Cutezator nr.12

Anul 8, nr.
12, decembrie 2022

________________________________________________________________________________________
Revista cultural-literară CUTEZĂTOR este publicată de EURO EDUCATION

FEDERATION, organizație acreditată de COMISIA EUROPEANĂ
________________________________________________________________________________________
REDACȚIA:
 Președinte fondator: Gheorghe Bucălăete
 Director: Ioan Constantinescu-Motru
 Redactor-șef: Lăcrimioara Iva
__________________________________________________________
CONTACT:
 Adresa: Alimpești, Nr. 88, Gorj
 Email: cutezator2015@gmail.com
 Telefon: 0728353441
__________________________________________________________
© Editura eParadigme
Cutezător (Online) = ISSN 2501-3033 ISSN–L 2501-3033

Adevărul despre Mircea Vulcănescu
de Alexandru COSTACHE
(Alexandru Costache este cel care, în numele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, în
anii 2013-2015, a coordonat procesul prin care instanțele de judecată au obligat
Consiliul Local Târgul Ocna (Bacău) să anuleze hotărârea adoptată sub presiunea
Institutului Wiesel, a Comunității Evreiești și a forurilor guvernamentale, reacordând
titlul de cetățean de onoare lui Valeriu Gafencu – Sfântul Închisorilor)
Așa cum ne-am bătut pentru Valeriu Gafencu la Târgu Ocna, ne vom bate și pentru
Mircea Vulcănescu la Sectorul 2 și, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom câștiga și acum!
Din resentimente bolnave, specifice luptei de clasă a anilor 50, bolșevicii de la
Institutul Elie Wiesel dezinformează constant și abject opinia publică și instituțiile
statului afirmând despre Mircea Vulcănescu ca a fost condamnat pentru fapte
împotriva evreilor, când, în realitate, el a fost condamnat pentru faptele prevazute de
Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945 la art. 1, lit a) și art. 2 lit a) (dispoziții legale
adoptate după 1945 și care au fost aplicate retroactiv).
Ce presupuneau aceste “infracțiuni”?
Iată:
”Articolul 1 Sînt vinovaţi de dezastrul țării cei care:
a) Militând pentru hitlerism sau fascism şi avînd răspunderea politica efectivă au
permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii;
Articolul 2 Sînt vinovaţi de dezastrul tarii prin săvîrşirea de crime de război cei care:
a) Au hotărît declararea sau continuarea războiului contra Uniunii Republicelor
Socialiste Sovietice şi Naţiunilor Unite;”.
Ce este cu Legea nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi
nr.12, decembrie, 2022
sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război?
Este o lege adoptată în perioada primei guvernări comuniste (guvernul Petru Groza)
prin care se intenționa să se transpună în legislatia internă prevederile Statutului
Tribunalului Internațional de la Nürnberg referitoare la crimele de război sau
împotriva umanității (tratamente inumane; acte de teroare asupra popolatiei civile;
suprimare sau cruzime; represiuni colective; supunerea la munci excesive sau
deplasări în scop de exterminare etc.). Problema este că, pe lângă aceste fapte,
comuniștii din România au mai inclus în corpul legii o serie de ”crime” formulate
extrem de vag, care se refereau exclusiv la confilctul Romaniei cu URSS (adică:
militarea pentru hitlerism sau fascism; permiterea, dupa 6 septembrie 1940, armatelor
germane sa intre pe teritoriul tarii; declararea sau continuarea războiului contra
Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice; edictarea de legiuni sau măsuri nedrepte de
conceptie hitlerista, legionara sau rasială; punerea în slujba hitlerismului sau
fascismului) și care nu pot fi încadrate din punct de vedere al dreptului international la
crime de război sau împotriva umanității.
Așadar, pe Mircea Vulcanescu, comuniștii l-au condamnat politic pentru ”lupta”
împotriva URSS prin definirea ticăloasă, abuzivă și antijuridică (împotriva logicii
dreptului) a acestei activităti politice ca fiind ”crimă privind dezastrul țării” și ”crimă
de dezastrul tarii prin săvîrşirea de crime de război” (Decizia nr. 27/06.02.1948 a
Curţii de Apel Bucureşti, rămasă definitivă, dupa respingerea recursului, prin Decizia
nr. 1510/07.08.1948 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia Penală).
Mircea Vulcănescu

LE DIEU ET LA CONCEPTION DE CIORAN SUR L`EXISTENCE HUMAINE
Devise : « Dieu est, même s'il n'est pas. » Ém. Cioran

De la série des penseurs modernes, Emil Cioran se distingue notamment par l'attitude rebelle qu'il
affiche dans ses écrits envers la religion en général et envers le dogme chrétien en particulier. Eugen
Simion déclare que "Cioran décide de tout raconter sur lui-même et, surtout, sur ses échecs". Il lit les
mystiques avec une grande avidité et tombe dans un état d'épuisement intérieur difficile à définir. Il
serait normal qu'il trouve la foi, découvre Dieu, mais sa nature intérieure s'y oppose. Il découvre la
solitude et une lucidité stérile''. Son opinion rejoint la confession de Cioran, qui dit dans
Conversations : « Je ne crois ni en Dieu, ni en rien d'autre. Mais j'ai eu une crise religieuse; par
exemple, à vingt-six ans, pendant une année entière je n'ai fait que lire des mystiques et des saints. A
la fin, j'ai compris que je n'étais pas fait pour la foi, je m'en suis rendu compte à cause d'une grande
crise de désespoir. Je ne lis que Shakespeare et des textes religieux. J'ai écrit un livre d'annotations à
côté de ces textes, des annotations qui étaient à la fois pour et contre la religion''.
Si dans les questions abordées, parmi lesquelles l'intuition religieuse, la foi, le péché primordial, le
mal et la liberté, de fortes influences livresques marquées par l'esprit du temps se font sentir,
l'originalité devrait se manifester surtout dans le rapport à Dieu que l'altérité, ou l'inclassable la
solitude, par rapport aux passions du Fils et du Christ et par rapport à la prière comme moyen de
communication avec l'Autre. Dans le cas de Cioran, l'indécision, le nihilisme et l'absence de foi
religieuse sont certainement le résultat du manque "d'exercices d'admiration".
Ioan Petru Culianu considérait que le propre nihilisme « anti-métaphysique » de Cioran, en
opposition au nihilisme métaphysique des philosophes gnostiques, dont l'essence est le
remplacement de la sphère des valeurs qui légitime la construction d'un système avec lui-même («
La dernière étape du nihilisme est absorption en Dieu. Elle scelle le monde irrémédiablement,
comme un jeu d'ombres. Mais il y a des hivers et des fées dans de vastes hivers et printemps, avec
des sanglots déterrés par les aurors, qui font de Dieu une ombre'').
Le nihilisme cioranien attire une libération dans l'abîme de l'indéterminisme, néant dans lequel Dieu
a cessé d'être la source de l'énergie existentielle et du poiein humain. Les spéculations
liées à la question de l'altérité absolue de la foi se diluent dans une banalité sémantique et une
perception de la divinité comme création humaine : « La théologie – écrit Cioran – est la négation de
Dieu. L'idée absurde de chercher des arguments pour prouver son existence suppose une telle
pauvreté intérieure qu'il est accablant d'évidence que tous les traités théologiques réunis ne se
résument pas à une exclamation de sainte Thérèse.
Les idées religieuses ont donné à Dieu une physionomie humaine, le marquant des stigmates des
temps contemporains. Après avoir pris sur lui tous les péchés de l'humanité, c'est l'humanité elle-
même qui l'a privé des qualités qu'elle lui attribuait en tant que personne, le transformant en grand
Indifférent : « Dieu lui-même - note Cioran -, ne vit que par des adjectifs qui nous ajoutons; voilà la
raison d'être même de la théologie''.
Même la Bible n'est plus perçue comme une métaphore ironique, et nous sommes loin de la
compréhension du Moyen Âge, qui percevait souvent Dieu comme dualité et contradiction dans
l'unité. Dans la vision de Cioran, « à la place de la théologie, on pourrait placer ce que je ne sais quel
poète appelait « la science des larmes ». Une science à arguments directs et à méthode immédiate.
Ainsi s'étend le domaine de la religion et - et étend son vaste champ d'absurdités consolatrices''
Bibliographie :
Marin Sorescu, Ușor cu pianul pe scari. Cronici literare, Ed. Cartea Romaneasca, Buc., 1985, pp 333-334.
Professeur: GIUGIUC CIPRIAN DANIEL

Rugăciune
Nu ne pedepsi, Părinte,
Pe noi ce rostim cuvinte.
Când păcatele-s cât zgura,
Te ocupă cu Scriptura.
Caută paragraf să ierți
Și pe noi să ne deștepți
Și ne apără cel Mare,
Să nu cădem în pierzare
Într-o noapte adâncită,
Ceții, viscolului, fricii.
Pe Pământ o asumare
Viața noastră trăitoare...
Și apoi ne-am ridicat
Până la cer crucificat.
Nu ne osândi mai tare
Noi, cu faptele precare.
Harul, marele prelat,
Fiecăruia l-ai dat.
L-am primit, l-au refuzat,
Iartă-ne, Tu, Împărat.
Ne-ai deschis tainele Tale,
Stânca vieții încercare,
De la viața înrobitoare
La lumina Ta cea mare.
Ismail Sorin
Pilda vameșului și a fariseului
Un vameș și-un fariseu

Sus, la Templu, au urcat,
Fiecare-n felul său
Vrând să scape de păcat.
Vameșul, departe stând,

Ochii nu și-i ridica
Și din inimă oftând,
Mila Domnului cerea.

Fariseul, drept stătea,
Pe cei din jur judecând,
Că-i un sfânt, el se credea,
Spre Domnul ruga-nălțând.
Dar ne-nvață Dumnezeu,

Că acasă, mântuit,
S-a-ntors cel ce ofta greu,
Pentru că era smerit.
prelucrat de prof. Iliuși Marian

Mihai MERTICARU
SONETUL ÎNDOIELII (l)
Din lumea Ta eternă și de ceață,

Trimite-ne, Doamne, cerească rază
Din ochiul Tău ce cosmos luminează,
Taina tainelor, dintre noi, dezgheață!
De veacuri, Te-așteptăm cu mintea trează
Să stingi focul ce pe om îl îngheață,
Că n-a primit de la nimeni povață,
Să știe cum trăiește, cum visează.
Părinte-al meu, de ce Te-ascunzi de lume

Prin negurile zilelor opace?
De ce nu trimiți îngeri să îndrume
Pe fiecare, ce risc să-și asume?

Pășind spășiți pe cuie sau pe ace,
Coaja-ndoielii crapă, se desface.
SONETPSALM
Răspunde-mi, Doamne, unde să Te caut?

Că veșnicul Tău chip mereu s-ascunde.
Oriunde-i fi, doar gândul Te pătrunde.
Când cred că Te-am găsit, rămân în aut.
Arată-Te-mi doar câteva secunde

Cântând un imn la orgă sau la flaut
Sau stând de vorbă cu un argonaut
Ori mergând pe apă, păşind pe unde!
Întinde-ne o mână printre astre

Din ochiul Tău, trimite-ne o rază
Să coloreze sufletele noastre,
Precum florile ce zâmbesc în glastre!

Luminează nopţile ca-n amiază
Şi nu ne pierde de sub a Ta pază!
SONETUL UNUI VAIER DE CLOPOT
Vaier de clopot răsună-n două lumi,

Vestind pe cel ce pleacă-n lumi străine
Să uite-un pic de toţi, dar şi de sine,
Ba chiar o veşnicie de ani postumi.
Acum te-ntrebi ce te-aşteaptă pe tine,

Ce-i certitudine e că urci pe culmi
Şi riscul eternităţii ţi-l asumi,
Zburând spre orizonturi opaline.
În urmă-ţi s-aşază pacea profundă,

Neghiontit de nimeni, vei tăcea mereu,
Mileniul îţi va părea o secundă,
Pe pământ aceeaşi lume imundă.

Vei fi mai liniştit, iar, în locul tău,
Vor vorbi materia şi Dumnezeu.

Ion Cătălin Liță
azi noapte părea

că stelele lasă urme vâscoase
pe neguri
e frig
a căzut o brumă sfărâmicioasă
să nu se ia să nu se ia
mă rugam
să nu se ia de la mine
focul acela
uneori te apucă urâtul
indecis
nu îndrăznești să faci drum
peste acele câmpuri cu brumă
stai
înlemnit
la marginea zilei
timpul te înnegrește
ca pe măsline

1
Visare
Când lilieci de noapte

Se furișează-n suflet
Ca spaime ori ca duhuri
Pe-a gândurilor cale,
Cu inima în zbateri
Eu urc în albăstrime
Sub aripi de cristale...
Spre tainele vieții
Desferecate-n licăr
Secunda nu mă-ndoaie
Sub nemilosul clicăr
Și sunt o strălucire
Pe-o noapte de eres,
Un vis nemărginire
Pe-un bob de univers.
2
Am decis
În curând, voi trece peste acest câmp plin de dureri uscate,

În care iepurele își roade blana de foame și necaz...
Pământu-i crăpat pe alocuri și-n el se scurg păcate,
Iar când mă aplec să plivesc, pământul mă scuipă-n obraz.
Din turnuri obscure, crăpături în pereți mă observă latent,

Cu brațe întinse spre mine și cu carnea ce curge pe ele,
Un nod mi se pune-n stomac, dansând convulsiv și inapetent,
Mă așez, ducându-mi genunchii la gură și-îi mușc de durere.
Salvată într-un târziu de un spasm de supraviețuire,

Scăpată din grilajul porumbului uscat, udat doar cu lacrimi,
Am decis să-mi ridic leșul, să-l tratez cu un puseu de fericire
Și ca pescărușii care fug de iarnă, să zbor spre înălțimi.
3
În noapte
Peste drumul șters de vreme

Mi-au crescut suspine moarte,
Pasul meu strivit mai geme,
Scoțînd vaiere uscate.

Calc pe umbra-mi temătoare
Cu lumina lunii-n spate,
Prăfuit, beată de visare,
Mă unesc cu tine, noapte!
Iar în tremurul de rouă,

Sub o stea, în valuri repezi
Lacrimi dulci pe fața-mi plouă
Și pe umerii mei netezi.
Și-o să las deschisă poarta

A dorințelor nocturne...
Să mă împac și eu cu soarta
Pe care Zeul mi-o impune.
Saturnin Adriana

1
Aripile
Omule,
aripile tale
s-au născut înaintea ta,
pe când cerul era nemărginit de albastru iar soarele
zămislea curcubee fantastice
din pulberi de izvoare...
Omule, aripile tale s-au întins

în clipa în care două inimi îndrăgostite s-au atins...
Pe atunci totul era lumină...
Totul era aripi...
Totul era zbor...
Mai târziu s-au născut ochii tăi, Omule!
Era nevoie de ei,
Paradisul trebuia văzut...
Apoi s-a născut gura ta,

cu care ai mușcat înfometat din aerul înmiresmat al dimineții vieții tale.
Așa te-ai născut tu,
Omule,
cu ochii plini de Rai și cu aripi mari de lumină.
Doar că timpul macină...

Timpul este o moară infernală
care macină aripi
iar tu,
Om nesătul de viață,
ți-ai dat aripile pentru un pumn de ani...
Te doare necontenit locul aripilor măcinate de timp, dar tu,
Omule,
strângi din dinți și continui să te târăști prin noroi
...și doare timpul în noi.
2
Eu
M-am întâlnit cu mine pe malul unui râu,

Stăteam în așteptare ținând în palme grâu.
Sămânța încolțise în carnea mâinii mele
Și printre pietre roșii, vedeam în apă, stele.
M-am așezat cu grijă, alături, lângă mine

Și-am rupt un spic din palmă, să mă cunosc mai bine.
Cealaltă Eu mi-a spus: "-Tu crezi c-ai rupt un spic?
E suflet ce-ai ucis iar tu, nu ești nimic!"
Pe urmă când privirea și-a dezlipit de râu,

Din spicele rămase mi-a împletit un brâu,
M-a strâns cu el de mijloc și suspinând mi-a spus:
"-Te du! Ești pentru lume un suflet rupt în plus."
3
Iluzie
Apari și dispari, ești aievea, ești vis,

Te cânt când te pierd și m-arunc în abis,
Mă-nalți către cer, și mă dai de pământ,
Sunt apă de ploaie, sunt frunză în vânt...
Mă prinzi o secundă cu ochii de suflet

Și inima mea convertită-ntr-un tunet,
Se sparge în cioburi, cristale albastre
Ce cad peste viața și zilele noastre.
Mă lași în derivă să-mi caut izvor

Cu pânzele pieptului sparte de dor,
Corabia mea e cu josul în sus
Mi-ating răsăritul întors în apus...
Apari și dispari, te-am pierdut printr-un gând,

Ești un vis deși pari mai real ca oricând.
Cum visul acesta prin timp se scufundă,
Ia-mi viața întreagă și dă-mi... o secundă.
Nuți Dorobanțu

1
Apa de izvor...
Spre Satul meu, împădurit de dor,

Mă poartă sufletul și pașii încă,
Nu-i fac reclamă apei de izvor
Din care beau cu-atâta sete-adâncă,
Precum în vremea când eram holtei

Și îmi plăcea să le iubesc pe toate
Singurătățile din ochii mei,
Pe cele, mai ales...nemăritate!
Acolo, pe Vâlceaua de sub coastă,

E-un vrednic și dumnezeiesc popas,
Acolo te-am gândit dintâi nevastă
Și de atunci așa tu mi-ai rămas.
Acum, când scriu, la umbra unui nor

Din care curg cuvintele șuvoi,
Nu-i fac reclamă apei de izvor,
Tot murmurând statornic între noi,..
2
De dragoste...
„Când iubești trăiești. În rest, exiști.”
Alexandre Dumas
N-am auzit pe nimeni spunând vreodată

Cât am umblat prin viață-n jos și-n sus,
M-am săturat de dragostea ce mi-a fost dată,
M-am săturat să-i fiu mereu supus!
De-aceea, să nu vă cuprindă mirarea,

Tot ce suspină și respiră sub soare,
Pasărea, omul, animalul sau floarea,
O poartă în sufletul lui fiecare!
Ferice de cel ce în veci recunoaște,

Dragostea e darul cel mai de preț
Pe care-l primește atunci când se naște
Cerșetorul flămând, ori sătulul măreț.
Poeții o scriu, artiștii o cântă,

Pictorii îi pun din lumină vestmânt
Și Apostolul zice în Cartea cea sfântă,
Nimic fără Dragoste nu-i pe pământ!
3
S-a atins de Mine cineva...
E noapte și-amiroase a tăciune,

Auzul prinde tainic să mă doară,
Parcă-L aud pe Dumnezeu cum spune
Și sufletul din lut se înfioară:
„S-a atins de Mine cineva,”

Dar nu era cuprins de nicio boală,
Pe cel neputincios îl știu ce vrea,
Ce pohte necurate îl răscoală!
Nu-i vindecare mâna când o pui

Pe haina Mea, cu gândurile reci,
Ca el sunt mulți și ucenicii lui
Nu au odihnă, n-o să aibă-n veci...
Zadarnic sapă-n cer să Mă dărâme,

În curând o să le pun hotar,
Vă plâng de milă, vai, sărmane râme,
Deșartă-i truda voastră și-n zadar!
Nicolae Nicoară-Horia

1
Într-o zi
eram curios să știu
dar nu am întrebat
știu, nu mi-ar fi răspuns nimeni
eram curios să zbor
să ating buzele cerului
dar nu am zburat
eram curios să văd necuprinsul
dar nu am privit decât niște mâini împletind infinitul
acum ascult foșnetul nopții
așteptând să vii într-o zi
2
Rugă
din candela nopții
se aprinde o flacără-n mine
urc pe firul de iarbă cosit în ajun
din spini croiesc pe boltă cununi
clepsidra curge, se scurge
prin arșița lumii
plânge cerul tăcut
și lacrimi de piatră
coboară pe o cruce arzând
înmoi pana în mocirlă
prin vers să luminez clipa ce o să vie
mai adie o stea
în zbor către Tine
durerea Ta se naște firesc iar în mine
clepsidra curge și curge
prin freamăt de fruze
se frânge și versul în cuvinte de lut
la marginea mării
aștern ruga la cină
cu o vorbă, cu un cânt
3
Calea
am pătruns adânc în mine
în solitudinea sufletului
prea grăbit să vin
prea obosit să plec
trist într-o viață impură
în solemnitatea ratată
a unui gest nefăcut
uneori ascult muzica cerului
în respirația tristă a sufletului
plecarea, o pistă falsă
pentru cei ce trec agonici prin mine
e întrebare fără răspuns...
singur printre ruinele gândului
în frumusețea pură a singurătății
pășesc pe zadarnice cărări
transfigurat de întrebări
în taina nespusă a vieții
căutând calea, drumul către cer
Viorel Birtu Piraianu

1
Pedeapsă meritată
Unele dintre păcatele mele

sunt atât de grele
încât pentru a le ridica
am nevoie de aripi,
însă nu de orice tip de aripi,
ci de aripi de înger!
Iată de ce încerc
să mă apropii de îngeri,
o fac din interes!
Pedeapsa mi-o merit
cu vârf șî îndesat:
singurătatea!
Căutând îngeri
mă îndepărtez de oameni.
Doamne, iartă-mi nechibzuința!
2
Constatare
Nu-mi pun prea multe

întrebări despre vreme!
Dacă va ploua
îmi voi număra grijile,
dacă va fi soare
voi merge la coasă.
Oricum voi avea ceva de făcut.
Nu-mi vor rugini
încheieturile,
nici gândurile.
-Mătușă Floare, mătușă Floare,
una dintre găinile matale
a intrat la noi
în curte!
Înarmată c-o mătură de nuiele,
mătușa Floare vrea să-i dea
o lecție găinii.
„Hâșt! Hâșt!
Numai grija ta
mai trebuia s-o port,
nu-i de-ajuns că mâine
se anunță un timp ploios?!”
Mătușa Floare are și ea griji.
Doamne,
tare-i mai scârțâie
încheieturile !
3
Bunicul are biciul la el
Bunicul își uitase biciul în șopron,

lângă butucul pe care se taie lemnele.
„Măi fată, ia biciul și fugi după bunică-tu,
fără bici nu va putea mâna caii!”
....
De câte ori norii merg la trap sau la galop,
știu că bunicul are biciul la el.
Doamne, ce n-aș da
măcar o dată să-l mai uite
iar bunica să mă trimită
să i-l duc!
Lăcrimioara Iva

1
Cuvântul infinit
Zideşte lumea
Tu eşti marele Tu
Al lumii noi
Lumea e nouă
Şi totodată veche
Pentru că ea
Are în ea însăşi
Veşnicia ei
Construită de Tine
Tu cel ce eşti
Din toate în tot
Marele Tu al ei.
2
Tu eşti numai cer
Un alt cer
Dincolo de cer
Ce ai adus
Cerul de
Deasupra noastră
În materia
Noastră lăuntrică
Şi ai transformat
Greutatea substanţei
În uşurătatea
Cerului
Care ridică
La el
Tot ce-i ceresc
Tot ce este al lui
Şi al Tău
Revărsat
Peste lumea
Devenită
Substanţă grea
Ce-şi caută
Ideea
Izvorâtă
Din rostirea Ta
Către ceea ce este
Să fie.
3
El e Mirele lumii
Ce transformă
Lumea
În scântei de răsărit
Prin
Cosmosul călător
Spre veşnicia
Ce cuvântă
În lumea de-aici
Cuvintele
Lui
Devenite miracol
Al firii.
Victoria Duțu

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU ELEVI CU CES
Studiu de specialitate
ADAPTAREA STRATEGIILOR DIDACTICE DE PREDARE –

ÎNVĂŢARE - EVALUARE
Disciplina : LIMBA SI LITERATURA ITALIANA/FRANCEZA

Clasa a IX- a/ Profil: Filologie
An şcolar : 2019 - 2020
PROF. : GIUGIUC CIPRIAN -DANIEL
COMPETENTE GENERALE
1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorial - perceptive pentru

înţelegerea limbajului ;
2. Utilizarea conceptelor logice pentru organizarea demersurilor de

cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală ;
3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, utilizând limbajul adaptat

specificului clasei ;
4. Formarea capacităţii de a lua decizii întemeiate pe argument.
În conformitate cu O. M. nr 5083/31.08.2016, privind Metodologia-cadru

referitoare la şcolarizarea la domiciliu

ARGUMENT
Integrarea elevilor cu C. E. S. în şcoala publică este o consecinţă a unei teze

elaborate în anul 1988 de UNESCO şi care a stat ulterior la baza Directivelor de
acţiune ale Conferinţei Mondiale a Educaţiei Speciale de la Salamanca. Procesul a
continuat la Conferinţa UNESCO de la Jomtiem, Thailanda (1990), unde s-a adoptat
principiul educaţiei pentru toţi. În Declaraţia de la Salamanca se preciza că şcoala
incluziva reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de
discriminare, un mijloc care creează comunităţi şcolare primitoare pentru toţi.
Ca urmare a acestei organizări complexe şi a structurii eterogene a colectivelor

şcolare sunt necesare şi în clase unele măsuri speciale organizatorice (săli
multifuncţionale, materiale suport etc.), dar şi măsuri de diferenţiere şi adaptare
curriculară, precum şi instrumente adaptate de evaluare. Adaptarea curriculară
presupune un curriculum diferenţiat pentru elevii cu C.E.S. În acest sens adaptarea
curriculară selectează acele cunoştinţe care pot fi accesate de elev raportat la
specificul funcţiilor sale psihice, în special cele ale gândirii, atenţiei, limbajului,
memoriei etc.
Analizând particularităţile specifice procesului de învăţare a copiilor cu diferite

tipuri de deficienţă, se ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale ale
curriculum-ului şcolar vizează un grad mai mare de flexibilitate, astfel încât să
permită fiecărui copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie de capacităţile
sale de învăţare.
Educaţia integrată îi va permite elevului cu C. E. S. să trăiască alături de ceilalţi

elevi, să desfăşoare activităţi comune, dobândind abilităţi, indispensabile pentru o
viaţă cât mai apropiată de cea normală, pentru o adecvată inserţie socială.
Cu certitudine, elevii cu dificultăţi de învăţare au nevoie de ajutor în vederea

adaptării, integrării şi devenirii lor ca şi ceilalţi elevi – cu succese şi insuccese, cu
realizări şi ratări dar şi cu rezultate încurajatoare.

Competente generale
1. Utilizarea conceptelor specifice pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală ;
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor

situaţii problema, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de
dezvoltare ;
3. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei

lumi în schimbare ;
4. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.
Valori şi atitudini
Competentele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-
invatare a disciplinei au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini :
 Coerentă şi rigoare în gândire şi acţiune
 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
 Participarea la viaţa socială fundamentată pe opinii şi acţiuni întemeiate
 Gândire critică şi flexibilă
 Independentă în gândire şi acţiune
 Capacitatea de a susţine o dezbatere argumentată şi civilizată.
Competente specifice
1.1 Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise ;
1.2. Identificarea structurii unui argument, a elementelor componente şi a relaţiilor

dintre acestea ;
1.5. Dezvoltarea unor tehnici de argumentare şi de comunicare , în vederea învăţării
pe parcursul întregii vieţi ;
2.1. Dezvoltarea disponibilităţii de a comunica idei, sentimente, fapte, în diferite
contexte sociale ;
2. 2. Construirea unor argumente pentru rezolvarea unor situaţii problema ;

2. 5. Construirea de argumente şi contraargumente în diferite situaţii de comunicare ;
3.1. Dezvoltarea cooperării cu ceilalţi ;
3.3. Realizarea unor schimburi argumentate de opinii ;
4.4. Dezvoltarea gândirii critice, capabilă să susţină participarea activă şi responsabilă
la viaţa societăţii.
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT
Nume şi prenume elev vizat : M.C.

Certificat de orientare şcolară şi profesională (eliberat de C. J. R. A. E. )
Grav de handicap : Grav
Categorii de deficienţe (afectări) identificate :
- Dificultăţi de învăţare ;
- Afectări ale structurilor şi funcţiilor senzoriale ;
- Afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare

mişcării.
Principalele obstacole în calea învăţării elevei :

- elevul are dificultăţi în a-şi comunica ideile clar şi eficient ;
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege şi recunoaşte termenii utilizaţi în lecţiile

de limba straina .
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege şi aplică conceptele generale din

domeniul limbilor straine ;
- elevul are mari dificultăţi în a înţelege pe deplin informaţiile transmise verbal.
PROF. : GIUGIUC CIPRIAN -DANIEL

Regret
De mult, de mult cunosc doi plopi
Ce-mi stau şi azi în cale –
Îmi place mult ca să-i privesc,
Dar mă cuprinde-o jale…
Căci parcă-mi spune-un nu ştiu ce…
Ca mâine poate am să mor –
Şi dânşii n-or mai fi priviţi
De nici un trecător…
George Bacovia

ALTERNATIVA STEP BY STEP ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI
PRIMAR
-Studiu de specialitate-
Buligioiu Anca Mihaela, Grădiniţa cu Program Normal Gârleşti,

Gherceşti
Programul Step by Step pentru copii are drept fundament credinţa fermă în
principiile democraţiei. Situând elevul în centrul procesului educational, alternativa
promovează atât relaţia elev-profesor bazată pe respect şi încredere, cât și stimularea
creativităţii şi a spiritului novator.Prin aplicarea sa, elevul devine partener de
încredere, fiind înlăturate acele bariere care îngreunau progresul şi menţinându-se
astfel aprinsă flacăra cunoașterii.
Programul Step by Step este un program destinat copiilor de la naştere şi până
vârsta de 13 ani, precum şi familiilor acestora. În România, programul a debutat în
1994 sub numele de HEAD START care în 1995 a luat numele de Step by Step la
iniţiativa Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, prin semnarea unei Convenţii
cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Începând din martie 1998 programul este continuat
de „Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională”, care oferă noi
metode ca o continuare a viziunii de educare a generaţiilor viitoare, în vederea unei
participări active în cadrul societăţilor deschise. Obiectivul programului Step by Step
este acela de a dezvolta în fiecare copil capacitatea de a fi creativ, plin de imaginaţie şi
resurse; a avea o gândire critică şi a fi capabil să facă alegeri, a fi capabil să definească
o problemă şi să o rezolve, a fi preocupat de comunitate, ţară, mediu.
Pentru a dezvolta toate aceste capacităţi programul Step by Step doreşte să
creeze un mediu de învăţare care pune copilul în centrul planificării programului,
oferind concret:
- individualizarea actului didactic;
- lucrul în grupuri mici de copii, în centre de activitate, delimitate atât fizic, cât
şi prin procesul de învăţare;
- implicarea părinţilor în filozofia programei;
- implicarea comuniţătii în educaţia copiilor.
Programul Step by Step înlocuieşte sistemul de notare cantitativ din
învăţământul tradiţional, cu instrumente de evaluare cantitative, specifice
ritmului de dezvoltare al copilului.
Alternativa educaţională Step by Step este deosebit de importantă, deoarece
scoate copilul dintr-un şablon consacrat, instruirea sa fiind făcută pe zone de interes.
De asemenea, pregătirea de după-amiază permite un program formal şi informal
complex prin existenţa a doi învăţători; deși presupune un consum mai mare de
material şi energie din partea profesorilor,evoluția copiilor este evidentă. Cadrele
didactice au o foarte bună pregătire ştiinţifică şi metodică, ştiind să gestioneze relaţiile
deosebite cu părinţii şi comunitatea locală. Atât programele pentru preşcolari, cât şi
cele pentru şcolari, îi încurajează pe copii să devină cetăţeni activi şi responsabili sau
să aprecieze valorile inerente ale unui stil de viaţă democratic.
Principiile promovate în acest sistem alternativ de învăţământ sunt:
 abordarea unor metode de predare echilibrate, care ţin cont de întreaga
personalitate a copilului;
 predarea tematică bazată pe individualizare;
 antrenarea familiei în asigurarea unui traseu ascendent fiecărui copil;
 centrele de activitate în clase.
În acest sistem sunt încurajaţi elevii să formuleze şi să exprime propriile opinii,
se pune în valoare respectul reciproc şi responsabilitatea faţă de cei din jur, onestitatea
şi civismul, precum și seriozitatea, apreciindu-se astfel valorile inerente ale unui mod
de viață democratic.

JOCUL DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Buligioiu Anca Mihaela, Grădiniţa cu Program Normal Gârleşti,

Gherceşti
Jocul didactic are un caracter instructiv mult mai pronunțat decât celelalte
jocuri și se utilizează în grădiniță în scopul îmbogățirii și aprofundării experienței
cognitive a copiilor, precum și în vederea dezvoltării proceselor psihice de reflectare
directă și nemijlocită a realității. Jocurile didactice se practică atât în cadrul
activităților comune, cât și în afara lor, ele fiind niște activități accesibile și atractive
pentru copii, prin intermediul cărora se realizează majoritatea sarcinilor instructiv-
educative în grădiniță.
De regulă, jocul didactic se descrie/desfășoară urmând un anumit tipic,
parcurgând anumite etape, având o anumită structură.
Conținutul jocului este dat de cunoștințele copiilor despre plante, animale,
obiecte, anotimpuri, activitatea oamenilor, reprezentări apropiate de un conținut
matematic.
Sarcina didactică apare ca o problemă de gândire și dă sensul jocului și atracția
copilului spre el. De aceea sarcina didactică nu trebuie să fie prea grea pentru a nu
descuraja copiii, dar nici prea ușoară pentru a nu-i plictisi.
Regulile jocului arată copiilor cum să se joace, cum să rezolve sarcina
didactică și sunt condiționate de conținutul jocului respectiv.
Elementele de joc, reprezintă o altă componentă a jocului didactic și fac ca
rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută și atractivă pentru copii. Ele constau în:
momente de așteptare, surprize, ghicire, mișcare, întrecere, galerie, aplauze.

Jocul didactic are o mulțime de valențe formative. Prin intermediul lui se
activează vocabularul și se dezvoltă vorbirea copiilor, se corectează deficiențele de
exprimare, se formează deprinderea de exprimare corectă, coerentă, în propoziții
logice.
Având în vedere aceste criterii, jocurile didactice se planifică în ordinea
dificultății sarcinii respectându-se principiul didactic ”de la simplu la complex”, în așa
fel ca fiecare predare să fie urmată de un joc de fixare și apoi de consolidarea
cunoștințelor predate.
Particularizând, putem preciza:
Pentru dezvoltarea auzului fonetic se pot desfășura jocuri ca: Deschide urechea bine,
Al cui glas este etc.;
Prin jocuri ca: Găsește cuvântul potrivit se urmărește activarea vocabularului,
spontaneitatea gândirii prin realizarea unor exerciții verbale;
Jocurile didactice pentru cunoașterea mediului au ca scope consolidarea și verificarea
cunoștințelor copiilor în urma observărilor, a lecturilor după imagini, a plimbărilor și
vizitelor, și sunt jocuri cum ar fi: se urmărește activarea vocabularului, spontaneitatea
gândirii prin realizarea unor exerciții verbale;
Jocurile didactice pentru cunoașterea mediului au ca scop consolidarea și verificarea
cunoștințelor copiilor în urma observărilor, a lecturilor după imagini, a plimbărilor și
vizitelor, și sunt jocuri cum ar fi: La piață, Când se întâmplă, Cu ce călătorim;
Jocul didactic matematic (Completează ce lipsește, Cine așază mai bine etc.)
constituie și un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului și socotitului.
Jocul este o metodă importantă de învățare și memorare. În dezvoltarea fizică și
psihică a copiilor, jocul ocupă un loc de frunte, fiecare formă de joc fiind un act de
învățare. Jocul este o metodă, care are un mare potențial de formare și dezvoltare a
personalității sub aspect fizic, intelectual și afectiv.

Anul 8, nr. 12, decembrie 2022
____________________________________________________________________
Revista cultural-literară CUTEZĂTOR este publicată de EURO

EDUCATION FEDERATION, organizație acreditată de COMISIA
EUROPEANĂ
_________________________________________________________________________________________________
CONTACT
Telefon: 0728353441
Web: http://cutezator.blogspot.com/
E-mail: cutezator2015@gmail.com
_________________________________________________________________________________________________
COLABORARE
Aşteptăm colaboratori serioşi. Textele tehnoredactate*, în Microsoft Word, Office XP, şi semnate pot fi
trimise pe adresa de e-mail a revistei: magazincritic@yahoo.com, până la data de 20 a fiecărei luni.
Tehnoredactarea se va face cu font Times New Roman, corp 10-12, pagină format A5, folosindu-se diacritice.
Responsabilitatea textelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. O echipă redacţională va selecta
articolele în vederea publicării acestora. Atenţie la plagiat! (*Reguli minime de tehnoredactare: Înainte de
punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte, trei puncte, semnul exclamării, semnul întrebării, nu se pune
spaţiu. Spaţiul se va pune după aceste semne de punctuaţie, precum şi înainte de deschiderea unei paranteze.)
_________________________________________________________________________________________________
CONCEPŢIE GRAFICĂ / MACHETARE / DESIGN
Asociaţia Paradigme educaționale
_______________________________________________________________________________________________
TIPARUL
a fost executat de Editura eParadigme
(Online) = ISSN 2501-3033 ISSN–L 2501-3033

Cutezator nr.12

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cutezator nr.12

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Anul 8, nr.

12, decembrie 2022

Revista cultural-literară CUTEZĂTOR este publicată de EURO EDUCATION

Cutezător (Online) = ISSN 2501-3033 ISSN–L 2501-3033

nr.12, decembrie, 2022

Devise : « Dieu est, même s'il n'est pas. » Ém. Cioran

Professeur: GIUGIUC CIPRIAN DANIEL

nr.12, decembrie, 2022

Pilda vameșului și a fariseului

Un vameș și-un fariseu

Vameșul, departe stând,

nr.12, decembrie, 2022

Dar ne-nvață Dumnezeu,

nr.12, decembrie, 2022

SONETUL ÎNDOIELII (l)

Din lumea Ta eternă și de ceață,

Părinte-al meu, de ce Te-ascunzi de lume

Pe fiecare, ce risc să-și asume?

Răspunde-mi, Doamne, unde să Te caut?

Arată-Te-mi doar câteva secunde

Întinde-ne o mână printre astre

Precum florile ce zâmbesc în glastre!

SONETUL UNUI VAIER DE CLOPOT

Vaier de clopot răsună-n două lumi,

Acum te-ntrebi ce te-aşteaptă pe tine,

În urmă-ţi s-aşază pacea profundă,

Pe pământ aceeaşi lume imundă.

nr.12, decembrie, 2022

azi noapte părea

nr.12, decembrie, 2022

Când lilieci de noapte

În curând, voi trece peste acest câmp plin de dureri uscate,

Din turnuri obscure, crăpături în pereți mă observă latent,

Salvată într-un târziu de un spasm de supraviețuire,

Peste drumul șters de vreme

nr.12, decembrie, 2022

Iar în tremurul de rouă,

Și-o să las deschisă poarta

nr.12, decembrie, 2022

Omule, aripile tale s-au întins

Apoi s-a născut gura ta,

Doar că timpul macină...

M-am întâlnit cu mine pe malul unui râu,

M-am așezat cu grijă, alături, lângă mine

Pe urmă când privirea și-a dezlipit de râu,

Apari și dispari, ești aievea, ești vis,

Mă prinzi o secundă cu ochii de suflet

Mă lași în derivă să-mi caut izvor

Apari și dispari, te-am pierdut printr-un gând,

nr.12, decembrie, 2022

Spre Satul meu, împădurit de dor,

Precum în vremea când eram holtei

Acolo, pe Vâlceaua de sub coastă,

Acum, când scriu, la umbra unui nor

N-am auzit pe nimeni spunând vreodată

De-aceea, să nu vă cuprindă mirarea,

Ferice de cel ce în veci recunoaște,

Poeții o scriu, artiștii o cântă,

E noapte și-amiroase a tăciune,

„S-a atins de Mine cineva,”

Nu-i vindecare mâna când o pui

Zadarnic sapă-n cer să Mă dărâme,

nr.12, decembrie, 2022

Viorel Birtu Piraianu