Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 26 views

    GRAMATICA

    Uploaded by

    Iris Iris
    Gramatica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    GRAMATICA

    Uploaded by

    Iris Iris
    26 views26 pages
    Gramatica

    Original Title

    GRAMATICA (1) (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Gramatica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    26 views26 pages

    GRAMATICA

    Uploaded by

    Iris Iris
    Gramatica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 26
    c) Semnele d) Function TICA | ¢) Serierea BLATUL I @- GRAMA 3, LEXICC a) Cuvantu 'p) Sensul ¢ Ingrediente: ‘ i c) Relatii s ‘© metoda ,.Stiu-Descopar-Aplic a) imbogti © atel e) Expresi o. vibe pozitiv - nofiunile teoretice 4, MORF( © memorie buna a) Partile Mod de preparare: 2 ~ Verbul - Se foloseste metoda ,$tiu-Descopar-Aplic’ iby seth pee fn prima faz, se aga pe masa de lucru ceea ce stii deja, adicd se reamintesc temele gj = Aiticolu programa de examen, - ee - Pronum| Apoi, vei descoperi cam care este strategia pe care o vei aplica pentru a invafa. = adjeati Cea mai grea clap este ultima, cea in care va trebui si Tnveti efectiv, pentru a aplica,y ” SOT" ‘examen, cu succes b) Partie - Adverb Pentru a rezolva cerintele care vizeazi Limba romdnd, te invitim s& amesteci ingredientele Conjun celor trei etape: $tiu-Descopar-Aplic. ~ Prepozi = Interje 5. SINT. g A. Sinta Etapa ,Stiu” a) Parti fn aceasta etapa, citeste cu atentie toate continuturile de care ai nevoie: : oe : - Predic TEMATICA PENTRU LIMBA ROMANA eco : b) Parti 1. FONETICA $I FONOLOGIE — ) Aparatul fonator 5i sunetele limbii roméne poor ») Clasificarea articulatorie si acustica a vocalelor sj i elor si a consoanelor limbii roma iv ¢) Corespondenta dintre litere si sunete Pe oeeareye sine 4) Segmentul vocalic: Diftong. Triftong, Hiat 8) Proy ©) Silaba. Regulilesilabafii in limba romana Re ) Orosratia si despartirea cuvintelor in silabe cose » pai Rent meniale intensive gi extensive (accenul gi intonayia) 2 Ma i Reguli de folosite corectia accentului tn limba romana oi 2. PUNCTUATIE, ORTOGRAFIF ie , ‘AFIE $1 ORTOEPIE 2) Principii c Oe are stau la baza ortografiei b)Norme ortografice si norme ottoepice ite mele din plica, la dientele Planator peniradefiitivet-educatoare- Cristina Vasile, Denisa Radu, Mikaela Manea «¢) Semnele de punctuatie si de ortografie 4) Functionalitatea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice @) Serierea cu majuscula, Abrevierile 3, LEXICOLOGIE 4) Cuvéntul ca unitate de baza a vocabularului ») Sensul cuvintelor: sensul propriu si sensul figurat ¢) Relatii semantice intre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie) 4) imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace exteme) ©) Expresii si locugiuni 4, MORFOLOGIE 2) Parfile de vorbire flexibile: - Verbul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Fun - Substantivul - Clasificare. Categorii gramaticale spe - Articolul - Clasificare -Pronumele - Clasificare. Categorii gramaticale specifi i sintactice Funefii sintactice c. Funeii sintactice - Adjectivul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcfii sintactice - Numeralul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice b) Partile de vorbire neflexibile (Clasificare. Functii sintactice): ~ Adverbul - Clasificare. Grade de comparatie. Funcfii sintactice ~ Conjunctia - Clasificare -Prepozifia - Clasificare. Prepozii care se construiese cu genitivul, dativul, acuzativul = Interjecfia - Clasificare. Funcfii sintactice 5. SINTAXA A Sintaxa propozitiei: €) Parti principale de propoz + Subiectul — Clasificare -Predicatul - Clasificare ~ Acordul dintre subiect si predicat +) Parti secundare de propozitie: ~ Atributul — Clasificare ~ Complementul — Clasificare B.Sintaxa frazei: 4) Propozitia si felul propozifiilor >) Fraza ©) Raporturile sintactice in fraza i in propozitie 4) Mijloacele de exprimare a raporturilor sintactice in propoz : ee ©) Tipuri de ate subordonate in frazai: subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa si Completiva indirect, circumstantial Planator pentru definitivat-educatoare - Cristina Vasile, Denisa Radu, Mihacta y, a 1. a Etapa ,Descopar” FONETICA Pentru aceasta etapa, am structurat nofiunile de gramatica Se citeste cu atenfe si se las la focul mic al invataii, pentru a avea timp s se sedimenten, ERINTE aceste informatii. Pe masura ce le vom prezenta, vom anunja, prin constructia, a TP Pentru examen”, cerinje care corespund etapei ,Descopar” a pregatirii tale. Urmareste-ly Nu si infelege-le! fn concluzie, trebuie si fie pregatite urmatoarele capitole: a Co a Se FONETIC: ED aA | VOCABULAR ai . MORFOLOGIE 3 =f GRAMATICA . SINTAXA PROPOZITIEL a INTAXA FRAZEL Digt ala, | eb ORTOGRAFIE SI : PUNCTUATIE Yo SD Nenteze eStete Manator pentru definitivat-educatoare - Cristina Vasile, Denisa Radu, Mihaela Manea FONETICA FONETICA STUDIAZA SUNETEDEIEIMBIT CERINTE POSIBILE 4 Tipul sunetelor/literelor x Numar de litere si sunete Corespondenta sunet-litera Segmentul vocalic: DIFTONG, TRIFTONG, HIAT a Despirfirea cuvintelor in silabe a Accentul REGI = INTOTDEAUNA SE DESPARTE CUVANTUL iN SILABE a _INTR-OSILABA EXISTA O SINGURA VOCALA = CUVANTUL SE TRANSCRIE FONETIC = TIPURI DE LITERE/SUNETE Litera este expresia grafica a sunetului, iar sunetul este expresia sonora a literei. Sunetele limbii roméne literare sunt: 0 Sunete vocalice : Vocale Semivocale a, ei, 0, U, a, i, Dintre acestea, 43,4 sunt MEREU vocale_ 1,0, u pot fi si voeale si semivocale astfel: &,0,u pot fi $i voeale si semivocale astfe Sunt yocale cand formeaza singure silaba e-lan, u-rt } ~ Sunt semivocale cénd formeazai silabi.cu o alta vocal: iar-ti, sea-cd | ! Este simplu dacd.acestea apar alaturi de d,.df.d,deoarece, acestea din urma fiind mereu_ Yocale, inseamna cd celelalte sunt semivocale (NU UITA CA INTR-O SILABA EXISTA_C Oo es Sn cca SINGURA VOCALA) a ‘Planator pentru definitivat-educatoare - Crist ——a cd Semivocala ‘Cuvant . Cae neam a Pe Po-ia-na oad e 4 Ordi-nea i g Ceas Este mai complicat dact e,.0,u sunt in acecasi slabs. Atunei, trebuie si vezi care dintre a, | Groa.ta este vocal (adicd se pronunfai apasat, accentuat) geam i Semivocali Cuvint Vocalit Cio-rap Me-trow 60 Me . tu-bi-re uie i Giul-git i wre 2 Ghi-o-c 5 Consoane — sunt sunetele care se pronunga cu ajutorul altor sunete: b, ¢, d, f, g, hy j, k, lm eo : DPA ES HEE YW XZ = © La sfarsitul_unyi cuvant, poate si apard uneori uni special, mumit sop ca in | Genii euvantulpomi)T,goptit* nu este nici vocala (ca in euvintul eodti"’ unde i” coc Pica * vocal), nici semivocala (ca in euvantul moi”, unde i” este semivocala), Ochi = NUMARUL DE LITERE SI DE SUNETE. simpl = CORESPONDENTA SUNET - LITERA Im general, n limba romana, numarul de litere dintr-un cuvant este egal cu numarul de sunete = G Nr litere Nr sunete———* DIFTON 0 2 } sunt pror Exceptiile de la aceasta regula apar: Nr. litere 3 6 Nr. sunete 4 im Jn cazul grupurilor de litere ce, oi ! } 8, gi, che, chi, gh recomanda scrierea fonetica: = Ceci-[e] m= Ge, gi-[ 5] ™ Che, chi— [k] " Che, ghi-[g’] {in plus, nu in cazul literei ,, x” , cfind litera reda dows sunet [es] es) af es) e, ghi. i In aceasta situatie, se dela May, dintre ele Jk, Lm, 5 ca in ni” este se Planator pentru definitivat-educatoare - Cristina Vasile, Cavant Seriere fonetica Ceas [gas] Ghea-tt [g’ata ] ‘gear Cio-rap Giul-giu Ghi-o-cei Ochi (substantiv, | [ ok? ] nearticulat) Ochi _(substantiv, | [ 1 articulat) Ochi (verb, perfect | [ 0 simplu, pers. a III-a) Ne [Nr litere | sunete 4 | 6 4 4 3 6 a E = i 6 4 2 \5 4 4 a i = GRUPURI DE SUNETE: DIFTONG, TRIFTONG, HIAT Denisa Radu, Mihaela Manea DIFTONG; grupul d€douA sunete jiferite format dintr-o vocal si o semivocali, alAturate, care sunt pronunfate in aceeasi silabi, * diftongi ascendenti (urcatori) sunt compusi dintr-o semivocali + vocale: yemivocala + a~ ia = iar-ba ocala ); a m © diftongii descendenti(coboritori) sunt formati din vocali.+ semivocala: IRIFTONG - grupul de te ‘ate sunt pronunfate in aceeasi ba. cau vreau(e-sv. + a-v. + u-sv.) | HATUL - grupul de oui vocalé, alaturate, din interiorul accluiasi cuvant care f acta, Aiea ctl teee ar: iteite. Bivcperare corpohe ep-9p- hii vty, L Jhiat DESCE NKEALT mai (a-vocala + i-semivocala ); \t0) ASCEA/ inete Uiferite format dintr-o vocala si dow’ semivocale, alaturate, A 5 fihaela Mt, ina Vasile, Denisa Radu, Mik - me roare - Cristi lanator , EXC face i GRUPURI DE SUNETE = ! ATENTIE LA ent (visv ex ail chit 1, Doi “Mla sfarstul euvéntului reprezintt difton sc an dione ascendentiXo>) [1 GAR substanaivele fomtnmnercare se termina in 2 “i 5s cw ++ ex femeii, vai ng dese Derivate 2. EXISTENTA CRATIMEI si despartire de-un_— cuvantul confine diftongul , eu” | _ ody ne-ai — cuviintul conjine triftongul “eai” du tr-o singura silaba a jaba si, deci, difionn, =. 4c are irea in Deoarece cratima este un semn de ortografie care permite rostirea doua cuvinte diferite, observam ca, in exemplele anterioare, existd o sing ACCE Fespectiy, triftong. en | 3. Existenfa grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi in timt . —— EX: m Ceara -—nu contine diftong - [ & a-ra] m ceai confine diftong, nu triftong [ € ai] vi Deoarece diftongul, triftongul si hiatul sunt grupuri de sunete (nu de litere!!!!), cuvantul | sscouie sersfonctic pentru a vedeaedtesuncte sunt (nu liter!!!) VOCAE aparent confine diftongul ,,ea”, dar scrierea fonetica va contrazice aceasta aparenta: [ & Vv ~ aparent confine triftongul ,,eai”, dar scrierea fonetica va contrazice aceasta aparenfi: [ c ai]. Asadar, cuvantul confine diftongul “ai 3h + DESPARTIREA CUVINTELOR IN ‘SILABE A { jasc Silaba este formata dint-o vocala (e-lan), fie dintr-un grup de sunete care confine 0 vocald (¢- agica du Jan) si se pronunti cu un singur efort expirator. REGULE: RELAY 1. VICV =V-CV EX. a-tent 2. VO\CV =VC-CV EX. Arde EXCEPTIE! Cind a doua consoana este r urmittoare: EX. A-cru sau I, ambele consoane merg in silabs 3. VOCCY. EX. pen-tru 10 ela Mane, elanator pentru definitivat-educatoare - Cristina Vasile, Denisa Radu, Mihaela Manea EXCEPTIE! in cazul grupurilor Ipt, mpt, net, nes, nef, ndv, ret, rtf, stm despartirea se face intre a doua $i a treia consoand. Ex. jert-fa ilabe diferite. EX. a-le-e 4, REGULA HIATULUI: Vocalele in hiat fac parte din s ochii Dovey) 5. Cuvintele derivate si compuse : Derivatele si cuvintele compuse se despart dupa structura cuvantului, dar DOOM 2005 accepts rea in silabe conform criteriului fonetic: si despi -dupa structurd: in-ac-tiv, drept-unghi -dupa criteriul fonetic: i-nac-tiv, drep-tunghi +» ACCENTUL ACCENTUL este pronunjarea mai apasati a unei silabe. Accentul se pune intotdeauna pe vocala din silaba accentuata. in limba romana, accentul nu are loc 1 poate pica pe orice silaba a cuvaintului EX: ma-s& ma-sicnd i uvantul VOCABULARUL ua [ & Vocabularul sau lexicul unei limbi reprezinté totalitatea cuvintelor din limba respectiva. as [& Cuvantul are forma si infeles. : Pentru examen, te poate interesa clasificarea cuvintelor pe baza relafiilor de sens, Bucs adic’ dupa forma si infelesul lor. RELATII SEMANTICE INTRE CUVINTE: Cavinte Forma Tajeles Sinonime Diferita Identic sau asemnator Antonime Diferita Opus Omonime Identica Total difert t ba Paronime ‘Aproape Diferi ‘ Diferit, dar_care au o idee comund ce le leaga Cuvinte Polisemantice a etnimarerctoare- Casing Yale Desa Rat Sg, PeeNEa ae i idei: i si insist asupra Sinonimele evidenjiaza varietatea Jexicala si insi jparos” (M. Eminescu) hoe Cu dumbravite de laur verde si eu lunci de chiparos” ( cuvinte polis Antonimele redau sentimentele contradictorii: oye Cu mane zitele-fi adaogi, = Cu ieri viata ta 0 set 7 (M, Eminescu) ca Fa 1 MIJLOACI La examen, formuleaz enunt pentru a preciza sinonimul sau antonimul unui cu jn, ; 1.DE Pee de afixe (pr antul “Y”. Exemplu: Sinonimul cuvantului “X” este cuvéntul “Y’ pl ee ATENTIE SILA: 1. Omonimele pot fi: ‘tale (au forma identica atat la singular, cat si la plural, indiferent de infeles): anci/banci E Parfiale (au forma identica la singular, dar diferita la plural, in functie de infeles): EX: corn/cornuri, coarne sora/surori/sore | Sufixe co 2. Cuvintele OMOFONE — Se pronunti identic si se scriu diferit -et, -is EX, ne-am, neam | 3. Cavintele OMOGRAFE ~ se sri dente si se pronunti fei, in functie de accent: | EX. acele/acele | ae 4. Diferenfa intre omonime $i cuvinte polisemantice: Forma Ingeles wsult Sufixe¢ Omonime Identica Total diferit Cuvinte Identica Diferit, dar Ice comuna, intre cuvintele polisemantice Polisemantice se pastreazd anumiti legitura semantics, EX. Omonime : cad: Hi 12 Hi cuvangy Planator pentru definitivat-edueatoare - Cristina Vasile, Denisa Rad, Mik Aceste doua cuvinte sunt omonime, adicd au forma identica, dar infelesul total diferit Cuvinte polisemantice: “baie” — Am facut, imediat cum am ajuns acasi, o baie relaxant Casa mea are patru camere si 0 baie. Cand cram copil, ficeam baie in Dambovita. MIJLOACE DE iMBOGATIRE A VOCABULARULUI L.DERIVAREA este mijlocul intern de imbogaire a vocabularului care consti in addugarea de afixe (prefixe si sufixe) la tema sau ridacina unui cuvant de baza. Exemplu: prefi si sufix it” IW! Derivatul parasintetic este cuvantul derivat care are, in acelasi timp, si prefix si sufix. 11! Seriile derivative se formeaza atunci cdnd baza unui cuvaint derivat este un alt cuvant derivat: argint -—--- argint+-ar ----argintart -ie IW! Sufixele colective formeazA substantive colective: lective Exemple is, -igte, -ime, ~Araie Ban —-banet | Piatra --pietris porumbiste studentime Fum —-fumaraie 2 11! Sufixele diminutivale formeazA diminutive: Sufixe diminutivale Exemple if, -as, -uti, - el. fata ---fetita copil —-copilas 1 Sufixele augmentative formeazi augmentative: = Sufixe augmentative Exemple -andru, - oaie, -0i 1a Vasile, Denisa Radu, Mike, educatoare - Cristie im ru definitivat Planator pent ive masculine gi invers tantive feminine de la substantive masculine st inv en 111 Sufixele motionale formeaza substan PREFIXO! SUFIXOIE cemple Sufixe motionale Eee ete 3. CONVER ee ane Farmacist schimbarea clase vorbire. - prinarticu sufixe Ex. un of, Plurarul siarticolul nu sunt sufixe ree x Exemplu: Fetifele ( cuvant de baz —fata”, sufix , “fa” ) _ adjective Ex, copil Familie lexical si cdmp lexical = verbul la Ex, exer = = = majorita Familie lexical Camp lexical ee | caz, dev Elemen | Cuvinte derivate, _compuse, | Cuvinte eare apartin aceluiag Raat te convertite (au forma asemainatoare) | (au forma diferita) constit Co pe % a = Cuvinte Exemp | Floare,floricica, infloritflorarie, | Lalea, trandafir, crizantema. morfol Ie floarea-soarelu | Ex. Di Di ee - Adver ! Atenfie Ia identificarea ridicinii cuvantului/ radicaluh Ad Pentru aceasta, iji recomandam sé scrii cateva cuvinte din familia lexicala a cuvantului dat. e Restul de cuvant care se repeta este ridacina sau radicalul cuvantului ex ‘a Cuvantul de baza este diferit de ridacina sau radical! Exemplu ; Pidurice ; impaduri padurar Cuvant de baza: “padure” MORFO! Riidicina/radicalul * padur- 2.COMPUNEREA este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care dowd sau mai multe cuvinte formeaza un cuvant now. ME schimba fo Compunerea poate fiz * Compunere prin subordonare (cfind unul dintre termenii relatie de subordonare fata de celiilalt): Ex. Floarea-soarelui, Delta Dunaii, unsprezece, astiizi. * Compunere prin aliturare sau juxta cuvantul nu depind unul de altul): Ex. Bistrifa-Nasdud, de la, dinspre, * Compunere prin abreviere: Ex. C.E.C, LC. Chim, cuviintului compus se afl in punere (cind termenii din care este compus daco-roman 4 Planator pentru definitvat-educatoare - Cristina Vasile, Denisa Radu, Mihacla Man Compunerea cu elemente savante de compunere: PREFIXOIDE: hipertensiv, divalent, hidrocentra SUFIXOIDE: cinefil, hidrofob, insecticid, filolog 3. CONVERSIUNEA (SCHIMBAREA VALORIT GRAMATICALE) consti in schimbarea clasei morfologice a unui cuvant, trecerea de la o parte de vorbire la alta parte de vorbire. - prin articularea cu articol hotirat sau nehotdrat, parile de vorbire devin substantive: Ex. un of, doiul, frumosul, un mers, eul = adjectivele care determina verbe devin adverbe: Ex. copilul frumos, cénta frumos ~ verbul la participiu si la gerunziu care determina un substantiv devine adjectiv Ex. exercijiul seris, supa aburinda - majoritatea pronumelor, cand determin& un substantiv cu care se acorda in gen, numar si i niu caz, devin adjective pronominale Ex. Al meu este cuminte. (pronume posesiv) e. (adjectiv pronominal posesiv) Copilul meu este cumi anotimpuri, zile ale siptamanii, isi schimba valoarea - Cuvintele care denumese parti din zi morfologica din substantiv in adverb cdind indica timpul: Ex. Dimineafa este insorita. (substantiv) Dimineata, plec la scoala. (adverb) - Adverbul/locutiunea adverbial devin prepozitie/ locugiune prepozitionala specifica ului dat, genitivului, prin articulare Ex, dedesupt (adverb) dedesuptul (prepozitie specifica genitivului) in spate (locugiune adverbiala) in spatele (locutiune prepozitionala specifica G) MORFOLOGIA oud sau Morfologia studiaza parjile de vorbire si flexiunen lor. Acestea sunt flexible (end tsi e (cand nu igi schimba forma in timpul vorbirii). schimba forma in timpul vorbirii) si neflexibi VORBIRE | PARTI DE VORBIRE NEFLEXIB! PARTI DE FLEXIBILE Verbul Substantivul Pronumele ‘Numeralul Adjectivul Articolul fli in Adverbul Prepozitia Conjunetia Interjectia npus 15 ‘Mihaela Mon, Condifional-of ‘Arata o dorinia 0 VERBUL, Este partea de vorbire flexibila care arati actiunea, S area sau existent numarul, diateza 5, [Ag mane: 1, persoand, Categorile gramaticale ale verbului_ sunt: modul, timely P As conjugarea. | neat LE NEPERSONALE | maneat Modificare: Modurite nepersonale se numese FORME VERPAI es Nou! )\ forme Moduri/ Timpuril RBALE NEPERSONALE Moduri personale/predicative | FORME Indicativ- Infinitiv- 7 al existenfei : aratéo actiune sigur, reali | Arata numele aefuni, al stil, al existent Nu | Mianane — ] Prezent ~ [Aminca | Prezent Mancam | Imperfect ‘A fiméncat | Perfect Am Perfect compus mincat Perfect simplu Maneai Mai-mult-ca- | Coniuear Mancase | perfect m Conjuga Viitor standard Conjuga Ia ai Viitor anterior es manca | Viitor in trecut Voi fi mincat Ams inane Conjunetiv - Gerunziu ~ exprima actiuni in desfagurare. Arati 0 acfiune _posibila, | Se formeazA cu sufixele -ind, ~ind. realizabila, Sis Prezent Manefind Bt manane Perfect Citina Si fi S maneat Pasiva 16 giracta Mane, Planator pentru definitivat-educatoare - Cristina Vasile, Denisa Radu, Mihaela Manca F Condifional-optativ- ‘Aratii o dorinta. Se termina dinteza 5 Prezent Chit AS fi | Perfect Seris ALE mancat OU! Imperativ - | Supin- Denumeste actiuni ce urmeazA a fi realizate (se ‘Arati un indemn, un sfat, 0 re...) | formeaza cu prepozifi: de, la, pentru, des porunea, Lacules [Mananea! | Forma afirmativa | De citit Pentru spailat {~ Conjugarile verbelor - (se determina punind verbul la infinitivitNy > ————_nou. Modificare: Sunt 5 conjugiri ale verbelor Conjugarea | Terminatie la infinitiv | Exemple Conjugarea I | “a A canta Conjugarea a Avrea Ta Conjugarea a - A spune Ua Conjugarea a i, A iubi IV-a Conjugarea a si | Aut Vea | Diatezele verbelov ( WOU = Construetii verbale Constructi | Regula Exemple a Pasivi | Verb auxiliar “a fi” +participiul | Tortul este fiicut de mama, verbului__de _conjugat + w tina Vasile, Denisa Radu, Mihaela cst jniivateducatoare Planator pent df ae Voi ficitit Romanul este citit de el. Amcitit “Acuzativ ( | ‘complement circumstanti ‘Aavea rs ea | predicatv) Ami citese yo cit on Voi ci | Voi fi citt ast | Genitiv | predicativ | genitival) lucruri, fenomene ale naturi, stig | Dativ (can | preicati © SUBSTANTIVUL, Este partea de vorbire flexibilé care denumeste fine, sufletesi, notiuni, idei, relat Substantivele sunt Bes . © comune — cind denumese o clasi de obiecte, fiinfe, fenomene ale naturii, sti | yoeatiy ( e, tristefe, fiic’. | cremare, sufletesti, nofiun, ide, relafii de acelasi fel : Ex. mama, tunet, iubii © proprit- cind denumese individualitji: name de persoane, de fri, de localitai, de | sinactie ape, de sarbatori, Se seriu cu litera mare Ia inifiala. Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: genul, numérul, cazul, articolul. [ Articolul Hotarat Genul Exemple | Nehota Feminin- o/doua fata/doua fete Masculin — un/doi Un baiat / doi baieti Neutru~un /doua Un ereion / doua creioane [ Articotu Numiral | Exemple | Hotarat Singular fata | Plural fete pence Substantive nonnumdrabile ( defective) Defective de singular iere, eli (au forma doar de plural) Defective de plural miere, cinste, onoare Ee (au forma doar de rs forms fer eT Bate sntog | Adj Ber este subiect ae a cena si nume | Fata mea este frumoass, : Aceasta este fata mea, : I Adject Ex. fru Singul Plural 20 enisa Radu, Mh re enstina Vasile, Denisa Re icatoa ivat-edu inte = jonare: fl de forme flex flexionare Ia sing’ Planator em fe dat de numarul tot snumarul de forme are si 2 terminafi ular. ‘Numarul de forme est ‘Numaral de terminatii este dat de e flexion: Adjectivul dat ca exemplu are 4 forme fl Exemplul 2 an Agjectiv ‘| Feminin Ex. mare Mare! Singular Mare Mel ied | cr ae ar e si o terminafie. Mare” este un adjectiv variabil eu 2 forme flexionare gi 0 terminal Gradele de comparatic ale adjectivului Gradul cemplu Pozitiv Frumos Cel frumos Comparativ De superioritate: mai frumos De egalitate: ta fel de frumos De inferioritate: mai pujin frumos ‘Superlativ Relativ: cel mai frumos Absolut : foarte frumos Adjectivul se combina in propo: cuvinte find Calitate | Explicatie | Exemple Adjunct | Are functie sintactica de: © Atribut adjectival (in ‘grupul nominal) Cunose o fata frumoasi. © Nume predicativ (in grupul verbal) Adjectivul este determinat de complemente {'1"In unele situafi, adjectivul poate ave dul Centra a este recunoseditoare prietenilor ei Fata este veselA in vacanti Fala cuprins§ de remuscar a recunoscut greseala Adjectivul ,cuprinsi” este adjunct pentru substantiy ‘antiy Prepozitional de remuscéri” : lu rol: de adjunct side centru: vfata” Si centru pentru complementu! a Felul pronumelui Personal | Reflexiv Personal politete Posesiv Demo: Cristina Pasile, Planator pentru definitivat-educatoare - = Se intiineste numai in frazA si este relafie intre regent si archi Care, ce, ceea ee, eine, et (a | Cine invata /edstiga. ‘Am o fata/ care este cuminte. Care, ce, ceea ce, cine, caf element de subordonata | Pronon ‘Apare in enunuri interogative | | Interogativ | cows Care stie? | Cine pleact? | Nehotirat | Cineva, careva, unul, altul, fiecare - Negativ Nimeni, nimic, niciun, nicio, niciunul, niciuna ; ATENTIE!!!! Pronumele: personal, de politefe si reflexiv sunt doar pronume, nu pot deveni adjective pronominale, . - Pronumele : de intirire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, negativ si nehotarat devin, prin conversiune, adjective pronominale cu functie de atribut adjectival, dact determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz. Ex. Acesta este cuminte. ( pronume demonstrativ) {ul acesta este cuminte. (adjectiv pronominal demonstrativ) Int 0 NUMERALUL Cc Este parte de vorbire flexibila care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numirare, Numeral Exemple Cardinal Uny, doi, trei, ....unsprezece ...suti, mie, milion, miliard Ordinal | Primul, a/al doilea, .....penultimul, ultimul Colectiv Amandoi, ambii Tofi trei, toti patru.... Multiplicativ Dublu, triplu i inzecit, insutit, inmi f rae i | Cate unul, cate doi, cate trei verbi ii sleri acai ]erepetiie) | O data, de doua ori, de tei ori... Trei cincimi, sfert, jumatate... N umeralul poate avea trei valori morfologicg: Valoare Adjectivalg Explicajie Cind determing un Substantiv cu care se Exempla Doi baieti au sosit deja, A treia poveste a avut succes, 24 - “Am asezat acest caiet deasupra mesei. (ge™! Taw note mari gratie mamei mete.(dativ) jau note m: Vorbesc despre ea. (acuzativ) despre ea. (acuzatv ocuyt «se comport8 ca partea de vorbire care | E rid re pa yorbire care le este sing, ITIUN! grupuri de cuvin compo! ls cI unt | ‘ ‘© inere de minte (loc substantivala) ~ memorie (substantiv; fi minte (locufiun anti harass iv) Am fnut minte(locufiune vel rejinut (verb) © Am finut minte (locufiune verbala) — am rejinut ( ci aceluiasi cuvai Pentru examen, trebuie limuriti valoarea morfologic& diferité a aceluiasi cuvan, | | Exemplu de cerita: a Sere un emunt in care cuvéntul dar (..dar azi vino-n atelierul meu...) sd aiba o valoare gramaticala decat cea din text”. (titularizare educatoare, 20(5 | | A DAR: | | Conjunctie coordonatoare adversativ Face vrei, dar astdzi vino-n atelierul meu, Q_ Substantiv comun: Am primit cel mai frumos dar. Substantiv in metalimbaj “Dar” este un cuvant monosilabic. TAR: Conjunetie coordonatoare adversati Ana serie, iar Dana deseneaza, Q Adverb (iar= din nou). Am grest iar. | Q Substantiv in metalimba; “Tar” este cuvant monosilabi Q pronume personal: Am vazut-o in orag. G Articol nehotarait: Am vazut o fata, Numeral: Am vizut o fata si doi baiefi Am vizut doar o fat D Interjectie: 0! ce lucru frumos! G Adjectiv pronominal nehotarat: O fata canta, iar alt fa cE ti danseaza 26 SS ee nt. 0 alta: 2016) UN CAR CE Planator pentra defnitivat-educatoar ‘Substantiv (in metalimbaj): “O” este o vocala. Q Articol nehotarat: Am vazut un bi Q Numeral Am vizut un baiat si dowd fete. m vazut doar un baiat pronominal nehotara jat cnt, iar alt baiat danseaza. C2 Substantiv (in metalimbaj): “Un” este cuvant monosilabic. Conjunetie coordonatoare copulativ Am plecat si am castigat. Q Pronume reflexiv, forma neaccentuat: Si-a amintit de mine. adverb de intarire (si: trei, si! este 0 conjunctie. Verb auxiliar: A plec Articol genitival: Rochia este a mamei. Prepozifie : Miroase a brad A iubi este o binecuvantare Interjectie : A! ce bine! Articol demonstrativ(adjectival) (2=cea) A mare este la scoala, Substantiv in metalimbaj “A” este prima literd a alfabetului Pronume relati Am o fat care este frumoasa. Adjectiv pronominal relativ: Care fata va gresi va plati Pronume interogativ: re vine cu mine? Adjectiv pronominal interogativ: Care fata vine cu mine? Substantiv comun: Pe drum trec dow care Substantiy in metalimbaj: “Care” este un pronume relativ. Pronume relatiy: Am 0 fata ce este frumoasii, Adjectiv pronominal relatiy: Ce fatd va gresi va plati Pronume interogativ: Ce vrei? Adjectiy pronominal interogatiy: Ce rochie vrei? Q Adverb ooo Be oo Doe obo oa fan. Cm oc og c vistina Vasile, Denisa Radu, Mihaela Manca 27 RP LIN O Adjec Ce cuminte esti! OF Interject Ce, n-ai stiut? f G Substantiv in metalimbaj: “Ce” este un pronume relativ. Substanti ~ Cristina Vasil Planator pentru defintivat-educatoare - C? lin= peste) iv: Somnul lin este odihnitor. Adverb: Norul trece lin pe cer. Q Substantiv in metalimbaj: “Lin” este cuvant monosilabic. ile, Denisa Radu, \4) ) Prezentul ~conferait ~ are ca rez ‘md tem, me LUI Q Pronume personal: od Lui fi este dor de mare. p Pertece Copilul tui este cuminte, . : ndepiirtares D Antico! hottrat proclitie (cind se agazi in fafa substantivelor prop, ( ‘masculine, substantivelor proprii femininine care nu se termina in ..a”, lunilyy -wnuna, / anului 3 2) Imperf Lui Mircea nu ii place. continu Lui Carmen i-am spus totul Marche Ne vedem la jumatatea lui august. (cai Substantiv in metalimbaj 4). Viitoru “Lui” este cuvant monosilabic, + trans DE Q Prepozitie simple: (or Fata de masa este curata. = posit Conjunetie subordonatoare (de=daci) De pleci, nu mai vii! ©) Gerun: “1 Q Substantiv in metalimbaj: “De” este cuvant monosilabic. ss ( ( Aa ‘ ; . £) Imper _ Pentru examen, cénd trebuie si explici Semnificatia unui enunf, analiza textului s Poate face sila nivel morfologic, interpretanducl,astfel, mai usor, 2) Conj Tata cum! nie 1.Ereeventa unor pirti de vorbire a) Substantivul si adjectivul: b) Aglomerarea de yerbe: actiunii, rol expresiv in crearea imaginilor unei descrieri, h) Cond (te-asg confera textului dinamism, rapiditate, sugereaza, eMofia, tensiune? 28 Ee } Planator penru definitivat-educatoare- Cristina Vasile, Densa Rod, Mikaela Menea 1c ale modurilor si timpurilor verbale: 2, Valorile sti a) Prezentul: - conferai textului impresia de realism, dinamism, dramatism, inclestarea actiunii; are ca rezultat proiectia imaginara a stailor emojionale, exteriorizarea eului liric (ind tem, ma apropii, tac, suier, rasar, prefac... N. Stanescu) b) Perfectul compus: exprima cu certitudine un fapt ce s-a implinit, devenit astfel etern prin si incheiata definitiv indepartarea sa in timp, o acfiune petrecuta in tr (cd m-am insurat / $i la nunta mea / A céizut 0 stea, / Soarele si luna / Mi-aw tinut cununa, /Am avut nuntasi / Brazi si pdltinasi-_ Mioriqa). a) Imperfectul: susfine ideea de actiune ce nu se mai sfirgeste, subliniazd tensiunea actiunii, continuitatea, durata Marcheazai o actiune petrecuta in trecut, dar neincheiata, sugerdnd perpetuarea unei stiri (cdideau, soseau, veneau...Scrisoarea Hl) ¢), Viitorul popular: - transmite idea unei posibilitai ce diminueaza tristefea (or si-mi creasca, ai sii te ascunzi, o sd se-nchida) - posibilitatea actiunii, ipoteticul (a bate, a rdzbate, s-or strénge, m-or plange). ©) Gerunziul: ~ anunf o acfiune durativa (vdjaind, lovind, duduind, rupdnd, gonind) ~ sporeste tonul grav, tensiunea emofionala (alergdnd, intreband, zicéind— Miorita) - subliniaza tensiunea, disperarea izvorata din neputinga (tremura lucrénd / lucra tremurdnd) £ Imperativul : Poate sublinia si indemnul, ineurajarea, sprijinul moral ilu se 2) Conjunetivul sugereaz dorinja: (sd rdsard, simi cada lin pe piept, i cada, sa plutim...) h) Condifionalul evidenyiaza dor (te-as géisi Superlativul al adjectivelor Creeazi imagini poetice, sugerdnd si trairile emotionale: nea asa-s de negri ochii tai; aatat de fragedd, te-asemeni /cu floarea albéi de cires, 29 et Vasile, Denisa Radu, Mis jstina Vasile, De are - Cri petra defntva-edtce lanator pent ‘4. Pronumele si adjectivul pronominal -area afectiva, in asociet arci ale eului lirie: e J, fiind marci a cu verbe de pers.!, rechiul nost pamant re Subliniaz implies : rapeascd, ¥ a.noasine pieptur, sine cire $i tac; ind apropii de pietre $i; oy chit tai, addncit, ‘imi pare /Ca ochit ti, ad ‘Sisd-mi cada lin pe piept 8) Vocativele subliniazi incaredtura emotionala, | Predicat nominat i | subiee accentueazi lirismul, sunt surse ,| oralitii a 4; Codrule, codrutule.) (Frumoasd, Lumina mea; draguule bace; draguta mioard; Codrule, codrut 6) Interjectille ~ insist asupra aspectului infitigat: Ciaté, ia, mari) - exprima hazul, comicul, afectivitatea (- Ha, ha, bine v-au mai sticelat...) - anticipeaza starea de tensiune, pot exprima compasiunea, dar si atitudinea naratorului: (Cand, vai! Ce zarea?) | - exprima intensitatea sentimentului: (O, ramdi, ramdi la mine; O, tu nici visezi, batréne...) SINTAXA PROPOZITIEI Studiul imbindri euvintelor in propoziii poarta numele de sintaxa propozitiei. Atribut intaxa propovifei studiazA functile sintactice ale cuvintelor in propoziti, adica artile de ropozitie care sunt cuvintele in anumite enunfuri Panea de propozitie | Modalitate de | Pari de vorbire prin Exemple ay ecunoastere | care se exprima al Ce face | -Verbe la moduri | $tiu ce fy subiectul? | predicative -adverbe Si) -desigur, fireste, probabil, poate, cu li locutiuni si iguranta, fra doar si poa me adverbiale et far& doar si poate + ,c8” sau 30 Plana “ea ete compensate, [Pep eo dee, vent omplneat epoca complement | O cans pe fi eunsatls atibutpepoiona, ume | Vorbse dese it yest) Psa Powestea despre fa est ineresint Povesea et despre ft Geni (end ese asibut genoa, mame rticatv. Uneori este presedat de atic tesial) | Dati (ind ete complement niet, mame | Fete fi span eva ind fet este bun Poveseaestea fe eisai) Swecel ete grate ete Vocai (cind ara 0 sige, o spel, o | Fatt | cfemare, @-atenionae. Nu are fic | Faia! said) ‘ois WAG) [Singular Plast = ot Fata Frc sat tact Netoiit | Of Nise fee L unbaia ——_| Nie bic ‘Arial ID) ] Singular Pian oui Fe Fetclor Baila ior Lak Ancre Nenotit | Und ee nor fe nui bit | Unar bie ADIECTIVUL, Ese parte de vorbie fexibil aeeapindinsiies un substan Adetvlepotf Theale ~end nas shimb or dup pe amie (x) Trail nd i schmb forma dap ge num, Acestes po eu ma mate fone Nevinane mai mate termini Pesta fact forme te termini re un ati, seve a feminin asclin, singular plural, ase cmp “ev a Es fumes Singular Frum Frumos Pha Feamoase Fram su soa Reflesv Personal pois De nie Poses Demonstaty | De apropere: asta 4e| Dunneata, mata, empleo saa Fome —|Fome react accents: [(litce) a acuatv eu sda ee, a, [MA mt tf 0,95 ois le i etm mi i ris ie |, i.ns ni ve i, nous, sou or Forme _[Fomessceause: | Ae foe corp penn eset | See aie in divs ou toss dese, penira) | Sissi} La pesoana 1 sia Tha, pronumele wiles ese tune edd are access etsoans gi celasi namie cu nama persoana verbal Ex. Maascund,(xonume reflex a ronume personal eu valoare de ronumerefexs) [MA ascuni (ponuie persona) rmatale | Are forme doar pena pers. ata dumeavoasta,dunitale Singule plua insuninsii Insulin insulins Insinensene ingivinsev ingpuinsle [8, al i, ale me, mea, mei, | Este lest dn cle -pronume semifadependent (3, sl, a Aalalale/t t,t tale | ae) ‘Avalayale! ts, stisale |= forma specified posesivua (meu, tu, AA, a, i, ale) noose, nos | su, not soma,

    You might also like