Seria DUNE: Dune Mantuitorul Dunei Copii Dunei Impdratul-Zeu al Dunei Ereticii Dunei Canonicatul Dunei Frank Henaerr (1920-1986) este unul dintre cei mai cunoscuti si mai apreciati scritori SF din lume. Opera lui se num&rd printre scrierile clasice din literatura stiintifico-fantastic. Romanul Dune, primul din seria omonima, este cel mal bine vandut roman SF din toate timpurile. A fost publicat serializat in revista Analog, in 1963 si 1965, castigand Premiul Nebula si Premiul Hugo (1965). Cartea a cucerit imediat si critica de specialitate, si publicul larg, devenind din ce in ce mai populara. Dupa Dune, au urmat romanele Mantuitorul Dunei (1969) si Copiii Dunei (1976), care a devenit primul hardcover bestseller din istoria literaturii SF. Seria a continuat cu Imparatul-Zeu al Dunei (1981), Ereticii Ounei (1984) si Canonicatul Dune’ (1985). In 1984, a ajuns pe marile ecrane filmul Dune, regizat de David Lynch gi produs de Universal Pictures, iar mai tarziu seria a stat la baza mai multor ecranizari. Dup8 moartea autorului, care planuia 8 continue cu un alt roman, Brian Herbert si Kevin J. Anderson aveau s& continue opera lui Frank Herbert scriind serile PRELUDE TO DUNE (House Atreides - 1999, House Harkonnen — 2000, House Corrino - 2001), LEGENDS OF DUNE (The Butlrian Jihad - 2002, The Machine Crusade — 2003 $1 The Battle of Corrin ~ 2004) si HEROES OF DUNE (Paul of Dune ~ 2008, The Winds of Dune - 2009, Sisterhood of Dune - 2012). FRANK HERBERT DUNE Editiaa Via Traducere din limba engleza Ton Doru BRANA734 | PRANK HERBERT Ww WALL: tinar fremen, netrecut inca prin incercarile de admitere in rin- dul barbatilor. WALLACH IX: a noua planets a sistemului Wallach-laoujin, sediul Scolii-Mama a Comunitatii Bene Gesserit. Y YAHYA CHOUHADAE: ,Triiasca luptitoril®Strigitul de lupr al feday- kinilor. in acest context, .ya“ (,acum*) este accentuat de forma ,hya* (acum prelungit in eternitate). ,Chouhada* (jluptitori*) prezinta conotatia suplimentard de ,combatanti contra nedreptati*. Semnificatia distinctivi a cuvantului ,chouhada* const’ in fapcul c& luptitorii nu Iupea pentru ceva, ci ck sunt devotatiluptei contr unui anumit lucru. YA! YA! YAWM: incantaie ritmat’ fremeni, folosis in ritualurile cele mai importante. in acest context, cuvantul ,ya" are sensul: ,Acum fiti atentil* Forma ,yawm* accentueazi caracterul de urgent. Formula se traduce, de obicei, astfel: ,AAcum ascultati cu atentie!™* YALE: locuinja personal a unei familiifremene in interiorul unui sietch. Zz ‘ZAVOR DE PALMA: orice dispozitiv de inchidere care poate fi deschis numai la contactul cu palma pentru care a fost codificat. ZENSUNNITI: adepti ai unei secte schismatice care sa rupt, tn jurul anului 1381 1.G., de invapaturile lui Maomet (asa-zisul ,Al Treilea Mahomed"). Religia zensunnita se remarca in special prin impor- tanta deosebita pe care o acorda misticismului si reintoarcerii la ,da- tinile stramosesti*. O serie de studi i considera ca initiator al schismei pe Ali Ben Ohashi, dar exista mai multe dovezi care par si demon- streze ci Ohashi nu a fost decit purtitorul de cuvint al celei dea doua soi a sa, Nisai, Cuprins Observatiicartograice.... Cartea intdi-DUNE .... Cartea a dova - MUAD'DIB Cartea a treia - PROFETUL ... Anexa I Ecologia Dunei on Anexa Il~ Religia Duet 60 Aneva IIT ~ Report apra mexivesilor si copurilor Bene Gesert 701 Anexa IV - Almanak en-ASbraf....-..cccccevcee 705 Gloser —Terminologia Impertlii .......eseceesevees 708unile Obentortt ‘st 8tiom = © sajunbotnie 2X comntay seth s \ Observatii cartografice Baza pentru determinarea altitudinii: Bledul Mare. Bazi pentru longitudine: meridianul care traverseaz Muatele Observatorului. Bledul Mare: vast desert plat, deosebit de zonele cu dune care formeazi ergurile, Desertul se intinde intre circa 60° latitudine nordica si 70° Jatitudine sudica. in cea mai mare parte, este alcituit din nisip siroct, cu rare aflorimente din stratul de bazi. Bordura de Vest: escarpament inalt (4 600 m) deasupra Scutului de Piatra, ngs Arrakis. Carthag: la aproximativ 200 km nordest de Arrakeen. ‘Campia Funebra: erg deschis. Dolina polari: 500 m sub nivelul Bledului, Falia Rosie: 1 582 m sub nivelul Bledului. Linia viermilor: indica limita septentrionald a pitrunderii viernilor. (Factorul determinant nu este temperatura, ci umiditatea,) Marele Ses: depresiune deschis8, din erguri si stinci, la 100 m deasupra nivelului Bledului. in Marele $es se afla cuveta salina pe care a descoperit-o Pardot Kynes (tatil lui Liet Kynes). fntre Sietch Tabr si comunititile sietch indicate spre sud, aflorimentele stincoase ajung pina la 200 m altitudine, Pasul Harg: gorganul in care se afla craniul Ducelui Leto domina aceasta trecitoare. Pasul Vanturilor: inconjurat de pereyiinalti de piatra, se deschide inspre satele din doline.8 | FRANK HerseRT Plantatiile din sud: nu apar pe aceast hart’, Sunt situate la aproximativ 40° latitudine sudica. Prapastia Veche: crevasa adanca de 2 240 m, in peretele Scutului de Piatra, ling’ Arrakeen. A disparut in urma exploziei atomice ordo- nate de Paul Muad’Dib. CARTEA iNTAI DUNE~inceputul este momentul in care trebuie acordata cea ‘mai mare atenyie corectitudinii echilibrelor. Fiecare sora Bene Gessert ste lucrul acesta, Tata de ce, atunci cind ince- peti studiul vieyi lui Muad’Dib, aveti mai inti gria stil plasati in timp: s-a niscut in cel deal 57-1ea an al fmpacatului Padisah Shaddam al 1V-lea. Apoi, luai bine aminte la locul Jui Muad!Dib in spatiu: planeta Acrakis. Nu va lsat amigiti de faptul cf vizut lumina zilei pe Caladan sici sé petrecut primii cincisprezece ani in viayS acolo. Patra sa vegnica este ‘Arrakisul, planeta cunoscuti si sub numele Dune.“ Fragment din Manual lui Muad’Dib de PringessIrulan melor pregitiri ajunsese aproape de nesuportat, o femeie bi- trina o vizit’ pe mama lui Paul. Era o noapte caldi la Castelul Caladan i strvechiul edificiu, camin al familiei Atreides timp de doutzeci si gase de generat, era invaluit in ricoarea umedi care preceda intotdeauna schim- barea vremii Batrina fu introdusi prin usa dosnica de la capitul galeriei boltite ce ducea la dormitorul lui Paul si putu si arunce o privire ‘in camera baiatului. Paul era intins in pat, dar nu dormea. La lumina slaba a unei limpi cu suspensie, lisata si pluteascd deasupra podelei, baiatul i nn siptimina dinaintea plecirii pe Arrakis, cind agitatia ulti-12 | FRANK HERBERT deslusi in cadrul usiisilueta fnalta a necunoscutei, in spatele cireia statea mama sa. Bitrana pirea spectrul unei vrijitoare ~ parul ca © pinza de paianjen incalcita, chipul umbrit, ochii asemenea unor diamante scinteietoare. -Nu-i prea mic pentru varsta lui, Jessica? intreba batr’na. Vocea era rigusita si zbarnditoare, ca un baliset dezacordat. ‘Mama lui Paul rispunse cu glas catifelat de contralto: ~ Elucru stiut ci Atreizii incep si creasc& tarziu, Cuviosia Ta. — Am auzit si eu, spuse bitrina. Dar are deja cincisprezece ani. - Da, Cuviosia Ta. -Nu doarme, observa batrina si rise scurt. $trengarul ista viclean trage cu urechea. Dar cei de viti domneasca trebuie si fie vicleni. $i dac-i intr-adevar Kwisatz Haderach... atunci... in obscuritatea patului, Paul tinea ochii intredeschisi, dou fante {inguste. Ochii batrinei - mari si rotunzi ca ochii unei pisiri de noapte ~ il fixau cu intensitate, parc tot mai mari, mai strilucitori. —Somn usor, strengar viclean! zise batrina. Maine si mi te scoli in puteri ca si infrunti gom jabbarul. Apoi se intoarse ¢i iesi, impingind-o pe mama lui Paul, inchi- znd usa cu o bufniturd surdi. Paul se intreb&: Cod gom jabbarul? Niciunul dintre evenimentele frimintate ale ultimelor zile nu i se paruse atit de straniu ca ivirea zgripturoaicei de adineaori. Cuviosia Ta. Si felul in care fi spusese mamei pe nume, ,Jessica“, de parc sar fi adresat unei servitoare, nu unei Doamne Bene Gesserit, concubina unui duce si mama mostenitorului ducal. Sa fie gom jabbarul vreunul dintre lucrarile pe care trebuie sa le aflu despre Arrakis inainte deva ajunge acolo? se tntreba. Murmura pentru sine cuvintele stranii: Gom jabbar... Kwisatz Haderach... ‘Trebuise si invete o multime de lucruri. Arrakis era o lume cu totul diferita de Caladan si mintea lui Paul era o valtoare de cunostinge noi. Arrakis... Dune... Planetadesert... Dune | 3. Explicatiile ile diduse ‘Thufir Hawat, Maestrul Asasin al tati- lui situ: dusmanii lor de moarte, Harkonnenii, stipiniseri vreme de optzeci de ani Arrakisul, cu statut de semifief, in virtutea unui contract incheiat cu Compania CHOAM pentru exploatarea me- lanjului, mirodenia geriatrica. Acum, Harkonnenii aveau si plece, urmind ca planeta si treac’ in stpnirea Casei Atreides, cu statut de fief deplin. La prima vedere, o victorie pentru Ducele Leto. Dar, precizase Hawat, aparenta izbinda ascundea o primejdie de moarte, pentru ci Ducele Leto se bucura de popularitate in rindul Caselor Mari ale Landsraadului. Un om popular starneste invidia celor puternici*, spusese Hawat. Arrakis... Dune... Planeta-desert... Paul adormi. Visi ca se afla intr-o cavern’ arrakian, inconju- rat de oameni tacuti care se miscau in lumina palid a unor licuri- globuri. Domnea 0 atmosfer’ solemn’, ca intr-o catedrali. De tundeva fi ajungea la urechi un zgomot abia ghicit - clipocitul unor picaturi de apa. Desi prins in mrejele visului, Paul stin cist va aminti totul cind se va trezi. {si amintea intotdeauna visele premonitori. Visul se spulber’. Paul se trezi in caldura patului... Gandurile il nipadira iardsi... Poate ci lumea Castelului Caladan, unde nu avusese parte de tovarisi de joaca de virsta lui, nu merita ginduri triste la despar- tire. Doctorul Yueh, invayitorul lui, fi diduse de tnteles c4 pe Arrakis sistemul de clasi al faufrelucilor nu era respectat cu prea multa stricteye. Planeta adpostea oameni care traiau liberi la mar- ginea desertului, far caid sau bashar... oameni asemenea miraje- lor pustiului: fremenii, care nu figurau in niciun recensimant al Domeniilor Imperiale. ‘Arrakis... Dune... Planeta-desert... aul igi simi tensiunile launtrice si se hott si puna in aplicare una din lectiile pentru minte-si-trup pe care le invatase de la mama sa. Trei respiratii rapide declansara procesul: trecu in starea de perceptie flotanta... isi adapta constiinta. Apoi... dilatatie aortic’14 | FRANK HERBERT evitarea mecanismului neadaptat al constiintei... constiinta pre- ferentiala... imbogitirea singelui si irigarea rapida a regiunilor suprasolicitate... Nu se poate obtine hrand-sigurantatlibertate numai ‘pe baza instinctului... Constiinga animal nu depiseste momentul, dupa cum nu recunoaste posibilitatea disparitiei victimelor... ani malul distruge, fara si produca... plicerile animale ramin la nivel senzorial, perceptia le scapi... omul are nevoie de o grila prin in- termediul cireia si observe universul... adaptarea preferengiala a constiintei creeazi o asemenea grila... perfectiunea corpului re- zulti din concordanja fluxului nervos si sangvin cu intelegerea profunda a necesititilor celulare... lucruri/celule/fiinte... toate sunt trecitoare; toate lupti pentru a dobandi fluxul permanentei... Lectia se depina mai departe, si mai departe, in constiinta flotanti... Cand lumina galbend a diminetii atinse pervazul ferestrei, Paul simyi prin pleoapele lisate. Deschise ochii, recunoscu decorul familiar al grinzilor de pe tavanul dormitorului, auzi din now ecourile vietii febrile din castel. Usa odaii se deschise si mama sa privi intuntru. Pe ovalul im- pasibil al fetei, ochii verzi il fixau, gravi. Parul ei, de culoarea bron- zului vechi, era strins cu o panglic neagr’, trecuta peste coroan’. = Vad ca esti treaz, spuse ea. Ai dormit bine? -Da. {in timp ce ii alegea hainele de pe rafturile dulapului, Paul fi privi silueta inalea si observa in pozitia umerilor semnele incordatri. Un ochi obisnuit n-ar fi remarcat nimic, dar pe el il invaase totul chiar ea, antrenandul dupa Metoda Bene Gesserit, educindwi spiritul de observatie. Mama se intoarse. fi intinse o tunic& semiprotoco- lard, cu soimul rosu ~ blazonul Casei Atreides - brodat deasupra buzunarului de la piept. ~- imbraca-te repede! Cucernica Maica asteapti. ~ Mi sa aratat odati in vis. Cine e? ~ Fosta mea educatoare de la Scoala Bene Gesserit. Acum e Dreptvorbitoarea Imparatului. Paul... Mama sovai, apoi urma: Sai povestesti despre visele tale. Dune | 15, = Bine, Datoritd ei am obyinut Arrakisul? = Nuam obfinut Arrakisul. Jessica scutura praful imaginar de pe o pereche de pantaloni pe care fi atirn4 apoi, impreund cu tunica, pe cuierul de langa pat. = Grabeste-te! Si n-o lisim pe Cucernica Maica si asteptel Paul se ridici‘in capul oaselor si isi strnse genunchii cu brayele. = Cei gom jabbarul? intreba. Din nou, deprinderile pe care i le formase tot ea fi dezvaluira o ezitare aproape imperceptibilA, o tridare infimé a nervilor, in care Paul recunoscu spaima. Jessica se apropie de fereastra, dadu in lituri draperiile, privi o clipa dincolo de lunca raului, spre Muntele Syubi. ~ Ai siafli curind cei... gom jabbarul, rosti ea. Paul deslusi fricd in glasul ei si constatarea il intrig’. Jessica spuse fara si-si intoarca faya: ~ Cucernica Maica asteapti in salonul meu. Grabeste-te, te rog! ‘Asezata intr-un jily tapitat, Cucernica Maict Gaius Helen Mohiam ii ridica privirea cfnd mama ji fiul intrari. De-o parte gi de alta, ferestrele salonului dominau panorama meandrelor sudice ale r- ului si covorul verde al domeniilor familiei Atreides, dar Cucernica Maica ignora privelistea. in dimineaya aceasta isi simyea varsta gi nu prea reusea sa-si inabuse iritarea. Dadu vina pe lipsa de confor a voiajului, dar si pe contactul cu odioasa Ghilda Spatiala si masi- natiile ei misterioase. Era {ns vorba de o misiune care necesita interventia unei Bene-Gesserit-cu-darul-Vederii. Nici macar Dreptvorbitoarea imparatului Padisah nu se putea sustrage de la anumite indatoriri. Afurista asta de Jessical gindi Cucernica Maica. Madcar de near Ji nascut o fata, dupa cum i sa poruncit! Jessica se opri la trei pasi de jily si facu 0 pleciciune discret’, abia atingindu-si fusta cu mina stinga. Paul se inclina scurt, asa cum il invaqase maestrul siu de dans si salute ,cind rangul per- soanei este indoielnic*. Cucernicei Maici nu-i scp’ aminuntul. ~ Un baiat prudent, Jessica.16 | FRANK HERBERT Jessica isi lis mana pe umarul lui Paul si strdnse cu putere. Pret de-o bataie de inima, in palma fi pulsa frica. Apoi isi regisi calmul si spuse: ~ Asaa fost invatat, Cuviosia Ta. De ce-ie frica? se intreba Paul. Batrina il studie cu o singuri privire sfredelitoare, Ovalul fejei lui semna cu al Jessicti, ins& baiatul avea oase puternice. Moste- nse de la taici-siu, Ducele, pirul negru ca pana corbului, dar sprin- cenele erau ale bunicului dinspre mama, cel al cirui nume trebuia si riménd secret... La fel si nasul subtire, disprequitor... in schimb, ochii verzi aveau c&utatura cutezatoare a batrinului Duce, ripo- satul bunic din partea tatalui. Un barbat care a stiut intr-adevar sd fie cutezdtor... pand la ‘moarte, gindi Cucernica Maica. ~ invayitura e una, spuse cu voce tare, ingredientul de baz’, alta. Vom vedea. Ochii ei batrini o fulgerara pe Jessica. = Lasi-ne singuri! ffi recomand sa practici meditayia de linistire. Jessica isi lua mana de pe umarul lui Paul. = Cuviosia Ta, as... = Jessica, sti cd trebuie s-o fac. Nedumerit, Paul isi privi mama. Jessica isi indrepra spatele. ~ Da... desigur. Paul isi tntoarse privirea spre Cucernica Maica. Deferenta si smerenia pe care mama le arita bitrinei pledau pentru prudent. Dar, din cauza fricii pe care o radia faptura mamei sale, il cuprinse tun sentiment de revolta amestecata cu neliniste. ~ Paul... Jessica se opri, apoi respira adanc. Paul, incercarea la care vei fi supus... conteaza foarte mult pentru mine. ~ {ncercarea? intreba Paul, privind-o. - Nu uita cd estifiul unui Duce, mai spuse Jessica, apoi se risuci siy in fosnetul uscat al fustei lungi, iesi cu pasi repezi din incapere. Usa se inchise fn urma ei. Paul se intoarse citre bitrind, stiptnindu-si furia: Dune | 17 ~ De cind a ajuns Doamna Jessica si fie expediata ca o servitoure? Un zimbet adinci pentru o clip zbarciturile din colturile gurii batrinei. = Doamna Jessica, baiete, mi-a fost servitoare vreme de pai- sprezece ani de scoalA. Dadu din cap. ~ Si ined o servitoare foarte buna. Apropie-te! Porunca il sfichiui ca un bici. Paul se pomeni dindu-i ascultare inainte de a fi apucat si gindeasc’. A folosit Glasul, ii fulger prin inte. Se opri la semnul pe care i ficu si rimase nemiscat, apreape de genunchii batrinei. = Priveste! spuse ea. Scoase din faldurile rasei sale lungi un cub de metal verde, cu latura de vreo cincisprezece centimetri. {I roti si Paul vazu ci una din laturi era deschisi ~ neagra si infricositor de stranie. In cavi- tatea neagra a cutiei nu patrundea lumina. ~ Viri-fi mina dreapra in cutie, porunci batrina. Pe Paul il sigetd frica. Dadu sa se retraga, dar femeia zise: ~ Asai asculyi mama? Baiatul isi ridica privirea catre ochii de bufnita ai batrinei. incet, simpind constringerea, dar incapabil s-o inliture, Paul #si viri mina in cutie, La fnceput, cAnd gaura neagra fi inghiti mina, simgi doar o senzatie de racealt, apoi degetele diduri de metal si bratul ti fu strabatut de furnicituri, ca gi cum i-ar fi amoryit brusc. O expresie de animal de prada se intipari pe chipul batrinci. Ridicd mina dreapta si o apropie de gitul lui Paul. Baiatul prinse cu coada ochiului o scinteiere metalica si vru si-si miste capal. ~ Stail se rasti batrana. Glasul, din nou! O privi nemiscat. = Gom jabbarul e la gitul tiu, vorbi ea. Gom jabbarul, dusma- nul suprem. Un ac cu varful otravit. Nu! Sa nu faci nicio miscare, otrava nu iarta. Paul isi simi gitlejul uscat, incerca st inghita. Nu izbuteasi-si ia ochii de pe chipul zbarcit al bitranei, de la ochii sc4parx:ori,18 | FRANK HERBERT de la gingiile decolorate si dintii argintii, de metal, ce scdnteiau la fiecare cuvant pe cared rostea. ~ Un fiu de Duce trebuie si se priceapa la otravuri,zise ea. Asa cer vremurile in care traim, nu? Le stii pe toate, fireste... Musky, otrava pentru bauturi, Aumas, otrava pentru minciruri, Otrivu- rile rapide, otrivurile lente si toati gama de otravuri intermedi- are, Astizi ai st faci cunostinya cu una nous: gom jabbar. Otrava care nu ucide decit animalele. Mandria birui frica lui Paul. ~ Insinuezi cd fiul unui Duce ar fi un animal? suiera el. ~ Insinuez, si zicem, c& ai putea fi om, replica batrina. Gatal Nu cumva si mai misti! Sunt bitrina, dar mina mea va apuca sii infiga acul in git inainte de a putea si-mi scapi. ~ Cine esti? sopti Paul. Cum de-ai reusit s-o faci pe mama si ma lase singur cu tine? Esti din neamul lui Harkonnen? ~ Harkonnen? Cerule, nu! Acum taci! Un deget uscat ii atinse gitul. Paul isi inibusi imboldul invo- Juntar de a sari in laturi. ~Bine, zise bitrina. Ai trecut de prima incercare. Si spun ce urmeaza: daci scoti mana din cutie, mori. Asta-i singura regula. Lasa-ti mana in cutie si vei trai. Trage-o afara si vei muri. Paul respira adanc, ca s-si potoleasca tremurul. ~ Un singur strigit al meu ar fi de-ajuns ca servitorii nostri si navaleasca aici si sa mori tu, ~ Servitorii nu vor trece de maici-ta, care sta de straja la usd. Fii sigur de asta. Maici-ta a supraviequit aceleiasi incercari. Acum e rindul tau, Ar trebui sx te simpi mindru... Se-ntimpla foarte rar sii incercim astfel pe copiii de sex masculin, Curiozitatea reduse frica lui Paul la un nivel suportabil. in vocea batranei auzise, fara indoiala, adevarul. Daci mama sa st- tea intr-adevar de paza la usa... daca era intr-adevar vorba de 0 {ncercare... Dar, orice-ar fi fost, n-avea scipare. Era prizonierul miinii care-i atingea gitul, prizonierul gom jabbarului. isi aminti cuvintele Litaniei impotriva Fricii, incantatia din ritualul Bene Gesserit pe care o invajase de la mama sa. Dune | 19 Sa nu mé tem, Frica ucide mintea. Frica este moartea marunta, purtitoarea desfiingarii totale. Voi infrunta frica. O voi asa sa treact peste mine, prin mine. $i, dupa ce va fi trecut, imi voi intoarce odhiul interior si voi privi in urma ei. Pe unde a trecut frica, nu va mai fi nimic. Voi raméne doar eu. {si regisi calmul si spuse: - Divi drumul, bitrino! ~ Batrinol croncani ea. Nu sar spune ci+i lipseste curajul. Ei bine, vom vedea, domnisorule! Se apleca la urechea lui si sopti: Vei simti durere in mana din cutie. Suferinta. Dar ia aminte! De-ti tragi mina, iti voi strapunge gitul cu gom jabbarul, iar moartea va veni la fel de iute ca securea claului. Retrage-ti mana si gom jabbarul iti ia viaga! Ai ingeles? ~ Ce-i in cutie? ~ Suferinta. Furnicaturile din mina se accentuara, Paul isi stranse buzele. Co fel de incercare-i asta? se intreba. Furnicaturile se transformara in mancarime. = Ai auzit de animalele care-si reteaza cu coltii laba ca sa scape din capana? fl intreba batrna, Un viclesug demn de un animal. Omul insa trebuie si ramana in capcand, si indure suferinya si st se prefact mort, ca si-l nimiceasc’ apoi pe cel ce-i amenint’ in- treaga specie. Mancirimea deveni usturime, apoi arsura usoari. ~ Pentru ce faci asta? intreba Paul. ~ Ca si aflu daca esti om. Taci! Paul fsi inclest’ pumnul sting, in timp ce senzatia de arsuri din cealalta mani crestea. Crestea incet: valuri, valuri de cildura... isi simpi unghiile mainii libere infigindu-se in palma. incerca si doaie degetele de la mana care luase foc, dar degetele nu voira sil asculte. - Arde! bolborosi el. ~ Tacil Durerea incepu sii palpite in susul brayului. Fruntea i se aco- de sudoare. Fiecare fibra a trupului fi striga sisi tragi mana20 | FRANK HERBERT din puyul cu flicari... dar... gom jabbarul! Fara si-si iste capul, trase cu coada ochiului spre acul otrivit care pindea in dreptul gitului. isi dadu seama ca respira sacadat, incerc si-si domoleasci ritmul respiratiei, dar nu izbuti. Suferinyal Lumea din jurul lui ramase pustie, Nu mai era nimic, decit mina care agoniza si, la citiva centimetri de el, chipul brizdat de riduri care il sfredelea cu privirea. ‘Avea buzele atit de uscate, incit nu indriznea si le intredeschida. Arde! Arde! se paru ca simte pielea mainii plesnind, carboniz4ndu-se, ci sub ea carnea se desprinde si cade, dezvelind oasele calcinate. Arsura incerta. Ca la comanda unui buton, durerea conteni. simi brayul drept tremurind spasmodic si trupul scal- dat in sudoare. ~ Ajunge, murmura batrina. Kull wahad! Niciun copil de sex feminin nea rezistat vreodati att timp. Cred ca voiam si nu izbutest. Se lis pe spate si lui gom jabbarul de la gitul lui Paul. ~ Scoate-ti mana, tinere om, si priveste-o! Paul {si inabusi un fior dureros, privi golul negru pe care mina sa pirea cd nu vrea si-l paraseasci. Amintirea proaspata a suferin- tei ii impiedica orice migcare. Ratiunea fi spunea ci avea si scoati din cutie un ciot innegrit. ~ Scoate-o! se risti batrina, {si smulse mana din cutie gi o privi inmarmurit. Niciun semn. Carnea nu purta nicio urma a torturii. Ridicd mana, o risuci, indoi degetele. ~ Durere prin inductie nervoasi, explica batrina, Nu ne pu- tem ingidui si schilodim fiinge cu potential uman. Ab, ce n-ar da unii si afle secretul cutiei! Ascunse obiectul sub ras. ~ Dar durerea... rosti Paul. ~ Durerea! pufni ea. Un om trebuie si-i stipaneasc’ fiecare nerv, Dune | 21 Paul simpi durere in ména stings. fgi desclesta degetele, privi cele patru urme insingerate lisate de unghiile care fi muscasera palma, Lisi mana in jos si se uita la batrna. = Fai facut asta si mamei? ~ Ai cernut vreodatd nisip printr-o sita? intrebi ea. Fulgerarea tangentiala a intrebari ricosd in mintea lui la un nivel superior al constiintei. Nisip printr-o sita. Incuviinya, dand din cap. ~ Noi, cele din Bene Gesserit, cernem indivizii ca si descope- rim fiingele umane. Paul ridicd mina dreapt’, relnviind amintirea suferinyei. ~ Si asta-i tot?... Suferinya! Atata tot? = Ti-am observat reactia la suferinta, baiete. Suferinga au-i decit axa incerc&rii. Maici-ta te-a invayat cum observim noi. Am vizut semnele invatiturilor ei, Asta e incercarea noastr’s crizi si observatie. Paul deslusi in glasul ei confirmarea celor rostite $i spuse: = Adevarat! Batrina il privi lung. Percepe adevarul! El st fie? Sa fie intradevar el? Apoi gindi: Speranta intunect observatia! sisi inabusi emotia. ~ Vad ca stii cind oamenii cred ceea ce spun. ~ Stiu. in vocea lui razbitura armonicile capacititilor verificate de experienta si ea le auzi. Rosti cu glas surd: ~ Poate ci esti Kwisatz. Haderach. Stai jos, frate mic! Asaza-te aici, la picioarele mele! ~ Prefer pozitia in care ma aflu. maici-ta a sezut clndva ling mine. ~ Eu nu sunt mama. ~ Ne cam detesti, nu-i asa? isi intoarse capul spre usi si striga: Jessica! Usa se deschise brusc si mama lui Paul aparu in prag, privind in incipere cu ochi de cremene. isi vazu fiul si privirea i se im- blinzi. Reusi st schiteze un zimbet. ~ Jessica, ai incetat vreodata si mA uristi? i se adresi bitrina.