Africa de Sud

Denumirea oficială: Republica Africa de Sud

Capitala: Pretoria şi Cape Town
Limbi oficiale: afrikaans, engleza; limbi vorbite: cele ale populaţiilor bantu, boşimane,
hotentote, indiene
Suprafaţa: 1.221.000 km2
Locuitori: 42,3 mil. (35 loc./km2)
Religia: creştinism peste 75%, animism, hinduism, islamism
Moneda: rand
Forma de guvernământ: republică federală
Ziua naţională: 31 mai

Geografia: A. de S este aşezată în extremitatea sudică a Africii. Limite: Oc. Atlantic (V), Oc.
Indian (E), Namibia (NV), Botswana şi Zimbabwe (N), Mozambic (NE).
G. fizică: Podişuri, atingând în zona de coastă 900 m. Lanţuri muntoase: Langeberg, Micul
Karoo (2.400 m) şi Marele Karoo (4.800 m) ,în sud, munţii Drakensberg (vf. Cathin 3.657 m) în
est, spre litoralul Oc. Indian. În zona centrală, savanele bazinului Orange. Graniţa de NE se
pierde în deşertul Kalahari. În V, paralel cu Oc. Atlantic, deşertul Namibiei. Fluvii: Limpopo
(1.600 km), Orange (1.800 km) cu afluentul său Vaal (1.200 km), totuşi reţeaua hidrografică este
săracă.
Clima: tropicală în nord, temperată pe înălţimi, sub-mediteraneană în zona Capului.
Floră şi faună: Vegetaţie subtropicală, mediteraneeană şi de savană; păduri şi păşuni alpine.
Fauna foarte bogată, adaptată acestor zone. Parcuri şi rezervaţii: Kruger (N), Kalahari (NE).
Populaţia: este preponderent urbană. Cea mai mare densitate în Transvaal, în Johannesburg
(peste 1,5 mil.), aprox. 20 mil. în zonele de litoral (Cape Town, Durban, Port Elizabeth). Aprox.
1/3 din forţa de muncă este ocupată în agric. (în majoritate negri), beneficiind în jurul Capului de
un climat mediteranean, iar în alte zone de irigaţii: 1/3 din pop. activă este ocupată în industrie şi
minerit. Rata natalităţii 29,5‰, mortalitatea 7,9‰. Rata pop. urbane: 50%.
Resurse şi economie: Zăcăminte bogate de: aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier,
mangan, azbest, uraniu, platină. Este teritoriul cel mai industrializat de pe întreg continentul,
deţinând pe plan mondial monopolul unor resurse minerale. Astfel, A. de S este unul dintre
principalii producători de diamante, uraniu, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu). Industria
prelucrătoare, foarte dezvoltată în jurul Johannesburgului şi în porturi. A. de S este ţara cea mai
dezvoltată economic de pe continent: siderurgie, metalurgia neferoaselor, chimie, construcţii de
maşini. În agric., A. de S este mare producătoare de: porumb, grâu, trestie de zahăr, viţă de vie,
bumbac, tutun, papas. Este dezvoltată creşterea animalelor: bovine, ovine (pe păşunile de pe
platouri), prelucrarea şi exportul lânii.
Transporturi şi comunicaţii: dezvoltate într-o vastă reţea rutieră, maritimă, aeriană. Aeroporturi
la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban, Bloemfontein.
Oraşe: Johannesburg, Cape Town, Durban, Port Elizabeth. Istoria: A. de S este populată din
preistorie; în antichitate îi găsim pe boşimani şi hotentoţi, iar în sec. X-XVI pătrund triburile
bantu, venind din zona Zambezi şi asimilându-i pe băştinaşi. În sec. al XV-lea, portughezul
Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe, iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck înte-
meiază oraşul Kaapstad (Cape Town), ca reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor
Orientale. Este începutul colonizării olandeze. În sec. următor, în regiunea Capului se stabilesc
imigranţi europeni: olandezi, germani, hughenoţi francezi, cu toţii denumiţi ulterior buri. În
1806, Marea Britanie ocupă Colonia Capului, iar burii, nemulţumiţi de administraţia britanică,
migrează spre nord („Marele Trek”), înfrâng : triburile zuluse, conduse de Dingaan, întemeind
statul Natal (1839), pe care britanicii îl anexează în 1843, iar burii migrează spre nord-vest,
întemeind republicile Transvaal (1852) şi Orange (1854). Urmare a războiului anglo-bur din
18991902, republicile bure sunt transformate în colonie britanică; în 1910, unind toate aceste
colonii, Marea Britanie proclamă dominionul Uniunea Sud-Africană. Participă alături de Marea
Britanie la cele două războaie mondiale; în 1920, obţine din partea Ligii Naţiunilor mandat de
administrare a Africii: Germane de sud-vest (Namibia). În 1934, A. de S devine stat suveran în
cadrul Commonwelth-ului. Între cele două : războaie mondiale, populaţia albă minoritară
instituie politica de apartheid. Adunarea Generală ONU cere în 1961 retragerea trupelor sud-
africane din Namibia. Prin referendum, la 31 mai 1961, este proclamată Republica Africa de Sud,
care se retrage din Commonwelth. Cu toată izolarea la care este supusă ţara, politica de apartheid
continuă şi după 1966. În 1974, Adunarea Generală ONU hotărăşte să suspende delegaţia Africii
de Sud de la lucrările sale. Între 1985-1986, lupta populaţiei africane împotriva segregaţiei
rasiale ia amploare, se înregistrează numeroase victime. Puterea instituie starea de urgenţă,
urmează reprimări violente, condamnate de opinia publică internaţională şi de multe state
europene occidentale prin sancţiuni economice. În 1988, Africa de Sud încheie un acord cu
Angola şi Cuba de încetare a focului în SV Africii. În 1990, guvernul condus de Frederik de
Klerk iniţiază încetarea segregaţiei rasiale şi începe tratativele cu Congresul Naţional African,
condus de Nelson Mandela, eliberat din închisoare după 20 de ani de detenţie. Se legalizează
organizaţiile anti-apartheid, este abolită segregaţia în locurile publice, este ridicată starea de
urgenţă. În 1991, sunt abolite şi ultimele legi apartheid; în 1993 este adoptată o Constituţie
interimară, prima lege fundamentală pentru toţi cetăţenii ţării, în pofida opoziţiei extremiştilor
albi şi negri. În aprilie 1994, au loc primele alegeri multirasiale. Participarea negrilor la putere
devine efectivă odată cu instalarea Consiliului Executiv de Tranziţie, în decembrie, acelaşi an.
Sunt ridicate ultimele sancţiuni economice.
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1984. Puterea legislativă este
exercitată de preşedinte şi de un parlament tricameral. Camera Adunării (pentru albi), Camera
Reprezentanţilor (pentru cei de culoare, metişi), Camera Deputaţilor (pentru asiatici). Executivul
este reprezentat de un cabinet numit de preşedinte. Multipartitism (există multe p. cu specific
rasial).