oe c) functia de verificare.a legal ) funetia de judecata. Funetile judiciare se exereiti din oficit, in afara de carat cq lege, se dispune altfel snd, in desfagurarea aceluiasi proces penal, exercitarea unei functi, ju este incompatibii eu exereitarea unei.altefunctijudiciare, cu exegn prevavzute la-art.3 alin. (I) lil. c) ¢. pr, pen.,care este compatibili eg pce, a ii trimiterii ori Netrimiteri;, in jug, decays ati, iy nes judecata Monstiade pe in exercitarea funetiei de urmarire penala, procurotul si organy ga cereetare penala string probele necesare pentru a se constata dacy exists de ei ‘nu temeiuri de trimitere injudecata. Say x Asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririt penale, care re, s drepturile si libertatile fundamentale ale persoanci, dispune Judecatory) ce desemnat cu atributii in acest sens, cu exceptia cazurilor prevazute de gee 0 Asupra legalitatii actuhui de trimitere in judecata si probelor pe = 2 bazeaza acesta, precuim si asupra legalitatii solutiilor de netrimitere in judocas P se pronunta judecatorul de camera preliminara, in conditiile legii E Judecata se realizeazi de catre instanta, in complete legal constituit * 4.3. Principiul prezumfiei de nevinovatie ee F Certitudinea absoluta, suprapunerea exact dintre adevarul obiectiy si adevarul judiciar, este practic imposibil de atins, existand intotdeauna 0 eroare care poate fi in favoarea sau in defavoarea inculpatului; mai ales ca persoanele chemate sa stabileasca aceasta certitudine nu au avut niciun fel de implicare in starea de fapt, in desfasurarea evenimentelor cercetate; or, considering condamnarea unui nevinovat maxima injustitie posibilA, sistemele de proceduri penala ale statelor democratice au ales recunoasterea regulii in dubio pro reo.ca garantie ce consolideaza prezumtia de nevinovatie.>> Prezumtia de nevinovatie a fost definita ca reprezentand un principiu de drept si rept fuadanesal ak oma de care trebuie si beneticieve ° penn suspectata sau acuzata de svarsirea_unei infractiuni, in Virtutea cdruia ace persoana trebuie sa fie considerata si trataté ca o persoana nevinovatl, beneficiind de dreptul de tacere, precum si de cel de anu se autoineriminasit acelagi timp, persoana acuzata nu are obligatii probatorii in procesu! penal, pentru sustinerea nevinovatiei sale si beneficiaza, in plus, de beneficiul onean! dubiu rezidual si insurmontabil rezultat in urma activ itdtii de probatiune. 7 we , rhe Internation! * A. Asworth, Four Threats to the Presumption of Innocence, in The Internals Journal of Evidence and Proof, 2006, pag. 248 e oA “Y, Puscasu, Prezumtia de nevinovaie, Ed, Universul juridic, Bucuresti, 2010. Pat 20le u [= fo wp. ae eee ee Fiind una dintre garantiile dreptului la un proces echitabil, prezumtia de nevinovalie se afla in stranse conexiuni cu alte garantii ale art. 6 din CEDO. dintre care aminum: impartialitatea instantei, egalitatea armelor si dreptula aparare; calificaénd prezumtia de nevinovatie ca o garantie fundamentala a direptului la un proces echitabil, dar si ca un principiu fundamental al procesului penal, nu se poate trece cu vederea raportul pe care aceasta il stabileste cu alte garantii ale aceluiasi drept, dar si cu alte principii de procedura penala.*” “ Prezumtia de nevinovatie a aparut ca o regula in procesul penal modern, fiind prevazuta pentru prima data in legislatiile de la sfarsitul secolului al XVill-lea (legislatia S.U.A., Declaratia francezi a drepturilor omului si cetateanului din 1789): in perioada contemporani, aceasta prezumtic a dobandit caracter de principiu, prin consacrarea ei in Declaratia Universald a Drepturilor Omului din 1948 (art.1 1): “Orice persoana invinuitd de a fi savargit o infractiune este prezumata nevinovata, atat timp cat vinovatia sa nu a fost stabilita intr-un proces public, cu asigurarea garantiilor necesare apararii”; si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (ratificatd de Romania in anul 1994) a preluat acest principiu (in art. 6 paragraf 2): “Orice persoana acuzati de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovitia sa va fi legal stabilita”.38 Principiul prezumtiei de nevinovatie este continut in textele legislative nationale, care sunt fie Codul de procedura penal, fie chiar Constitutia, subliniindu-se in acest fel importanta, prin conferirea unui caracter constitutional; astfel, principiul este afirmat in Constitutiile Italiei, Spaniei, Portugaliei, Canadei*®; fara si proclame in mod expres acest principiu, amendamentele Constitutiei S.U.A.. il presupun daca ludm in considerare dispozitiile care protejeaza individul in materie de probe si de procedura; in Franta, principiul este continut in Declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1789, care conform Consiliului Constitutional face parte din “blocul de constitutionalitate” (ansamblul normelor cu valoare constitutionala), precum si in articolul preliminar din Codul de procedura penala; articolul 21 al Constitutiei Republicii Moldova prevede cA “orice persoan acuzati de un delict este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces judiciar public, in cadrul caruia i s-au asigurat re apararii sale”, principiul fiind reluat si in art.8 al 40 toate garantiile nec Codului de procedura penala. 7 Catalin Oncescu, in Studiu referitor la istoria gi aplicarea principiului prezumtici de nevinovatic in procesul penal roman, in Dreptul nr. 11/2012, pag.204 Ana Lelia Lorinez, Drept procesual penal, Ed. Universul Juridie, Bucuresti, 2009, pag. 47 * Art, 1d al Cartei canadiene a drepturilor gi libertajilor _ “Loredana Tandareanu, Aspecte de drept comparat cu privire la mijloacele de proba i» procesul penal, in Dreptul nr, 4/2010, pag. 194in codul de proceduri penal romin se stipuleaza ca orice persoa Leste considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatici sale printr-o hotarare Penal definitiva. 2 Dupa_administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in. formare, convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectuluj Say nculpatuhis a Recunosedind puterea acestui principiu, legislatia romana il consacra astfel, in Constitutic, in care se stipuleaza faptul cd “pana la ramanerea definitiyg q i de condamnare, persoana este considerati nevinovata,™4! hotararii judecdtores Pornind de la aceste reglementari, prezumtia de nevinovatie se infatiseaza a 0 garantie, protejénd persoana implicata intr-o cauza penala, oferindy.| acesteia posibilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor ce i se aduc; in virtutea acestei reguli, persoana impotriva cdreia s-a dispus inceperea urmaririi penale este prezumata nevinovata pana la ramanerea definitiva a hotararii Judecatoresti; sarcina probei revine organelor judiciare ai nu invinuitului sau inculpatuluj (cjus incubit probatio qui dicit, non qui negat), care nu este obligat s4-si probeze nevinovatia.? in cazul i e referitoare la vinovatie nu sunt certe,sigure_ complete. ci exista indoial cu privire la vinovatia inculpatului, se aplicd regula in.dubio pro reo, potrivit careia orice indoiala opereaza in favoarea inculpatului,_ iar pe baza acesteia. solutia ce se impune este achitarea inculpatului de catre instanta de judecata.> - 2 ~ Rasturnarea prezumtici de nevinoviatie poate fi ficuta numai prin probe certe de vinovatie; cnd, urmare a administrarit tuturor probelor necesare solutionarii cauzei, se ajunge la indoiala asupra vinovatiei, prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata, cAci orice indoiala este in favoarea inculpatului.* Regula in dubio pro reo constituie un complement al rezumtici de hevinovatie, un principiu institutional care reflects modul in care principiul_ afliris adevarului se regdiseste in materia probafiunif; €xistenta unor probe certe de vinovatie si stabilirea unei situatii de fapt clare in baza acestor probe face neaplicabil principiul in dobio pro reo’> >> = ~ *! Anca Lelia Lorinez, Drept procesual penal, Ed. Universul Juridic, Bucuresti 2009, pag. 47 * Mircea Damaschin, Drept procesual penal. Partea general Bucuresti, 2013, pag. 69 *1.C.C.L,, sectia pen Ed. Universul Juridic decizia nr. 3465 din 27 iunie 2007 www.sej.r0 Curtea de Apel Cluj, sectia penala si de minori, decizia nr. 134/A/2007, in Curtea de Apel Cluj, Buletinul jurisprudentei, Culegere de practica judiciara in materie penald pe anu! 2007, Ed, Universul juridic, Bucuresti2008, pag.273 * Curtea de Apel Suceava-sectia penal, decizia nr. 4/12.01.2009, in Curtea de Apel Suceava, Buletinyl jurisprudenei. Repertoriu anual, Culegere de practicd judiciard pe anu! 2009, Ed, Universul juridie, Bucuresti, 2009, pag.287 si in ved adey pen tin « inter pent apar al lit inter repr cone adev Perse. (RIC NC OMY CEDO retine ca prezumtia de nevinovatie consta in dreptul unei persoane careia i se aduce 0 acuzatie in materie penala de a fi considerata nevinovata a condamnarea sa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva; acest aaa pana principiv impune membrilor unui tribunal s4 nu porneasea de ta ideca preconceputa cd cel trimis in judecata a comis actul incriminat, sarcina probei Pvenind acuzarii, iar de dubiu profitind acuzatul; in esenti, prezumtia de nevinovitie tinde sa protejeze persoana cercetata de savarsirea unei fapte penale jmpotriva unui verdict de culpabilitate ce nu a fost stabilit in mod legal.4° in concluzie putem spune c,nici o persoané_nevinovata nu trebuie pedepsita, de anu inseamna ca cei vinovati trebuic si. scape de rigorile_ legit, daca s-ar proceda aga, aceasta ar fi o incurajare pentru cei care-comut jlegalitati; stabilirea tuturor imprejurarilor in care a fost savarsita fapta depinde _ numat de organul judiciar.” ss 4.4, Principiul aflarii adevarului penale, al cercetarii judecdtoresti, aprecierii probelor si in cursu ii de control judiciar, se va urmariaflarea adevaruluiin - _vederea realizirii scopului procesului penal; foarte important este ca acest : adevar sa contina realitatea.** — Acest principiu decurge din principiul legalitatii gi oficialitatii procesului penal, care obliga procurorul sa semnaleze din proprie initiativa aspectele ce tin de incalcarea dispozitiilor legale in activitatea judiciara si totodata, sa intervina prin invocarea garantiilor procesuale sub forma actiunilor in justitie, pentru inlaturarea lor.* Notiunea fiziologicd de adevar capita in dreptul procesual penal o nuanta aparte, intrucdt aici abordarea problemei trebuie ficuta din punctul de vedere 7 al libertatii cetatenilor, al drepturilor lor fundamentale, vizand, in general, un - interes social major; astfel, adevarul in procesul penal a fost considerat ca reprezentand reflectarea exact a realitatii obiective in reprezentarile si concluziile pe care organele judiciare le desprind din administrarea probelor.° Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baz de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele s1 imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. — “ CEDO, Hotarirea din 01.10.1982, in cauza Piersack vs. Belgia * Alexandru Boroi, Stefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, tlie Magureanu, Drept procesual penal, Ed, All Beck, Bucuresti, 2001, pa * Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, op. cit. 434 © Atanasiu Crigu, Drept procesual penal. Partea general’, Ed. C.H, Beck, Bucuresti, 2007, pag. 71 np== in plan procesual penal, aflarea adevarului se limiteaz’ la cunoastere, faptelor si imprejurarilor care fac obiectul probatiunii. Agadar, organele judiciare au obligatia sa stabileasca situatia de fapt care corespunde adevaruly, si sd pronunte hotarari judecdtoresti care si reflecte adevarul, fara eros, judiciare.5! Numai ca urmare a aflarii adevarului,scopul procesului penal poate 4 atins si, in acest fel, solutiile dispuse de organele judiciare vor da satisfactig celor care urmaresc infaiptuirea justitiei penale.** Organele de urmirire penala au obligatia de a strange si de a administra probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau_neconsemnarea cu rea-credinta a probelor propuse in favoarea suspectului sau inculpatului se sanctioneazi conform dispozitiilor codului de procedura penal In concluzie, a afla adevarul in cauza penala inseamna a realiza o concordant (suprapunere) deplind intre situatia de fapt.aga cum s-a petrecut aceasta in materialitatea ei si concluziile la care ajuins organul judiciar cu privire la imprejuririle respective Pentru a fi puse in executare, hotararile penale trebuie sa fie definitive, intrucat numai astfel constituie expresie a aflarii adevarului (res iudicata pro Veritate habetur), numai asa dau nastere dreptului subiectiv (potestas agendi) al organelor judiciare de a emite ordinele si actele de indeplinire a dispozitiilor hotardrii si obligatiei corelative de conformare,numai astfel se impiedica un nou proces penal cu acelasi obiect (non bis in idem).54 4.5. Principiul ,ne bis in iden” Potrivit art. 6 c. pr. pen. nici o persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni atunci cénd fata de acea persoana s-a pronuntat anterior 0 hotarare penal definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar gi sub alta incadrare juridica. ~~ “© G. Antoniu, N. Volonciu, Dictionar de procedurd penal, Ed. Stiintificd si Enciclopedicé, Bucuresti, 1988, pag. 15, in Mircea Damaschin, Drept procestal penal Partea generala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2013, pag. 62 °! Atanasiu Crisu, Drept procesual penal. Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag. 30 *? Jon Neagu, Tratat de procedura penala. Partea general, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2008, pag.81 ** Nicolae Volonciu, op. cit. pag, 90 * Dumitru Gheorghe, Elena Alexandra Gheorghe, Drept procesual penal, ediia a 1-8 revazut si addugild, Ed, Universul Juridie, Bucuresti, 2012, pag.36 Juridie, Bucuresti, 2012, pag. 36 24 TT pro’ dre pen pro def cor judi far oe ref ap’ ses int pel per pe dis ac m 4TTT - “OZ Principiul ne bis in idem nu este all ect transpunerea in dispozitiile procesual penale a art, 4 al Protocolului nr. 7 1a CEDO, care reglementear dreptul persoanei de a nu fi urmarita penal, judecati sau condamnata din nou pentru aceeas! fapta; scopul acestui principiu este acela de a interzice reluarea procedurilor penale ce au fost inchise printr-o hot definitiva. Pentru aplicabilitatea principiului ne bis in idem se cer indeplinite urmatoarele condifii: 7 a) sa se fi pronuntat anterior o hotarare penal cu | privi conditia fiind indeplinita chiar daca hotirdrea a fost pron sane rare judecatoreasca penala ceeasi fapta, at sub altd incadrare Ararea penal si fie definitiv a aceeasi persoana si fie urmarita sau judecati pentru sivarsirea aceleias fapte. conditia fiind indeplinita chiar daca fapta are alta incadrare juridica decat cea retinuta in hotararea penala definitiva pronuntata anterior.*° In conformitate cu jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, reflectaté in Cauza C-491/07 Turansky, principiul non bis in idem nu este aplicabil unei decizii prin care, dupa examinarea pe fond.a cauzei cu care este sesizat, un organ al unui stat contractant dispune i incetarea urmaririi penale, intr-un stadiu_prealabil punerii in migcare a actiunii penale impotriva unei persoane banuite cd ar fi comis o infractiune, in cazul in care aceasta decizie de incetare, potrivit dreptului national al acestui stat, nu stinge definitiv actiunea penala si nu constituie astfel un impediment in calea unei noi urmiriri penale, pentru aceleasi fapte, in acest stat; in consecinta, instanta romana nu poate dispune incetarea procesului penal, pentru existenta autoritatii de lucru | judecat, in aplicarea principiului_non bis in idem, daca procedura_penala _intentata impotriva inculpatului intr-un stat membru al Uniunii Europene nua fost inchis& definitiv, potrivit dreptului national al acestui stat, ci numai provizoriu.*” 4.6. Principiul obligativitatii punerii in miscare si a exercitérii actiunii penale Potrivit acestui principiu, organele judiciare au obligatia de a desfasura activitatea procesuala ori de cate ori $-a sAvarsit vreo infractiune. Principiul obligativitatii punerii in migcare si a exercitarii actiunii penale mai este cunoscut in literatura de specialitate ca principiul oficialitatii; acest ® Ruxandra Paula Raileanu, Principiile fundamentale ale procesulut penal roman in lumina noului eod de procedur’ penal, in Dreptul nr. 6/2014, Pag, 101 O. Predescu, M. Udroiu, Conventia Europeand a Drepturilor Omutut 1 dreptul Procesual penal roman, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007, pay. 634 25Principiu este strains legat de principiul legalitatii procesului penal determina limitele gi se afl intr-o stransa interdependenta gi Interact) principiile aflarii adevarului, al garantarii dreptului de aparare § de nevinovatiei, prin aplicarea acestuia fiind garantata si realiz: urma. Potrivit dispozitiilor art. 7 c. pr. pen, procurorul este obligat s4 exercite actiunea penala din oficiu atunci cand exista py re rezulta savars Care j tune ey al prezumyg area Color gi, Puna in c robe din a rea_unei_infractiuni-si-nuexista_vreo cauza legala de npiedicare, alta decat cele prevazute la alin. (2) si (3) al aceluiasi artico, In cazurile si in conditiile prevazute expres de lege, procurorul Poate renun fa Ta exerchuarea-actiunit ponale daca, in raport cu elementele conereie ale cauzei, nu exista un interes public in realizarea obiectului acesteia. Principiul obligativitatii punerii in miscare si a exercitarii actiunii are si exceptii - Amintim in acest sens situatia in care se svargeste o infractiune pedepsiti la plangere prealabila sau pentru care este necesara o incuviintare sau autorizare prealabile (in situatia in care se sAvargesc infractiuni de cAtre anumite persoane cum ar fi senatorii, deputatii, europarlamentarii , militari, etc.). _ in asemenea cazuri oficialitatea este tnlocuita cu aspecte proprii principiului disponibilitatii,_. Pentru astfel de situatii, expres de lege, procurorul pune Lin miscare s exercita actiunea penala dupa introducerea plangerii prealabile a Persoanei vatamate sau dupa obtinerea autorizari izarii organului competent sau dupa indeplinirea unei alte conditii prevazuta de lege. Penale 4.7. Principiul desfasurarii procesului penal in mod echitabil si intr-in termen rezonabil ee Desfagurarea procesului_penz promptitadine in destisurvea activita procesuale gi procedure, simplica procedurale, simplificare in indeplinirea formelor procesuale cficacitate optima in realiza ea scopului procesului penal. principin ce decurg din prevederile art. 6 paragraf | din CEDO, conform caruia orice persoaniat® dreptul la un proces echitabil si intr-un termen rezonabil2° Termenul rezonabil nu trebuie judiciare. intr-un_termen_rezonabil presupun i judiciare, calitate in efectuarea actelor afecteze calitatea si eficienta activitil! * LCC, Seetia penala, decizia nr. 162 din 23 ianuarie 2012 www.sci ** Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de rept procesual penal, oP. Pag.33 * Ruxandra Paula Raileanu , op. cit, Pag. 105 26 p altcevs P urmari partilo mod c nu fie sa fie I dreptu proces audier au fos cursul legale respec 3 lit. ¢ I Drept aparar dreptu decisi avut F prinu pe de prt sa fia penal deal bronu urmar la baz BucureProcesul echitabil este in mod cert un drept fundamental, intrucét nu este ‘a decat un ideal de justitie adeyarata,care respect drepturile omulut Potrivit art, 8c. pr. pen, organele judiciare au obligatia de a desfagura urmarirea penal si judecata cu respectarea garantiilor procesuale $1 a drepturilor partilor si ale subicctilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nici 0 persoand nevinovatd $4 nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoand care a sivargit o infractiune si fie pedepsita potrivit legti, int-un termen.rezonabil Potrivit dispozitiilor art, 6 paragraf 3 lit. d) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertitilor fundamentale, referitoare la dreptul Ja un proces echitabil, orice acuzat are dreptul, intre altele, s4 intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii; in raport cu aceste dispozitii, dacé martorii acuzarii au fost audiati numai_in_cursul urmaririi penale, in lipsa inculpatului, iar in ursuljudecatii acesti martori nu au fost audiati, instanta neepuizand mijloz legale pentru aducerea lor spre a fi audiafi in prezenta inculpatului, respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, prevazute in art. 6 paragraf 3 lit. d) din Conventie™ De asemenea, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 6 paragrafele | si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care garanteaza dreptul la un proces echitabil, nici o condamnare nu poate fi intemeiata in mod decisiv sau exclusiv pe declaratia unui martor, fara ca persoana acuzata si fi_ avut posibilitatea de a contesta declaratia si de a pune intrebari martorului: prin urmare, condamnarea nu poate fi intemeiata in mod decisiv sau exclusiv pe declaratia investigatorului sub acoperire si a colaboratorului cu identitate protejata, fara ca acestia sa fi fost ascultati de catre instanta si fara ca inculpatul sf fi avut posibilitatea de a contesta declaratiile date de acestia in cursul urmaririi penale si de a Je pune intrebari; in virtutea rolului activ, instanta are obligatia de a lua masuri pozitive pentru ascultarea investigatorului sub acoperire sia colaboratorului cu identitate protejata, in conditiile prevazute de legea procesuala,° : ~~ Nus-a desfasurat o activitate.de judecat. completd atunci cand instant: de fond nu a procedat la o audiere efectiva a martorilor acuzarii sia inculpatului pronuntand 0 hotardre bazatd exclusiv pe probele administrate in faza de urmérire penala; in acelasi timp, nu au fost expuse toate motivele care au stat la baza luarii hotararii, in cea ce priveste starea de fapt, inca) ea Juridica si altcev J. Fr, Renucei, Tr Bucuresti, 2009, pag. 378 “LC.C.J,, sectia penala, decizia nr, 5023 din 26 octombrie 2007 www.sej.r0 “LC.CJ,, Sectia penal, decizia nr. 1687 din 29 aprilie 2010 www.sej.r0 at de drept European al drepturilor omului, Ed, Hamangiu,impunedes penirarejudeeare.™ Tn conditiile in care reclamantul a fost determinat de doi estiog « = sntru care. O . vit sub acoperirestsivargcaseo infnetinne pent care Meri, a osteo 3 . y erire. al cAror “Ming CEDO a precizat cd folosirea agentilor sub acoperire, al edror OLD ate pin f i rebuie si fie 1 Mn in comun cu acela al agentilor provocatort, trebuic si fie r Ne Strictionaty iyi | afaniiile trebuie si tie acordate chiar gi in cazul in care este vorba den" impotriva waficului de droguri, interesul public neputind justifica To ; probei obtinute ca urmare aunei provocai La siutilizarea ei in procedura pena de un proces echitabil® din partea politic Curtea de casatie franc Qa apre {cd trebuia refinutd drept Provocare —¢ re politieneasea, ce determina inadmisibilitatea mijloacelor de proba administra prin incdlearea garantiilor procesului echitabil sia principiului foialitaqi, | activitatea unui agent de politie, chiar strain, de a oferi utilizatorilor de inteme conectarea la un site pedo-pornogratie.®S . Dreptul la un proces echitabil, include, intre altele, dreptul partilor de j a-$i prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauz drept ii corespunde obligatia corelativa a ins Jor; acesty, ntei de judecati dea procedaly « un examen efectiv al acestor argumente, cel putin pentru a le aprecia pertinent,“ obligatia pe care art. 6 parag. | din CEDO 0 impune instantelor de a-si motiva propriile hotdrari_nu presupune insa oferirea unui raspuns detaliat feet argument, cidoar acclora care sunt relevante solutionarii pricinii." Curtea Europeana arata ca prezenta acuzatului la sedinja de judecatiiae j o Importanta esentiala pentru o buna solution zei, in sensul cd instanwa —¢ trebuie sé examineze nu numai personalitatea acuzatului si starea sade spins la momentul comiterii infractiunii pentru care este trimis_in_judecati, cis) mobilurile activita{ii sale infractionale, iar “asemenea aprecieri au a céntint “ Curtea de Apel Cluj, 007, ‘fia penala si de minori, decizia nv, 85/A din 16.05 ‘ in Curtea de Apel Cluj, Buletinul jurisprudenjei, Culegere de practied judiciari in mater penala pe anu! 2007, Ed, Universul juridic, Bucuresti2008, pag.260 “CEDO, Hotararea din 09.06.1998, in Cauza Teixeira de Castro vs, Portugali i - in Ruxandra Paula Raileanu , op. cit, pag. 107 ; “S. Guinchard, J, Buisson, Procedure penale, Lite, 4 edition, 2008, pag. 434 “C. A. Targa Mures, seetia penal si pentru cauze cu minori gi de familie, des?! nr. 261/R dip 14.06.2009, in Joan Garbulet, Mibacla Vasieseu, Probleme releval®! materi penali dezleyate de Curtea de Apel Targu-Mures, cw note gi comentatii (2009 2010), Ed. Universul juridie, Bucuresti, 2010, pag, 163 peni 28nat, lar rea Itie tiv are ate tii, net are substantial in solutia ce urmeaza_a_fi_pronuntata; caracterul echitabil al Procedur impune atat prezenta inculpatului, cat gia celorlalte parti vai imate, civile sau responsabile civilmente la instanta, alaturi de aparatorii for”. in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului privind art. 6 din Ci onventia pentru apararea drepturilor omului sia libertatilor fundamentale, reflectata in special in cauza Ramanauskas contra Lituanici, activitatea investigatorului sub acoperire sia. colqboratoruluiacestuia respecta garantiile conferite de art. 6 din Conventie si art. 68 alin. (2) C. proc. pen., neexistand 0 provocare, daca se limiteaza la examinarea, de 0 maniera pasiva, aactivitatil infractionale, fara a exercita asupra persoanei o influenta de natura a instiga la comiterea unei_ infractiuni, care altfel nu ar fi fost savargita, in scopul de a face posibila constatarea infractiunii;prin urmare, activitatea investigatorului sub acoperire sia Colaboratorului acestuia respecta garantiile dreptului la un proces echitabil ,neexisténd 0 provocare, in cazul in care contactul investigatorului si al colaboratorul cu inculpatii a avut loc in contextul in care inculpatii céutau in mod activ cumparatori si vanzatori de droguri, acestia propunand investigatorului si colaboratorului sa le procure si s4 le vanda droguri. in practic s-a statuat si ci, dacd prima instantd, a schimbat incadrarea juridica a faptei, fara a pune in discutia partilor in mod formal noua incadrare juridica. insa aparatorii inculpatilor s-au Pronuntat asupra cererii de reunire a cauzelor formulata de procuror si au facut toate apararile necesare cu privire la actele materiale care alcatuiesc infractiunea continuata, nu exista o vatamare si, ca atare, decizia prin care instanta de apel a desfiintat sentinta si a dispus rejudecarea cauzei de catre prima instanta, este nelegala; solutia instantei de apel, de a desfiinta sentinta si de a dispune rejudecarea cauzei de catre prima instant, numai pentru punerea in discutie, in mod formal, a noii incadrari juridice, situatie ce poate fi remediata in apel cu ocazia devaluarii fondului cauzei, ar presupune si o incdlcare a dreptului inculpatilor la un proces echitabil, solutionat intr-un termen rezonabil. 48. Principiul garantarii dreptului la libertate si sigu Libertatea persoanei este una din drepturile fundamentale ale omului. tn. conformitate cu dispozitiile art. 9 c. pr. pen. in cursul procesului penal garantat dreptul oricarei persoane Ia libertate $i siguranta. CEDO, Cauza Kremzow ys. Austria din 21.09.1993, in Curtea de Apel Cluj , decizia nr, 561/R din 23.09.2009, in Curtea de Apel Cluj, Buletinul jurisprudentei, Culegere de practicd judiciari 2009.Repertoriu anual, Ed. Universul juridic, Bucurey 2010, pay.464 “1C.CJ,, Sectia penala, decizia nr. 917 din 9 martie 2011 www.sc).r0 “1.C.C.I, sectia penala, decizia nr. 2423 din 24 iunie 2009 www sc).r0 29Garantarea libertatii are un caracter relativ si a situatii, expres prevazute de lege, este nevoie de privares ert pentru Is rii_ procesului penal in cond garantarii libertatii persoanei este aplicabila in tot cursy ibertg ii in any HH gy eh [att tine, Pocesui ay gurarea desfisur nu mai este incidenti dupa ce s-a realizat desfigurarea pr t up ce sa suirarea proce ; trecut la executarea hotararii definitive a instantei de judec tt Peng ~ _ - J Ccata 10 la Orice masuri privativa sau restrictiva de libertate a exceptional si doar in cazurile si in conditiile pre ad ar si intr-o limba pe care o intelege asupr ea formula contestatie impotriva dispunetii masurii, _ Analiziind dispozititle Conventiei Europene a Drepturil jurisprudenta CEDO prin raportare la prevederile Codului de bro : roman se observa ca, prin institwirea obligatiei de ascultare a NP inculpatului in diferite faze ale procesului penal cu aducetea Ie gle Grepturilor procesuale, se instituie un grad sporit de proteetic aR stig implicit, prin respectarea riguroast a dispozitilor codului de procedua se respect si Conventia europeani a drepturilor omului.”! “Pe Atunci cand se constata ca o masura privativa sau restrictiva de a fost dispusa in mod nelegal, organele judiciare competente au obli aie dispune reVocarea masurii si, dupa caz, punerea in libertate a celui ie arestat. _ ~~ ~ Orice persoana fata de care s-a dispus in mod nelegal, in cursul proces penal, o ura privativa de libertate are dreptul la repararea pagubei suferi, in conditiile prevazute de lege. ~ Aplicarea unor masuri de limitare a acestui drept este impusa de proceal de infaptuire a justitiei penale si de realizare a ordinii de drept, de execute: unor condamniri penale si uneori in contextul dreptului il.” Orice persoana ar lor Om My, etn sg dreptului la aparare 4.9, Principiul garantar | drept recunoss Dreptul de aparare_poate fi definit ca find acel " enal, in toate fut celorlalte parti din procesul suspectului, inculpatului s Magu 7 Alexandru Boroi, Stefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Hie init pees marirt PY fe cde pro op. cit. pag. 37 ‘ “| Andreea Sescu, Arestarea preventiva a inculpatului in cursul UF Itarea inculpatului 4 12/2011, Pag.26! waa i. ‘1 drepturitor om! ‘Aducerea la cunostin{’ a motivelor arestirii. Ascu Nelegalitatea sesizarii instante’ de judecata, in Dreptul ne 7 DP. Gomien, Introducere in Conventia europeana Bucuresti, 1993, pag. 31 30 indivi sa fie: estes dedus omult a dete care § comp posib lor sa para indivi activi natur preva cit. Pay Pi pag.20 vol. L Ed. C.enali ertate adea it sau aseut azele ream enale curot 1, All: UN HSS CROP ibis Are ro) acestuia, prin care Se realizeazi o egalitate de mijloace, necesare in scopul Snnonizarii intereselor de apdrare ale societiii cu drepturile si libertajile individului,~ Scopul dreptului la aparare este acela de a se realiza o justitie eficienti orice posibilitate de eroare judic dgageea dreptul la aparate este congacral in toate. legislatiile. moder! find _inseris in Bi joritatea constitutiilor statelor, dar gi in norme ale dreptulut international.”* ‘Acest drept este considerat ca 0 cerint a principiului egalitatii de mijloace dedus din dispozitiile art. 6 pet. | lit. c) din Conventia europeana a drepturilor ‘omului ce impune situarea pe pozitii egale a partilor din proces. iB inscrierea dreptului de aparare intre regulile de bazi.ale procesului penal a determinat, cu prioritate, legiferarea unei largi palete de instrumente legale care Si impuna institutiile ce contin gi sustin apararea, a fe compun codul de proceduri penal, le-au fost asi posibilititi pentru ca organele judiciare si tina cont de cererile si sustinerile Jor sau pentru a argumenta lipsa de vinovatie, netemeinicia ineulparilor adu a, si fie eliminata sau a pretentiilor ce decurg din acestea.” —~Constitutia Romaniei reglementeaza distinct garantarea_dreptului_la e, deoarece, desi este in stransa legdtura, indeosebi, cu libertatea individuala si siguranta Persoanei, el prezinta un egal interes pentru intreaga activitate judiciara, att pentru cauzele penale, cat si pentru cauzele de alta natura.” Acest principiu este reglementat si de dispozitiile art..10.c. Pr. pen. prevad ca pirtile si subiectii procesuali principali au dreptul de a se api insisi sau de a fi asistati de avocat. Dreptul la aparare trebuie exercitat cu buna-credinta, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege, - Partile, subiectii procesuali principal de timpul si inlesnirile necesare pregatirii aparani Arion Tiginasu Janica, Garantarca dreptului la aparare, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002, pag. 166 % Alexandru Boroi, $tefunia-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ile Magureanu, op. cit. Pag.38 * Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, op. cit Paya3 % Arion Tigdnasu Janica, Garantarea dreptului la aparare, Bd. Aramis, Bucuresti, 2002, ag.206 1. Muraru, E,S, Tandsescu, Drept Constiturional si institutii politice, Ed. All Beck, vol. |, Bucuresti, 2003, pag. 312, in Atanasiu Crisu, Drept procesual penal, Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag. 39.wn TE gupune si varea misuriloradeevay vin timp util data audierii, pentry < irarea” evolt rare pre Efectivitatea dreptului la apie pes pentru a aduce la cunostingsi avocanlt” sci satisfacator ap: ermite a a sa pre: ateasca satisfa : eon i a spectil oe stil de a fi nformat de indaté sina cuter | Suspectul are dre a at , snala si incadrarea juridicg, sunt fa tru car e efectueaza urmanrea penala sina . = iis cs entru care : Ee aa a incu are dreptul de a fi informat de indata desp! ny acesteia, Inculpatul a re ai vi si incadrarea juridica are s-a pus in miscare actunca penal impotriva lui sit j fT care s-a scare act acesteia. ~~ Informarea trebuie si fie deta o conditie esentiala s unui proces ec! cu privire la natura cauzele acuzatic! trebu 9 scut ac -si pregati apararea. recunoscut acuzatului de a-si pregatt apa Gur Curtea Europeana a decis c4 notificarea acuzatie! aduse unei persoane, liata, precisa si completa, ceca ce xeprezinta Hil intelegand ca dreptul de a fi informa ve privit in legaturd cu dreptul fs A nue - ra fa alificarea juridica, trebuie _ indiferent daca este vorba despre natura faptet ort ca J pea sn aceleasi conditii de promptitudine voite de ar, PEM adusii la cunostinta acesteia in aceleasi condit Sienna — 6 par.3 lit. a, pentru ca ea si fie in masura sé dispuna de ay Sare organizirii apararii in noile conditii formate. Potrivit lewii, inainte de a fi ascultati, suspectului si inculpatului trebuie sa li se puna in vedere ca au dreptul de a nu face nici o declaratie Organele judiciare au obligatia de a asigura exercitarea deplina si efectiva ped a dreptului la aparare de catre parti si subiectii procesuali principali in tot ne cursul procesului penal. iid CEDO considera ca este primordial ca nu numai acuzatti, dar in mod om egal si aparatorii lor, s4 poata urmari dezbaterile, raspunde la intrebari si pleda Om fara a fi intr-o stare de oboseala excesiva; de asemenea, este crucial ca judecatorii sa beneficieze de capacitatile lor depline de concentrare si atentie Cor pentru a urmari dezbaterile si pentru a putea pronunta o hotarare clara; Curtea ca a considerat conditiile starii de fapt descrise mai sus ci necorespunzitoare 10/ exigentelor procesului echitabil si mai ales respectului dreptului la aparare si la egalitatea armelor*! per * Hotirirea CEDO din 09.04.1984 in cauza Goddi vs. Halia, citati in Voicy tor Puscasu, Noul Cod de proceduri penala si dreptul la 0 apiirare efectiva, in Caicte de drept penal nr. 1/2011, pag. 108 . Barsan, Conventia Europeand a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, vol 4 J, Ed. All Beck, 2005, pag. 551, in Atanasiu Cris Bd, C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag. 41 " Cauza Mattoccia vs, Italia, C.E.D.O., 25.07 >. Barsan, C i ! 4 Drepturilor Omului. Comentarin p er ee aliens ae e articole, vol. 1, Ed. All Beck, 2005, pag, $52, in Atanas Cris, Dreptprocesual penal, Partea general, Ed, CH. Beck, Boeureee soon ee " CEDC 7 sti, 2007, pag. 41 rs ao ae une Barbs Messexue si Jabardo vs, Spania, Voicu Pugcast, Noul Cod de ald si dreptul la 0 aparare eleetiva, in Caiete de rept penal nr. 1/2011 pag, 108 Pa Drept procesual penal, Partea general, — 32 CCPrivit prin prisma instrumentelor procesuale, in consonanta cu cele mai evoluate reglementari in materie, atat pe plan european cat gi la nivel global, prin care este exercitat, dreptul de af rare are un continut complex, i n care, posi Artilor de ase api ngure in cursul procesului penal; - obligatia organelor judiciare avea in vedere din ofic favorabile p rtilor angajate in procesul penal ~ posibilitatea si.uuncori, obligatia acordérii asistentei juridice in cursul lui_pena + Persoana care are dreptul la asistenta din oficiu, nu il are si pe acela de a-si alege avocatul sau de a_particip alegerea lui; In cauza —_— ane ok doe Ciupercescu, CEDO reamintea: Curtea noteaza ci dreptul de a-si alege avocatul nu exista decat daca acuzatul are mijloacele de a-si remunera. aparatorul; beneficiarul asistentei_juridice gratuite nu are, deci, dreptul de a-si alege reprezentantul sau in justitie*, 4.10. Principiul respectarii demnitatii umane gia viefii private Pentru a se asigura protectia integritatii fizice si morale a omului, Adunarea generala a ONU a proclamat Declaratia Universal a Drepturilor Omului la 10 decembrie 1948 si principiul respectarii demnitatii umane (art. 1 si 5); acest principiu a fost reluat alaturi de celelalte principii ce guverneaza protectia omului in fata abuzurilor autoritatilor si in Conventia europeana a Drepturilor Omului in art. 3.54 Introducerea acestui_principiu_s-a.impus in urma aderarii Romaniei la_ Conventia impotriva torturii si altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptata la New York, 1994, aderare_produsa prin legea nr. 10/1981. Potrivit art. 11 c. pr. pen. orice persoana care se afla in curs de urmarire penal sau de judecata trebuie tratata cu respe Jemnitatii umane. ~ Inacest sens in codul penal au fost incriminate ca si infractiuni faptele de tortura, Cercetare abuziva, supunerea la rele tratamente,ete> | CEDoO interzice interogatoritle ce implica folosirea fortei ategiile de intimidare, prejungirea peste limitele normale a sedinjelor, cu scopul objinerii ~~ ® jon Neagu, Tratat de procedura penali, Partea generala, Bucuresti, 2008, pay.102-103 * CEDO, Cauza Ciupercescu vs. Roménia, Voicu Pugcasu, Noul Cod de procedura $1 dreptul la o aparare efectiva, in Caiete de drept penal nr. 1/2011, pag.L10 “ Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, op. cit. Pag39-40 al. Universul juridic, penalQQ Oe TN ¢ obtinute prin violarea art, 3 | probatoriu, deoarece ny oa © din! ae Suny tc oi abil si nici cu art. 3 din Conven wi coo ane sau degradante.” st, » dovezil Sor materia de marturisir! Conventie® vor t sonforme cu dreptul I eliminal ea fa un proces ! ntelor inuman a tratamen ‘at 2 ei violari a interzicerea torturil, @FataT gptinute C2 rezultat al une! V enee | unuia gy cor se eaivea not probe, @ Ie CEDO. ridicd intotdeauna chestuni Serioay inf : de . ir e garantate ea procedt cedurile in special. CEDO a statuat ca folosire, vir penale @ declaratiilor obtinute ca rezuliay de echitatea jntregii proceduri, indiferent de faptul dae: ee ; a pentru condamnarca reclamantului; punere, beet obtinute ca rezultat al actelor de tortuy; de comportament condamnabil din Pung: Jului 3 au dorit si-l interzica sau, cu aly. drepturile esential cu privire la echit parte a probelor in pro torturii atrage dupa sine admiterea probelor a fost de' la baza unei condamnari a af permite indirect legalizarea une! forme de vedere moral pe care autorii a iui 3a eo nm alitatea sub acoperirea . cuvinte, permite brutalitatea a leg - Statul roman a fost insd condamnat in cauza lambor vs. Romania diy de 24.08.2008 pentru acte de violent exercitate asupra une! persoane de citre dai lucratori ai politiel. Respectarea vietii pri corespondentei suit garantate, Restrngerea exer x admisa decat in conditiile legit si daca aceasta este necesara intr-o societate lin rilor ins ivate, a inviolabilitatii domiciliulut gi a secretuly in citarii acestor drepturi nueste a f democratica. Viata intima, familiala si privata in cadrul procesului penal este ocrotiti, Ev in primul rand, prin obligatia instituita pentru organele judiciare de anu tra pI Pp ig imixtiona sau de a nu divulga datele aparute in cursul cercetirilor care nu ay 26 m igi ip nua legtura cu acestea.** De la acest principiu exista si anumite exceptii cum ar fi perchezitiile es Punerea in executare a unui mandat de.arestare sau a unei hotarari judecatorest, prevenirea raspandiriiunei epidemiiete. In aceste situatii Se restrnge exercitul drepturilor sus mentionate,_, me ~ Asa cum se arata $i in rene complene a ue eratura de specialitate, perchezitia este una dintre activita ; 7 : eee M ft lesfagurate de organul de urmarire penali, To I fectuat S| : A ‘4 cu stricta respectare a dispozitiilor legale in lu materie,* in © Ter “ cixeira de DO, 6 Elisa Ta ie a ‘ Portugalia, hot. din 9 iulie 1998, CE par. 34 “ roba . Ma, larde Europene a la prin ' ” bata Dreptul nr. 1/2011 pag. 241 $1 Fomanesti referitoare 1a principiul loialitit PDO, Hotirirea din 09.01.3090: T co z .01,2003, inc: Balsam op cit, pag, 107 1.2003, in Cauza leo vs, Ture, citata in Ruxandra Pals CU rian Stefan Tulbure, qT _ — ure, Angela Maria Ta = 'ecla Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, op. ro Nicoleta-Flena a ena Buzatu, Criminalistica, Ed 3 ‘ditura Pro Universitaria, Bucuresti, 20° Bu 34TTT TTT a e204 aD Masura coercitiva a perchezitici domiciliare este o exceptie de la princi piile libertatilor amintite si, din aceste considerente, se va aplica restrictiv, ca masura extrema, cu respectarea_urmatoarelor conditii: sa fie _vorba de comiterea_unei_infract a fie inceputa urmarirea penal pentru acea_ infractiune, sa_existe ra_persoanelor invinuite elemente serioase de vinovatie, iar nu numai simple banuieli, et uw fie dictata de puternice prezumti ca pe aceasta cale se vor des operi probe in sarcina_ invinuitului.”” 4.11. Principiul folosirii limbii materne si al dreptului la interpret Necunoasterea limbii in care se desfagoara activitatea procesuala nu poate constitui un impediment in realizarea drepturilor participantilor la cauza penala; de _aceea, principiul folosirii limbii materne are si un aspect mai individual dar nu mai putin important.?! ~~ Acest principiu il regasim in Conventia europeana a drepturilor omului, in art. M6 paragraful 3 lit. e) care prevede ca orice acuzat are dreptul s4 ceara a fi asistat in mod gratuit de un interpret daca nu intelege sau nu vorbeste in limba care se desfasoara sedinta de judecata. Totodata. la 20 Octombrie 2010, Parlamentul European si Consiliul Europei a adoptat Directiva 2010/64/UE privind dreptul la interpretare si traducere in cadrul procedurilor penale, publicata in Jumalul Oficial L 280/ 26.10.2010.9 Pe plan intern, potrivit art. 12 c. pr. pen. limba oficial in procesul penal este limba romana. a Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale _au_dri si_se exprime in limba materna in fata instanjelor de judecata, actele procedurale intocmindu-se in limba-romana. Partilor $i subiectilor procesuali care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana ori nu se pot exprima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a Jua cunostinta de piescle dosarului, de a ‘a_vorbi, precum si de.a pune concluzii in instanta, prin interpret. In cazurile in care asistenta juridica este obligatorie, suspectului sau inculpatului_ ise asigura in_mod_gratuit-posibilitatea_de. a comunica, prin interpret, cu avocatul in vederea_pregatirii. Audierii, a ” J, Tanoviceanu, V. Dongoroz, Tratat de drept si procedura penala, vol. IV, Ed, Curierul Judiciar, Bucuresti, 1927, pg.618, in Nicolae Grofu, Reflectii reteritoare la Perchezitia informatica, in Dreptul nr. 6/2010, pag. 197 | Nicolae Volonciu, op. cit. pag. 115 ” Mircea Damaschin, Drept procesual penal, Partea general Bucuresti, 2013, pag, 74 id. Universul Juridic,AUT de atac sau a oricarel altei cereri ce tine de solps ae - Lay ay 1 de cunoastere de catre inculpat a limbii jn jerea aplicarii normelor de folosire gy at in mod constant ca dreptul de a introducerti unet cauzei. Cu privire la gradu desfaigoari procedura in ved interpretilor, instantele au s ati e £401 ck : acestui aspect revine in mod suveran judecatorului care rezolva fondu cauy gratuitatea folosirii interpretulut olut’ daca inculpatul nu cunoaste i dri juice, ndierent de ctifenta Twi sau de imprejurarey gj locuitor al statului in care se sara proce: ul si deci ar avea Bosibilng sd cunoasca (mai mult sau mai putin) limba respectiva. tate, I procedu ilor judiciare se folosesc interpreti autorizati, Poti traducatorti autorizati. pot Care atuitg ureste abs Thea legii. Sunt inclusi in categoria interpretilor legii, gratuita printr-un interpret atups gratu = en i sita_in_pretoriu, Curtea europeang ; in ceea ce priveste dreptul la cand cel acuzat nu intelege limba fo! drepturilor omului a declarat ci aceasta dispozitie se aplic: i tuturor actelor procedura pornite impotriva lui si pe care trebuie sa le inteleag’ pent ; be de un proces echitabil: printre elementele ce impun o interpretag statului au fost incluse: actul de inculpare, motivek beneficia d ces ec sau o traducere pe cheltuiala de arestare si sedinta de judecata insigi.* 4.12, Principiul egalitatii persoanelor in cadrul procesului penal in ingeles larg, egalitatea in drepturi a cetitenilor cuprinde, in contin sau, dreptul pe care il au cetitenii romani, fara deosebire de nationalitate.rasi sex sau religie, de a exercita, in condi de deplina egalitate, toate dreptutk prevazute in Constitufie sau legi, de a partici in egala masura la viata politic: economica, juridica, sociala si cultural.” ‘Acest principiu s-a conturat, pe plan international, in urma revolute franceze din 1789, atunci c4nd, formal, s-au desfiintat privilegiile de clas. Conceptul de egalitate in fata legii igi are asadar sorgintea in Declaratia France” a Drepturilor Omului si Ceta{eanului. Statul de drept nu poate fi conceput decat in masura in care democrats real se manifesta prin egalitatea deplina a cetatenilor pe toate planurile: # ® Nicolae Volonciu, op. cit. pag. ‘ oe Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept proc pag. 35 °° 1, Muraru, Drept constitutional 5 1993, pag. 229 al penal, oP © cures institufii politice, vol. 1, Ed. ProArcadia, BU 36 Constit facandu in egala a fard ca parti in persoan Cu penala, infaptui a autori implica Es compar procesu impreju cuprinz Pr existent persoar persoar nici exi (militar special privito: Persoa Teglem mai sus E fata aut inteles regula « regu s motive ures! 2007, pa Bueures! pag. 37lutiei slasa. icezii smul ie; in \p. cit urestl. Constitutia Romniei aceasta egalitate se consacra chiar in mai multe norme, facandu-se referire la diferitele aspecte in care ea se implica.2° in jurisprudenta europeani, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata durata desfasurarii procedurii in fata unui tribunal, fara ca una dintre ele si fie avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge in mod direct din faptul c& orice persoana are dreptul la solutionarea cauzei sale in mod echitabil, Cu toate cd deocamdata, nu are o reglementare expresa in legea procesual penala, totusi, prin reglementarea data desfagurarii procesului penal si, in genere, infaptuirii actului de justitie, cu referiri si la modul de organizare si functionare a autoritatii judecatoresti, se distinge acest principiu al egalitatii persoanelor implicate in solutionarea unor cauze penale.’” Egalitatea in fata autoritatilor presupune desigur si egalitatea celor care compara, indiferent in ce calitate, inaintea organelor judiciare; egalitatea procesuala a tuturor participantilor in cauzele penale este 0 concretizare la o imprejurare particulara a principiului constitutional care este evident mai cuprinzator. Principiul egalitatii_in_pro nal comportd mai multe _aspecte: existenta acelorasi organe pentru realizarea justitiei penale in raport cu toate persoanele fizice si juridice, existenta acelorasi reguli procesuale pentru toate persoanele, existenta unor drepturi si obligatii pentru toate partile.din proces; nici existenta unei competente personale pentru anumite categorii.de infractori (militari, judecatori, senatori, deputati,etc.), nici_existenta_unor proceduri speciale pentru solutionarea unor anumite categorii de cauze (cum.sunt.cele privitoare la infractiunile savarsite de minori) nu anuleaza principiul egalitatii Persoanelor in procesul penal, cdi _aceste prevederi derogatorii de la reglementarea generala nu se bazeaza pe vreo deosebire de natura-eeler-aratate mai sus. Egalitatea in fata autoritatilor a tuturor cetatenilor in cs. eain fata autoritatu judecatoresti, inclusiv in procesul penal; prin aceasta nu trebuie inteles cd numai ceté{enii Romaniei sunt egali_in_fata_autoritatilor, reguld este valabila si pentru cetatenii altor state sau apatrizi care din di motive pot sd compare in fata unei autoritati judiciare romane.”” Nicolae Volonciu, Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. 1, Ed. Paideia, Bucuresti, 1996, pag. 118 ”” Atanasiu Crisu, Drept procesual penal. Partea general, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag, 49 ** Mircea Damaschin, Drept procesual penal. Partea g Bucuresti, 2013, pag. 78 ” Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, op. cit Pag, 37 rald, Ed. Universul Juridic, 37Sub acest aspect, evidentiem.spre exempl, faptul ci atta personala calitatea de judecdtor sau militar,indiferent de Be 9 celui care a intrat in conflict cu legea penala.!° Aga cum rezulta din jurisprudenta Curtii Europene prineipiul .egalitatii armelor™ semmnifica tratarea egala a desfisurarii proceduritor in fata instantelor de judecati, fargo 108 ay fic avantajati in raport cu cealalta sau celelalte parti dia Tsuna gt prineipiu, de fapt, Constituie numai un element component al note 2 de proces echitabil”, una dintre garantiile privitoare la des a Mail procesului judiciar prin care se vizeaza un just echilibru intre Partie Hae tj, Analizand dispozitiile art.6 din CEDO , care au in vedere echitabil, se poate constata ca acestea se refera la unele cerinte n procesul nu este echitabil. Astfel, se cere accesul liber la un triby Co) f n NAONaita ge Pe ‘Alea «, 4 Dreptuy PAKtilor p Hor ¢ am C toaty ght ele Fata dg al im si independent, atat in ce priveste judecarea ¢ solutionarea Conflict, Mie drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor ¢ nig a ree re si libertati fundamentale. Phu In ce priveste prima cerinta, acesta este asiguratd in » deoarece numai 0 instanta judecatoreasea are dreptul | pedeapsa infractorilor. Tot in Romania, in procesul pen: functia procesuala de acuzare, exercitaté de un procut instantei suspectul si functia de jurisdictie, exercitata de instanta de judecay care judeci si solutioneaza definitiv conflictul de drept penal, nici o pedeans nu poate fi aplicata decat de instanta judecatoreasca. Principiul egalitatii persoanelor in procesul penal produce aman consecinte. O prima conchuzie eare se desprinde cu uguringa din analiza acess principiu este accea potrivit eareia aceleasi reguli procesuale le sunt aplicai tuturor persoanelor implicate intr-un proces penal. Oalta ce ta a i principiu o constituie faptul ca aceleasi organ desfasoara procesul penal fara ca anumite persoane si fie privilegiate si firis se faca vreo discriminare... r ae = de drept comun nu itis aac unei anume competente in a de Ry ee starea persoanei faptuitorului nu se face in mod disc rersul Juri Procesul nostry Peng a jurisdictie a apg al eXistd Separatia ay ror, care aduce in fy penala, Partea generala, Ed. Unt ] udent comentata a Curti Europene aD Bucuresti, 2007 p.129 om egal sau drey con prin exp All procic. lor Aceste derogari sunt exceptii care sunt generate de anumite r: mai buna administrare a justitiei care, juni pentru insa, nu sunt in contradictie cu principiul egalitatii persoanelor in procesul penal deoarece nu creeaza situatii privilegiate sau discriminatorii pentru cei care fac obiectul acestora.!°3 Nuantind principiul, Curtea Constitutionala a statuat drepturi nu inseamna o masura egala pentru situatii diferite. ~~ in coneluzie, pentru a fi subliniate in mod deosebit rezonantele dispozitiei constitutionale pe planul justitiei penale, consideram alaturi de alt autor cA principiul egalitati persoanelor in procesul penal ar trebui si fie consacrat expres, in Codul de procedura penala, ca regula a procesului penal.!05 egalitatea in Sectiunea 5. Aplicarea legii pro Legea procesual penala romana. se apli regit actum™ ~ Ease aplica in procesul penal actelor efectuate si masurilor dispuse, de la intrarea ei in vigoare si_pana in momentul iesirii din vigoare, cu_exceptia situatiilor prevazute in dispozitiile tanzitorii. = = ~~ Casi celelalte legi, legea de procedura penala intra in vigoare | di la data publicarii in monitorul Oficial, cu exceptia situatiei in care, in cuprinsul actului normativ se prevede o alti data de intrare in_yigoare, pentru_a_da posibilitatea destinatarilor sa ia cunostinté de.continutuLacesteia_ Caracterul activ al legii nu poate fi apreciat in raport de data cand s-a sivarsit infractiunea, ci in legatura cu data cénd se desfasoar’_activitatea procesuala fata de care legea de procedura este activa; chiar daca infractiunea otrivit principiului ..tempus_ a fost savarsita sub veche lege de procedura, dar a fost descoperita sub noua lege, intregul proces se va desfasura conform legii procesuale aflata in vigoare in timpul procesului_penal; ceea ce s-a indeplinit sub legea_veche 4: valabil. Datoritd aplicarii normei de drept procesuale noi tuturor actelor ce se efectueaz dupa intrarea ei in vigoare, chiar in cauzele incepute anterior acestei 16 Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001, pag. 37 14 Curtea Constitutionala. Culegere de decizii si hotarari-1994, Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995, pag.72 ‘5. Neagu, Tratat de procedura pena Bucuresti, 2008, pag. 109 ‘06 Alexandru Boroi, Stefania-Georgeta Ungureanu, Nicu Jidova, lie Magureanu, Drept procesual penal, Ed, All Beck, Bucuresti, 2001, pag.24 | Regia Autonoma Universul Juridic, 4. Partea generala,ali a e ma meste_.,principiul a rik date, principiul activitdtit se-mal_numes! APCS neg cs nal," normelor de procedura penal ; 7 Cirale cuvinte, prineipiul activitti legit procesual penate imypj,, efectuarea tuturor actelor procedurale in conformitate cu legea in Vigoan, atiy si recunoasterea ca valabile a actelor procedurale efectuate anterior intra pal vigoare a legii: pe de alta parte, o lege procesuala penal iegita din yj xan in pro. duce efecte procesuale dupa momentulabrogarii, chiar intr-o cauza Den pornita sub imperiulei.!°* - <2 Peay, ~~ Subliniem ci in. materie procesual penala nu se pune problema ea favorabile, Legea de procedura iese din vigoare prin abrogare sau Modificy ‘ai In situatia in_care_pe_parcursul_unui-proces penal apar mai multe jg procesuale succesive, se mentine regula aplicarli imediate a legii noi, iar ao) clele Ort de indeplinite valabil sub imperiul-legii-vechi igi produc efectele gi in ra legea noua. in literatura de specialitate s-a sustinut ci legea procesual penala ar pute avea un caracter retroactiv in cazul exceptional al legii interpretative; in acest caz, retroactivitatea nu decurge ins din caracterul legii de procedura, cj din faptul ca orice lege interpretativa se considera ca facand corp comun cu legea interpretata. dispozitiile ei aplicandu-se si imprejurarilor dinaintea aparitie; acestei legi.!°? Sectiunea 6. Aplicarea legii procesual penale in spatiu Legea procesual penal romana se aplicd in spatiu potrivit principiului locus regit actum._ oe ~ In materie procesual penal are importanta locul desftigurarii proceduri judiciare si nu locul unde s-a sivarsit fapta. Legea procesuala i And.seaplici astfel_actelor efectuate si masurilor dispuse pe teritoriul Romaniei, cu exceptiile prevazute de lege. Principiul teritorialitatii legii de procedura penala - ca si a legii penale - decurge dintr-un principiu absolut si mai general, acela al suveranitatii statului.!! De la acest principiu exista si unele exceptii, exceptii justificate de amploarea pe care a Juat-o fenomenul criminalitatii internationale. '” Adrian Stefan Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, Bd. All Beck, Bucuresti, 2001, pag.24 0, ‘** Anca Lelia Lorinez, Drept procesual penal, Ed, Universul Juridie, Bucurestis 200 pag. 29 " Nicolae Volonciu, op. cit., pag, 69 "° Constantin Barbu, Princi nr.9/1969, pag. 14 an in RRP piul teritorialitaqii legii penale in noul cod penal 1! 40 ioPoate tocmai de aceea, pe zi ce trece, in domeniul cooperarii dintre state se observa o evolutic rapida, evolutie datorata internationalizarii criminalitatii De fapt, aceasta internationalizare sta la baza fondarii sistemelor de asistenta judiciara si de cooperare atat la nivel global, cat si regional, cum ar fi spre exemplu in cadrul Uniunii Europene. Mondializarea crimei, perfectionarea mijloacelor folosite de marea infractionalitate internationala, mobilitatea crescuta a persoanelor, a bunurilor, disparitia treptata a frontierelor din interiorul Europei au dus la dezvoltarea_ puternica a unei infractionalitati cu caracter international. Tocmai de aceea_ este necesara 0 cooperare internationala sporita atat in domeniul judiciar.!"' Scopul cooperarii judiciare in internationale in materie penald este acela de aavea proceduri s simecanisme comune, legislatii penale cel putin asemanatoare si nu in_ultimul rand, recunoasterea reciproca_a hotararilor judecatoresti pronuntate in aceasti materie!! Prin metode si mijloace de prevenire si combatere a infractiunilor se intelege totalitatea sau ansamblul de masuri cu caracter social-economic, ideologic, tehnico-stiintific, instructiv-educativ, administrativ si juridico-penal care se folosesc in vederea preintémpinarii sAvarsirii unor noi infractiuni sau pentru descoperirea, judecarea si sanctionarea persoanelor care au savarsit infractiuni, Masuri luate de organele statale si ne statale, specializate $i nespecializate, juridice si nejuridice, in stransé conlucrare cu populatia, in temeiul legii, in scopul micsorarii si stoparii pe cat este posibil a ponderii infractionalitatii pe un anumit teritoriu sau pe intreg globul. Sintagma “unei bune administrari a justitiei” nu trebuie privita dintr-o perspectiva rigida a desfasurarii actului de justitie, perspectiva din care s-ar putea afirma ca in toate situatiile statul care efectueaza o urmiarire penala sau 0 judecata ar putea invoca ca buna desfasurare a acestuia poate avea loc numai pe teritoriul acelui stat; perspectiva din care trebuie analizata aceasta conditie este una care si coroboreze atat aspectele de oportunitate a desfasurarii procesului penal, facilitatile pe care le confera procedurile, garantiile procedurale ale p4rtilor in proces precum si respectarea principiilor CEDO referitoare la desfasurarea unui proces echitabil, intr-un termen rezonabil.!'? in prezent, Roménia dispune de o lege moderna privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, respectiv Legea nr. 302/2004, lege '!! Marius Eugen Radu, Cooperare judiciara internationala, Ed, Pro Universitaria, Bucuresti, 2014, pag.22 '!. Matei George Dorel, op.cit., pag.258 ' CAB, dec. pen nr. 774/2006, in loana Cristina Morar, Mariana Zainea, Cooperarea judiciara in materie penal, Culegere de practica judiciara, Ed. C.H, Beck, Buet 2008, Pag. 548 alJe de cooperare judiciara ale zie, ealitatile si nevol e i ernationala se realizeaza agaday sino MV altui stat de a-si indeplini functia de realizare . -Xty adaptata la r Cooperare acordat de un stat expresie a suveranitafit s a ' Tn doctrina!!®, cooperarea judiciar’d internationala in mates; ic structurata in doug categorii, sLanume: Retiliey A) cooperar ea judiciard primara. care presupune o abdicare sta la suveranitatea lor si trans ferarea competentel inc Dtiveste-urmannes a umor persoane sau_a executarit pedepsei; din aceasti categorie: ee transferul de proceduri penale, transmiterea executarii pedepse;; Feta - B) cooperarea judiciara secundara, care presupune un ty, suveranitate; intra in aceasta categorie: extradarea, Tecunoasterea hotigs t stat, comisiile rogatorii internationale, remiterea ai ee penale pronuntate in all de procedura-etc. i Sunt exceptii de la principiul teritorialita ii legit procesual Penale romiy tine 1. Extradarea. radarea_reprezinta in concret 0 procedura care asigura cooperates international a statelor in lupta continua a acestora de combatere a criminalitig; internationale si de tragere la rspundere per l.a infractorilor, fiind considers dovada cea mai elocventa a asistentei judiciare in domeniul dreptului pena, Ea reprezinta un instrument foarte eficace de colaborare represivi internationala deoarece are ca rezultat prinderea fizica si remiterea individului extradat!!® Pornind de la premisa ca i o cerere de extradare constituie un demersal autoritatilor, un instrument juridic, care la orizontul cel mai indepartat, areca scop tragerea la raspundere penala a unei persoane care a intrat in conflict cu legea. Penala, trebuie sé observam ca aceasta cerere are o aptitudine function identica cu aptitudinea functional pe care o are actiunea penalii.! Y Extradarea drept_procedura prin care un stat_suyeran (statul solicitil accepti sit predea unui alt stat (statul solicitant) o persoand care se ah M4 Pro Universitat Marius Eugen Bucuresti, 2014 Pag. 34 18). Pr i |" J. Pradel, G. Conens, Droit penal europeen, 2 edition, ed. Dal pag. 53 0 , oo UE, Paris " Andre Huet, Renee Koering-Joulin ~ “Droit penal international”, PUF Pa pag. 356 1 adu, Cooperare judiciara internajionala, 2 loz, Paris, 20 ent at inmate _ Jon Neagu, Unele considerarii privind autoritatea de lucru judec extradari, in Dreptul nr. 5/2003, pag. 114 2teritoriul su si care este urmarita penal sau trimi in_judecata_pentru_o infractiune ori este cautaté in vederea executarii unei _pedepse in statul solicitant. ML dura extradarii_pasive se c: ‘aracterizeaza_ prin existenta a doua a judiciara si si alta administrativa, siprin faptul ca instant: sa se pronunte asupra extradarii Procedura de extradare pasiva are un caracter urgent si se de: timpul vacantei judecatoresti, Potrivit Codului de Procedura Penala si legii nr, 302/2004 competenta sa solutioneze cererea de extradare este Curtea d a_este bard gi in 2. Mandatul european de arestare si predare Mandatul european de are: ; pe _baza principiului recunoasterii_si inerederii reciproce, in conformitate cu dispozitiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/J.A.1. din 13 13 iunie 2002, publicata in | Jumalul Oficial al Comunitiitilor Europene-nr_L1 T90LL-din 18 iulie.2002. ~ Prin Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/J.A.I din 13 tunie 2002. s-a materializat hotararea luata in cadrul Consiliului ae de la Tampere din ae si 16 octombri 1999, astfel incat de la 1 iar =miationale | privitoare la BATS ci dispozitiile Deciziei-cadru_privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre. e. Mandatul european de arestare este 0 di ie judiciard emisa de autoritatea judiciara competenta a unui stat membru_al juni rea arestarii si predarii cAtre un alt stat membru a unei persoane solicitate in vederea efectuarii urmaririi_penale, a judecatii sau in scopul executarii unei_pedepse saul a unei masuri preventive de libertate. Mandatul european de arestare nu este identic cu mandatul de arestare preventiva din dreptul intern intruedt, pe de o parte, mandatul european de aresiare este 0 decizie judiciara care are intotd a la baz un mandat de arestare preventiva sau de executare ; are a pede ei s in conditiile legii pe plan intern, iar pe de alt’ parte, mand mandatul european de arestare se emite numai atunei ‘cand un mandat de arestare preventiva sau de execut psei nu poate fi adus la indeplinire in 2 a pe teritoriul unui alt stat. 18 lorin Razvan Radu — “Cateva consideratii cu privire la legislatia gi practica judiciaré in materie de extradare”, in Dreptul nr. 7/2003, pag. 114 : "9 Elena Viddulescu, Particularitati ale executarii mandatului European de arestare in Romania, in Revista de drept penal nr.3/2012, pag. 117 43In Romania sunt desemnate ca autoritati judiciare emitente a Mandatuly; european de arestare si predare instantele judecatorestl Autoritatile judiciare romane de executare sunt curtile de apel, 3. Transferul de proceduri in materie penal Transterul de proceduri in materie penal apare ca fiind unul dintr instrumentele de raspuns ale statelor la provocarea pe care 0 constitu cercetarea penala a cauzelor ce au ca obiect infractiunile cu element de extraneitate; este o forma de cooperare judiciara internationala care Presupune renuntarea voluntara si provizorie a unui stat la exercitiul jurisdictici Penale proprii in favoarea unui alt stat, care, potrivit actelor normative international si legislatici sale interne este deopotriva competent sa rezolve conflictele de drept generate prin constituirea unor raporturi juridice penale de conflict oy element de extraneitate.'*" Transferul reciproc de proceduri in materie penal reprezint& modalitatea stenta juridic internationala prin care un stat competent « ictiune comisa de o persoana, poate renunta la angajarea acestei proceduri in favoarea unui alt stat de care persoana respectiva este legata prin origine, cetitenie sau resedinta obisnuita e etc., pentru a asigura astfel o sanctiune mai si o reinsertie social mai eficienta!” Transferul procedurii penale se dispune daca se apreciaz cA acesta este justificat prim interesul de a descoperi adevarul si, mai ales, daca elementele juridic in acca in functi pe aceasta forma de coop| | | - daca statul strain nu este membru conventie interationala bilaterala ia, transferul de proceduri in_materie penala are loc potrivit prevederilor titlului [V din legea nr. 302/ 4. Recunoasterea hotarar actelor judiciare in relatia cu statele terte nfaptuirea justitici penale in mod complet si eficace nu ar fi posibila daca efectele hotararilor penale s-ar gini numai la teritoriul statului unde au fost pronuntate!™4 —— a Se poate remarca faptul cd solicitarea adresati de instantele judecatoresti din Romania catre un stat strain cu privire la recunoasterea $i executarea unei hotarari judecatoresti nationale are un caracter subsidiar in raport cu o eventuala cerere de extradare, intrucat vizeazi doar acele ipoteze in care extradarea condamnatului nu este admisibila sau este refuzata de catre statul strain.'?5 In concluzie, functiunea proprie a dispozitiilor privitoare la recunoasterea. hotardrilor penale. a ordonantelor penale sau.a.altor acte judiciare straine este dea da acestora eficienta juridica pe teritoriul tarii noastre!?* sau pe teritoriul statului care recunoaste hotararea penala, ordonanta penal sau actul judiciar penal roman. 5. Comisia rogatorie internationala Comisia rogatorie internationala in materie penal este acea forma de intrajutorare judiciara internationala care consta in delegarea de putere pe care o autoritate judiciara dintr-in stat o acorda unei autoritati din alt stat mandatata sa indeplineasca, in locul si in numele sau, unele activitati judiciare privitoare Ja un anumit proces penal. in prezent legea care reglementeaza comisiile rogatorii internationale in materie penala este legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara international in materie penal; 7; eee S-a realizat prin introducerea acestei proceduri in legislatia romana armonizarea legislatiei nationale cu cea europeana in materie. '3 Costica Dité, Consider . in Dreptul nr. 8/2010, pag 217 '4H. Donnedieu de Vabres —“Les principes modernes du droit penal international”, Ed, Sirey, Paris 1928, pag. 303 "25 Mirela Sorina Popescu, Cristian Gheorghe Galatanu, op.cit., pag. 112 "26. Dongoroz, S. Kahane. G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stanoiu, Explicatii teoretice ale codului de procedura penal ronvin, vol. Il, Partea speciald, Ed. Academic: RSR, Bucuresti, 1976, pag. 411 i in Jegitura cu transferul de procedura in materie pens 45~~ Comisiile rogatorii internationale pot fi de doua feluri: comisij Togat isiile ro iri: €o . comisii rogatorii pasive. Stor Pomvitart. | Se: . Pourivit art, 174 din lege, objectul cererti de comisie rogatorie il consti, activi cu precidere: A) localizarea si identificarea_pers' inculpatului, audierea partii vatimat precum si confruntarea; perchezitia, echestruy ~ Sst siconfiscarea speciala; ¢ ercetarea la fata locului gi econstituirea; expert ele atarea tehnico-stiintifica gi constatarea medico-legala; transmi q Anformatii necesare intr-un anumit proces, interceptarile $1inregistrarile audio ‘sivideo, examinarea documentelor de athiva gi a figierelor specializate si al _asemene: de procedura; a B) transmiterea mijloacelor materiale de proba; ©) comunicarea de documente sau dosare. in orice caz. obiect al comisiei rogatorii nu pot fi decat acte izolate, ny intreg fondul pricinii 7 —_ Faptul ca o cerere de comisie rogatorie presupune prin esenta ei ca un anumit act de procedura este efectuat in numele si pe seama autoritatii judiciare solicitante de autoritatea solicitatd nu inseamna ca reprezentanti ai autoritatii Judiciare solicitante nu pot asista la executarea cererii de comisie rogatorie, ceea ce nu schimbé insa caracterul cererii.'7* 6. Audierile prin videoconferinta Audierile prin videoconferinta sunt reglementate in Romania de legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara international in materie penali Romania nu s-a prevalat de facultatea Tasata statelor atat de Conventia privind asistenta judiciara, cat si de al doilea Protocol la Conventia europeand nu inteleg s4 extinda audierile prin videoconferinta gi | a deschis posibilitatea_ascultarii_ prin acest procedeu tehnic4i_a_acestor participanti Ia procesul penal, impunand totusi indeplinirea in plus sia altor conditii fata de cele prevazute in cazul ascultarii martorilor sau a expertilo® - consimfamantul invinuitului_sau al inculpatului, cerut_ca_o garantle suplimentara a dreptului la apdrare si a dreptului la tacere: : tat. stenta unui acord intre autoritatile judicia icitanta si solic! i reenter orn vic Fj i sai neces! in vederea audierii prin videoc: aa invinuitului sau a inculpatului, nee Ww "7 Flavius George Pancescu, Asistenja judiciard in materie civila gi comercial! a fii de drept romanese nr. 1-2/2005, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, p&!S* © Florin Razvan Radu — Cooperare judiciari internationala si i in mate 14, Ed. Wolters Kluwer, 2009, pag. 79 ’ ipentru ca partile in relatie care persoana, “in-cauza si care fi sunt conferite in cadrul unui proces pen; isi poata exercita plenar drepturile fundamentale_ 129) 7_Ancheta st “ire Ancheta sub_acoperire, asi @_sau_infiltrarea transfrontaliera, ca forma a asistentei_judiciare internationale, r 0 tehnica specifica de cercetare prin intermediul careia agentii_unui stat sunt autorizati, la cerere, si culeaga date privind pregatirea sau saval infractiuni_grave si identificarea faptuitorilor, prin infiltrarea in medii criminogene sub o identitate fe ui fictiva.° SEO Menace tetas ee ee 8 infatisarea in statul solicitanta martorilor, expertilor sia persoanelor Sunt anumite situatii in practi nd este necesara prezenta personala in fata autoritatilor judiciare a unui martor-sau-expert, in aceasta situatie statul roman solicitant trebuie sa facd mentiune despre aceasta in cererea de i nare a citatiei, in-care-se-mentioneaza $1_ cuantumul aproximatiy al indemnizatiilor platibile, precum si al cheltuielilor de calatorie gederérambursabile. - - a 27 Autoritatea judiciar’ ror 1 dispus chemarea va putea solicita statului solicitat, prin cerere, acordarea unui. ayans martorului.sau expertului,_ “rambursarea urmAnd si fie efectuata din fondul cheltuiclilor judiciare spectal ‘alocat. 129 Mihaela Vasiescu, op. cit., pag. 89 130 Mihaela Vasiescu, op. cit., pag. 94 47