartes SecreTELoR cio mare cantitate de alcool si o prostituat tantra. Dar, profitind de befia lor, tindra prostituata a reusit sii scape. Cand si-au dat seama de acest hucru, tinerii au pornit in ciutarea ei. Unde putuse si dispari? Ciutind-o, au dat peste Buddha care medita sub un copac, T-au spus: ,Trebuie si fi vizut o fata tindri, frumoasi, goali, trecind pe aici; nu avea pe unde si ‘treacii prin alti parte si ar fi trebuit s-o vezi, deoarece este luni pling. Ai vizut-o?" Buddha a deschis ochii sia rispuns: ,A trecut cineva pe aici, dar nu ag putea spune daci a fost biirbat sau femeie. Nu pot spune dack persoana era uriti sau frumoasi. $i nici nu pot spane daci era goal sau imbricati. Dar a treeut cineva —i-am auzit pasii." Uimifi, tinerii au spus: ,Imposibill® Buddha a adiugat: ylnainte, nici cu n-as fi crezut cX un astfel de lucru este posibil. Atunci cénd triiam in lume, ar fi fost imposibil; acum ci am plrisit socictatea, am plist gi toate conceptele ei. Acum in jurul meu este numai natura. Deci am auzit numai zgomotul produs de trecerea cuiva; a fost numai un sunet care a ajuns in spaiul meu interior, asta-i tot. Cineva a trecut* Devenifi un spatiu interior ticut, Nu mai sunteti un individ, deoarece nu mai suntefi minte. Singur’i- tatea este recomandati pentru dispari dati cu mintea, dispar toate. Vine o clip cind nu mai stiti cine sunteti — acela este momentul in care incepe adevirata cunoastere. Vine un moment in care uitati complet cine suntefi, in care nimic din ceea ce stiti cil a fost acolo nu mai este, au cizut toate frunzele. Acesta este momentul si iva urma un interval de timp. Acest interval produce multi team, deoarece vechiul a disparut, iar noul nu a aprut inci. Dup& ce frunzele bitrdne cad din copac, pentru citeva vile, copacul este golas, astep- 1108 tnd si risarl frunzele noi. Frunzele noi sunt pe cale si apara in locul lsat de cele vechi, Acum locul este liber, iar frunzele noi vor umple, mai devreme sau mai tarziu, spatiul riimas liber. Insi va trebui si asteptati. In timp ce meditafi in singuriitate, societatea dispare, ego-ul dispare si va riméne un loc gol. Va trebui si trecefi si prin golul acela. Acum sunteti ca si copacul care agteaptit aperifia frunzelor noi gi mu poate si faci nimi intee timp. Ce ar putea si faci? Nu se poate face nimic pentru a gribi frunzele cele noi, totul trebuic st-gi urmeze cursul siu firese. Este bine ci vechiul a disparut ~ acum locul este liber. Acum exist’ destul spatiu pentru ca noul si izbueneasci. Acum nu va mai exista nicio opreliste. Deci exist o toamnii a minfii interioare. Frunzele or si cada. Va fi dureros. Afi trait cu frunzele acelea atit de multi vreme incat simfiti c& pierdeti ceva pretios. Apoi va urma iarna asteptirii, 0 iarnd interi- oar, pe care o veti infrunta goi—sunteti un copac fara frunze, gol sub imensitatea cerului. $i mu stifi ce se va fntimpla. Acum totul s-a oprit. Nicio pastire mu mai vine si se ageze pe ramurile voastre, niment mz mai Vine si stea gi si se odihneasci la umbra voastri. Acum nu stifi nici micar daci suntefi vii sau daci veti avea parte de o noua viafi. Acesta este golul, intervalul. ‘Misticii crestini I-au numit ynoaptea neagri a sufle~ tului~ inainte de ristrit’, Toate luminile artificiale au fost stinse. $i momentul cel mai apropiat de risdritul soarelui va fi si cel mai intunecat. Deci exist o iarnd a sufletului interior, cind nu sunt frunze, cand pisirelele nu cant, cind nu vine nimeni lang’ voi pentru a se odihni. Vi simtiti morti. Na se mai intampli nimic, Orice migcare a incetat. ‘Trebuie si treceti prin asta —deoarece, atunci cind vineSincurATATEA primaivara, riser frunze noi, apare 0 nowi via, inflo- rese flori proaspete. $i in voi apare o nou‘ dimensiune. Dar nu uitafi de toamni si de iarnt primdivara nu poate veni decit dupi trecerea lor. $i toamna face parte din primavard — dacit putepi ingelege acest Iuera -, fea este cea care face loc primiverii. Deci toamna ‘nu se opune primiverii, este numai inceputul ei. $i acest interval este necesar si pentru ci vi di rigaz si vi pregitifi, Tot ceea ce este vechi a dispirut. Nu vi mai poate chinui, nu vi mai impovireazi. Sunteti ca.o femeie insircinatl ~ sarcina este o perioada de asteptare in care copiful creste. Inainte de a se nagte, finainte de a se manifesta in lume, el va trebui si se ascunda adancin incongtient, deoarece fiecare smn trebuie si pltrundi in adainc, si se ascunda. Numai asa poate sti germineze. Dac lisati o stimanfit in lumina soarelui, nu se va intimpla nimic cu ea. Are nevoie de un piintece, de intuneric. Deci, in timpul acestei sarcini vva fi iarnl: orice migcare inceteazi, trebuie doar si vi ‘noua povari constienti infelegitori, cu adinci ‘ubire, cu speranf’, in rugiciune gi in asteptare. Si va veni primavara, Mereu a fost aga. Omul este, siel, un copac. $i, nu uitati, singurdtatea inseamni a fl intreg; ele nu se contrazic. Ego-ul este 0 parte, ego-ul este frag- mentat, ego-ul nu poate si fie intreg, el este impotriva Sntregului. In singuratate, ego-ul dispare. Deveniti una cu intregul si granitele dispar. Atunci cdnd sunteti cu adeviirat singuri, sunteti in cosmos, sunteti Brahma. A treia intrebare: In prima tehnic& pe care ai abordat-o aseari, ne-ai ‘pus si poposim in singuritate pentru a ne reduce la minimum relatiile, Dar, altidati, ai spus ci ar trebui si le dezvoltim fara nicio limi 1109 ESTE Facefi sau una, san alta. Fie vi extindefi atat de mult incat s& aveti relatii cu tofi i cu toate — si-atunci dispareti fic vi extindeti in singuritate, si atunci nu mai avefi nicio relatie cu nimic si cu nimeni—si atunci dispireti. Sunteti la mijloc, unde exist lucruri gi persoane cu care aveti relatii gi altele cu care nu aveti, u sunt prieteni, altii vi sunt dusmani, unii va apartin, alfii nu, putefi alege. Sunteti la mijloc. Treceti la una dintre extreme. Stabilii relafi cu toati lumea si cu tot ceca ce exist, si atunci veti dispirea. A fi in relagii cu toatii lumea si cu tot ceea ce exist este un fenomen fantastic, este ceva atat de mare, incit nu aveti cum si mai existafi, veti fi coplesiti. Ego-ul vostru este att de fngust Incét nu poate exista decit cu un numa restrans de relatii—gi chiar gi in acelea are cite ceva de obiectat, altminteri nu ar putea si existe. Dacti suntefi prietenogi cu tot ceca ce existi in lume, atunei dispirefi. Daci ‘vrefi sd existafi ca ego, putefi si fifi prietenos trebui si aveti gi anumite dugminii. Trebuie si iubiti, dar trebuie si si uragi. Numai atunci puteti si existati intre aceste dou contrarii — ego-ul poate si existe, ‘Sau iubigi tot ccea ce existii — gi atunci dispiireti -, sau uurlfi tot ceea ce exista — si din nou dispareti. Par dout fucruri opuse. Nu sunt, Tehnica este aceeasi, Tehnica este aceeagi fie ci iubigi totul, fe cX urdgi totul. Ura fag de tot este cunoscuti in Orient sub numele de oairagya, adici renuntare. Aceasta este ura fat de tot, retragerea totali a dragostei, sentimentul ci totul este 2idirnicie, cA nimic nu are valoare. Dacl putefi uri atat de total, atunci vefi deveni un tot - atunci nu mai puteti exista. Putefi exista numai atunci cand existi si contradict: iubire si urd. Acestea vi ajuti si vai mentineti echilibrul, Exact ca un echili- brist care merge pe fringhie si care trebuie si-sigiseasctCarrera Secrereror echilibrul: daca se inclind prea mult spre stinga, cade; daci se incling prea mult spre dreapta, cade. Deci, fie cd se inclin’ spre stiinga, fie ci se inclina spre dreapta, rezultatul este acelasi. Alegeti. Rezultatul va fi acelasiz veri cidea de pe fringhie. Dac vrefi si devenifi un echilibrist, atunci trebuie ‘si vi inclinafi fie spre sténga, fie spre dreapta. Iar asta este o adeviratl stiinfl. De fiecare dati cind vi incli- nati spre stiinga, trebuie si vi striduifi si vi inclinafi spre dreapta, altminteri puteyicldea. Pentru a vi regasi echilibrul trebuie si vi aplecati spre dreapta si, din nou, apare riscul si c&deti. Si-ntunci vi aplecati spre stings. De aceea oscilati intre iubire gi uri, intre prie~ teni gi dugmani, intre una si alta, intre ce vi place si ce anu vi place, intre atracfie si repulsie. Suntefi mereu pe frainghie. Daci nu intelegeti acest lucru, atunci viata voastrii va fi numai un lung sir de neintelegeri. ‘Am studiat foarte mulfi oameni si accasta este problema fundamental. Tubesc, apoi urisc, apoi mu infeleg cum de pot uri atunci cind iubese. In felul acesta incearci si-si menfind echilibrul ~ iar acest echilibru este cel care da nastere ego-ului, personalitatii voastre. Dac chiar vrefi si existapi fir% ego, alegeti oricare dintre extreme. Alegefi stanga, iubifi, si nu ince cati, pentru echilibru, si va inclinati spre dreapta — veti cidea de pe franghie. Sau alegeti dreapta, urafi. Uriti total, si mu va inclinafi spre stinga. Veti cidea de pe fringhie. ‘Mahavira vi spune si vi detagati de toate — aceasta este ura, Dar Krishna spune eX aceasta este iubire. De aceea jainigtii nu vor putea infelege niciodata mesajul ui Krishna, Le este imposibil. $i, tot de aceea, hindusii nici macar nu I-au bigat in seam pe Mahavira. Scri- erile lor nici nu-i pomenese micar numele. Nici miicar singuri dati. Nu Iau bigat in seami, deoarece el 1110 ne indeamni spre detasare total ~ care se transforma in uri. Krishna indeamni la iubire, o iubire atit de profunda incat si alunge complet ura din minte. Vout vvise par in contradictie. Nu sunt. Fie ci inclinafi spre stinga, fie cit inclinagi spre dreapta — nu are important’, oricum veti clidea de pe fianghie, Acest lucru este sigur. Fringhia mu este altceva decat ego-ul lumii, sansara, iar voi incercafi si echilibrul. Multi oameni mii iubese, dar, peste un timp, ma vor uri, se vor echilibra. $i-atunci cfnd uriise, sunt bulversati. Nu ar trebui sii fie aga, deoarece numai in felul acesta pot riimfne pe friinghie. Dar nici ura nu poate dura mult. $i din nou vor trebui si-gi regiiseasci echilibrul. Dimineata iubiti, seara urii, dimineaya iubigi din nou. Daci nu sunteti pregititi si renuntati la ego, echilibristica va continua. Poate continua Ia infinit. Fringhia asta este fia de sfirsit. Dar, odata ce va veti stitura de tot acest joc, odati ce vi veti da seama ci este tun nonsens si tot oscilafi intre uri gi iubire, si treceti dintr-o extrema in alta, atunei puteti alege fie iubirea, fie ura, si vefi cddea de pe fringhie. Si, odati ce cideyi de pe franghie, ati dobindit iluminarea. Acest echi- libru este sansara, lumea. ‘A patra intrebare: ‘Omul tinjeste si pitrunda in pantece. Te rugim si ne explici daci dorinta omului pentru sex, pentr penetrare simbolizeaza cumva obsesia pentru aceasta revenire. Da. Este o parte a ei. Totul in naturi tinjeste dupa revenirea la sursi. Aceasta este una dintre legile frit Ceea ce se petrece intre cele douti momente este lipsitSincurXTaATEA de insemnitate — fiecare cere se inchide, revine la momentul de inceput, Ia sursi. Onul se naste din pintece. De fiecare dati cind el este deprimat sau supiirat, de fiecare dati cand este impovirat de prea multe responsabilitifi, de cate ori i se pare ci greutifile sunt prea mari, el vrea si se rein- toarci in pintece. De unde gi atractia, patima cu care doreste si pitrunda in femeie, Nu reugeste, nu poate sX redevind copil, si de aceea actul sexual devine un act simbolic. Penetrarea devine simbolicd. Este din nou in pantece. De aceea sexul este atit de relaxant, de Linis- titor. Toati tensiunea dispare, mintea este despovirati. Cel putin in acest moment suntefi in extaz. Este ca un catharsis, ca o purificare — va curifafi de reziduuri. Sexul devine o eliberare, o relaxare. Iar femeia devineun pantece. Aceasta este 0 parte atractielo parte 1 patimii, Poate nu vi dati seama de asta, dar tot ceea ce facem pentru confort seamini cu un pintece. Asta este o parte atractiei, a dorinfei. Poate ci mu v-afi dat seama de-asta, dar tot ceea ce am ficut pentru confortul nostra seaman cu un pintece. Atunci cind vit aflagi intr-o ineipere a cirei ugi este inchisi, iar temperatura este temperatura corpului, puteti si va relaxafi cu uguringi. Seamani cu un pintece. $i, daci in dormitorul vostru gisiti coate calitiyile unui pintece, atunci puteti dormi adanc, Chiar si ceasul de pe perete vi va ajuta. Tictie intruna. La fel cum copilul aflat in pantecele mamei aude bataia inimii ei, Elo ascules mereu. Tictitul ritmic al ceasului va ajuté; 1a fel si salteaua, pernele, agternutul, toate amintesc de pantecele mamei. Acum, oamenii de stiinga sunt de pirere ci, nu peste multi vreme, vom avea dormitoare identice cu pintecele mamei; in felul cesta, somnul va fi si mai profund. Conceptia supremi despre nirvana este si ea, aseminitoare unui pantece. In pantece, copilul este 1 ESTE D liber, liber de orice responsabilitate. El nu ajunge si simti, si cunoasci nicio doringi. Inainte chiar de a simti o doringi, aceasta fi si este indepliniti, Hindusii, numesc asta kalpavrisha. In rai, sunt pomi sub care putefi sta si, atunci cind vi vine o doringa in minte, aceasta este imediat indeplinita. Nu exist nicio pauzi intre dorint, cerere gi indeplinirea ei. Nu exist nicio pauzi. Dorinta este indepliniti imediat ce apare. ‘Acest lucru se petrece in pintece, este kalpavritsha, este copacul implinirii doringelor. Un copil nu este ni odati constient de faptul ci fi este foame ~ foamea ii este potoliti inainte chiar de a 0 simti, Bl nu-si di nici- codati seama de faptul cl fi este sete ~setea fi este poto- Jitd inainte chiar de a apirea. El nu este constient de nicio problemi, de nicio necesitate; cosmosul din jurul Tui il serveste ticut. Psihologii sustin ci din aceasti cauzi copilul din pantece nu are cum si fie constient. Congtientul este cel care declangeazii lupta, inclestarea. El creste numai atunci cand exist o cerere, numai atunci cfind doringa este impliniti doar dupa trecerea unui interval de timp. Aceasti pauzi vi face constienfi. Daci nu existi intervalul de timp, daci orice doringa vit este indeplinita imediat, atunci adormifi pe loc. Deci, copilul doarme in pintecele mami sale vreme de noua Juni ~ el nu este atent, vigilent nici macar o clip. Nici nu ar avea de ce st fie. Toate doringele sale sunt inde~ plinite. Nu exist suferingd, ou exist durere, nu exist tensiune, deci nu are cum si fe alert. Deci, copiul doarme, iar nasterea este un soc atit de puternic incit, potrivit spuselor Ini Freud, nimeni nu-gi revine niciodati, Este un moment traumatic. Rimine viu in noi, ca 0 rani. Jar eu cred ci Freud are dreptate. Nasterea este, intr-adevis, un soc! Copilul este azvirlit din gridina raiului, din paradis. ‘Totul era atit de frumos- atit de framos ineat a putut si doarmaCartea SpcRETELOR tot timpul. Era atit de comod, ineat nu a fost nevoie si se trezeasci{ din somn nici macar pentru un minut. Era un trim de vis din care 2 fost expulzat. Este foarte posibil ca inconstientul copilului si fe cel care Iupta pentru a riméne in pintece. Este greu de spus daci este aga sau nu, dar se prea poate ca inconstientul luis lupte pentru a rimAne in pantece. El face tot posibilul pentru a riimane acolo. De unde si durerea si incles- ‘area, Eleste aruncat in afari, este expulzat. $i primul moment pe care il petrece in afera pintecelui este cea ‘mai mare suferinfa pe care o cunoaste copilul vreodati. Nici chiar moartea nu-i va produce o suferinga atat de mare. $iastadeoarece,in primal momentin carese vede singur, el va trebui si respire ~ si aga intri in legitusi cu lumea gi cu nenumiratele ei probleme. Acum el va fi centrul gi va avea responsabilitif, gi va avea o povari de purtat pe umeri. Este aruncatin afara mamei lui. Va trebui si respire gi si plang’ atunci cand fi este foame. $i nimic nu va mai fi sigur: nici micar daci va primi sau nu méncare atunci cind fi va i foame. Acest lucru vva depinde de alfi. A devenit dependent de alii. Va trebui si lupte pentru fiecare fucru de care are nevoie. Dar noi ne striduim si le asigurim copiilor nogtzi tot cea ce le trebuie, din toate punctele de vedere, deci socul nu va fi, totugi, atat de mare, Imediat, mama va indeplini toate nevoile copifului. Din aceast cauzl, copilul va ajunge si se creada centrul universului, va crede ci Inmea se-nvarte dupa doringele lui. Un singur strigit, si lumea toatt fi cade la picioare. Acest inceput il va face si devini egoist. Si vor urma alte socuri, deoarece aceasta este numai prima nastere, prima dintr-un lung sir de nasteri, Cei care cunosc fenomenul care este fiinfa omeneasci in profunzimea lui spun ci viefa intreagi este, de fapt, un lung sir de nagteri. Exist’ multe nagteri. Va veni ziua 12 in care copilul va fi infiircat ~ mama nu-l va mai hrini la sin, Atunci el depinde de alte alimente. Va trebui st invefe si mestece hrana. Responsabilitatea copilului creste: acum trebuie si mestece hrana i si o digere. Laptele ere altceva. Pentru el, nu avea nimic de ftcut, trebuia doar si sugi. Era sugar. Cu ficare2i,rispunderes sacreste giclva fi aruncat tot mai departe de mama lui. $i, cu cit va f aruncat mai departe, cu atat va fi mai inconjurat de lume. Lamea este ostili~ pantecele nu a fost niciodaté ostl, a fost mereu prictenos. Lumea nu este prietenoasi: 0 compe- tifie acerba il pandeste la fiecare pas, tofi sunt interesafi de propria lor persoanii, nimeni nu este interesat de voi. Lumea nu este mama voastri_ Atunci cind copilul incepe scoala, intr intr-o lume cu multe traume gi eu multe gocuri. $i acestea vor continua. Ruptura supremi se va produce atunci cnd copilul sc va indrigosti de o femeic. Atunci cl devine adult, Este ruptura final de mama lui; s-2 rupt si ultima legiturt. $i, cu toate acestea, copilul-barbat se va purta cu sofia lui ca gi cdind aceasta i-ar fi mama. Nu-ie mami. Pe ea o intereseaz propria-i persoani, iar pe el il intereseaza propria lui persoand. Fiecare este interesat de el insugi. Sunt dow’ ego-uri. $i fiecare sof incearci si-si fac sofia sil se poarte cu el ca o mami. Jar asta este o adevirati inclestare. Ea nu se poate purta astfel ~ ea are propriile ei interese. Mama, insi, cra total devotatil copilului ci. Deci, fiecare birbat este frustrat din cauza sofiei sale, deoarece aceasta nu-i poate fi si mama. Nu se pune problema impirfirii soiilor in sopii bune gi sof rele — nicio sofie nu poate fi mama sofului ei. ‘Toti barbati sunt frustrati. Inci nu am vizut niciun barbat care si nu fie frusteat din cauza sofici lui, Nici nu s-ar putea altfel, deoarece dorinta este absurd,SincurATaTea Dar soful se simte bine atunci cind patrunde én femeie, in sofia lui. Este din now in pantece, Aceasta este o penetrare simbolici. In acele citeva momente, 1 uit’ de toate grifile uiti de lume, uit de toate. Este din nou copil. Priviti un birbat profund indrigostit de sotin sau de iubita luis fafa lui va fi ca fafa unui copil. ‘Toatii tensiunea a dispirut. Deci, nu este de mirare c& sofia fi spune, din dragoste, sotului ei, ,puiule. Citeam zilele trecute o anecdotl. Era miezul nopfii ‘i 0 casi fusese cuprinsi de fliciri. In ultimul moment, din casi a fost smulsi o femeie care ricnes innebuniti: Puiu! meu a rimas infuntruS $i, dintr-odatt, a apirut pe baleonul casei i puiul cu pricina: un birbat in tont firea, care a strigat: ,Nu te speria, vin si eu acum, sunt sinevitimat.*Iar multimea de guri-casca adunati in jurul casei se tot intrebau despre ce este, de fapt, vorba. Dar cei doi erau foarte indrigostiti; in momentul cand a inceput incendiul, cei doi ficeau dragoste, iar barbatul redevenise copil. Mintea cautii in fel gi chip, reveniren Ia starea din pintece. Dar ea nu poate sii patrunda in pntece nici micar prin actul sexual. I se pare doar. Singura posibilitate de a pitrunde din nou in pantece nu este fizict, ei psthologict, sau, mai corect spus, pe plan spiritual, profund. Dac putefi fi una cu cosmosul, atunci vefi i din nou in pantece; acesta este ‘un lucru care nu va poate fi luat. Atunci intreaga exis- tent devine o mami, Deci, pentru mine acele religii care au spus cl Dumnezeu nu este tati, ci mama au 0 bavi stiinfificd mai mare. Acelea care I-au numit pe Dumnezeu ,tati* nu au o bazi stiintificd, Deoarece tatal nu este esenpial. El este numai accidental. ,Tatal nu a existat intotdeauna. Cuvintul ,mama* este mult, mult mai vechi decat cuvantul ,tati’, Chier si cuvantul wunchi este mai vechi decat cuvantul ,tati‘. $i asta, 113 TE DURERE deoarece acum cinci mii de ani nu exista cisitorie — oamenii triiau in grupuri, Copilul igi cunostex mama, cunostea tatil; deci, tofi barbatii din grupul respectiv fi era ,unchi*, Inti de ce cuvdntel ,unchi* este mai vechi decat cuvntul ,tats. Toti barbapii erau unchi, deoarece nu se stia cine este tatal. recent, Atunci cind un birbat 1 ajuns sx domine o femeie, el i-a inliturat pe toti ceilalti bisbati; astfel a aplirut tatal. $i nu se stie c&t ‘va mai exista, deoarece ideea de familie este tot mai fragila. Nu este ceva etern, este o institutie. Tali par afipe cale de disparitie, nu se stie ce anume le rezervi viitorul. Nu prea existi speranfi pentru tati. Unchit igi vor redobandi importanga. Mama este esenfialt; tata este un element social la care se poste renunta. Acest lucru depinde foarte mult de socictate, de felul in care gindegte aceasta. Dar Ia mame nu se poate renunga. Acele religii care spun ci Dumnezeu este Mama sunt mai profunde; atunci cind afi patruns in Dumneze~ ul-mami v-afi contopit, atunci afi intrat in pintecele tern. Nu va mai exista durere, nu va mai exista sufe- ring. Na vefi mai fi niciodati expulzagi. Ultima intrebare: Ai spus c ne preocupa finul, esenja. Dar Ia cine te seferi atunci cind spui ,noi"? Aga cum suntem, ne preocupi mérgelele, evenimentele. Triim in mijlocul Tor. Atunci cdnd spun ci ne interesenzi firul, esenja, fundamentalul, real, prin ,noi* nu vreau si spun ytu. ‘Tu, aga cum esti, nu. Dar tu aga cum ai putea fi, da. Esti dublu. $i ceea ce esti acum nu este ceva real. Este numai un fils, ceva la care pofi renunfa cu usuringi.CaRTeEA SpcreTELOR Adevisatul tu, tu cel real, poate fi cunoscut numai dupi ce arunci toate migtile. Deci, atunci cind spun ci ,noi suntem preocupati de fir, de at’, te cuprind in realitatea ta — nu ca ego, ci ca suflet. In tine se ald doi: unul este cel pe care il arifi, care pare a fi, altul, ‘asa cum esti in realitate. Ceea ce este aparent se leagi de evenimente, de mirgele, de superficial. Ceea ce este inliuntrul tiv, cea ce esti cu adevirat au are nicio legituri cu evenimentele, cu timpul. Are ca preocu- pare eternitatea. ‘Vii voi spune 0 poveste despre una dintre vietile trecute ale tui Buddha, atunci cfnd inc nu era un buddha; in viaga aceea, el era la fel de ignorant ca tofi ceilalgi. A auzit despre un om care dobindise ilumi- area, S-a dus la el si-i ating’ picioarele, si aibi un darshan. T-a atins picioarele gi, spre marea lui mirare, pe cind se ridica, iluminatul i-a atins, la rindul lui, picioarele. Uimit, Ia intrebat: ,Ce faci? Eu sunt igno- sant, nu am dobindit iluminarea, sunt un picitos, iar tuesti pur, aiatins iluminarea, esti lumina cea mai puri pe care am vitzut-o vreodati. De ce imi atingi picioa~ rele? Eu am venit la tine pentru 2-fi atinge picioarele. ‘De ce si le atingi tu pe ale mele?" Tuminatul a ris si i-a spus: ,Nu-fi ating picioarele. Ating picioarele esenjei ale sufletului care este ascuns inliuntral tu. Acela a dobindit deja iluminarea. Vei afla acest Iucru mai tarziu gi, cind fl vei affa, si nu uiti. Intr-o zi, vei ajunge si cunosti realitatea in fata creia m-am inclinat eu acum. Acum ine nu stii, nu-fi cunogti, inci, propria comoari, dar eu 0 cunosc pe @ ‘mea; si, in momentul in care am ajuns si-mi cunosc propria comoaril, am cunoscut comorile tuturoz* ‘Tuminatul i-a spus lui Buddha: ,In momentul in care am dobindit iluminarea, am ajuns 4 cunose reali- tatea esenfiali a tuturor. Te pofi picili pe tine insufi, 1114 e treaba ta, dar eu pot pitrunde in adancul tu si pot vedea lumina cea mai puri. Amintegte-fi de mine atunci cand vei ajunge s-o cunosti. Si, in viata lui urmitoare, atunci cind a dobindit iluminarea, el le-a spus discipolilor lui: ,Nu am infeles, atunci, ce a vrut si spuni iluminstul. Era un mister pentru mine. Dar acum infeleg. Acum a iesit la iveali cea ce era in adincul meu, ceea ce sunt acum gi ceea ce eram gi in acea clipa. in fata acestei realititi trebuic si se fi inclinat cL“ Deci, atunci cind spun ,noi*, vi includ pe voi tn cceea ce putefi st fifi, nu in ceea ce pirepi a fi, Ceea ce pireti a fi este doar un vis. Dar voi nu va dati seama de acest lucru, deoarece, in momentul in care deveniti constienti de vis, acesta inceteazi. Nu sunteti consti- enti de realitatea din voi. In momentul in care vefi deveni constienti de ea, aparenfa va dispirea. Sunt constient. Deci puteti intelege dificultatea in care ma aflu ~ eu ii vid in voi pe cei iluminati. Deja suntefi. Deocamdati inet jucafi acel joc in care va prefaceti ignoranti, incercati si vi amagiti, dar asta nu afecteazi in niciun fel realitatea voastri cea mai adanci. Ea rimane inocenti, pur, absolut puri. Vi aflati acolo. Daca vi privesc la suprafata, inci mai aveti multe lucruri de invitat. Dar, daca privesc in adancul vostru, nu mai aveti nimic de Pacut. Asta infeleg atunci cand spun ci: ,Ne intereseazi firul, aya, esenfa, mi margelele, evenimentele, exteriorul. ‘Finefi minte acest lucru. Intr-o bund zi, vefi ajunge iluminati si veti afla ce intelegeam cand spuneam ,noi gi cine era cuprins in acest cuvant. Desigur, cuvintul nu va cuprinde pe voi asa cum suntefi acum, in fata ‘mea, aparenta vorstt, nu — ci pe voi aga cum afi fost si cum vefi f intotdeauna dupi ce cortina aceasta va fiSincurATATEA indepirtati, dupi ce norii dispar si soarele risare. Eu pot vedea soarele de dincolo de nori. Sunteti atat de identificati cu norii, inet nici micar nu mi credeti. Daca vi spun c& sunteti deja iluminari cum afi putea sit imi dati crezare? Veti spune ci vi amiigesc sau vi joc o farsi. Acesta este adevarul, dar ESTE Du adevirul este greu de infeles. $i mai avefi o cale Tung de strabatut pana si ajungefi ln voi insivi, ping si ingelegefi ci propria voastri cast este finta, ci afi fost dintotdeauna in locul in care v-ati striduit st ajun- geti.___CAPITOLUL 71_ Uita de periferieSUTRELE 98 Intr-0 pozitie comoda, patrunde treptat spatiul cuprins intresubsuor, in pace profiel. 99 Simte cum te rispindesti in toate direcfiile, departe, aproape.jata in exterior este un adevirat ciclon — un permanent conflict, © permanent neliniste, o lupti. Dar este numai ceva de suprafati; zgomotul asurzitor, lupta continua, valurile innebunitoare sunt toate ‘numai la suprafaga oceanului. Dar viafa este mai mult decitatat. Undeva, in adanc, exist siun centru~ ticut, linigtit, fir’ conflict, firi lupti. In centru, viata este 0 curgere lind, linistit’, relaxati, un riu care curge fir luptii, fara violengi. Ceea ce citutai voi este induntru. Voi vi putefi identifica cu suprafata, cu ceea ce este in afari. Unmarea fireasci este angoasa, anxictatea. Acest Jucru li se intimpld tuturor: ne identificim cu supra- faga gi cu lupta care se desfisoari acolo. Suprafaja nu are cum si nu fie perturbati, dar nu c nimic rau in asta. $i, dact puteti fi ancoragi in centru, tulburirile de la suprafayd vor avea 0 frumusefe a lor, proprie. Daca in interior puteti fi linistifi, atunci toate sunetele dobindesc muzicalitate. Atunci nimic nu mai este ry; totul devine o joaca. Dar, daci nu cunoastefi miezul, centrul linistit, dact sunteti identificagi total ‘cu suprafafa, atunci veti innebuni. $i, de fapt, toatl umea este aproape nebund. “Toate tchnicile religioase, tehnicile Yoga, cele de meditajie, tehnicile Zen sunt menite si vi ajute si m9 reintrafi fn contact cu centrul; st intrafi; st uitagi de periferic, si pirisiti, pentru un timp, periferia gi si vi relaxafi in propria voastri fini, atat de profund, incit tot ccea ce este in afar si dispari gi si rimAni num: cea ce este infiuntru. Odati ce stifi cum si vi migcati inapoi, cum si pitrundeti in voi ingiva, nu este deloc greu. Devine chiar foarte ugor. Dar, daci nu stiti cum, ack cunoasteti doar felul in care mintea se crampo- neavi de suprafay%, atunci este foarte greu. Relaxarea {in propriul sine nu este grea; greu este doar si nu ne ‘cramponim de suprafat3. ‘Am auzit cindva o poveste sufisti. Odinioari, un fachir sufst ce aflainte-o cllitorie, Noaptea era neagri ca smoala, iar fachirul sa riticit. Era atit de intuneric, ‘inedt nu vedea incotro mergea, Dintr-odati, a cXzut intr-o pripastie, Era ingrozit. Nu gtia cit de adanci cra pripastia, nu stia ce anume il astepta in intune- ricul acela de nepitruns. Se fimu strins de o creangi 5i incepu si se rage. Era 0 noapte rece. Apoi, incepu si strige, dar nu-i rispunse dectt ecoul proprici sale voci. $i noaptea era atat de geroast,, incit simtca cum incepe si inghefe; igi didu seama ci, la un moment dat, nu se va mai putea fine de creangi. Mainile ti erau atit de inghetate, incit incepea deja si alunece. ‘Moartea era foarte aproape. In orice moment putea si cada $i si-gi gaseasci moartea. $i momentul acela veni,Cartea SecreTELOR Angelegeti, desigur, cat era de ingrozit. Murise cite putin in fiecare clipi de cind cazuse in pripastie, pind in momentul final cind scip’ creanga din maini. ‘Mainile fi erau atit de inghepate, incit nu mai avea ccum si se fini de creangi, deci cizu. ‘Dar, in momentul acela, incepu si danseze — nu era in prapastie, era pe pimant. $i cind te gindesti ci suferise toati noaptea. Acelagi lucru vi se intimpli si voui. Va tineti strains de suprafipi, vi temeti cl, daci ii dati drumul, vi ritdciti, Dar, de fapt, vi ritdciti tocmai pentru ci vi cramponafi de suprafafa. In adancul vostru nu vedeti decit intuneric, nu vedefi teren solid; de fapt, nu vedeti niimic in afari de suprafayi. Toate aceste tehnici au menirea de a vi da curaj, de 2 va face puternici, de a Vi trezi spiritul de aventura in aga fel incit, dindu-vi drumul, si cidefi in voi ingivi. Ceea ce pare a fi un abis, o pripastie intunecatl gi iri fund este, de fapt, insusi temeiul fiinfei voastre. Odati ce pirisifi supra- fata, periferia, veti fi centrati. Aceastii centrare reprezintii scopul. Odat& ce suntefi centrati, puteti trece spre periferie, dar veti fi total schimbafi. Calitatea congtientului vostru se va fi schimbat cu totul. Atunei veti putea reveni la suprafatd, dar nu -vefi mai fi niciodati suprafafa — vefi mine centrul. $i e foarte frumos si te afi la supra- fag atunci cand esti centrat. Atunei vi puteti bucura, atunci totul va deveni un joc frumos, Atunei nu va mai exista conflict, deoarece totul va fio joacd. Atunci nu ‘va mai provoca tensiuni in interiorul vostru si nu va mai exista anxietate si angoas’ in jurul vostru, Atunci, in orice moment vi simtiti prea impovirati, puteti sti vi intoarceti la sursa originar’ — puteti sti vi afundat in ca. $i va vefi simi reintineriti, reficuti, improsp’ ‘afi siveti putea reveni la periferie, Odati ce cunoasteti 1120 drumul... $i drumul nu este lung. Nu mergefi in alta parte decat in interiorul vostru, in sinele vostru, nu este atit de departe. Este chiar aproape. Vi cramponati, asta este singura barieri, vi cramponati de periferie, ‘vi este team’ ck fir ea suntefi pierduti. Teama este att de puternicd, inet simtisi ci murigi. Dar orien- tarea spre centru chiar este moarte—in sensul in care moare identificarea voastri cu periferia i ia nagtere 0 noui imagine, un nou sentiment al propriei fiinte. Deci, daci vrem sii rezumam in cfteva cuvinte tot ce sunt de fapt tehnicile Tantra, putem spune c& sunt © profunda relaxare in propriul sine, 0 relaxare total’ in propriul sine. ‘Suntefi mereu incordayi: asta este de fapt crampo- narea. Nu suntefi niciodati relaxafi, nu suntefi nicio- data in starea in care vrefi sti cedati. Faceti mereu cite ceva: asta este problema. Nu vii aflati niciodati intr-o stare in eare mu facefi nimic, in care lisagi Iucrutile si se intimple. Respiratia intri gi iese, siingele circuli, corpul este viu gi palpiti, briza adie, tumea se invirte in jurul vostru — si voi nu facefi nimic, Nu suntefi activi. Suntefi, pur si simplu, relaxafi, iar lucrurile se intimplit de la sine, Atunci cénd ele se petrec de la sine si voi nu facefi nimic, suntefi relaxati, destingi, Atunci And suntefi activi silucrurile nu se petrec de la sine, ci Je manevrafi voi, atunci suntefi incordati ‘Va relaxati partial atunci cand dormiti. Chiar si in somn continusti si manevrafi, nici chiar in somn nu lasati lucrurile si se petreacd de la sine. Privigi un om care doarme: il vefi vedea foarte incordat, tot corpul ii este incordat. Privigi un copil mic care doarme: el este foarte relaxat, Sau privifi un animal, o pisicl ~ pisica este mereu relaxati. Voi nu suntefi celaxai, nici micar {in somn; sunteti incordati, vi tot miscafi, Iuptafi cu ceva. $i pe fetele voastre se citeste incordarea. In visfacefi aceleagi lucruri pe care le facefi si atunci cand suntefi treji: luptasi, apirati, transpuneti totul intr-o drami interioari. Nu suntefi relaxati, nu sunteti intr-o stare de abandon total. De aceea sommul devine din ce in ce mai dificil. Psihologii susfin ci, daci accasti stare de lucruri continu, se va ajunge in situafia in care nimeni nu va mai putea si doarmi in mod natural. Somanul va trebui si fe indus cu ajutorul medicamen- telor, pentru ci nu va mai veni pe cale naturali, $i ziua aceea nu este prea indepirtatd. Vi apropingi deja de ea, deoarece, atunci cand dormiti, dormipi numai partial, suntefi numai parfial relaxafi. Meditagia este somnul cel mai profund. Este rela- xare total plus incl ceva; suntefi relaxati, dar, totusi, suntefi alerti. Constientul este prezent. Meditatia este somnul total in care constientul este prezent. Sunteti pe deplin alerti, se int impli fel de fel de lucrari, dar voi nu facefi nimic, nu le opuneti rezistenti, nu luptati cu cle, Cel care face nu este acolo, Ela intrat intr-un somn adinc. Acolo cstc numai un martor, o ,atentic a celui care nu face’. Atunci, nimic nu vi poate deranja. Dacd stigi cum sti vi relaxafi, atunci nimic nu vi poate deranja. Dac nu gtipi cum s& vi relaxafi, atunci totul vi va deranja. Spun: totul. Nu numai anumite tucruri vi pot deranja, ci toate; folosigi un anumit Iucru pentru a spune cé vi deranjeaz numai in chip de scuza, ‘Aproape mereu suntefi gata st fiti deranjagi. Daca nu un lucru, atunei altul, dar ceva vi va deranja mereu. Sunteti pregititi pentru asta, avefi o inclinatie spre afi deranjafi, Chiar daca sunt inlaturate toate lucrurile care vi pot deranja, tot vi va deranja ceva. Daci nu exist’ un ‘motiv, atunei il fbricati voi. Dac mu vine din afard, atunci veticreaun motivinadincul vostru-vreun gind, reo idee — gi veti fl deranjati. Avefi nevoie de motive. ‘Dar, odati ce veti invafa si vi relaxati, nimic nu vi va UitaA pe pERIFERIE ‘mai putea perturba, Nu ci s-ar schimba lumea, nu ci fucrurile vor sta altfel. Lumea va fi acceagi. Dar voi nu avefi pornirea, voi nu aveti nebunia; nu sunteti mereu gata si fiti perturbayi. Atunci tot ceea ce se petrece in jurul vostru are efect linigtitor ~ chiar si zgomotul devine linistitor, daca sunteti relaxayi. Chiar gi piaga. ‘Totul depinde de voi. Este o calitate interna. Cu cat ‘vi apropiai de centru, cu atat calitatea aceasta devine ‘mai evident gi, cu cit vi apropinfi mai mult de peri- ferie, cu atat vefi fi mai perturbati. Dac sunteti prea perturbafi, daca aveti o inclinatie pentru aga ceva, asta rat un singur lucru: ci existenfa voastri se desfigoara aproape de periferie ~ nimic altceva. Este o dovadi ci afi stabilit sAlagul lingi suprafapi. $i este un silag fals, deoarece adeviratul vostru sila este in centru, in chiar centrul fiinfei voastre. 98 Simte pacea din inima ta. Acum vom aborda tehnicile: Intro pozitie comodd, (pitrunde treptat spafiul cuprins intre subsuori, in pace profinda. Este o metoda foarte simpli, dar care poate face i i-0. Oricine poate si o incerce, nu presupune niciun pericol. Primul lucru pe care trebuie sil faceti este si vi agezati intr-o pozitie relaxati — si vi relaxafi intr-o pozitie usoari pentru voi. Nu incer- ccafi o anumiti pozitie sau 0 asana. Buddha sti intr-o anumiti pozitie. Pentru el este usor. Daci exersati un timp, poate si fie ugor gi pentru voi, dar la inceput nu va fi, Dar nu este nevoie si exersafi aceastd pozitic; alegeti orice pozitie, una care vi este la indemana. ‘Nu vi luptati cu ea, Puteti sta chiar relaxati pe un scaun. Singura condifie este si avefi corpul relaxat. aiCartea SecreTELOR Deci, inchideti ochii gi simtifi-va tot corpul. ince- peti de In picioare — simfii daci acolo exist tensiune acumulati sau nu. Daci simtifi ci este, atunci faceti urmitorul lucru: facefi-o si creasci. Daci simfiti tensiune in piciorul drept, atunci facefi-o sii creasci cit mai mult, Aduceti-o la limita maxima, apoi relaxati-vi in aga fel incit si simigi cum se instaleaza relaxarea acolo. Continuafi apoi in restul corpului, pentrua vedea unde mai existi tensiune. De fiecare dati cind intalniti tensiune, faceti in aga fel incat sii creascii, deoarece vi relaxati mai usor atunci cind este mai intensa, Intr-o stare de tensiune medie este foarte greu, deoarece nu 0 simfifi. Este foarte usor si treceti dintr-o extrema in alta, deoarece fiecare extremi vi creeazi condifiile i trecefi in cealalti. Deci, daci simtigi ci tensiunea s acumulat in fafa voastri, atunci incordagi-vi mugchii faciali cét puteti de mult, pentru a aduce tensiunea la culme. Aduceti-o pini in punctul in care simtiti ci mai mult de att nu se poate, apoi, dintr-odatii, rels- xafi-va. In felul acesta vedeti cum se relaxeazit toate membrele corpului, fiecare particica a lui. Si Siti atenti indeoscbi cu muschii faciali, deoarece in ci se acumulcazi nouizeci Ja suti din tensiuni — restul corpului adund doar zece Ja suti. Toate tensi nile sunt in mintea voastra, deci locul de depozitare este fata. Agadar, incordafi-vi cit mai mult fata, nu figireti- nuti. Facefi o far plina de angoasa, de anxietate—apoi, dinte-odati, relaxafi-va, Faceti acestlucru timp de cinci minute pentru a simfi cum se relaxeazi fiecare particica a corpului. Aceasta este o pozitie usoara pentru voi. putefi face sind pescaun sau culeati in pat, sau oricum vileste mai comod, Intr-o pazitie comada,patrunde treptat spafiul cuprins intre subsuori, in pace profi ‘Al doilea lucru: atunci cind simfiti ci tot corpul este intr-o pozitie relaxati, nu faceti caz din asta. ‘Simfifi relaxarea, uitagi de corp. A vi aduce aminte de corp inseamni tensiune. De aceea vi spun sii au faceti caz din asta, Relaxati-vi corpul gi uitati de el. Uitarea este relaxare. De fiecare dati cind vi aducepi aminte de prea multe, tensiunca revine in corp. Poate ci mu afi observat, dar este un experiment foarte usor de incercat. Simfifi cum va bate pulsul si numirafi-i batiile. Apoi inchideti ochii si, pentru cinci minute, fixafi-vi atentia asupra pulsului, apoi numirati. Pulsul va incepe si bath mai repede, deoa- rece acum v-ati fixat atentia asupra lui gi veti face si creascit tensiunes. Asa ci, de fiecare dati cind medicul vi misoari pulsul, de fapt este o misuritoare falsi — pulsul este mai mare decit inainte ca el si inceapi st] misoare. De fecare dati cind doctorul pune ména pe voi pentru a vi lua pulsul, devenifi constienti de acest lucru. $i, daci este vorba despre o doctorité, atunci pulsul vi se va accelera si mai mult, Deci, de fiecare dati cid o doctorifi vii miisoari pulsul, seiidesi zece. Aceasta va fi mfisuritoarea exact. De fiecare dati cind aducefi constientul intr-o anumiti parte a corpului vostru, acca parte devine incordati. Deveniti incordagi atunci cind cineva vi priveste cu atenfie; intreg corpul vi se incordeaz, ‘Acunci cind suntefi singusi, suntegi cu totul altfe. Cand intra cineva in camer, nu mai suntefi acciagi. Corpul vostru triieste in vitezt mai mare, Ati devenit incordagi. Deci, nu facefi caz de relaxare, sau va incepe si-vi obsedeze. Timp de zece minute mu facefi nimic altceva, doar relaxati-va gi uitati. Uitarea vi va ajuta gi va determina o destindere mai mare a corpuh EB dintre subsuori, intr-o pace i spafiul dintre subsuori: inima, pieptul. Mai intai, simrii-l cu toati atenfia numai intre cele dou subsuori. Uitagi de restul 1122corpului, amintifi-vi numai de zona inimii, situat intre cele doua subsuori, simtiti-vi pieptul i simtig zona umpluti cu o pace adinci. In momentul in care corpul este relaxat, simfiti automat pace in inimi. Inima devine linistita, relaxatd, armonioasd. $i-atunci cind uitati de tot corpul si va fixafi atentia numai simfiti plin de pace, atunci pacea Existé zone in corp, anumiti centri, unde anumite sentimente pot fi create in mod constient. Intre cele doua subsuori, existi centrul inimii, care este sursa plicii din voi de fiecare dati cind aceast& pace vi inva~ deazi. De fiecare dati cind vi simfiti plini de pace, st stifi ed vine din inima. Inima radiaz pace. De aceea oamenii din intreaga lume, de toate rasele, fir nicio deosebire de categorie, de religie, de fart, culfi sau lipsigi de educatio, tofi simt acelagi lucru: jubirea se nagte undeva ling inima. Nu exist nicio explicatie stiinfificd. De fiecare dati cfnd vii ginditi Ia iubire, vi gindigi la inimi. De fiecare dati cand suntefi indri- gostiti, suntezi relaxafi, suntefi plini de o anumitt pace. Acea pace porneste din inima. Deci, pacea a devenit asociatii cu iubirea, pacea si iubirea au devenit una De fiecare dati cid sunteti indrdigostigi, sunteyi plini de pace; de fiecare dati cind nu suntefi indrigos- tifi, suntefi puternic perturbati. $i asta, deoarece pacea inimii a devenit asociatd cu iubirea. Putefi, deci, fice dows lucruri, Putei ciuta iubire si-atunci, uneori, vefi simfi pace. Dar este o cale pericu- loasi,, deoarece persoana pe care oiubitia devenitimpor- tanta pentru voi. Celilalt este celilalt, deci, intr-un fel, ati devenit dependenti. De aceea iubirea nu vi va da mereu pace. Vor fi si multe tulburiri, multe momente de anxietate, de angoasi, deoarece celilalt a pitruns in voi. De fiecare dati cind pitrunde altcineva, simtiti o 1123, UivA pe perirerte tulburare, deoarece intilnirea nu se poate petrece dec Ja suprafafa. Suprafaga va fi perturbati, Numai uneo atunci cind ambii parteneri sunt profund indrigostiti, cand nu existi niciun conflict, numai atunei puteri fi relaxati si puteti radia pace. Deci iubirea vi poate da numai frinturi de pace, dar nimic stabil, nimic permanent, Prin iubire putesi avea numai frinturi de pace, nu pace eterni. $i intre doui frinturi vor fi conflicte adénci, conflicte, uri si manic. Cealalta cale este si gisiti pacea direct, au prin iubire, Dact puteti gisi pacea direct — si aceasta este metoda potriviti pentru asta, viafa voastri va deveni pling de iubire. Dar acum calitatea iubirii va fi diferit ‘Nu va mai fio iubire posesivi; nu va mai fi centratf in jurul unei anumite persoane. Nu va mai depinde de acea ppersoand si nu va mai face acea persoanii dependent de voi. Tubirea voastei va deveni, compasiune, empatie profunda. $i-atunci nimeni, nici micar persoana iubits, ‘nu va mai putea sii vi perturbe pacea, deoarece aceasta este deja inrddicinatii, ea vine ca o umbri a picii voastre interioare, Intregul proces a fost inversat. $i Buddha iubeste, dar iubirea Iui nu inseamn’ ‘angoasi. Daci iubifi, suferiti; dacd nu fubiti, si aga sufe- igi, Dact au inbig, suferigi din cauza lipsei iubiri daca iubig, veti suferi din cauza prezentei ei. Deoarece sunteyi la suprafupi si orice facesi vi di numai satisfactii de ‘moment — apoi pitrundefi din now in valea intunecati. ‘Mai inti, stabilifi-va singuri in pace; aga devenigi independenti, iubirea nu mai este principala voastri necesitate, Atunci nu va veti mai simfi incitusati cind veti fi indrigostisi; mu veti mai simti cl iubirea a devenit un soi de robie. Atunciiubirea va fi numai diiruire; vefi avea prea multi pace gi vefi vrea si daruiti din ea, s-o impartifi. Va exista numai idea de a dirui, nu gi aceeaCarteEa SECRETELOR de a primis daruirea va fi neconditionat. $i, cu cit veti dairui mai mult, cu atét mai multi veri aven. Cu cat vefi rui si veti imparti mai mult, cu atat va deveni mai mult 2 voastra. Cu eit pitrundeti mai mult in aceastt vistierie, care este infiniti, cu atat veri avea mai mult de daruit fiecdruia. Este inepuizabila. Dar iubirea trebuie si vi vind ca o umbri a piic interioare. In mod obignuit, fenomenul vi se intimpli invers: pacea vi vine ca o umbrl a iubirii. Tubirea trebuie si va vind ca o umbrit a picii, numai atunci este frumoasi. Altminter, iubirea creeazd uritenie, devine o boali o febri. Patrunde treptat spatiul cuprins intre subsuori, i pace profinda, Deveniti constienti de zona cuprins& intre subsuori gi simfigi cum se umple de pace profunda. Simfifi pacea de acolo, si veti simfi cum spafiul este plin. Spatiul a fost mereu plin, dar voi nu v-ati dat seama de acest lucru. Trebuie doar si vi sporiti atentia, sit figi mai aproape de cast. $i, atunci cind simfipi aceast pace, suntepi mai departe de suprafafi. Nu ci acolo nu se vor intimpla anumite lucruri, dar, atunci cind vefi incerca acest experiment gi cind vefi simi pacea, atunci veti simfi distanfa; zgomotal vine din stradi, dar acum este In mare distant. Se intimpli, dar nu produce perturbatii; mai degrabii aduce o linigte depling, mai profunda. In asta consti miracohul. Copiii se vor juca, cineva va asculta radioul, altcineva se va certa, lamea intreagi se va invisti in jurul vostru, dar voi veti simi ct intre voi gi toate acestea s-a interpus o mare distanfi. Distanta s-a instalat deoarece v-ati retras de la periferie. Acolo se vor intimpla multe lucruri, dar o si vi se pari ci li se intimpli altora, ci voi nu suntefi implicati. Nimic nu vi mai tulburi, deci nu mai suntefi implicati — afi reugit si transcendeji. Asta inseamna si transcendeti, 1124 Tar inima este in mod natural o surs4 de pace. Voi anu creafi nimic. Voi nu faceti decit si veniti lao surst care este mereu acolo, Daci va imaginati acest lucru, atunci asta vi va ajuta sii deveniti constienti de faptul ci inima este plini de pace ~ nu ci ar fi rezultatul unui joc al imaginatiei. Existio diferent intre optica ‘Tantra gi hipnoza occidental. Hipnotizatorii cred cho creati prin imaginstie, iar Tantra nu crede acest lucru, Tantra crede cd nu faceti decat si vi conectati Ia ceva ce exist deja acolo, Deoarece nimic din ceea ce putefi crea cu ajutorul imaginatiei nu poste fi etern; ac nu este ceva real, atunci este ceva fals, si-atunci creafi o halucinagie. Deci este mai bine si fifi tulbu- ati, dar reali, deca 64 triiti in halucinagia unei pci, deoarece aceasta nu inseamni dezvoltare, insearni numai intoxicare, Mai devreme sau mai térziu, va trebui si iesiti din ea, deoarece mai devreme sau mai tfirziu realitatea va 2guduiiluzia. Realitatea trebuie si ‘2gilfie toate iluaiiles numai o realitate mai mare mu poate fi zguduiti. realitate mai mare o va zgudui pe cea de la peri- ferie; de aceea Shankara, si algi, spun ci lumea este 0 iluzie. Nu eX lumea chiar ar fo iluzie, dar ei au ajuns si cunoasci o realitate mai inalti; dela altitudinea aceea, lumea pare de domeniul visului. Este atte de departe, distanga este infiniti si nu ponte fi perceputa drept reali. O si vi se pari ci visofi zgomotul striii, ci nu se petrece aievea. Nu poate face nimic. Se intimpli si trece, iar voi rimAnefi neatingi. $i, atunci cind nu suntefiatingi de realitate, cum putefi simi ci este reali? Realitatea poate fi simfiti numai atunci cind pitrunde adiinc in voi. Cu cit pitrunde mai adanc, cu att o simpiti mai reali. Shankara spune ci lumea intreagi este reali. El trebuie si fi juns intr-un punct in care distanga era atatde vasti, incit tot ceea ce ajunges Ia el ise prea afi vis. Tot ceea ce se petrece vine, dar nu poate si patrund’, deoarece nu este insotit niciun pic de realitate, Patrun- derea este misura realitatii. Dac arune cu o piatra in voi, vi lovesc. Lovitura pitrunde in voi gi acest lucru face ca piatra sti devin reali. Daci, insi, piatra abia vi atinge, atanci lovitura nu va pitrunde in voi; veti auzi doar zgomotul produs de piatra care vi loveste, dar nu va fi nicio tulburare. O veti percepe ca find falsi, iluzorie, maya. Dar voi suntefi atat de aproape de periferie inet, daci arunc cu o piatra in voi, vi doare. ‘Nu corpul ~ corpul v-ar durea in oricare situafie. Dac arune cu o piatri intr-un buddha, il doare tot atat de tare c&t vi doare si pe voi, dar buddha nu se afla Ia peri ferie, el este inridacinat in centru. Tar distanga este att de mare, ineit el va auzi bufnitura, dar nu va fi rinit, FRinfa lui va riméne neatins’, nu va purta nicio cica- trice. Aceasti inti neatinsa va simpi lovitura ca prin vis, Va fi iluzorie, Deci Buddha spune cif nimic nu are substanfi, totul este fird de substanta, fiiri nicio urma de substan. Lumea este goliti de substanfi— ceca ce este Ia fel cu ce spunea Shankara, gi anume cit lumea este o iluzie, Incercafi acest Iucru. De fiecare dati cand vefi putea simfi cum vi umple pacea dintre cele doug subsuosi, coplesind centrul inimii, lumea vi se va parea ihuzorie. Aceasta este dovada faptului ci afi patruns in meditafie — lumea vi se pare o iluzie, Si nu credeti ca, fntr-adevar, lumea este o iluzie, nu trebuie si credeti una ca asta ~ vefi simfi acest Iucru, Dintr-odatil vii va trece prin minte urmitoarea intrebare: ,Ce s-a intim- plat cu lumea? Lumea pare vis, nu realitate, Pare si ‘nu aibi substanga. Pare aidoma unui film derulat pe ecran. Poate si pari chiar tridimensionala. Seamini cu ceva proiectat. Nu ci ar fi ceva proiectat, nu ci 1125 UiTA DE PERIFERIE realitatea ar fi chiar atit de ireal ~ nu, Lumea este reali, dar voi sunteti cei care creati distanta, care creste mereu. $i ceea ce simtiti despre lume, felul in care 0 receptafi vi fac si vi dapi seama daca distanta creste sau nu. Acesta este criteriul. Nu este adevirat eX lumea este ireali — daci lumea a devenit ireal, atunci voi ati devenit centrafi in fing’. Acum sunteti atat de departe de suprafafi, incat atunci cand priviti inapoi spre ea o vvedeti ca pe ceva obiectiv, ceva diferit de voi. Nu mai sunteti identificati cu ea. ‘Aceastii tehnied este foarte ugoari si nu vi va lua mult timp si o incercati. Uneori, se poate ca dup primul efort si-i simfiti frumusefea, si simgigi ci este miraculoasi. Deci, incercafi-o. Dar si nu fiti dezam’- giti daci prima incercare nu di rezultate. Asteptati. Perseverati. Este atit de ugoari incat o puteti incerca oricind: noaptea cind suntefi culcati i pat; diminenga dupi ce va treziti. Mai inti putegi si o incercafi, apoi putefi si va sculati din pat. Vi sunt suficiente chiar gi zece minute, Putefi incerca seara, cu zece minute inainte de a adormi. Faceti ca lumea si part ireali, gi somnul yostru va fi mai profund ca niciodati. Daci Jumea devine ireala chiar inainte de a adormi, atunci veti visa mai pugin. Visul nu poate continua dacit lumea a devenit de vis. $i, daci lumea este ireali, atunci sunteti total relaxagi, deoarece realitatea lumii nu se va napusti asupra voaste’, nu viva asedia, Am sugerat aceasti tehnick unor oameni care sufereau de insomnie. Ajuti foarte mult. Daci humea este ireali, atunci tensiunile dispar. $i, dact putefi si vi migcati de la periferie, ati intrat deja int-un somn profund — inainte chiar de a veni somnul, deja afi patruns adaincin el $i-atunci, dimineafa este minunatl, deoarece vi simtiti proaspeti, tineri, vibrind de energie. Si asta pentru ci reveniti spre periferie din centru.Cartrea SEcRETELOR Jar, in momentul in care deveniti congtienti ci somnul sa terminat, nu vi gribiti si deschidepi ochii. Dupi o astfel de noapte, corpul s-a relaxat gi se simte viu gi proaspit. Sunteti deja relaxatis deci nu vi va ua mult timp. Relaxati-vi. Aduceti-vi constientul la inima, intre cele dou’ subsuori: simfiticl plin de o pace adinci, Riméneti adnciti in aceast pace vreme de zece minute, apoi deschideti ochii. Lumea are si vi se pari altfel, deoarece pacea va radia din ochii vostri, $i toati ziua vi veti simi altfel — nu numai cA veti fi voi difecigi, dar veti simti ci si oamenii va trateazi altfel. Acduceti ceva in fiecare dintre selatiile voastre. Daca vi retrageti aceastiicontributie, atunci oamenii sevor purta altfel cu voi, deoarece vor simi ca si voi suntepi altel. Poate nu-si dau seama de acest lucru. Dar, atunci cind vefifi plini de pace, lumea se va purta altel cu voi. Tofi vor fi mai iubitori, mai buni, mai pufin dugminogi, mai deschigi, mai apropiayi. Pacea este magnetul, Atunci ccind sunteti plini de pace, oamenii se vor apropia mai mult de voi; atunci cind suntepi tulburafi, cu tofii se simt respingi. $i este un fenomen fizic, este usor de observat. De fiecare dati cind suntefi plini de pace, veti simi cit tofi vor si fie mai aproape de voi, deoarece acca aceea vibreazit in jurul vostru, radiaza din voi. Corcuri de pace se migci in jurul vostru si tofi gi toate vor si fie aproape de voi — tot aga cum pe oi vi cheama ‘umbra unui copac gi vi indeamna la relaxare, © persoand care este plini de pace interioara are (© umbrit in jurul ei, Oriunde mergefi, toati lumea doreste si se apropie de voi, toti sunt descl zitori. O persoant micinati de conflicte interioare, de anxietate, de tensiuni fi respinge pe tofi. Oricine se apropie de o astfel de persoani simte team’. Acca ersoani este periculoasi. $i asta, deoarece dati tot ce aveti, dati mereu. Deci, puteti dori si iubiti pe cineva, 1126 dar, daci cbuciumul intern este foarte puternic, atunci chiar gi persoana iubiti va dori si fuga, deoarece se simte secati de energie si nu se simte fericiti lingi voi. Si, de fiecare dati cind 0 pirisiti, se simte obositi, epuizati, deoarece voi nu suntefi o sursi datitoare de viaf2, dimpotriva, avefi in voi o energie distrugitoare, Deci, nu numai ck voi insivi vi vet simi altfel, dar si ceilalti vor simfi acest lucru, Felul vostru de viafi se poate schimba total dact vi apropiati mai mult de centru ~ la fel ca si perspec tiva, la fel ca si rezultatul. Dac& sunteyi plini de pace, Jumea toati va fi plina de pace fap de voi. Este doar 0 imagine reflectati. Felul in care suntefi este reflectat peste tot. Tofi cei din jurul vostru devin oglinzi. 99 Ritspindeste-te in toate directiile. ‘A doua tehnick: Simte cum te rispdndesti in toate direc file, departe, aproape. Atit Tantra, cat si Yoga cred cX ingustimea este problema voastri. Deoarece suntefi atit de ingusti, de limitayi, vi simfiti mereu robiti. Robia aceasta nu vine din alti parte: vine din mintea voastré ingusti. $i devine tot mai ingusti, iar voi devenifi tot mai inchigi. De aici vine sentimentul de robie. Aveyi un suflet infinit si o fina infinita, dar vi simpiti incar- cerati. Deci, indiferent ce faceti, peste tot veti simi limitele. Oriunde vi veti migca veti da de o fundaitura de care nu putefi trece, Nu avefi niciun cer deschis in care si puteti zbura. Voi ati creat aceste limite ~ sunt cteatia voastrit. $i le-ati creat din nevoia de a vi simi in siguranga.Ati creat nigte limite foarte inguste gi, cu cét sunt mai inguste, cu atit vi simtiti mai fn siguran. Dack ar fi mai largi, stunci mu afi putea si vegheati peste tot, nu afi putea fi atenfi In toate si vigilenti la tot ce se petrece. Atunci ar deveni vulnerabile. Ingustati-le gi le puteti veghea, puteti rimAne inchisi in ele, in sigu- ranfa. Siguranta voastri a creat aceste granite care vi inchid. Dar tot ele sunt si ceea ce vi leagit. ‘Acesta este paradoxul mingii. Cerefi tot mai multi siguranti, dar vzeti si tot mai multi libertate. Nu puteti avea si una, si alte, Daci vreti mai multi libertate, atunci vi veti pierde sentimentul de siguranti care, fn orice caz, este iluzoriu. $i asta deoarece, orice afi face, moartea tot are sii vini, Tosti sigurana este 0 fatad’, nimic nu vi va ajuta. Dar teama de nesigurang vi va face si creati acele granite, si tidicafi in jurul vostru pereti atit de inalfi, incit nu se mai vede nici micar cerul. Si-apoi sufesifi. §i spuncfi: ,Unde este cerul libes? si ,Vreau libertate, vreau sii ma mige!* Dar ati creat granifcle. Deci acesta este primul Iucru pe care trebuie si-l refinefi inainte de a incepe accasti tehnici, altmi teri nu o vefi putea face, Dac granifele voastre rman intacte, nu o puteti face. Dack nu incetai de a mai inalta ziduri in jurul vostru, nu o veti putea simfi, mu 0 vvefi putea face. «ute raspandesti in toate direcfiile, departe, aproape. Si nu avefi nicio limiti, si devenifi una cu spagiul infinit,.. Acest lucru va fi imposibil cu mintea voastra. ‘Cum afi patea si simtiti acest lucru? Mai intai va trebui si incetafi dea mai face anumite lucrus Primul lucru: dact suntefi mult prea preocupati de siguranfa voastri, atunci rimfnefi legati. Piri indoiala, inchisoarea este locul cel mai sigur. Acolo nimeni nu poate si vi faci riu. Niciunul dintre oamenii aflati 127 UirA pe PERIFERIE in libertate nu este att de pizit, atat de apiirat ca un om aflat in inchisoare. Nu putefi omori un puscirias. Este foarte greu. Este mai pizit decat un rege. Un rege sau un presedinte nu sunt chiar atit de greu de ucis. Se intimpli aproape zilnic. Dar nu se poate ucide un prizonier. El este in siguranta gi tofi cei care vor, si ci, si fie in sigurantii trebuie si fie in inchisori, nu in afara lor. Viata in afara inchisorii este periculoasi. Orice se poste intimpla. Deci, am sidicat in jurul nostru inchi- sori mentale, inchisori psihologice si le ducem peste tot cu noi, sunt portabile, Nu voi suntefi cei care rimanefi inchisi in ele, ele sunt cele care vin cu voi peste tot. Indiferent unde mergefi, inchisoarea vine cu voi. ‘Vi aflagi permanent in spatele unui zd. Foarte rar vise intampl si intindefi mana gi si atingefi pe cineva. Dar aste-i tot ce facet, intindefi mana ~ nu iesifi nicio- dati din inchisoarea voastri. Deci, de fiecare dati cind ac intilnim, de fapt, se intilnesc doar mainile noastre, singusele care piriisesc inchisoarea. Deschidem feres- trele, intindem mainile, dar suntem in sigurangit in spatele zidurilor, gata mereu si ne tragem mainile iniuntru Ia cel mai mic semn de pericol. Amandoua plrfile fac acelasi lucru — numai mainile sunt cele care se intilnese. Jar psihologii spun chiar ci gi asta este 0 aparenf’, chiar si mAinile au o armura a lor. Nu exist niciuna fara 0 manugi protectoare. Nu numai regina Elisabeta foloseste ménusi, cu tofii le folosifi pentru ca nimeni si nu va poste atinge. Dar, chiar daci v-ar atinge cineva, ar fi o atingere moarti. Voi v-ati retras deja, temitori, Deoarece celilalt provoaci ‘mereu team. Dupai cum spunea Sartre: ,Celilalt este dusmanul. Celilalt vi se va pirea un dusman dact voi suntefi inchisi in armura voastra. Cu o astfel de persoant nu se poate inchega o prictenie. Prietenia, dragostea, comuniunea sunt imposibile. Vi temefi.Carrea SecreTELoR Cineva vi poate transforma in proprietatea lui, cineva poate si vit ia in puterea lui, cineva vi poate transforma fntr-un sclav... teama de toate acestea vii determin si ridicati in jurul vostru ziduri puternice ca de inchi- soare. Va migcafi cu infiniti precautie, Vita devine 0 mare plictiseali dact suntefi mult pres prudenti, viata anu poate si fie o aventura. Daci vi aparafi prea mult, acl tinfiti dupa protectie, atunci sunteti deja morfi. Deci, retineti legea elementari: viata inseamna nesiguranti. $i nu vefi putea fi cu adevirat vii decit atunci cand vefi fi pregitifi si triiti in nesiguranes. ‘Nesiguranfa inseamna libertate, Dac suntefi intr-o permanent nesiguranta, atunci veti fi liberi. Far liber- tatea este poarta citre divin, ‘Atunci cind vi este team’, ridicafi o inchisoare ~ mutiti incet, murifi de tot. $i-atunci strigati: Unde este Dumnezeu?* $i intrebati: ,Unde este viata? Ce este viata? Unde este fericirea?" Vista vi asteapti, dar intflniren se petrece in condifiile pe care le pune ex. ‘Nu putefi si-i puneti voi conditii, ea are conditiile ei. $i conditia de baza este: alegeti nesiguranta. In aceasti privintl nu se poate face nimic. Puteti numai si creafi © iluzie gi si vi irosifi viata. Nu se poate face nimic. rice afi face nu va fi decat o amagire. Dack vi indrigostii, incepeti st va temeti ct femeia aceasta sau barbatul acesta vi poate pirisi. Teama se instaleazi imediat. Atunci cind nu eragi indrigost anu vi temeafi de nimic, Acum suntefi indragostiti: pitruns in voi viata gi, odati cu ea, a patruns si nesi- ‘guranta. Cel care nu iubeste pe nimeni nu se teme ci poate fi pirisit. Lumea intreagi poste si-l piriseasc’, si tot nu-i e teams, Nu-i poate face nimeni ru. El se simte in siguranga. Dar, in momentul in care iubiti pe cineva, nesiguranga a pitruns in voi odati cu viafa. $i, odati cu vista, a pitruns si moartea. In momentul in 1128 fncepe si vit fie fricd: persoana iubits poate si moari, poate sii mi piiriseasci, ponte si iubeasci pe altcineva! Acum trebuie si daji lucrurilor sigu- trebuie si faceti ceva — trebuie si vi cisitorifi. Deci intrati intr-o robie legal care face foarte dificil eventualul abandon. Acum societatea vit va proteja, legea, polifia, judecitorul va vor proteja. Acum, daci ‘rea si vi piriseasc’, puteti s-o tardti prin tribunale; daca vrea si divorfeze, atunci trebuie si ‘aduci dovezi impotriva voastra. Chiar gi aga poate dura trei-patru ani. Acum afi creat un zid de sigurangi in jurul vostra, Dar, din momentul in eare vi cisitoriti, suntefi morfi. Relafia nu mai este vie. Acum a devenit 6 lege, nu o relatie, Este un fenomen legal, mu ceva vin. Tribunalul nu poate si protejeze viafa; legea mu poate sii protejeze decit alte legi. Castitoria este ceva mort, ceva ce poste fi definit. Jubirea nu poate fi defi- nit, Ciisitoria poate i definitt, fubirea nu. Afi intrat in lumen definitiilor. Dar fenomenul este deja mort. Din momentul in care ai vrut si-] asigurati, din momentul in care afi vrut si-l inchideti, pentru ca nimic si nu i se poati intimpla, sunteti prizonierii Ini. $i-atunci suferiti. Soul va spune cit sofia a devenit temnicerul lui. Sofia -va spune ci soful a devenit temnicerul ei. $i vor incepe certurile, deoarece fiecare a devenit gardianul inchi- sorii celuilalt. Jar iubirea a disparut — iubirea dispare atunci cind se instaleaza conflictele, $i toate acestea se Intimpla deoarece tinjiti dupa siguranga. $i asta se intdmplé in toate. Retinesi un Iucru elementar: viata inseamn& nesiguranti. Aceasta este natura ei, Deci, atunci cind sunteti indrigostti, ribdafi teama cif persoana jubiti va poate pirisi, dar anu facefi nimic pentru a vi simfi in sigurangi. Dac nu faceti nimic, atunci iubirea va cregte. Persoana iubittpoate chiar si moar fri ca voi si puteti impiedica acest lucru, dar, cel putin, nu veti fucis iubirea. Tubirea vacreste. Siguranta poate ucide, De fapt, dact omul ar fi nemuritor, eu cred cit iubirea ar fi imposibili. Dact am fi nemuritori, atunci ne-ar fi foarte greu si jubim pe cineva, Ar fi foarte periculos si ne indrigostim. ‘Moartea este prezenti, iar viata este numai o picituri de roua pe o frunzi tremuritoare. In orice moment poate siadie vintul, si picitura de row’ poate sidispart. Viafa nu este decit un lung gir de nehotiriri si govi- ieli. Din aceasti cauzi moartea este meren prezenti. i da intensitate iubisii. Tubirea este posibili numai pentru ci exist moarte. Jubiren devine mai intensi din ‘cauza prezenjei mortii. Ganditi-vi... dack afi afla cit ppersoana iubiti ar muri in clipa urmatoare, atunci toatt Hiutatea, tot conflictul ar dispatrea. $i acel moment ar doveni o cternitate. $i ar fi atit de mult& jubire, incat fiinta voasted intreaga s-ar topi in ea. Das, dac& stiti cel persoana iubiti nu este pe moarte, atunci nu-i nicio grabi. Putefi continua si vi certapi si putegi lisa iubirea pe mai tirziu. Daci viaja ar fi fra de moarte, dact ‘rupul ar fi nemuritor, atunci nu am putea iubi. ‘Hindusii au un mit foarte frumos. Ei spun cd in rai, acolo unde domneste Indra — Indra este regele raiului -, anu exist jubire. Triesc acolo mult mai multe fete frumoase decit pe pimént si multi zei. Intre ei au loc relatii sexuale, dar, deoarece sunt nemuritori, nu exist iubire, ‘Una dintre povestile indiene spune ci Urvashi, cea care este mai-mare peste fetele din rai, i-a cerut ui Indra permisiunea de a cobori pe pimant pentru cfteva zile, pentru a iubi un muritor. ,Ce prostie!, a rispuns Indra, ,Poti iubi gi aici! $i-apoi, pe pimant nu vei giisi bizbapi atat de frumogi ca cei de aici“ La 1129 UirTA pe PERIFERIE #indul ei, Urvashi i-a rispuns: ,Da, sunt frumosi, dar sunt nemutitori si nu au farmec. De fapt, sunt morfi.* Da, sunt morti, deoarece acolo nu exist’ moarte care st+i fact vii, Ei vor fi mereu acolo. Nu pot muri, si-atunci cum ar putes si fie vii? Viara se opune mor! ‘Un om este viu deoarece moartea este mereu prezenti, ‘mereu gata si lupte. Viata exist pe fundalul morfii. Deci, Urvashi i-a cerut lui Indra: ,Lasi-mi si cobor pe pimént. Vreau si iubesc un om.* Indra i-a dat ‘oie, iar ea a coborit pe piimant si s-a indrigostit de un ‘intr pe nume Pururva. ‘Dar Indra a pus o condiie inainte de a-i da voie si coboare pe piimant: putea fubi un om, dar omul acela zu avea voie s-0 iscodeasci gi si afle despre ea cine este side unde vine. Acesta este un lucru greu, deoarece iubicea este curioasi. Tubirea vrea si sti totul despre persoana iubiti. Trebuie sti se dezviluie totul, trebuie si-i fie dezviluite toate tainele. Deci, vicleanul Indra a pus o conditie ale cirei dedesubturi Urvashi nu le-a infeles, I-a rispuns: ,Bine, am si-i spun iubitului ci nu poate sii incerce safle nimic despre mine. Jar daci va ‘incepe si pundl intrebiri, i] voi pitrisi imediat si mi voi intoarce." Tar Tui Pururva, Urvashi i-a spus: Nu posi si-mi pui nicio intrebare despre mine. In momentul in care ai face-o, ar trebui si pirisesc pmantul.“ Dar iubirea este curioasi. Tar din eauza spuselor ei Pururva a devenit si mai curios. Nu putea si doarma. tot privea pe Urvashi. Cine-o fi, oare? O femeie atat de frumoast, Picut’, parc, din aceeasi fesiturd din care sunt urzite visurile, o Pipturi care nu pare pimintean’, care nu pare a fi din carne gi oase. Poste vine din alti parte, dintr-o altt dimensiune, Curiozitatea lui crestea tot mai mult. Dar, in acelagi timp, crestea gi teama lui ci ea ar putea pleca. Ii era atit de frica sit n-o piarda, incat noaptea, inainte de a adormi, stringea in pumn un colfCarTEA SECRETELOR al sari-ului ei — numai aga se putea linisti. Intrebarea era mereu prezenti in mintea lui, putea si o puni in orice moment, chiar si in somn. lar Urvashi ii spusese ci nici micar in somn nu o putea intreba. Aga ci Pururva dormea cu un colf de sari strins finut in pun. Das, intr-o noapte, nu s-a mai putut abfine ~ s-a gindit c&, dact ea il iubea ata de mult, nu-l va parisi. ‘Aga ci a intrebat-o. Dar, in clipa urmitoare, Urvashi dispiru, iar el rimase cu o bucati de sari in pumn. Se spune ci o mai cauti, inci, si astii. in rai nu poate exista iubire, deoarece, de fapt, nu exist ving. Viaga exist aici, pe plmant, aici unde exist si moarte. De cfte ori vrefi si vi asigurayi in legitus% cu un lucru, vinta dispare. Raméneti in nesi- guranti, aceasta este calitatea insigi a viepii. Nu se poate fice nimic in legiturd cu asta. $i e minunat! Gndifi-va ef trupul vostru ar i nemuritor — ar f ‘gronznic! Agi incepe si ciutagi metode prin care of vi sinucidefi. $i ar fi imposibil, ar fi impotriva legii, afi suferi mai mult decit vi putefi imagina, Nemurirea dureazi foarte mult! Acum, in Occident, au inceput si vorbeasct despre eutanasie, deoarece oamenii triiese tot mai mult. Ca urmare, un om care a atins varste de sutii de ani doreste si aiba dreptul de a se sinucide. Siva trebui si i se dea acest drept. Am interzis prin lege suicidul atunci cind viata omului era mai scurta, Pe vremea fui Buddha, oamenii care triisu patra zeci-cincizeci de ani erau o raritate. Media de viaga era de dowazeci de ani. Chiar si acum dowd decenii, in India, speranta de viati era de douitzeci gi trei de ani. Tar in Suedia, in zilele noastre, oamenii trfiesc, in medie, optzeci si trei. Deci, oamenii pot cu usuring’ ajunge si triiasci o sut’ cincizeci de ani. In Rusia sunt omie cinci sute de oameni care au implinit o suti cinci- zeci de ani. Dac oamenii care ating astfel de varste 1130 cer dreptul de a se sinucide, trebuie si lid acordim. ‘Nu li] putem nega. Mai devreme sau mai tirziu, sinuciderea va fi un drept elementar al omului. Nu-i putem nega unui om dreptul de a-si incheia viata — nu dintr-un motiv anume, ci pur si simplu, pentru ci pentru el viaga nu mai are niciun sens. A fost prea jung. Un om care a implinit o suti de ani mu mai are chef de viayd. Nu pentru cl ar ffrustrat sau pentru ci nu ar mai avea hrand, pur si simplu pentru cd viata nu mai are niciun sens. Deci, gindigi-va la nemutire. Viafa ve fi total lipsta de sens. Sensul ei vine odati cu moartea. Tubiren are sens deoarece iubires poate fi pierduti. Tubirea palseazs, vibreazi. Poate fi pierduta! Nu puteti fi siguri de ea! Nu puteti sii faceti planuri pentru maine, deoarece maine poate nu o veti mai avea. Trebuie si iubiti persoana jiubit ca gi cum maine nu ar mai exista. Atunci, iubiren devine intensi. Agadas, in primul rind abandonati orice efort dea viiconstruio viagi sigurl. Zidurile pe case le-afi ridicat in jurul vostru or si cada in urma acestui abandon, Pentru prima dati vefi simi cum ploaia eade direct pe voi, veti simfi fiecare adiere a vintului, vefi simi cA soarele risare direct pe voi. Va veti afla sub cerul liber, Este minunat, Dar, daci vi se pare grozznic, atunci este numai pentru ci erafi obignuii si traiti intr-o inchisoare. Va trebui si va obisnuiti cu aceasta noui libertate. Ea vi va face mai vii, mai deschisi, mai bogati, vi va face si radiati. Dar, cu cat veti radia mai mult, cu cit vefi fi mai vii, cu atit moartea de lang voi va fi mai adanci. Va puteti ridica numai in valea morfii, impotriva mortii. Culmea vietii gi valea mortii vor fi mereu alituri de voi si in proportie egalit. De aceea spun mereu ci ar trebui si urmati dictonul Jui Nietzsche, un dicton profund religios: ,Traiti periculos.*