Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psihologie. Idei Fundamentale 158-213

    Uploaded by

    Florin Grigore Ursu
    25 views21 pages

    Original Title

    psihologie. idei fundamentale 158-213

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    25 views21 pages

    Psihologie. Idei Fundamentale 158-213

    Uploaded by

    Florin Grigore Ursu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 21
    158 Alan Turing publics sxperimentslecs siCecileGocdman publica _—_Dispacitiele de cae label Talore g nevote ca factor ena eare SleiuiHermarn etganizconall in percept. descrieereieral man uinghavs prezints°afrmand cl raflonares rept un liapositiy Smeuedadestuciere mativata afecteaza corganizat"care vata 2 proceselor cognitive pereeptia prin experients FredericBart Jp Armitage Miles DonaldBroacbent pales si Stem Geetiuman Pecep gi comunicarn fecontructivan weteretne dear gants| needing modell Aiton fee deren: "curd informagt procesre informations | ‘man “Toop imajomitateasecouluiXk | § : reputeay ede pstoiog ost dominaté de doud curente 8 itive In acelasi ti yrogresele din dome- desincireinpsinoioge nil neudlogil au dusta ora vi nvatripnaaliza antnal | sistem nervs Aceosta lea permis ‘a focalizatasupra incongtientulu i anja dinepreinteresul fata de com> | pslnologlix. in special hi Donald Heb S dezvoltdridin primi ani sicopiliie). | portament inspre stu ‘examineze procesele mentalein mod | Procesele mentale care preocupasera | mentale provenit dina direct. in oe le deeuck prin Setipercetiacongtiingasimemeris, | nc loge prim ea | I sice un student dela Ca 30, pao Frederic Bart nie si Biuma Zeigarikdin Rusiastudiau | zatein timpul ce din anit 2640 si:950 ae infor Jndol procesul memoriel antcipind | Mondial icianului Alan Turing sale ex Tiunca psthologilorcogntivide ma in comunicati Colin Chetry de behaviorismul pentru limiarilesal ‘cogntie’. pe care behaviersmul nu scmana ceganaire | adores « putu se exami sa-numit revolute resfarsitl aniloe 150. percep veo acum un model pornind de avangarda acestei sch Ende! Tulving screo Gene celucrarimovatoare to pevie la memarie sls proceslederecuperarea Aaron Becedescrie terapiacopnitiv. comportamentald (TCC) Gordon H Gower deste ‘experiments care sugereazs chrecuperarea faminehilor este ‘Anii 1960 1967 1978 1967 19s 1 159 In Expresilefaciole moti, Paul man universe 3p turmare bsiogce 1992 979 2001 UircNetsser Roger Shepard Carte lu elizabeth InGelesoprepacate Introduce termens)__ Jacqueline Metalerpublich tus, Mérturia ocular ale memorel Dane pathologie cognitivay — ocercevarecare rats Drevin falibitates scnacter prez incartens choamenis sunt capabill ‘memoriel martorilor diverse modu in cae scolagiaume aroteaset mental ‘ocular ca doveds ‘amintillenoastre un obiecteidimensional ‘pot fieronate A modtulul de abordare Loftus, Daniel Sehacter si Gorder rete corporat elemente Jerome Bruner care mpreuns Centrul pent Stu a H. Bower Aexistat, de asemenea, oper Se CognitivelaUniverstateaHarvard, | tele privitarela percept ar mune Kabler legara de Odirectie nona area preblemelot lus Aatvitatea reveutonar8siui Miler adecialorarevenitin atenie pin fiBrunera usta oschimbare funda- _teotle viDanie Kahneman g Arto ental pathologie Ma ky In plus probabil peoteu prima Mute aspectecare fuseser nehjate oar, piholog cogniivs print detehavirig.cum arfiremora, SowersiPaul Ekman, aurealiat un dena zo rtieasnvecdnde Si. fap eta construit Imerorieimode form ca psihologia ita desc facind terapie mai Sestucpenteu palheloglcognit. desupus une: examin cbictve Inte care Endel Tul erapacogniiva promovata él din eropi ici P 3 fidepresia sind cre s bolle mintae rai bor neeputul eco XX cea Infivengand chiar gi asupra decbateriinndscut recente din genetic si neurologic Inologlievolutvicum ar fi Steven Pinker au sustinut acta ereieului gc, afl supuseleilor electii naturale 160 INSTINCTUL ESTE UN TIPAR DINAMIC WOLFGANG KOHLER (1887-1967) IN CONTEXT oa ABORDARE wrote eso pau chibi EOE etoee aaa aioe coe INaiNTE 1890 Filosoful austriac Christian ‘von Ehrenfels introduce concep tul de Gestalt in cartea sa Calitaile formel a ee 1gi2 Max Wertheimer publica invita eee Soy ao ingelegere care ‘nor probleme similar, duce no solute. Studi experimentale despre sane " " perceptia misc, olucrare de referinya in psihologia Gestalt. DUPA Anil1g20 Edward Tolman Acest tiparde Invatare combina idei din psihologia prin intelegere este Instinctul este Gestalt gi cea behaviorista ‘activ, nu pasi ‘un tipar dinamic. Daher sae CORLL pre sfargitul secolului al XIX- Gestalt (a nu se confunda cu terapi Vectaltde nationaltategerme, ceatndireprevaleteladatarespec- | idea. diverseleconcepte cum at ee vi adenvolat oabordarenou, | fiperceptia invatarea cognitia cease acer mecvane siinificd vad holistice, pecare arte a feluate ca ntregur a nu studlate prin investigare dite meoblemele < tele peti componente 51 Kurt Kofta, ober credea e&ramura domi- auecplicatea termenulinseamna | nantaapsthologie behavi ‘Tpar iar atuncicand se aplicateo- era pres simplist 3s trecea cu Helle, intregongantzat:Psihologia | naturadinamic a perceptiei. Pavlov ‘Yea: van Paviov 60-61 w Edward Thoondike 62-65 « Edward Tolman 72-73 = Max Wertheimer 235 ———_—_—— Kahler studlatcimpanzelin ving ce ia ezalvau probleme cpio Suratesarcin. Ela realaat ed acest putea peteepe activ mat multe sols foul inane o8e8sase8aspunshl jrurma uno moment deinelegere fi Thorndike sustineau cd animalele Svat print sSmplei conditions stimul-raspuns, Insd Kohler credea ct ele sunt capabile de nglegere gi intligent4. Ela reugi sltesieze aceasta atunci ind ade nitdirectoru} centrulu de cercetare antropoida cin Tenerife intre1913 6. 1920, unde a studiat cimpanzeiicare srepetat, in baza confruntaa cu diverse sarcini ce favitarea prin infelegere Observatile ui Kehler au confirmat dceswuiaconvingerea gd aserenea. au demenstat ea procesele de rezch area problemelor de invstare i exaliate in termeni Gest. cumarfisa giseaca mancareintrun locinacceslcimpanzali fice. Ince zadarnice a incepta Apoluau o pauza gi aparent evalvau Situsianaines ncerces vin uo solute aceasta implica adesea Utlzare de instrumente cum ar Abe sau diverse cut careseaflau Inzona or dejoacs~ pentru ajunge Iamnincare, Utevor.confruntdndurse ‘aces’ problema i aplicauime Mat aceeas soli. Kohleraconchls cd comportamentul cimpanzellor Sndied prezenta unui proces cognitiv problemain minte gi numa dup ‘momentul in care apareaintlegerea (Cana’ incercau solugia respect, vlorst, care spune ed Invajarea este condlifionat de raspuasulla un st ral, ind intarita prin re Cimpanzeitinvagan percepand pre biema.nu primind recompense. atiea modieluia dinamie de compo allui Kober, care implica organize in carl perceptiei, nu Invatares ‘orecompens reslincercaze este unul actv: ned el nu este neapatat veil pentru cineva care observ tentativle Separate ale cimpanzeilor dea rezolva problema. in principal din cauzd c& hueste posibil a se vada organizarea petcepties in mintea cimpanzeulu, Ceea ce nummim instinct, raspunsul parent automat larezalvarea unei probleme, este afectat de acest pro ces de invatare pein lnelegere find Snsine un tipsr activ, dinamic Injelegerea apare ca osolutie completa referitoare la toate ati Ee Wolfgang Kéhler Wolfgang Kohler s-a nascut in Estonia, ins familia sa sralntors in fara de bastina ~ Germania~ia putin timp dupa nasterea lui. Astudiat la mai mite colegl, ulterior obyinand tin doctorat la Berlin. In 909, el giKurt Koffka au lucrat cu ‘Max Wertheimer la Acaderla din Frankfurt, studlind expe- rimentele acestuia privitoare la perceptie; cestea au format bbaza psihologiei Gestalt. i913, Kehler a devenit dizectorul staiei de cercetare 4 Academiel Prusace de Sciinte din Tenerife, unde fost trimis Ta inceputul Primului R&zboi ‘Mondial, ramanand acolo pana in1920, La intearcerea sain Berlin a fost numit director al netitutului Psihologic pana in935, end aemigratin SUA pentruta scapa de regimul azist.Apredatla diverse colegii americane, find ales pregedinte al Asociatel Psiho fogilor Americani pentru anul 1989, Ulrie Nelsser La descris Girept .un ganditor cu adevarat creatiy sun om deo mare demnitate gicinste Lucriri majore 1sn7 Mentolitatee maimutelor 1929 Psihologia Gestalt 164 CUNOASTEREA ESTE UN PROCES, NU UN PRODUS JEROME BRUNER (1915-2016) INCONTEXT ABORDARE favayam lucruri prin ean a Dezvoltarea cognitivs ‘experent activa eraciarineuraja sd participe INAINTE ‘Aniiag20 Lev Vigotski dezvoltt teoria care afirma c& dezvolta rea cognitiva este un proces ata Dobindim cunoastere pri folosresratuni construing un sens potsind dela infranay tose Jean Piaget i public teotlle cu prvi la dezvol tare in cartea sa, Origine inceigene A AAnihiseo Programuldetavajare mul: Cure de studi (MACOS) bazatpeteorile lu Bruner, este Cunoasterea este un proces, uu un produs. adoptatin salle din SUA Marea Britane si Australia wntului expetieng® pentru a | 1977 Albert Bandura publics L: ‘mare part, psihologia dezvol Teoria invayaril sociale, care dia secolul XX a fost domi | include atatexperienfe cuturale, analizeazd dervoltarea prin natde-dtre Jean Pinget,care edt sociale. Copii spune e.invat tramaupuiamestecdeaspecte 2explicat modulincaregindirea | in principal prin interachunea aoe ianesicogative, umulcopilsedecvaltaisematur: | cu aki camel. ‘curiotitaifregtide a explora revolutia cognitivs Teoria lui Lev Vigotsk, care procesele mentale erav tot mai mult ‘nenglezé la putin timp dupS ceaa explicate prin anslogia intr ui Piaget. afirma gleacéuncopil lun procesorde informatie’. Jerome fgaseste sensul prin intermediulex: Bruner fost un personaj esential erienjel insha larg semnificaia | thaceast nou’ abordare:el studiase i Yea Jean Diag sun mod simpiu i inultiv revizuee gl ecometrlte r sisunt in final conectate ccualke cunogtinge,in vedere ‘aprotundarii subiectulu suger ctoprogamain spat implica orevituire constant aideior uo crogtere rapist pandcind copiul oe cist degrabal ine flu tia-conchizindea veder ae E entru dezvoltarea unui copil. inst tre influentea mn yeceva. Mal ‘cognitia. prin urmare ain stutieze procese'e cagnit Mintea caun procesor Brunet gia inceput inve aplicind modelecogn: elaborate de Piaget 5 Vigotsk snd accentu nozsteri lulu dezvelearis ul vSzuth ca un p spre consteuc en Brocesarea informatie: mijloc rn produs au un rezultat final ocesul respectiv aver nevole neurajare gi ghidace iar pentru lesterol profesorulu ‘rede cé dobandirea cuncaster In Procesuleducoie! (1960), 3ranet ods ideea ct copii trebules8 fle participa proces eluce tiel.Carteaadevenit un text derefe ne cRinwayarea | ring. 1 politica educstionala realizafaraasistena: | in SUA aat la nivel guvernamextal nsoldeinstruire cit gla rivelul profeserilor de scoala. PSIHOLOGIA COGNITIVA 165 Jerome Bruner Fiul unei famili de imigranti polonezi din New York, Jerome Seymour Bruner s-a nascutorb, nea gra redobandit vederes dupa’ operatie de cataracts Ta varsta de dol ani, Tatal sad amutit de cancer cand Bruner avea 12 ani iar mama sa ind. Terata s-a mutat foarte des Impreund cu familia in timpul anilor lide scoala. A studiat psihologia la Universitatea Duke, Carolina de Nord, ape Ja Harvard, unde a obtinut uun doctorat in 941, alaturi de Gordon Alport si Karl Lashiey. Bruner gra facut serviciul miitarin armata americana la Biroal pentru Studi Strategice (0 diviziede contrainformayi, Jn timpul celui deal Doilea az ‘boi Mondial, ar apols-a intors Ja Harvard, unde colaboratcu Leo Postman si George Armitage Miller [n 1960 a fondat,impreuna cu Miller,Centrul pentru Studit Cognitive dela Harvard,cama- ‘and acolo pana cind acestas-2 Inchis, in 1972. $ha petrecut ur ‘matoriizece ani predand la Ox- ford, dupa care sareintors in SUA. Bruner a continiats8 pre (ea si dupa varsta de go de ank Lucrirt majore 1966 Studi privind cr cognitiva 1990 Actiuni se 166 I 4 UN OM CU CONVINGERI | ESTE GREU DE SCHIMBAT IN CONTEXT act aver convingeri puternice care su ABORDARE Je doveniin spijinl contrariulul, ‘Teoria inva INAINTE 1933 Psihologul Gestalt Kurt Lewin piéseste Scoala de Psi hologie Experimental Berlin siemigreazd in SUA. DUPA 1963 Stanley Milgram publick experimentele sale legate de tendirga dea da ascultare autoritati chiar $i atun ordinele sunt in contradictie propria constiinta ce ceeiagene Dacd acceptam contradiepia, ezuitatul va flo neconcordanaulterioard intre convinge? rin cares facem nolle doveri s fe imconcordanga cu convingerile noast 1972 Psihologul social american Daryl Bem propune teoria alter nativa a autoperceptiel care vi zeaaii schimbarea de atitudine, teoria lui Festinger, realizand cexperimente legate de rturile einitiee, ‘Unomen convingeri este greude schimbat. a 16 cial evenise dejundome- tabi Festingera 3 rar determina important de cercetare alearui | cogivl.Elaconchis Iuishis abandor vacfdelancein ewin, | peru dept staea de discon ealitate#-intamplat fondsto de este aceeadea fce curva cadoveaile | chiar opusu, Pemasurt cei jude dlr dea nstiutulde tehnologie care it ruil grup Massachusets Convingeridenezdruncinat | ji 4. Morbi Festinger Atras iil deactivitatea anid cognitiva Un cule sustin tra ar fi generat cisonant hui Lewinin piholgia Gestalt ela rimise mesajede laextrateretsi | mai mareintreconvingerea recuts event interesat ulterior de psitoiogia cate liavertizau inlepSturdicu oinun- | sitigaduitea presenta sustinu Festinger a obser 4 | lumi, ndatade-1decembrie:numat | investisert mul reputatie loci de permanent si Aadevirail redincioglaveausifie mune i ban) In convingerea initial este consecventa. Ina ersiclvadintre clei sti dela | cognitiva saul putin evtacea actstea locpreferatin mjloculdetransport | dedatadesemnaté pentru apc nia cd este confruntatcuce Iuerueste adevarat.adescopentelsicu | scrisde Fes de scoed ee iva nts Tvirelatiparee degre saulacon- | Stanley Shachtersintitulat Cin’ | Atathidoversauife le Buternia este confruntat cu . relma Leon Festinger anascutin Broo- | Oak Park eferitor la un cult care a —_ilin.new York inte-ofamiliede | presicensfargitullumil -a mutat imigrantirugiAabsolviccolegil | apoila Universitatea Stanford. in localin1939 i apoiastudiatlaUni- | 93s, continuand-gi muncain pst verstateadin ows subindrumarea | hologiasocala Instn aniii960 ‘uiKurt Lewin, obinndini942, | revenit ia cercetarea ndomeniul lun dsctoratin psibologiacoplul. | perceptie. Uteriorsafocalizat Utinit ania celul deal Dolea Bestoreglarheologie la Noua Razboi Mondial sibapetrecutin | Scoala pentru Cercetare Sociala armata.invezerva,Uterorisa | Gin New York Armuritde concer alturat din nou hi Lewin, in 94s, Ta Centrulde Cercetare pentru Dinamica Grupurilor dela nstitutul | Locr&rlmajore de'Tehnologie Massachusetts (MIT) tle eee cies 1956 Cénd profetia mu se implineste Universitatea din Minnesota a disonantei cognitive Festinger arealizatfaimosul studiu la fiat. la varsta de 6 de ai, (6261) Guld3HS'N HI90u YOLMILN NIG WLYOIHS JILWNIDNIVH 0 3LS3 Wild30u3d suvauoRY IXHLNOO NI CAUTAM CONSTANT LEGATURI CAUZALE | DANIEL KAHNEMAN [1934-) ent perceptia INCONTExXT P=: cull feline ST SRDARE vim dole fort cone - at lunede probabilitate, _ eorile priv ed apartinind maidegrabadomeniviul warm deci atunci cand ne confru INAINTE dec celuialpsihologie tim cunesiguranya Acetia au desco Beek Matematician hologiacognitivinteresata__perita oamenil is ba le ‘vetian Daniel Bernoulli p flindin principal d metoda empiric ~pe exerples Ps pcteza wiles Cifice sat pe mastre mal mic. In conse : lutions prob ile lor ge pot davedi adeses pentru a explica pr egatede procera! uariideciaie UES cea reptl sure ind haze pe informatica Torinsituatiice implica rennet pace tat Wolfgang Kehler publica iy a observat en oimufeor~ sts dil procesula de ezevar Jorbazts pe experenap 2 problemelor a cimpanze ipa tnd s8 supraestnaim proba acd rosul = sanse 3 se intémple eum arf forilarand | Prpusirea unui avion) $68 subestimam smenilor bi se unor nerui at cA 2cum mai multe sanse de manifestare cum ar urmea2d negrul um accident de masin& ca urmare Daniel Kahneman conduct DUPA glAmosTversky Aceste descoperil au 1980 Economistul america corel perepectivei enunjate de K Richard Thaler publica prima eman 3 Tversky in1979,fapt care a lucrare in dor dus a apargia domeniulul psiholog comportament beacon ‘Veal ls Edward Tolman 72-73 » Wolfgang INCONTEXT ABORDARE Pathologia positiva INAINTE 1949 Lucrarea lui Abraham Maslow, O teorie a motivatiet tumane, pune bazele psihologiei umaniste 1951 Carl Rogers public§ Terapia centratd pe client, o abordare ‘umanisté a psthoterapiei ‘Anil1g60 Aaron Beck introduce terapia cognitiva drept oat nativala psihanaliz ‘Anil g90 Martin Seligman face trecerea de a .neajutorarea Invayats" gi depresie la .psiho logia pe DUPA 1997 Csikszentmihalyi luereaz’, impreuna cu William Damon si Howard Gardner. la Prolectul Munea Performant’, publicand poi Munca bine acuta si Af ceri bune. Leadership. flux i | EXTAZUL ESTE UN PAS INTR-O REALITATE ALTERNATIVA MIBALY CSIKSZENTMIBALYI (1934—) nemaiveind Jea nu mal vede pacienti doar prin ela apart prima afeciunillo.otendintacetres | positive care se concent abordare mai holst ¢Lmaiumanista. | coperirea moduluin care se poateatin Prinolog ca rich Fromm. Abraham acenst vio frumoaed frit Maslow si Carl Rog sp nceptul central al no ps eva acela de lux introdsn de Mi re rca nesaetdueen auntie | Gevenim absorbifide aceaa ostarede flux Inc: perfe | | sentiment do focalizath atemporalitate. de laritate lack cuo stare deextaz bt) Unban interpret deja nur pccape sls ceeace a Cstkszentmihlyiin anig70 sexe feat pe largin cartea sa Fux. Peihoogio fericir.aparutdin 1990 deen are pa de via, Cdacest meni ceeciaa cant activate care placea Mihaly Csikszentmihélyi Acestaincepe, spunea €,cwo focal ea tents asupra unui scopclar init. Ne imei a entra absorb Sum cere bine ne descurcar Ja muziian ste pe loc dactnotele pe carele cant ound agac busunj tenis te daca mingea pe care oloveste va ajunge inpunctl do Stareadeextaz fin afarataInsut) Plc . Seari de fluxe data in mare parte de sentimental eal in afara realitat ie problemele slerijievieti obigmuite. Starea de flux spunea Csiks ali pentru ate bucu Mihély Cafkszentmihalyis-“anascut In Fiume, Italia (in prezent Rijeka, Croatia), unde tatal sau fusese de legat ca diplomat ungar. Familia fost exilata la Roma atunci ‘cand Ungaciaa fore preluats de comunistiin 1948. Tnadolescenta, Cstkszentmihély ‘ participa lao prezentare facuta de Carl Jungin Elvetia care la inspirat sa studiezepsihologia. A cdstigato ‘bursa la Universitatea din Chicago, In SUA, pecare a absolvito in 1958. Sia hlat dostoratul in 965. Cat timp tralnca student, s-acAsatorit cu scrltoarea Isabella Selenga.jarin 1968 a devenit cetafean american. Cctszentmihal nor oameni care ajungeau constant aca ea apdrea intotdea arcina era realizabila datin capacities = total. Nui onabil intrecapacitat gl dificukate put anechilibe duce ia aceasta cungere. D ina putea ul de flux introdus de ntmnibalyafost rapid pr al pshologiel rte integran vedea stareade fue orice tip de CCsikszentmihsly!aramas|a Uni versitatea din Chicago, predand sidezvoltandu-siidelle cu privire ia flux. din1969 panain 2000. cand ‘fost nurit profesor de psihologie {imanagement la Universirate din Claremont, California sianxiet 1990 Flux. Psihologia fri 2994 Evolutia eulul 1996 Creativitatea 204 IN CONTEXT ABORDARE ‘Studiul memoriel INAINTE 1896 Sigmund Freud propune conceptul de amintirereprimats, 1s32 In Procesul rearmintie Frederic Bartlett sustine cl memoria este supust elabc- +r, omisivnii gi distorsiuni 1947 man realizeaz4 experimente care demonstresza diverse tipuride redare gresit,neintentionata DUPA 1986 Lucrarea adresat3 color care au suferit abuzuri sexuale Curajul dea te sd de Elen Bass gi vis, rein anii1990.o foarte mace influent’ ees ce priveste popularizarea terapiei recuperdrii aminttilor. Gordon Allport si Leo es 2001 In Cele gapte pacate ae memeriel, Daniel Schacter rezinta gapte motive diferite pentru care memoria noasir8 poate functions grestt Elizabeth Loftus presfarsitul seclului al XIX, Sigmund Freud eustineac& ler se un mod dea se apsra gandurilor i impulsurilor nacceptabllesau dureroase prin ecur sgerea [a un mecanism incongtient pe careel La numit reprimare”~ pentru ale ascunde deconstiing2 Freud s-a ‘modificat ulterior parerea el teorie mai general emotillo eprimate, Totus, ie nt poate i reprimata gstocatd cole de amintieacongtientaaajuns stifle acceptatd de multi psihologt ‘Apariiadiverselor forme de piho terapie in secolul XXa dusla ofocs- area atenlel asuprareprimarit Jar pasbilitatea acces armntiilor reprimates devent att de puter ‘asociatacu psihanaliza inci chia

    You might also like