CS2 Caiet Sarcini AUDIT ACC

Proiectul Regional de Dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Braila in perioada 2014-2020
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
Secțiunea II Caiet de sarcini pentru achiziție de servicii
CS2 - Contract de servicii de auditul proiectului
2022
Proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional de Infrastructură Mare – Axa
Prioritară 3 “Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor”
CUPRINS
1 DEFINITII SI ABREVIERI..............................................................................................................
1.1. Definitii......................................................................................................................... 4
1.2. Abrevieri....................................................................................................................... 7
2 GENERALITATI......................................................................................................................
2.1. Tara Entitatii Contractante..........................................................................................10
2.2. Judetul Braila............................................................................................................. 10
2.2.1. Structura administrativ teritoriala........................................................................11
2.2.2. Geografie............................................................................................................ 11
2.2.3. Elemente climatice.............................................................................................12
2.2.4. Hidrologia........................................................................................................... 13
2.2.5. Geologia............................................................................................................. 14
2.2.6. Hidrogeologia.....................................................................................................14
2.2.7. Ecologia.............................................................................................................. 15
2.3. Autoritati responsabile................................................................................................16
2.3.1. Entitatea Contractanta........................................................................................16
2.3.2. Autoritatea de Management...............................................................................17
2.3.3. Directii Regionale de Infrastructura.....................................................................17
2.4. Situatia existenta in sectorul relevant.........................................................................18
2.4.1. Generalitati......................................................................................................... 18
2.4.2. Obiective specifice..............................................................................................19
2.4.3. Cadru legal relevant in sectorul apei...................................................................21
2.4.3.1. Legislația europeană și legislația națională. Transpunerea Directivelor UE în
legislația națională.............................................................................................................. 21
2.4.3.2. Cadrul legislativ privind serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare 31
2.4.4. Regionalizarea serviciilor de apa din Romania...................................................33
2.4.5. Programe relevante in domeniu..........................................................................33
3 OBIECTIVE SI REZULTATE ASTEPTATE ALE PROIECTULUI.............................................
3.1. Generalitati................................................................................................................. 34
3.2. Obiectivele proiectului................................................................................................34
3.3. Obiectivele contractului de Auditul Proiectului............................................................35
3.3.1. Obiectiv general..................................................................................................35
3.3.2. Obiective specifice..............................................................................................35
3.4. Rezultate asteptate....................................................................................................36
4 IPOTEZE ȘI RISCURI.............................................................................................................
5 DESCRIEREA SERVICIILOR SOLICITATE............................................................................

5.1. Aspecte institutionale.................................................................................................39
5.2. Responsabilitatea Operatorului Regional...................................................................42
5.3. Mecanismul cooperarii...............................................................................................43
5.4. Descrierea principalelor activitati................................................................................43
5.4.1. Activitatea de Auditul proiectului.............................................................................43
5.4.2. Responsabilitatile partilor contractante...................................................................43
5.4.3. Obiectul contractului de achizitie............................................................................44
5.4.4. Motivul angajamentului...........................................................................................44
5.4.5. Tipul si obiectivul angajamentului...........................................................................44
5.4.6. Standarde si etici....................................................................................................44
5.4.7. Proceduri, documentatie si probe...........................................................................44
5.5. Managementul Contractului de Audit..........................................................................45
5.5.1. Organisme Responsabile.......................................................................................45
5.5.2. Facilitati puse la dispozitie de Entitatea Contractanta.............................................45
5.5.3. Facilitati care intra in sarcina Prestatorului.............................................................45
5.5.4. Data de incepere si perioada de executie...............................................................45
6 CERINȚE................................................................................................................................
6.1. Organizare și metodologie..........................................................................................46
6.2. Cerințe personal......................................................................................................... 46
7 Raportarea..............................................................................................................................
8 PLĂȚI......................................................................................................................................
8.1. Modalități de plată......................................................................................................51
8.2. Penalitati.................................................................................................................... 51
9 MONITORIZARE ȘI EVALUARE............................................................................................
10 ANEXE....................................................................................................................................
Anexa 1..........................................................................................................................................
Anexa 2..........................................................................................................................................
Anexa 3..........................................................................................................................................
Anexa 4..........................................................................................................................................
Anexa 5..........................................................................................................................................
Anexa 6..........................................................................................................................................
1 DEFINITII SI ABREVIERI
1.1. Definitii
Aglomerare: Zona in care populatia si/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate
pentru a realiza colectarea centralizata si eficienta din punct de vedere tehnico-economic a apei
uzate precum si descarcarea acesteia intr-una sau mai multe statii de epurare. O aglomerare
poate include una sau mai multe unitati administrativ teritoriale sau parti ale acestora (conform
definitiei din Directiva 91/271/EEC – art. 2 – punctul 4);
Antreprenor/Contractor: Oricare executant de lucrari – persoana fizica/juridica, de drept public
sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe
piata servicii de executie de lucrari; Antreprenorii vor fi stabiliti dupa aprobarea Aplicatiei de
Finantare prin procedura publica de achizitii si va realiza Lucrarile prevazute prin Proiect;
Aplicatia de Finantare (AF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru realizarea
Proiectului; cuprinde formularul de aplicatie si documente suport (studiu de fezabilitate, analiza
cost beneficiu, analiza institutionala, etc.); aplicatia de finantare va fi intocmita conform regulilor
POIM si va fi aprobata de catre autoritatile competente (AMPOIM, UE, dupa caz);
Asistenta Tehnica: servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT)
Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare si a Documentatiilor de
Atribuire (AT – AF): Servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT)
pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare inclusiv a documentelor suport si a Documentatiilor de
Atribuire;
Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor (AT MP-
SL): Servicii de asistenta tehnica asigurate de un consultant specializat (CAT MP-SL) pentru
managementul proiectului (ex. Sprijin unitatea de implementare a proiectului, modele hidraulice,
GIS, elemente institutionale, elemente economico-financiare, etc.) inclusiv pentru supervizarea
de lucrari pe perioada de executie (ex. activitati specifice de supervizare in faza pre-constructie,
in perioada de mobilizare a Antreprenorilor de lucrari, perioada de executie, de receptie la
terminarea lucrarilor, in perioada de notificare a defectelor si la finalizarea contractelor de
lucrari);
Aria de Proiect: Aria geografica constituita din localitatile din aria de operare a OR si care
contine sistemele de alimentare cu apa si aglomerarile care vor beneficia, direct sau indirect, de
investitii in infrastructura de apa si apa uzata prin Proiect, ce face obiectul Aplicatiei de
Finantare;
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI): Organism constituit din Autoritati Publice in
scopul cooperarii eficiente pentru implementarea proiectelor de investitii si a furnizarii serviciilor
in domeniul apei si apei uzate;
Entitatea Contractanta: Autoritate responsabila de contractarea si implementarea contractelor
de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Entitate Contractanta=
Beneficiarul Proiectului = Operator Regional);
Autoritatea de Management: Organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare
prin Instrumentele Structurale pentru POIM;
Beneficiarul Proiectului: Organism care beneficiaza in mod direct ca urmare a implementarii
contractelor de asistenta tehnica si de executie lucrari prevazute prin Proiect (Beneficiarul
Proiectului = Entitate Contractanta = Operator Regional);
Cerere de finantare (CF): Documentul in baza caruia se acorda finantarea pentru stabilirea
Consultantului de Asistenta Tehnica pentru pregatirea Aplicatiei de Finantare (CAT); cererea de
finantare se completeaza de catre Beneficiarul Proiectului;
Cluster: Grup de aglomerari atat peste 2,000 l.e., cat si sub 2,000 l.e., care pot fi deservite de o
singura sau mai multe statii de epurare ape uzate, constituit acolo unde este fezabil din punct
de vedere tehnico – economic;
Contract de finantare: contract incheiat intre Beneficiarul Proiectului si Autoritatea de
Management care stabileste conditiile de finantare din POIM, pentru realizarea lucrarilor
prevazute prin Proiect;
Contract de Lucrari (CL): contract ce se va incheia intre Entitatea Contractanta si
Antreprenorii desemnati prin procedura publica de atribuire; contractul de lucrari stabileste
conditiile de realizare a Lucrarilor prevazute prin Proiect;
Contract de Furnizare (CF): contract ce se va incheia intre Entitatea Contractanta si Furnizorii
desemnati prin procedura publica de atribuire; contractul de furnizare stabileste conditiile de
furnizare a Bunurilor prevazute prin Proiect. Contractul poate include, cu titlu accesoriu, lucrări
ori operațiuni de amplasare și de instalare.
Contract de servicii (CS): contract ce se va incheia intre Entitatea Contractanta si Prestatori
prin procedura publica de atribuire; contractul de servicii stabileste conditiile de prestarea a
serviciilor prevazute prin Proiect.
Localitate: comunitate umana (de regula satul; comuna formata dintr-un singur sat; orasul, fara
alte localitati dependente din punct de vedere administrativ), dar care nu se confunda cu
unitatea administrativ – teritoriala care poate include mai multe localitati (de ex. comuna care
cuprinde mai multe sate). Termenul este utilizat pentru a stabili daca este necesara alimentarea
cu apa potabila conform Directivei 98/83/EC conform careia nu se aplica prevederile sale pentru
deservirea unei comunitati umane mai mici de 50 locuitori;
Lucrari: reprezinta toate lucrarile de executie aferente obiectivelor de investitii prevazute prin
Proiect si aprobate prin aplicatia de finantare;
Luna: Luna calendaristica;
Managerul de Proiect: persoana responsabila pentru monitorizarea implementarii Proiectului
din cadrul Entitatii Contractante;
Master Plan: Document strategic care stabileste planul de investitii in infrastructura de apa si
apa uzata pe termen scurt, mediu si lung, tinand cont de starea actuala a acesteia, de cerintele
de conformare la legislatia in vigoare si la Directivele Europene, de termenele limita negociate
pentru conformare si cerintele de eficientizare a serviciului de apa si apa uzata;
Operatorul Regional (OR): Compania responsabila de furnizarea de servicii in domeniul apei si
apei uzate in aria de proiect (Operator Regional = Entitate Contractanta= Beneficiarul
Proiectului);
Directii Regionale Infrastructura (DRI): Organizatii publice, finantate de la bugetul de stat,
subordonate MIPE care opereaza ca interfata intre AM si Beneficiari la nivel regional;
Proiect: Totalitatea lucrarilor (ex: asistenta tehnica, executie lucrari) aprobate prin Aplicatia de
Finantare si care urmeaza sa se implementeze;
Proiectant: Oricare prestator de servicii – persoana fizica/juridica, de drept public sau privat, ori
grup de astfel de persoane cu activitate in domeniul care ofera in mod licit pe piata servicii in
domeniul asistentei tehnice a proiectului, servicii pentru proiectarea lucrarilor in vederea
aprobarii Proiectului (faza studiu de fezabilitate) si pentru implementarea acestuia (Caiet de

Sarcini, Proiect Tehnic, Detalii de Executie) si care are obligatii si raspunderi in conformitate cu
art.22 si art.29 din Legea 10/1995, privind calitatea in constructii;
Program Operational Sectorial Mediu (POS Mediu): Program national care stabileste modul
in care se ating tintele prioritare stabilite prin Capitolul 22 Mediu din Tratatul de Aderare, pentru
conformarea Romaniei la cerintele Uniunii Europene;
Program Operational Infrastructura Mare (POIM): a fost elaborat pentru a raspunde nevoilor
de dezvoltare ale Romaniei identificate in Acordul de Parteneriat 2014-2020 si in acord cu
Cadrul Strategic Comun si Documentul de Pozitie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia
POIM este orientata spre obiectivele Strategiei Europa 2020, in corelare cu Programul National
pentru Reforma si cu Recomandarile Specifice de Tara, concentrandu-se asupra cresterii
durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin masuri de
eficienta energetica si promovare a energiei verzi, precum si prin promovarea unor moduri de
transport prietenoase cu mediul si o utilizare mai eficienta a resurselor.
Sistem de Alimentare cu Apa (SAA): sistem centralizat format din parti, una sau mai multe
localitati alimentate din aceeasi sursa de apa si/sau de aceeasi statie de tratare a apei;
stabilirea granitelor sistemului de alimentare cu apa se realizeaza pe baza unor criterii tehnico-
economice si a fezabilitatii realizarii centralizate si in siguranta a alimentarii cu apa a
obiectivelor si populatiei din aria proiectului;
Zi: Zi calendaristica.
.
1.2. Abrevieri
A Amper
AC Autoritate Contractanta
ADI Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara
AF Aplicatia de Finantare
AL Autoritati Locale
ALPM Agentii Locale de Protectia Mediului
AM Autoritatea de Management
ACIS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
ANAP Agentia Nationala pentru Achizitii Publice
ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice
ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
AT Asistenta Tehnica
BAT Cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques)
BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
BM Banca Mondiala
CA Curent Alternativ
CAFR Camera Auditorilor Financiari din Romania
CAT Consultant Asistenta Tehnica
CAT MP-SL Consultant Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea
Lucrarilor
CBO5 Consumul Biochimic de Oxigen la 5 zile
CC Curent Continuu
CCO-Cr Consum Chimic de Oxigen cu metoda cu Dicromat de Potasiu
CE Comisia Europeana
CES Comitetul European de Standardizare
CF Cerere de finantare
CL Contract de Lucrari
CPU Unitate Centrala de Procesare - Procesor (Central Processing Unit)
CR Cerere de rambursare
CSNR Cadrul Strategic National de Referinta
DIPIFE Departament Implementare Proiecte de Investiti cu Finantare Europeana
DN Diametru nominal
DRI Directia Regionala Infrastructura
EC Entitate contractanta (in intelesul Legii 99/2016)
EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului
EIB Banca Europeana de Investitii
EN Norme Europene
FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții
FC Fondul de Coeziune
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala
FSE Fondul Social European
FS Fonduri Structurale
HG Hotărâre de Guvern
Hz Hertz (ciclu pe minut)
l.e. Locuitor echivalent - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de

oxigen la 5 zile (CBO5) de 60 g O(2)/zi
ICA Instrumentatie, Comanda si Automatizare
IFAC Federatia Internationala a Contabililor
IFI Institutii Financiare Internationale
IP Grad de protectie oferit de carcase (Ingress Protection)
ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
ISO Organizatia Internationala de Standardizare
IVN Indicele Volumetric al Namolului
JASPERS Asistenta Comuna pentru Sprijinirea de Proiecte in Regiunile Europene
JT Joasa Tensiune
kg Kilogram
kV Kilovolt
kW Kilowatt
kWh Kilowatt Ora
kVA Kilovolt Amper
L.E. Locuitori echivalenti
LED Dioda electroluminiscenta (Light Emmiting Diode)
mA Miliamper
MB Megabyte
MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
ME Ministerul Energiei
MEAT Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
MF Ministerul Finanțelor
mg/l miligram / litru
MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
MMAP Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor
MIV Manual de Identitate Vizuală
MP Master Plan
MTS Materii Totale in Suspensie
MT Medie Tensiune
MW Megawatt
mV Milivolt
NUTS Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice
NT Azot Total
OD Oxigen Dizolvat (Dissolved Oxygen – DO)
OM Ordin de Ministru
ONG Organizatii neguvernamentale
OR Operator Regional
OUG Ordonanta de Urgenta
PATM Planul de Actiune pentru Tehnologii de Mediu
PCO Proiectare Construire Operare
PID Diagrama de Proces si Instrumentatie (Process & Instrumentation Diagram)
pH Potentialul ionilor de hidrogen
PC Computer Personal
PIP Plan de informare și publicitate
PLC Automat Programabil (Programmable Logic Controller)
PND Planul National de Dezvoltare
PO Program Operational
POR Program Operational Regional
POS Mediu Program Operational Sectorial de Mediu

POIM Program Operational Infrastructura Mare
PT Fosfor Total
RCF Raportul privind Constatările Factuale
RFI Interferente de Radiofrecventa
SAA Sistem de Alimentare cu Apa
SAPARD Program Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
SAMTID Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii
SCADA Sistem de control de supervizare si achizitie de date (Supervisory Control And Data
Acquisition)
SF Studiu de fezabilitate
SEA Evaluare Strategica de Mediu
SEAU Statie de Epurare Ape Uzate
SMIS Sistem Unic de Management al Informatiei
SR, STAS Standardele Romaniei
STAP Statie de Tratare Apa Potabila
SU Substanta Uscata
TVA Taxa pe Valoare Adăugată
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeana
UIP Unitatea de Implementare a Proiectului - la nivelul CUP Dunarea Braila este reprezentat
de DIPIFE
UP Unitate de Plata
UPS Sursa Neintreruptibila de Alimentare (Uninterruptible Power Supply)
V Volt
2 GENERALITATI
2.1. Tara Entitatii Contractante

Tara beneficiara este Romania.
Romania este situata in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunarii, la nord de
peninsula Balcanica si la tarmul nord-vestic al Marii Negre. Se invecineaza cu Bulgaria la sud,
Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord si est si Republica Moldova la est, iar
tarmul Marii Negre se gaseste la sud-est.
Populatia: aproximativ 20.121.641 de locuitori (la 20 Octombrie 2011, sursa INS)
Suprafata: 237.500 km2
Limba oficiala: Limba Romana
Capitala tarii: Bucuresti
Relief - variat; Muntii Carpati (inaltime maxima 2.544 m), dealuri si depresiuni in centru si in
zona Sub-Carpatica, campii (in Sud, intre Dunare si Muntii Carpati; in Vest).
Clima: Temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala.
Raul principal: Dunarea, are o lungime de 1.075 km pe teritoriul Romaniei si se varsa in Marea
Neagra prin ecosistemul natural Delta Dunarii care are o suprafata de 4.340 km2.
2.2. Judetul Braila

Suprafata judetului Braila este de 4.766 km2 ceea ce reprezinta aproximativ 2% din intreaga
suprafata Romaniei, iar altitudinea variaza intre 5 si 40 m, in valori absolute.
Judetul Braila este situat in partea sud-estica a tarii. Judetul Braila se invecineaza Ia nord cu
judetele Vrancea si Galati, Ia est cu judetul Tulcea, Ia sud cu judetele Constanta si lalomita si
Ia vest cu judetul Buzau.
2.2.1. Structura administrativ teritoriala

Structura administrativ teritoriala si demografie
Judetul Braila este format din 184 localitati din care:
 1 municipiu: Municipiul Braila;
 3 orase: Faurei, lanca, lnsuratei;
 40 de comune si 140 sate.
In anul 2011, judetul Braila avea o populatie de 321.212 locuitori (in conformitate cu rezultatele
finale ale recensamantului din 2011, RPL 2011 rezultate definitive).
Resedinta de judet este Municipiul Braila care, in anul 2011, numara 180.302 locuitori (RPL
2011).
2.2.2. Geografie
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de
teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a
reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si
depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale:
Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei,
inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita. Dunarea are o mare
importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cat si
a sistemelor de irigatii.
Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50
kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul
judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.
Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului
Braila, raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.
In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a
lacurilor cantonate in marile depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu
300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile (Jirlau 1086 hectare, Caineni
74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400
hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu)
precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte
terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In
judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea,
Insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea
Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
2.2.3. Elemente climatice

Clima, Ia nivelul judetului Braila, este temperat-continentala, moderata, caracterizata prin
omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest
manifestate prin ierni friguroase, veri calduroase si secetoase
 0
Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate
cu 1,5oC fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5°C.
 Precipitatiile anuale sunt reduse, in medie 456 mm si au caracter torential vara.
Verile sunt calduroase si uscate datorita maselor de aer continentalizate sub influenta valorilor
mari ale radiatiei solare (125 kcal/cm 2 ), precipitatiile reduse, cu caracter torential si inegal
repartizate. lernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu, influentate de antociclonul
siberian.
Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de baza ale climei sa fie foarte putin modificate
pe cuprinsul judetului Braila. Din aceasta cauza topoclimatele sunt conturate de asociatiile
vegetale side suprafetele acvatice extinse si permanente.
Caracteristicile principalelor elemente climatice
Temperatura medie anuala variaza intre 10,3°C si 10,5°C, cu exceptia zonelor situate de-a
lungul Dunarii unde temperatura este mai ridicata (Braila 11,1°C). Temperaturile medii lunare
multianuale cele mai mici se realizeaza in ianuarie, luna cea mai rece, cand in aer se
inregistreaza -3°C (-2,1°C Braila). Luna cea mai calda este iulie, cand temperaturile medii
multianuale variaza intre 22,1°C Ia lon Sion si 23,1°(Ia Braila).
Precipitatiile atmosferice totalizeaza in cursul unui an sub 500 mm, la nivelul judetului Braila.
Ca si regimul termic, si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei, in sensuI
ca acestea cad in cantitati variabile de Ia un an Ia altul si sunt repartizate inegal in timpul
anului. In partea de sud a judetului (Campia Calmatuiului) cantitatea de precipitatii se
apropie de 500 mm/an, iar in Campia Brailei acestea variaza intre 400-490 mm/an. Cele
mai mici cantitati de precipitatii (sub 400 mm/an) se inregistreaza in Balta Brailei. In
semestrul cald cade peste 60% din cantitatea de precipitatii anuale.
Stratul de zapada nu este continuu si de lunga durata, ca in alte regiuni ale tarii; acesta
persista, in medie 40 de zile in campie si 30 de zile in Balta Brailei. Numarul zilelor cu
ninsoare este in medie, intre 15-20 in campie si 10-15 in Balta Brailei. Grosimea medie a
stratului de zapada este mica, sub 10 cm (statia Braila). Datorita uniformitatii reliefului si a
vantului puternic de nord-est si nord, in timpul iernii zapada este spulberata si troienita in jurul
localitatilor sau a altor obstacole. Din cantitatea de precipitatii care cade in semestrul rece, o
buna parte este sub forma de zapada. Se apreciaza ca in cadrul Campiei Brailei, cantitatea
de apa rezultata din zapada este de circa 100 mm/an, reprezentand 20-23% din totalul
anual al precipitatiilor.
Vantul constituie un element climatic cu o mare influenta in conditiile morfografice ale
Campiei Romane orientale. Din analiza datelor se constata ca vanturile de nord urmate de cele
din nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Astfel, la Braila, vantul de nord are o frecventa
anuala de 21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% si cel de sud-vest de 12,8%.
La Braila viteza medie pe directia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s. In
zona de campie valorile medii ale vitezei vantului sunt ceva mai mari decat cele mentionate Ia
Braila.
Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este in zona de campie de circa 70,
iar in Balta Brailei in jur de 10. Vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii, cand acestea
pot depasi 100 km/ora.
Vanturile cele mai cunoscute in Baraganul de Nord sunt Crivatul, un vant rece si uscat, care bate
in timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o directie nord, nord-est si Suhoveiul, vant
uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecventa mai mica.
Fenomene de aridizare Campia Romana si implicit partea de est (judetul Braila) se inscrie in
peisajul geografic al Romaniei prin fenomene de uscaciune si seceta tipice climatulului temperat-
continental.
Fenomene climatice extreme
In context general judetul Braila este situat Ia ,gura" Anticiclonului Est-European, ale carei mase
de aer patrund fortat, prin ,poarta carpatica" dintre Curbura Carpatilor si Masivul Nord-
Dobrogean, peste Campia Romana, Ia un loc de rascruce a doua mari influente climatice
exterioare, continentale din est si oceanice din vest.
Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, insa, Anticiclonului Est-European. Acesta
este raspunzator de contrastele termice mari (> 70°C) dintre vara si iarna precum si de o gama
larga de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece:
 valurile de frig polar sau arctic,
 inversiunile de temperatura,
 ingheturile si brumele cele mai intense,
 ninsorile abundente,
 vanturile tari, viscolele si inzapezirile (fenomene amplificate de Ciclonii
Mediteraneeni cu evolutie normala sau retrograda).
In contrast cu acestea, in sezonul cald sunt prezente:
 valurile de caldura tropicala,
 fenomenele de uscaciune si seceta,
 vanturile uscate si fierbinti etc.
Viscolul constituie un risc climatic de iarna Ia producerea caruia concura doua elemente
mai importante si anume, viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta. Riscul climatic este dat
in primul rand, de vitezele mari ale vantului, peste 11 m/s caracteristice viscolelor puternice si
> 15 m/s caracteristice viscolelor violente. In al doilea rand, aceasta depinde de cantitatea de
zapada cazuta care poate forma un strat continuu de 25-50 m sau troiene de 1-4 m inaltime,
care provoaca mari pagube si dezechilibre de mediu. Pe o scara cu 4 trepte de vulnerabilitate,
judetul Braila se afla in aria cu cea mai mare vulnerabilitate Ia viscol, fapt dovedit si de evolutiile
acestui fenomen in ultima perioada 2008-2015.
Seceta este un fenomen de risc climatic de vara Ia producerea careia concura ciclonii.
Fenomenele de seceta si tendinta tot mai accentuata a aridizarii teritoriului este pusa in evidenta
de izolinia de 22, care in ultimele decenii a suferit mutatii de Ia est Ia vest.
2.2.4. Hidrologia
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si a
reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi ale unor
cursuri de apa ce au directia nord-vest, sud-est si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri
temporare sau permanente.
Teritoriul judetului Braila este drenat de 4 mari sisteme hidrografice: Bazinul hidrografic al
fluviului Dunarea, bazinul hidrografic al raului Buzau, Bazinul hidrografic al raului Calmatui si
bazinul hidrografic al raului Siret, avand urmatoarele caracteristici:
 Bazinul hidrografic al fluviului Dunarea. Pe teritoriul judetului Braila, fluviul Dunarea
are o lungime de 84 km, iar bratul Dunarea Veche strabate judetul pe o lungime de 98
km. Afluentul principal al Dunarii in judetul Braila este raul Calmatui. Reteaua
hidrografica a Dunarii in judetul Braila mai cuprinde si alte brate in lungime totala de
122 km. Fluviul Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere
al alimentarii cu apa a municipiului Braila, cat si a altor activitati industriale si agricole.
 Partea inferioara a bazinul hidrografic al raului Buzau. Raul Buzau pe teritoriul
judetului este utilizat in special pentru irigatii si industrie.
 Bazinul hidrografic al raului Calmatui, situat intre localitatile Jugureanu si Gura
Calmatui pe o distanta de 84 km. Pe acest sector raul Calmatui este amenajat pentru
irigatii.
 Partea inferioara a bazinul hidrografic in al raului Siret. Raul Siret delimiteaza partea
de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 km si este utilizat in
special pentru irigatii si amenajari piscicole.
2.2.5. Geologia
Din punct de vedere tectonic, judetul Braila face parte din Platforrna Moesica. Soclul platforrnei
este de origine hercinica, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatica. Sedimentele
dateaza din mezozoic si din pleistocen. In lunci, respectiv Insula Mare a Brailei sau Balta Brailei,
acestea sunt foarte recente, datand din holocen. Stratele din jurasic si cretacic contin
zacaminte de petrol. Cuvertura de loess acopera indeosebi campiile tabulare, ajungand pe
alocuri sa aiba o grosime de 40 m. De asemenea, se intalnesc dune de nisip.
Principalele formatiuni geologice care au proprietati hidraulice conductive si capacitare,
prezentand astfel importanta practica din punct de vedere hidrogeologic, sunt urmatoarele:
 cuaternare ce apartin pleistocenului inferior (stratele de Fratesti), prezente in zona de
vest, nord si est a judetului Braila;
 cele de varsta pleistocen superior (nisipuri de Mostistea si pietrisurile din Terasele
Dunarii);
 formatiunile holocene (aluviunile grosiere ale raurilor Siret, Buzau, Calmatui si
Dunare).
In vederea cunosterii structurii geologice in zonele in care urmeaza a se executa constructii
(retele de apa, de canalizare menajera, constructii/extinderi de statii de tratare a apei, amplasari
de rezervoare, amplasari de statii de pompare, construie/extinderi de statii de tratare ape uzate
menajere, de laboratoare etc.) s-au efectuat studii geotehnice ce vor fi anexate la documentatia
pentru autorizarea construirii.
2.2.6. Hidrogeologia
Principalele formatiuni geologice care poseda proprietati hidraulice conductive si capacitare (de
transmisivitate si inrnagazinare), prezentand astfel importanta practica din punct de vedere
hidrogeologic, sunt formatiunile:
 Cuaternare, ce apartin pleistocenului inferior (stratele de Fratesti), prezente in zona
de vest, nord si est a judetului Braila;
 cele de varsta pleistocen superior (nisipuri de Mostistea si pietrisurile din Terasele
Dunarii);
 formatiunile holocene (aluviunile grosiere ale raurilor Siret, Buzau, Calmatui si

Dunare).
In formatiunile cuaternare sunt prezente, in raport cu adancimea, trei tipuri de acvifere si
anume:
 Acviferul freatic cantonat in depozitele loessoide. Studiile hidrogeologice mentioneaza
caracterul sezonier al acviferului, in functie de functionarea sistemului de irigatii local
sau regional existent.
 Acviferul freatic propriu-zis din vaile fluviatile si din zona de campie (primul strat cu
permeabilitate ridicata sub depozitele loessoide). Acviferul freatic cantonat in
depozitele aluvionare granulare din lunca fluviului Dunarea si cea a raurilor Buzau,
Siret si Calmatui este monitorizat prin 145 piezometre existente pe teritoriul judetului
Braila, care au evidentiat zonele de drenaj si relatiile hidraulice intre apele
subterane si apele de suprafata. S-a remarcat existenta unei arii cu niveluri
hidrostatice ridicate Ia vest de municipiul Braila, aproximativ intre localitatile Silistea
- Romanu - Cazasu.
 Acviferul de adancime. Acviferul de adancime din jumatatea vestica a teritoriului
judetului Braila, intre limita administrativa vestica a acestula si o limita
conventlonala trece prin localitatile Latinu - Sihleanu - Gemenele - Urleasca - vest
Viziru - est orasul lnsuratei - Victoria, avand directia de curgere generala vest -
est. Debitele furnizate de forajele hidrogeologice care au deschis acest acvifer au
avut valori scazute si apa nepotabila.
Calitatea apei de adancime din Stratele de Fratesti corespunde partial cu cerintele Directivei
98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentand depasiri ale indicatorilor reziduu fix si
duritate totala, iar spre limita estica apar depasiri locale Ia indicatorii fier, mangan, amoniu,
azotati si substante organice.
Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 6.614,44 l/s, din care resursa
totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5.830,89 l/s
reprezinta ape nepotabile, ce intra in categoria resurselor din afara bilantului.
Acviferul de adancime din judetul Braila are o resursa totala calculata de 17.562,85 l/s, din
care resursa totala potabila (de bilant) are valoarea de 8.264,0 l/s, diferenta de 9.298,78 l/s
reprezentand ape nepotabile ce intra in categoria resurse din afara bilantului.
Apele de adancime, in marea lor majoritate nu indeplinesc conditiile de potabilitate datorita
vitezelor de tranzit reduse, apele freatice prezinta o mineralizare ridicata si din acest motiv,
sistemul de allmentare cu apa din forajele de medie si mare adancime nu este dezvoltat.
Exista totusi sisteme de alimentare cu apa care au ca sursa de apa acviferul de adancime in
orasele lnsuratei, Victoria si in comuna Rosiori, care in prezent dispun de fronturi de captare
constituite din foraje capabile sa le asigure necesarul de debit. Calitatea apei prelevate din
subteran este in general corespunzatoare, fiind necesara doar tratarea acesteia.
Din punct de vedere cantitativ, in perioadele de consum mare de apa (in perioadele calduroase
ale anului), sunt necesare restrictii in prelevarea apei catre consumatori, fapt datorat
caracterului modest al sursei subterane.
2.2.7. Ecologia
Vegetatia naturaIa, care apartine in intregime zonei de stepa, a fost inlocuita in proportie de
90% cu plante de cultura. Vegetatia arborescenta este slab reprezentata, existand doar cateva
palcuri de padure de stejar brumariu in amestec cu artar tataresc si unele tufisuri de porumbar,
visin de stepa si migdal pitic. Pajistile au disparut aproape complet, iar pe micile suprafete pe
care se mai afla inca vegetatie ierboasa se dezvolta paiusul, pirul crestat, barboasa.
Vegetatia de lunca este fermata in majoritatea cazurilor din zavoaie de plop alb si negru, salcie
si catina rosie. In zonele inundabile se gaseste o flora acvatica luxurianta care asigura, in
special pentru pasari, locuri ideale pentru cuibarit. Fauna consta in specii migratoare acvatice,
majoritatealor fiind protejate international de lege. De asemenea, se mai intalnesc specii
caracteristice padurii, stepei si mlastinii.
Fauna de stepa cuprinde rozatoare, pasari si nurneroase insecte, iar luncile Dunarii si Siretului
sunt populate de o variata si bogata fauna de apa, intre care se rernarca gainusa de balta,
gasca si rata salbatica, lisita, barza, cainele enot.
Ariile naturale protejate din judetul Braila conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a- Zone Protejate sunt:
 Padurea Viisoara, rezervatie forestiera situata Ia 10 km SV de municipiul Braila,
cuprinde exemplare de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), dezvoltate in plina
stepa, datorita conditiilor naturale propice.
Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natura/a protejata a siturilor
de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania, siturile de importanta comunitara din judetul Braila sunt urmatoarele:
 ROSCI0006 - Balta Mica a Brailei
 ROSCI0305 - Ianca – Plopu – Sarat – Comaneasca
 ROSCI0003 - Balta Alba - Amara - Jirlau - Lacul Sarat Caineni
 ROSCI0103 - Lunca Buzaului
 ROSCI0259 - Valea Calamtuiului
 ROSCI0012 - Bratul Macin
 ROSCI0307- Lacul Sarat – Braila
 ROSCI0162 - Lunca Siretului Inferior
Arii de protectie speciala avifaunistica din judetul Braila, instituite conform Hotararii Guvemului
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000, sunt:
 ROSPA0040 - Dunarea Veche - Bratul Macin
 ROSPA0005 - Balta Mica a Brailei
 ROSPA0048 - Ianca – Plopu – Sarat
 ROSPA0160 - Lunca Buzaului
 ROSPA0006 - Balta Tataru
 ROSPA0145 - Valea Calamtuiului
 ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior
 ROSPA0004 - Balta Alba-Amara-Jirlau
Pe teritoriul judetului Braila se regaseste si Parcul Natural Balta Mica a Brailei, care ocupa un
segment de 62 km din Cursul Inferior al Dunarii, intre podul rutier Giurgeni – Vadu Oii, si
municipiul Braila.
Parcul Natural Balta Mica a Brailei este o Zona umeda de importanta internationala declarata in
iunie 2001 (ocupa pozitia 1074 pe lista Conventiei Ramsar) si din anul 2007 a primit statutul de
sit Natura 2000 atat site de importanta comunitara cast si ca arie speciala de protectie
avifaunistica.
2.3. Autoritati responsabile
2.3.1. Entitatea Contractanta

S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A. este Entitatea
Contractanta si de Implementare a Proiectului, responsabila pentru managementul financiar si
administrativ al Proiectului, inclusiv pentru procedurile de licitatie, contractare si plata a
contractelor de Servicii si Lucrari, de monitorizare si raportare.
Nume: S.C. COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA BRAILA S.A.
Adresa: Str. Piata Uzinei nr.1, Braila Romania
Contact:
Tel.: +40 239 692 900;
Fax: +40 239 693 209;
E-mail: dunarea@apabraila.ro
Web-site: www.apabraila.ro
2.3.2. Autoritatea de Management

Autoritatea de Management (AM) pentru POIM este structura din Ministerul Investitiilor si
Proiectelor Europene, responsabila pentru implementarea POIM. In aceasta calitate, MIPE
actioneaza ca planificator global al politicii de mediu, manager financiar si lider de proces. AM
are un rol specific in asigurarea unei priviri de ansamblu, strategice asupra POIM.
Nume:
AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL
INFRASTRUCTURA MARE
MINISTERUL INVESTITIILOR SI PROIECTELOR EUROPENE
Directia Generala Programe Europene Infrastructura Mare
Adresa:
Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr. 1 - 1B, Victoria Office Intrarea str. Menuetului, nr. 7 Sector 1,
Bucuresti, cod 011171, Romania
Contact: Oana Marie ARAT - Director General
Tel.: + 4 0372 838 743; +4 0372 838 857; +4 0213 006 250
Fax: +4 0372 838 501; + 4 0372 838 502
E-mail: oana.arat@mfe.gov.ro , contact.minister@mfe.gov.ro
Web-site: http://mfe.gov.ro/programe/autoritati-de-management/am-poim/
2.3.3. Directii Regionale de Infrastructura

Directiile Regionale de Infrastructura (DRI), in numar de 8, au fost infiintate in fiecare din cele 8
regiuni de dezvoltare ale Romaniei (NUTS II). Ele indeplinesc un rol important in implementarea
POIM la nivel regional actionand ca interfata intre AM POIM si beneficiari. AM va delega
anumite responsabilitati Directiilor Regionale de Infrastructura (DRI). Responsabilitatile
principale ale acestora sunt legate de programare, pregatire si evaluare proiecte, monitorizare,
control si raportare. Delegarea de atributii de la AM la DRI este reglementata de un acord scris.
Nume: DRI Galaţi - Regiunea 2 Sud-Est

Adresa : Str.Portului nr.23, Galaţi
Director: Adrian CONSTANTINESCU
Persoană de contact: Adrian CONSTANTINESCU
Tel: 0236 325 325
Fax: 0236 325 515

e-mail: adrian.constantinescu@mfe.gov.ro
2.4. Situatia existenta in sectorul relevant
2.4.1. Generalitati
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 raspunde provocarilor de
dezvoltare identificate la nivel national in ceea ce priveste infrastructura si resursele. Avand in
vedere gradul ridicat de corelare si complementaritate a tipurilor de investitii in infrastructura,
promovarea investitiilor care adreseaza nevoile in domeniul infrastructurii si resurselor au fost
propuse spre finantare in cadrul unui singur program operational, avand ca obiectiv global:
Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie si prevenirea riscurilor la standarde
europene, in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile, in conditii de
siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale.
Principalele deficiente abordate prin POIM se refera, in primul rand, la gradul necorespunzator
de dezvoltare a infrastructurii de baza in Romania, atat in sectorul transport, cat si in ceea ce
priveste furnizarea unor servicii publice de baza la standarde europene, in acord cu
reglementarile in vigoare. In al doilea rand, prin POIM se promoveaza investitii cu rol in
utilizarea eficienta a resurselor naturale limitate, inclusiv prin promovarea principiilor de eficienta
energetica si utilizarea resurselor regenerabile, si prin protejarea elementelor mediului natural,
cu impact asupra sanatatii oamenilor si calitatii ambientale.
In domeniul mediului, investitiile preconizate pentru perioada 2014-2020 vor continua proiectele
orientate spre implementare a acquis-ului comunitar in domeniul apei si apei uzate, prin
continuarea procesului de regionalizare a managementului in acest sector, precum si cel al
managementului deseurilor. Aditional, va continua procesul de elaborare si implementare a
planurilor de management – seturi de actiuni pentru ariile naturale protejate si siturile Natura
2000, precum si cel de decontaminare a siturilor industriale poluate istoric.
In domeniul infrastructurii de mediu si protectiei mediului, prin Tratatul de Aderare la UE,
Romania si-a asumat indeplinirea unor obligatii privind implementarea acquis-ului european de
mediu. Coroborat cu aceste angajamente, imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si
concomitent a standardelor de mediu, reprezinta, in continuare, obiectivul principal in domeniul
protectiei mediului. Astfel, se urmareste reducerea diferentei dintre infrastructura de mediu care
exista intre Romania si UE, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
O parte importanta a alocarii financiare va sprijini imbunatatirea si extinderea sistemelor

regionale de apa, in vederea acoperirii cu servicii a unei parti cat mai mari din populatia
Romaniei. In acelasi timp, prin finantarea aferenta perioadei 2014-2020 se va asigura
finalizarea investitiilor demarate in cadrul perioadei de programare 2007-2013.
Infrastructura de apa si apa uzata. Conform obligatiilor ce revin Romaniei in calitatea sa de stat
membru, precum si termenelor asumate prin Tratatul de Aderare, autoritatile nationale trebuie
sa asigure epurarea apelor uzate urbane in aglomerarile cu peste 10.000 l.e. pana la 22
decembrie 2015 si colectarea si epurarea apelor uzate urbane in aglomerarile cu peste 2000 de
locuitori echivalenti pana la 22 decembrie 2018. Totodata, Romania trebuie sa asigure
conformarea cu Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, prin care
se impune asigurarea calitatii apei distribuite in sisteme centralizate, cu termen de conformare
22 decembrie 2015.
Prin POIM se va continua politica de regionalizare in sectorul de apa si apa uzata, demarata
prin programele de finantare anterioare si consolidata prin POS Mediu 2007-2013, avand ca
obiectiv crearea si dezvoltarea unor companii performante in sectorul de apa, care sa poata
implementa nu numai finantarea UE, cat si sa preia functionarea facilitatilor din aglomerarile
invecinate.
Prin promovarea sistemelor integrate de apa si apa uzata intr-o abordare regionala, Romania
urmareste sa maximizeze eficienta costurilor prin realizarea de economii la scara, in scopul de a
optimiza costurile de investitii globale si cele de operare induse de asemenea investitii. Pentru a
realiza acest lucru, comunitatile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin
hidrografic) sunt incurajate sa se grupeze si sa dezvolte un program de investitii comun, pe
termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apa (Master Planuri pentru apa/apa uzata).
Investitiile prioritare la nivel regional urmaresc sa ofere populatiei utilitati corespunzatoare de
apa si apa uzata, la calitatea ceruta si la tarife suportabile.
Proiectele regionale care vor fi finantate in perioada de programare 2014-2020 se vor adresa
atat nevoilor din sectorul de apa din aglomerarile urbane, acolo unde impactul asupra mediului
este de obicei mai mare si unde populatia beneficiara este mai numeroasa, cat si celor din
zonele rurale. Prioritizarea investitiilor in aria proiectului s-a facut tinand seama de
angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de Aderare.
Un obiectiv esential al acestor proiecte regionale este de a promova o mai mare eficienta si
calitate in oferirea de servicii publice locale prin investitii si promovarea de operatiuni
independente, bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar.
Regionalizarea este un element cheie in imbunatatirea calitatii si a eficientei din punct de
vedere al costurilor, a infrastructurii locale si a serviciilor in scopul indeplinirii obiectivelor de
mediu, dar si pentru asigurarea durabilitatii investitiilor, a operatiunilor, a unei strategii de
dezvoltarea pe termen lung in sectorul de apa si a unei dezvoltari regionale echilibrate.
Pe termen mediu, se intentioneaza ca procesul de regionalizare si infiintarea operatorilor
regionali sa asigure o absorbtie de succes a granturilor la nivel local prin cresterea capacitatii
acestor operatori in ceea ce priveste managementul proiectelor cu finantare internationala si, de
asemenea, sa furnizeze asigurarea ca noile facilitati construite prin fonduri UE sunt operate in
mod adecvat.
Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) reprezinta unul dintre programele
operationale prin care pot fi accesate fondurile europene structurale si de investitii alocate
Romaniei in perioada 2014-2020 prin Acordul de Parteneriat (AP).
In cadrul MIPE sunt constituite AM, iar AM POIM gestioneaza Programul Operational pentru
Infrastructura Mare care se adreseaza nevoilor de dezvoltare din urmatoarele sectoare:
infrastructura de transport, protectia mediului, managementul riscurilor si adaptarea la
schimbarile climatice, energie si eficienta energetica.
2.4.2. Obiective specifice

Contractul face parte din Proiectul finantat din Fondul de Coeziune din cadrul Programului
Operational Infrastructura Mare, perioada 2014-2020, Axa Prioritara 3 – Dezvoltarea
infrastructurii de mediu in conditii de management efficient al resurselor.
POIM finanteaza activitati din patru sectoare: infrastructura de transport, protectia mediului,
managementul riscurilor si adaptarea la schimbarile climatice, energie si eficienta energetica,
contribuind la Strategia Uniunii pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii.
POIM beneficiaza de o alocare financiara de cca. 11,8 mld. Euro, din care:
 6,94 mld. Euro Fond de Coeziune
 2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regionala
 2,46 mld. Euro Cofinantare
In vederea atingerii obiectivelor propuse, in cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.
Avand o alocare financiara de 2,89 mld. Euro, Axa Prioritara 3 Dezvoltarea infrastructurii de
mediu in conditii de management eficient al resurselor, prin prioritatea de investitii 6.ii - Investitii
in sectorul apei, pentru a indeplini cerintele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene si pentru a
raspunde unor nevoi de investitii identificate de statele membre care depasesc aceste cerinte si
Obiectivul Specific 3.2. Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane,
precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei vizeaza promovarea
investitiilor in sectorul de apa/apa uzata in vederea conformarii cu cerintele directivelor din
sector.
Prin Obiectivul Specific 3.2. sunt vizate urmatoarele tipuri de actiuni:
A. Proiecte integrate de apa si apa uzata (noi si fazate), care cuprind urmatoarele subactiuni :
a. proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata ce constau in
finalizarea investitiilor in mediul urban si extinderea ariei de operare, in special spre
mediul rural, in vederea conformarii noilor aglomerari vizate.
b. proiecte integrate fazate de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata, care asigura
continuarea investitiilor aprobate in perioada 2007-2013 prin POS Mediu si nefinalizate
pana la finalul anului 2015, aprobate ca proiecte fazate prin decizie a Comisiei
Europene.
B. Dezvoltarea unui laborator national pentru imbunatatirea monitorizarii substantelor deversate
in ape si a calitatii apei potabile
C. Sprijin pentru pregatirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 si post 2020
(dupa caz)
Axa Prioritara 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al

resurselor vizeaza Obiectivul Tematic 6 „Conservarea si protectia mediului si promovarea
eficientei utilizarii resurselor”, urmarind promovarea investitiilor in sectorul de mediu in vederea
conformarii cu prevederile acquis-ului european si a angajamentelor asumate prin sectorul de
mediu, respectiv: managementul deseurilor, prin Obiectivul Specific 3.1. si sectorul de apa si
apa uzata, prin Obiectivul Specific 3.2.
Prin Obiectivul Specific 3.2 “Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane,
precum si a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei” promoveaza actiuni
ce contribuie la indeplinirea prioritatilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apa si apa
uzata si care reprezinta continuarea strategiilor anterioare, finantate prin ISPA si POS Mediu
2007 - 2013.
Principalele rezultate urmarite prin promovarea investitiilor in domeniul apei si apei uzate
vizeaza realizarea angajamentelor ce deriva din directivele europene privind epurarea apelor
uzate (91/271/EEC) si calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) sunt:
 ape uzate urbane colectate si epurate (din perspectiva incarcarii organice
biodegradabile) pentru toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. si
 serviciu public de alimentare cu apa potabila, controlata microbiologic, in conditii de
siguranta si protectie a sanatatii, extins la populatia din localitatile cu peste 50
locuitori.
Strategia de finantare pentru perioada 2014-2020 vizeaza cu prioritate consolidarea si

extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, aria de
acoperire a proiectelor regionale va creste prin preluarea de catre Asociatia de Dezvoltare
Intercomunitara (constituite in baza HG nr. 855/2008) a localitatilor mai mici, si extinderea,
astfel, a ariei de operare a operatorilor regionali (infiintati inainte de 2012) care sunt beneficiarii
vizati de politica de regionalizare in sectorul de apa si apa uzata. In procesul investitional se va
acorda prioritate aglomerarilor de peste 10.000 l.e., precum si finalizarii proiectelor fazate.
Investitiile din POIM vor fi complementare celor finantate din Programul National de Dezvoltare
Rurala (PNDR).
2.4.3. Cadru legal relevant in sectorul apei
2.4.3.1. Legislația europeană și legislația națională. Transpunerea Directivelor

UE în legislația națională
Reglementările Uniunii Europene cu privire la mediu, alimentare cu apă și canalizare sunt
transpuse total în legislația națională. În tabelul următor este prezentată corespondența între
legislația UE și legislația națională care asigură cadrul de implementare al Reglementărilor
europene.
Nr. Legislația europeană Legislația națională
1. Directiva 2000/60/CE a Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996),

Parlamentului European și a modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr.
Consiliului din 23 octombrie 2000, 568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr.
privind stabilirea unui cadru de 713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr.
politică comunitară în domeniul 584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr.
apei, modificată de Directiva 413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr.
2008/32/CE și 2008/105/CE, 780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr.
Directiva2009/31/CE și de Decizia 114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010
2455/2001/CE (MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO nr.
461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr.
637/06.09.2011)
OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru

modificarea și completarea unor acte normative
care transpun acquis-ul comunitar în domeniul
protecției mediului adoptat prin Legea nr. 161/2007
(MO nr. 395/12.06.2007)
OM 1012/2005 (MO nr. 978/03.11.2005) pentru

aprobarea procedurii privind mecanismul de acces
la informațiile de interes public privind gospodărirea
apelor
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

protecției mediului
HG 100/2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru

aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie să le
îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru
potabilizare și a Normativului privind metodele de
măsurare și frecvența de prelevare și analiză a
probelor din apele de suprafață destinate producerii
de apă potabilă, modificat de HG nr. 662/2005 (MO
nr. 616/15.07.2005), HG nr. 567/2006 (MO nr.
417/15.05.2006), completată de HG nr. 210/2007
(MO nr. 187/19.03.2007)
OM 161/2006 (MO nr. 511/13.06.2006) pentru

aprobarea
Normativului privind clasificarea calității apelor de
suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a
corpurilor de apă
HG 472/2000 (MO nr. 272/01.08.2000) privind

unele măsuri de protecție a calității resurselor de
apă OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/01.08.2006)
privind aprobarea Procedurii și a competențelor de
emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a
apelor, care abrogă OM nr. 1141/2002
OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/01.08.2006) privind

aprobarea Procedurii și a competențelor de emitere
a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor,
care abrogă OM nr. 1141/2002
HG nr. 80/2011 (MO nr. 265/14.04.2011) pentru

aprobarea Planului național de management
aferent porțiunii din bazinul hidrografic al fluviului
Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

aprobarea Normativului de conținut al
documentațiilor tehnice de fundamentare necesare
obținerii avizului de gospodărire a apelor și a
autorizației de gospodărire a apelor
OM nr. 873/2012 (MO nr. 287/02.05.2012) pentru

aprobarea procedurii de notificare din punctul de
vedere al gospodăririi apelor
2 Directiva Consiliului 91/271/CEE HG nr. 188/28.02.2002 (MO nr. 187/20.03.2002)

din 21 mai 1991, privind stabilirea pentru
unui cadru de politică comunitară aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare
în domeniul apei, modificată de a apelor uzate în mediul acvatic, modificat de HG
Directiva 98/15/EC, Regulamentul nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005)

(CE) nr. 1882/2003 al
arlamentului HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru
European și al Consiliului, din 29 modificarea și completarea unor acte normative
septembrie 2003 și Regulamentul care transpun acquis-ul comunitar în domeniul
(CE) nr. 1137/2008 protecției mediului
Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996),

modificată de Legea nr. 310/2004 (MO nr.
584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr.
413/12.05.2006), OUG nr. 3/2010 (MO nr.
14/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010
(MO nr.
497/19.07.2010)

(MO nr. 395/12.06.2007)

aprobarea procedurii și a competențelor de emitere
a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor
OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO

nr.959/19.10.2004) privind aprobarea Normativului
Tehnic privind protecția mediului și în special a
solurilor când se folosesc nămoluri de epurare
3. Directiva 2006/11/CE a HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind

Parlamentului European și a aprobarea Programului de eliminare treptată a
Consiliului din 15 februarie 2006 evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe
privind poluarea cauzată de prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006
anumite substanțe periculoase (MO nr. 562/29.06.2006) și HG nr. 1038/2010 (MO
deversate în mediul acvatic al nr. 746/09.11.2010)
Comunității
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr.
568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr.
713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr.
584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr.
413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr.
780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr.

(MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO
nr. 461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr.
637/06.09.2011)

(MO nr. 395/12.06.2007)
HG nr. 585/2002 (MO nr. 485/05.07.2002) pentru

aprobarea Standardelor naționale de protecție a
informațiilor clasificate în România, modificată de
HG nr. 2202/2004 (MO nr. 1225/20.12.2004), HG
nr. 185/2005 (MO nr. 247/24.03.2005)
OM nr. 245/2005 (MO nr. 565/01.07.2005) pentru

aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului
substanțelor periculoase din listele I și II și al
substanțelor prioritare/ prioritar periculoase în
mediul acvatic prin modelare matematică și a
Metodologiei de evaluare a impactului substanțelor
periculoase din listele I și II și al substanțelor
prioritare/prioritar periculoase asupra mediului
acvatic prin teste ecotoxicologice – alge verzi,
dafnia, pești

aprobarea Regulamentului privind realizarea
monitoring-ului calității apelor pentru substanțe
prioritare/prioritar periculoase


Directiva 2008/105/CE din HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind

4. 22.12.2012 privind standardele de aprobarea Programului de eliminare treptată a
calitate a mediului în domeniul evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe
apei și de modificare și abrogare prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006
a (MO nr.562/29.06.2006) și HG nr. 1038/2010 (MO
nr. 746/09.11.2010)
HG nr. 188/28.02.2002 (MO nr. 187/20.03.2002)

pentru
aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare
a apelor uzate în mediul acvatic, modificat de HG
nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005)
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

OM nr. 31/2006 (MO nr. 234 bis/15.03.2006) privind

aprobarea Manualului pentru modernizarea și
Directivelor 82/176/CEE, dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al
83/513/CEE, 84/156/CEE, Apelor din România (SMIAR)
84/491/CEE, 86/280/CEE ale
Consiliului și de modificare a OUG 152/2005 (MO nr. 1078/30.11.2005) privind
Directivei 2000/60/CE prevenirea și controlul integrat al poluării,
modificată și completată de Legea nr. 84/2006 (MO
nr. 237/11.04.2006), modificată de OUG nr.
40/2010 (MO nr. 283/30.04.2010) aprobat prin
Legea nr. 205/2010 (MO nr. 0765/16.11.2010)

aprobarea Regulamentului privind realizarea
monitoringului calității apelor pentru substanțe
prioritare/prioritar periculoase


5. Directiva Consiliului 98/83/CE din Legea nr. 458/08.07.2002 (MO nr. 552/29.07.2002)
3 noiembrie 1998, privind privind calitatea apei potabile (republicată),
calitatea apei destinată modificată de Legea nr. 311/2004 (MO nr.

consumului uman, 582/30.06.2004), OG nr. 11/2010 (MO nr.
modificată prin Regulamentul 69/20.01.2010) aprobată de Legea nr. 124/2010
(CE) nr.1882/2003 al (MO nr. 459/06.07.2010), OG nr. 1/2011 (MO nr.
Parlamentului European și al 69/26.01.2011), aprobată de Legea 182/2011 (MO
Consiliului din 29 nr. 733/19.10.2011), cu rectificarea nr. 458/2012
septembrie 2003 și Regulamentul (MO nr. 58/24.01.2012)
(CE) nr. 596/2009 al
Parlamentului European și al OM nr. 638/2010 (MO nr. 290/04.05.2010) privind
Consiliului din 18 iunie 2009 aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor
pentru parametrii chimici, în conformitate cu
prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile
HG nr. 974/15.06.2004 (MO nr. 669/26.07.2004)

care aprobă normele de supraveghere, inspecţie
sanitară și monitorizare a calității apei potabile și
procedura de autorizare sanitară pentru folosirea și
stocarea apei potabile, modificat de OG nr. 11/2010
(MO nr. 69/29.01.2010)
OM nr. 341/2007 (MO nr. 149/01.03.2007) pentru

aprobarea normelor de igienă și a procedurii de
notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât
apele minerale naturale sau decât apele de izvor,
comercializate sub denumirea de apă de masă
OM nr. 1193/28.05.1996 (nepublicat) privind

normele de
supraveghere sanitară pentru sistemele publice de
depozitare a apei potabile
HG nr. 930/2005 (MO nr. 800/02.09.2005) pentru

aprobarea Normelor speciale privind caracterul și
mărimea zonelor de protecție sanitară și
hidrogeologică
OM nr. 1278/2011 (MO nr. 334/12.05.2011) pentru

aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor
de protecție sanitară și a perimetrului de protecție
hidrogeologică
OM nr. 1861/2008 (MO nr. 772/18.11.2008) pentru

aprobarea Listei laboratoarelor care efectuează
monitorizarea calității apei potabile în cadrul
controlului oficial al apei potabile
OM MMP/MS nr. 1483/89/2011 (MO nr.

440/23.06.2011)
pentru aprobarea Criteriilor și pragurilor critice

aferente
sectorului alimentare cu apă
HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind

aprobarea Programului de eliminare treptată a
evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe
prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006
(MO nr. 562/29.06.2006) şi HG nr. 1038/2010 (MO
nr. 746/09.11.2010)
HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

modificarea si completarea unor acte normative
protectiei mediului

modificată de HG nr. 948/1999 (MO nr.
568/22.11.1999), Legea nr. 404/2003 (MO nr.
713/13.10.2003), Legea nr. 310/2004 (MO nr.
Directiva Consiliului 80/68/CEE
584/30.06.2004), Legea nr. 112/2006 (MO nr.
din 17 decembrie 1979, privind
413/12.05.2006), OUG nr. 130/2007 (MO nr.
protecția apelor subterane
6. 780/16.11.2007), OUG nr. 3/2010 (MO nr.
împotriva poluării cauzate de
anumite substanțe periculoase,
(MO nr. 497/19.07.2010), OUG nr. 64/2011 (MO
amendată de Directiva 91/692/CE
nr.461/30.06.2011), OUG nr. 71/2011 (MO nr.
637/06.09.2011)
HG nr. 585/2002 (MO nr. 485/05.07.2002) pentru

aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, modificat de HG
nr. 2202/2004 (MO nr. 1225/20.12.2004), HG nr.
185/2005 (MO nr. 247/24.03.2005)
OM nr. 662/2006 (MO.nr. 661/1.08.2006) privind

aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere
a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
OM nr. 1049/2002 (nepublicat) pentru aprobarea

unui Plan de măsuri pentru eliminarea şi reducerea
riscului de poluare în apele subterane
7. Directiva Consiliului 91/676/CEE HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/25.10.2000)

din 12 decembrie 1991, privind privind
protecția apelor împotriva poluării aprobarea Planului de acţiune pentru protecția
cauzate de nitrații proveniţi din apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din
surse agricole, modificată prin surse agricole, modificat de HG nr. 1360/2005 (MO
Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 nr. 1061/28.03.2005)
al Parlamentului European și al HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

Consiliului din 29 septembrie modificarea și completarea unor acte normative
2003 care transpun acquis-ul comunitar în domeniul
OM nr. 1387/2006 (MO nr. 91/05.02.2007)

privindaprobarea Procedurii de participare a
publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea
programelor de acțiune pentru zonele vulnerabile la
poluarea cu nitrați din surse agricole
OM nr. 1072/2003 (MO nr. 71/28.01.2004)

privndaprobarea organizării Monitoringului suport
național integrat de supraveghere, control și decizii
pentru reducerea aportului de poluanți proveniți din
surse agricole în apele subterane și de suprafață și
pentru aprobarea Programului de supraveghere și
control corespunzător și a procedurilor și
instrucțiunilor de
evaluare a datelor de monitorizare a poluanților
proveniți din surse agricole în apele de suprafață și
în apele subterane

nr.471/03.06.2005) pentru aprobarea organizării
Monitoring ului suport național integrat de
supraveghere, control și decizii pentru reducerea
aportului de poluanți proveniți din surse agricole și
de management al reziduurilor organice provenite
din zootehnie în zone vulnerabile și potențial
vulnerabile la poluarea cu nitrați și pentru
aprobarea Programului de supraveghere și control
corespunzător și a procedurilor și instrucțiunilor de
evaluare a datelor de monitorizare a poluanților
proveniți din surse agricole și de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în
zone vulnerabile și potențial vulnerabile la poluarea
cu nitrați

nr.529/22.06.2005) privind aprobarea Programului-
cadru de acțiune tehnic pentru elaborarea
programelor de acțiune în zone vulnerabile la
poluarea cu nitrați din surse agricole

nr.224/13.03.2006) privind aprobarea Codului de
bune practici agricole pentru protecția apelor
împotriva poluaării cu nitrați din surse agricole
OM MMDD/MADR nr. 1552/43/2008 (MO

nr.851/18.12.2008) pentru aprobarea listei
localităților pe
județe unde există surse de nitrați din activități
agricole
Legea nr. 211/2011 (MO nr. 837/25.11.2011)

Directiva 86/278/CEE privind privind regimul deşeurilor
protecţia mediului, în special a
solului, atunci când se utilizează OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO
8. nămoluri de epurare în gricultură, nr.59/19.10.2004) pentru aprobarea Normelor
modificată de Directiva 91/692/CE tehnice privind protecţia mediului şi în special a
şi de Regulamentul (CE) nr. solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare
807/2003 în agricultură, completat de OM nr. 27/2007 (MO nr.
194/21.03.2007)
HG nr. 53/2009 (MO nr. 96/18.02.2009) pentru

aprobarea
Planului național de protecție a apelor subterane
împotriva
poluării și deteriorării
Directiva 2006/118/CE a
Parlamentului European și a OM 137/2009 (MO nr. 170/18.03.2009) privind
9. Consiliului din 12.12.2006 aprobarea
privindprotecția apelor subterane valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane
împotriva poluării și a deteriorării din România
OM nr. 1278/2011 (MO nr. 334/13.05.2011) pentru

aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor
de protecție sanitară și a perimetrului de protecție
hidrogeologică
Directiva 2009/90/CE a Comisiei

din 31.07.2009 privind stabilirea,
aprobarea Programului de eliminare treptată a
în
evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe
10. temeiul Directivei 2000/60/CE, a
prioritar periculoase, modificat de HG nr. 783/2006
specificațiilor tehnice pentru
(MO nr. 562/29.06.2006) și HG nr. 1038/2010 (MO
analiza chimică și monitorizarea
nr. 746/09.11.2010)
stării apelor
11. Directiva 2011/92/UE a Legea 292/2018 (MO nr. 1043/10.12.2018) privind

Parlamentului European și a evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
Consiliului din 13 decembrie private asupra mediului
2011, privind evaluarea efectelor
anumitor proiecte publice și OM nr. 135/2010 (MO nr. 274/27.04.2010) privind
private aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice
asupra mediului (text codificat) și private
OM nr. 19/2010 (MO nr. 82/08.02.2010) pentru

aprobarea
Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a
efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor
asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului
OM nr. 864/2002 (MO nr. 397/09.06.2003) pentru

aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului în context transfrontieră și de
participare a publicului la luarea deciziei în cazul
proiectelor cu impact transfrontieră

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri și programe
OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005)

privindprotecția mediului, modificată și completată
de OUG nr. 114/2007 (MO nr. 713/22.10.2007) și
OUG nr. 164/2008 (MO nr. 808/03.12.2008),
aprobată și modificată de Legea nr. 265/2006 (MO
Directiva Consiliului 2001/42/CE a
nr. 586/06.07.2006)
Parlamentului European din 27
12. iunie 2001 privind evaluarea
OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru
efectelor anumitor planuri și
aprobarea listei planurilor şi programelor care intră
programe asupra mediului
sub incidenţa HG nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe
OM nr. 117/02.02.2006 (MO nr. 186/28.02.2006)

pentru
aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și
programe
2.4.3.2. Cadrul legislativ privind serviciile publice de alimentare cu apă și de

canalizare
Legislația națională relevantă referitoare la serviciile publice de alimentare cu apă și de
canalizare este prezentată în cele ce urmează:
Nr.
Legislație primară
crt.
Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și

1.
completările ulterioare;
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, modificată
2.
și completată de legea 241/2003;
Legea nr. 215/2001 privind administraţiile publice locale, republicată după modificarea
3. adusă prin Legea nr. 286/2006, reglementează regimul general al autonomiei locale,
precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale;
Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice (intrată în vigoare

începând cu 21 martie 2007), cu modificările și completările ulterioare, stabileşte cadrul
juridic şi instituţional unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele
4.
specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării
şi controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice, inclusiv a serviciului
de salubrizare a localităţilor;
Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare (intrată în

vigoare în data de 21 martie 2007), cu modificările și completările ulterioare - stabileşte
5. cadrul juridic unitar privind înfiinţarea, organizarea, gestionarea, finanţarea,
exploatarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciului public de alimentare cu
apă şi de canalizare al localităţilor, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale stabileşte principiile, cadrul general
şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice
6. locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale
instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale, cu modificările și
completările ulterioare;
HG 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării

7.
serviciilor comunitare de utilităţi publice;
8. OUG 13/2008 privind modificarea Legii 51/2006 şi a Legii 241/2006.
Legislație secundară
1. Ordinul 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a

prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.
Metodologia
stabileşte modul de calcul al preţurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare
cu apă şi de canalizare. Preţurile şi tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a
operatorilor prestatori ai serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare,
interesele utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte suportabilitatea acestora, precum şi
Nr.
Legislație primară
crt.
protecţia mediului privind conservarea resurselor de apă.
Ordinul 88/2007 al preşedintelui ANRSC pentru aprobarea Regulamentului Cadru al

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Prevederile Regulamentului se aplică
serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare din localităţile în care există
sisteme publice de alimentare cu apă şi canalizare, indiferent de mărimea acestora.
2.
Regulamentul stabileşte cadrul juridic unitar privind funcţionarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare, definind condiţiile-cadru şi modalităţile ce trebuie
îndeplinite pentru asigurarea serviciului, precum şi relaţiile dintre operatorii şi utilizatorii
acestor servicii;
Potrivit Legii nr. 51/2006 si Legii nr.241/2006 privind sistemul organizatoric al intreprinderilor de
utilitati, managementul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare pot fi organizate in
doua moduri:
- Management direct, realizat prin departamentele organizate in cadrul Consiliului Local, care
actioneaza in baza regulamentului de organizare si functionare definit si aprobat de Consiliul
Local.
- Management indirect (sau „delegat”), prin numirea unei societati comerciale care sa
exploateze si sa administreze sistemul/sistemele public(e) de alimentare cu apa si canalizare –
epurare, pe baza de contract de delegare a gestiunii serviciilor.
Delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare prin contract de
concesiune (CC) va trebui sa se acorde in conformitate cu legislatia specifica aplicabila pentru
astfel de servicii:
 Legea nr. 241/2006, privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile
si completarile ulterioare;
 Ordinul ANRSC nr.88/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului
de alimentare cu apa si de canalizare;
 Ordinul ANRSC nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului –cadru de furnizare
/prestare a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare;
Potrivit legislatiei specifice privind serviciile de alimentare cu apa si canalizare si anume Legea
nr. 241/2006 si pentru a face posibila accesarea finantarii europene nerambursabile, regula este
ca delegarea gestiunii serviciilor se va face prin incredintare directa.
Procesul de regionalizare implica stabilirea unei Asociatii de dezvoltare inter-comunitare (ADI)
mentionata si ca Asociatie a Municipalitatilor (AM) conform prevederilor Legii 215/2001 privind
administratia publica locala cu modificarile si completarile ulterioare.
Principalele reglementari aplicabile achizitiilor sectoriale sunt urmatoarele:
 Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale cu modificarile si completarile ulterioare;
 HG 394/2016 Norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale
 Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
2.4.4. Regionalizarea serviciilor de apa din Romania

Regionalizarea serviciilor de apa, initiata de autoritatile romane si sustinuta in mare masura de
programele de preaderare (SAMTID, MUDP, PHARE, ISPA), a avut ca scop sprijinirea
autoritatilor locale in crearea operatorilor eficienti de servicii regionalizate de apa si canalizare si
in consolidarea capacitatii autoritatilor locale de a controla eficient activitatea lor prin intermediul
Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI).
Din punct de vedere institutional, regionalizarea s-a realizat prin reorganizarea serviciilor publice
existente detinute de municipalitati. Acest lucru se bazeaza pe trei elemente institutionale cheie:
 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
 Compania Regionala de Operare (Operator Regional - OR);
 Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor.
Delegarea gestiunii serviciilor este nucleul organizarii operationale si institutionale a
managementului serviciilor regionalizate de apa si canalizare si este proiectat pentru a:
 Asigura o relatie echilibrata intre autoritatile locale si operatorul regional;
 Focaliza contractul asupra pregatirii, finantarii si executarii planului de investitii, ca o
baza pentru consolidarea performantelor operatorului;
 Conduce aspectele cheie care contribuie la un management eficient, dinamic si
constant al apei si apei uzate, cu privire la:
o Managementul bunurilor si sistemul de masuri financiare;
o Sistemul de ajustare a tarifelor;
o Procese de raportare si control.
Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile specifice pentru fiecare dintre parti, cu
privire la dezvoltarea programelor de investitii si realizarea nivelelor urmatoare de performanta a
serviciilor. OR este desemnat sa conduca, opereze, mentina, innoiasca si extinda, unde este
cazul, toate bunurile publice nominalizate in contract pe risc propriu, in ceea ce priveste platile
facute de consumatori (tarifele incasate de operatori), conform reglementarilor contractului.
Proprietatea asupra bunurilor publice si responsabilitatea pentru furnizarea de servicii adecvate
de apa si canalizare la un cost suportabil, raman ale Autoritatilor Locale.
2.4.5. Programe relevante in domeniu

In judetul Braila, in ceea ce priveste infrastructura actuala de alimentare cu apa, aceasta se
datoreaza in mare parte mai multor programe de finantare care au fost aplicate in perioadele
anterioare anului 2015. Printre care cele mai relevante pentru judet au fost:
 Programul de Dezvoltare a Utilitatilor Municipale (MUDP II), derulat in perioada 1995-
2002, in prezent finalizat, cofinantat de Guvernul Romaniei, Uniunea Europeana si
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
 Programe nationale / locale: POR – Axa 1 si 2, HG 687/97, HG 577/97, OG 7/2006,
OUG 28/2013;
 Municipiul Braila a beneficiat in perioada 2001 - 2012 de finantare prin Masura ISPA nr.
2000/R0/16/P/PE/010, pentru investitia “Reabilitarea retelei de canalizare si
infrastructura pentru epurarea apelor uzate in municipiul Braila";
 Proiectul finantat prin Fondul de Coeziune in cadrul POS Mediu 2007-2013 cu
denumirea ,,Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul
Braila'' (cod proiect CCl2009R0161PR007), lucrari care au fost finalizate si receptionate.
Masurile Proiectului constau in investitii privind captarea si tratarea apei brute si distributia apei
potabile in 4 Sisteme de alimentare cu apa (Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila,
Sistemul Regional de alimentare cu apa Gropeni , Sistemul de alimentare cu apa in Insula Mare
a Brailei si Sistem Indepnedent de alimentare cu apa UAT Victoria, care alimenteaza si UAT
Baraganul), precum si colectarea si tratarea apelor uzate, provenite de la 14 Aglomerări grupate
in 5 Clustere (Braila, Faurei, Jirlau, Insuratei și Gropeni) din judetul Braila.
Retelele de alimentare cu apa prezinta deficiente severe, care conduc Ia volume mari si inutile
de apa ce trebuie tratata. Sursele de apa Ia nivel de proiect sunt subterane si de suprafata.
Echipamentele de tratare a apei, desi asigura calitatea apei Ia standardele de siguranta, cu
unele exceptii, totusi e necesar sa fie modernizate pentru diminuarea cheltuielilor de operare si
marirea eficientei in functionare. Ca urmare a acestor investitii o mare parte din localitatile si
orasele judetului Braila dispun de sisteme de alimentare cu apa si canalizare, sisteme care
corespund mai mult sau mai putin necesitatilor locuitorilor deserviti.
3 OBIECTIVE SI REZULTATE ASTEPTATE ALE PROIECTULUI
3.1. Generalitati
Cadrul general al Proiectului propus pentru a fi finantat din Fondul de Coeziune este cadrul
general institutional stabilit prin Programul Operational Infrastructura Mare si prevede ca
Unitatea de Implementare a Proiectului (DIPIFE) va actiona ca si reprezentant al Entitatii
Contractante (Operatorul Regional) pentru implementarea Proiectului propus.
Avand in vedere complexitatea Proiectului este imperios necesara asigurarea unui management
adecvat al acestuia.
Succesul intregului proiect poate fi asigurat numai printr-un management profesionist de proiect.
DIPIFE va actiona ca si reprezentant al EC pentru monitorizarea si implementarea Proiectului,
colaborand pentru aceasta atat cu celelalte departamente ale OR cat si cu celelalte institutii
implicate in gestionarea POIM.
Proiectele de investitii planificate sunt considerabile si complexe si necesita existenta de
personal experimentat mai ales in cadrul DIPIFE, dar si in cadrul altor altor departamente ale
OR.
3.2. Obiectivele proiectului

Obiectivul proiectului este conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei
destinate consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea
458/2002 cu privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se
imbunatateasca performanta operationala a infrastructurii de apa din aria proiectului pentru a se
asigura viabilitatea finaciara si operationala, in toate localitatile cu populatia mai mare de 50
locuitori.
Proiectul consta in investitii pentru tratarea si distributia apei care se vor implementa pentru
judetul Braila in zonele urbane si rurale si care vor avea drept rezultat conectarea la aceste
sisteme a tuturor cetatenilor din aceste zone si conformarea cu prevederile directivelor UE
relevante.
Rezultatele implementării proiectului vor contribui la îndeplinirea următoarelor obiective:
 pentru alimentarea cu apă potabilă:

conformarea cu Directiva CE 98/83/CE privind calitatea apei potabile destinată
consumului uman, în aria de proiect;
 îmbunătățirea accesului la servicii de alimentare cu apă de calitate în conformitate
cu Directiva 98/83/CE în aria de proiect;
 asigurarea serviciului de alimentare cu apă potabilă la o presiune adecvată și fără
întreruperi în furnizare;
 asigurarea calității și disponibilității serviciilor de alimentare cu apă conform
principiilor bazate pe maximizarea eficienței costurilor, a calității în furnizare și a
suportabilității populației;
 reducerea pierderilor de apă în aria de proiect după implementarea proiectului prin
reabilitarea rețelelor de distribuție.
 pentru apă uzată:
 conformarea cu Directiva privind apele uzate din zonele urbane 91/271/CE în aria
de proiect;
 îmbunătățirea serviciilor de colectare a apei uzate în aria de proiect prin creșterea
gradului de acoperire la nivelul ariei de proiect, după implementarea proiectului și a
altor proiecte asumate;
 creșterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate în
conformitate cu Directiva 91/271/CE după implementarea proiectului și a altor
proiecte asumate;
 îmbunătățirea calității efluentului deversat în apele receptoare prin construirea
noilor SEAU.
La apa potabila se propune utilizarea de sisteme regionale prin care se dezvolta magistrale de
alimentare cu apa, cu sursa de apa asigurata prin captarile de suprafata Chiscani, Gropeni si
Marasu pentru un numar semnificativ din localitatile judetului.
Obiectivele specifice asociate sunt:

 asigurarea serviciilor de apă și canalizare, la tarife accesibile;
 asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;
 îmbunătățirea calității cursurilor de apă;
 îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la stațiile de
epurare a apelor uzate;
 crearea de structuri inovatoare și eficiente de management al apei;
 conformitatea cu Directiva CE 86/278/EEC cu privire la evacuarea sigură a
nămolului, transpusă de Ordinul Ministerului 344/16.08.2004, cu privire la protecția
de mediu a solurilor atunci când se utilizează în agricultură nămolul din apa uzată.
3.3. Obiectivele contractului de Auditul Proiectului
3.3.1. Obiectiv general

Asigurarea verificarii anuale a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului si intocmirea
rapoartelor de audit.
3.3.2. Obiective specifice

 Auditarea/verificarea cheltuielilor efectuate in cadrul Proiectului, precum și a sumelor
solicitate spre rambursare de către Beneficiar în baza Contractului de Finanțare, în
sensul că acestea reflectă imaginea reală („realitatea desfășurării”), sunt legale

(„legalitatea”), exacte („exactitate”) și eligibile;
 Auditarea/ Verificarea evidențelor contabile aferente Proiectului;
 Auditarea procedurilor de achiziții publice derulate de Achizitor în cadrul Proiectului ;
 Întocmirea de către auditor, anual, a unui Raport privind Constatările Factuale cu privire
la Proiect, în gestionarea Contractului de Finanțare încheiat cu AM POIM și
implementarea cu succes a Proiectului, în care se verifică modalitatea de implementare
a Proiectului prin utilizarea procedurilor specifice prevăzute, prin examinarea informațiilor
factuale ce rezultă din implementarea de către Beneficiar a clauzelor Contractului de
Finanțare și compararea acestora cu termenii și condițiile din acesta;
 Întocmirea de către auditor a raportului final de audit
3.4. Rezultate asteptate

Implementarea in bune conditii a acestui Contract trebuie sa conduca la urmatoarele rezultate:
 Rapoartele de constatari factuale anuale solicitate
 Raportul de constatari factuale final
4 IPOTEZE ȘI RISCURI
Finantarea Proiectului este asigurata din Fondul de Coeziune pentru perioada de progamare
2014-2020, din bugetul operatorului regional, precum si din sumele prevazute a se aloca de la
bugetul de stat si de la bugetele locale, astfel : 79,9% contributia Uniunii Europene, 12,22%
contributie publica nationala, 6% buget operator regional, 1,88% buget local.
Premisele considerate sunt:
• OR si ADI conlucreaza eficient pentru implementarea Proiectului avand in permanenta sprijinul
autoritatilor locale. ADI are capacitatea si disponibilitatea de a sprijini OR in procesul de
implementare al proiectului si atingere a rezultatelor asteptate, prin implementarea unor masuri
precum (dar nu limitate la cele mentionate): punerea la dispozitie in timp util a terenurilor
afectate de investitii, informarea periodica a consumatorilor din aria de proiect despre stadiul
Proiectului, masurile care se vor impune in situatia refuzului de conectare la noil retele
executate prin Proiect etc.
• DIPIFE, care are rol de UIP din cadrul OR, este extins, avand suficient personal pentru a face
fata programului semnificativ de investitii comparativ cu proiectele derulate anterior, personal
corespunzator calificat, angajatii fiind motivati pentru a-si indeplini in mod corespunzator
sarcinile de serviciu si pentru a prelua cunostintele profesionale necesare implementarii de
proiecte de investitii, de la asistenta tehnica;
• Departamentele OR sunt deschise pentru colaborarea eficienta cu DIPIFE si AT, inclusiv in
ceea ce priveste respectarea recomandarilor primite din partea acesteia din urma;
• Finantarea contractului este solicitata si disponibila astfel incat sa se poata asigura fluxurile de
numerar ale Prestatorului;
• Perioadele de timp/graficele de executie şi activităţile legate de program, se bazează pe

presupunerea că toate cerinţele şi condiţiile din decizia de finantare vor fi realizate complet şi la
timp;
Realizarea obiectului contractului poate fi afectata de urmatoarele riscuri pentru care in tabelul
de mai jos este prezentata alocarea si modul de gestionare:
Descrierea riscului OR Prestator Gestionarea riscului
1 Riscul de a nu atribui 100% 0% Rigurozitate în procesul de
contractul de servicii, lucrari si evaluare a ofertelor (inclusiv
furnizare in termenul necesar solicitarea de clarificări) şi
pentru a permite finalizarea justificarea corespunzătoare a
Proiectului in orizontul de deciziilor Comisiei de Evaluare.
timpul planificat
2 Riscul ca sumele reprezentand 100% 0% Management de proiect eficient,
contributiile bugetului de stat si identificarea la timp a problemelor
al bugetelor locale sa nu fie şi soluţiilor;
puse la dispozitia OR in timp
Comunicare permanentă între
adecvat, generand presiuni
Entitatea Contractantă și AM
asupra fluxului de numerar al
POIM.
OR si asupra graficului de
implementare al investitiilor
3 Intarzieri rezultate din 75% 25% Management de proiect eficient,
stabilirea unor decizii ale OR identificarea la timp a problemelor
privind implementarea şi soluţiilor;
contractului de servicii
Comunicare permanentă între
Prestator şi Entitatea
Contractantă;
Stabilirea de termene clare pentru
luarea deciziilor şi agrearea
acestora cu factorii de decizie;
urmărirea respectării termenelor
stabilite de comun acord;
Verificarea permanentă a tuturor
infomaţiilor tehnice, legale,
contractuale, financiare;
Identificarea celor mai bune soluţii,
agreate de toate părţile implicate,
pentru deblocarea situaţiilor
problematice sau conflictuale.
4 Probleme/dificultati de 50% 50%
comunicare/cooperare între
Transparenţă;
Entitatea Contractantă și
Contractor, precum și in Comunicare adecvată între părţile
cooperarea dintre diferitele implicate în în implementarea
entitati implicate (OR, ADI, contractului / proiectului.
Consiliul Judetean,
Contractori), pentru finalizarea

Proiectului in bune conditii
5 Neexecutarea/executarea Pe perioada execuţiei acest risc va
necorespunzatoare a fi monitorizat şi limitat de
obligatiilor contractuale de managerul de proiect /
responsabilul de contract din
catre contractant 50% 50% partea Entităţii Contractante.
Contractantul are obligatia de
constitui o garantie de buna
executie a contractului.
6 OR nu urmează recomandările 75% 25% Toate recomandările formulate de
Prestatorului de servicii Prestator vor fi riguros
fundamentate și discutate cu
DIPIFE/OR.
7 Riscul de a nu putea mentine 100% 0% Management eficient al resurselor
integritatea DIPIFE prin umane, la nivelul OR; motivarea
plecarea persoanelor membre personalului DIPIFE; politică
din diverse motive, inclusiv eficientă de angajări, din partea
lipsa motivarii, in conditiile in OR.
care transferul de cunostinte
profesionale presupune
continuitate in randurile
personalului DIPIFE
8 Lipsa capacitatii 50% 50% Prestatorul va monitoriza în timp
Contractorului de a respecta real modul în care Antreprenorul
Graficul de executie a înţelege să îşi execute obligaţiile
contractului și/sau inabilitatea contractuale. În funcţie de
de a recupera eventualele gravitatea situaţiei, Consultantul
întârzieri cauzate de piedici de Supervizare va recomanda
interne sau externe (întârzieri Beneficiarului formularea de
în fluxul de numerar; revendicări contractuale faţă de
inabilitatea de a mobiliza Antreprenor, executarea Garanţie
resursele umane şi materiale de Bună Execuţie şi / sau
necesare în timp util etc.) rezilierea Contractului de către
Beneficiar.
9. Majorarea pretului contractului Prevederea in contract a unei
prin cresterea valorii clauze care sa confere
elementelor componente ale posibilitatea modificarii/ajustarii
50% 50%
acestuia, in baza unor acte pretului contractului in astfel de
normative intrate in vigoare situatii.
ulterior atribuirii contractului
10 Modificări legislative 50% 50% Urmărirea permanentă a dinamicii
cadrului legislativ; identificarea
eventualelor implicații ale
modificărilor survenite și agrearea
între OR și Prestator a soluțiilor
necesare.

11. Forța majoră Prevederea in contract a unor
clauze care sa reglementeze
drepturile si obligatiile partilor intr-o
situatie de forta majora,
posibilitatea suspendarii
50% 50% contractului, dar si conditia
incetarii acestuia. Pe perioada
executiei acest risc va fi
monitorizat si acoperit de
managerul de proiect din partea
Entitatii Contractante,.
12. Prelungirea atribuirii / executiei Contractul include clauze de
celorlalte contracte de achizitii modificare / prelungire in
publice ce implica decalarea conformitate cu prevederile legale
temenelor de prestare a 50% 50% in vigoare.
serviciilor (intocmire si predare
rapoarte / livrabile; a
rapoartelor finale etc.).
5 DESCRIEREA SERVICIILOR SOLICITATE
5.1. Aspecte institutionale

Beneficiarul Proiectului este Compania de Utilitati Publice Dunarea Braila SA, care este
Operatorul Regional din judetul Braila.
In prezent, in judetul Braila sunt implementate elementele institutionale:
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea” Brăila (ADI Dunărea Brăila) a fost
înființată în noiembrie 2007 pe baza liberului consimțământ al membrilor fondatori, în
conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, ale Legii administrației publice
locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii serviciilor
comunitare de utilități publice nr. 51/2006 cu modificările și completările ulterioare și ale Legii
serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, cu modificările și completările
ulterioare. Acordul de Asociere s-a încheiat între Consiliul Județean Brăila și autoritățile locale a
42 de UAT, inclusiv Consiliul Local al Municipiului Brăila, fiind semnate Actul Constitutiv și
Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Dunărea” Brăila. Judecătoria Brăila a admis
constituirea ADI Dunărea Brăila prin încheierea nr. 77 la data de 08 Ianuarie 2008. ADI Dunărea
Brăila a fost înscrisă în Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă Grefa
Judecătoriei Brăila la numărul 1 din 08.01.2008.
Adunarea Generală ADI a aprobat ulterior aderarea la asociație a Orașului Ianca (în data de 10
Septembrie 2008) și a Comunei Gropeni (în data de 07 Mai 2009), modificări înregistrate în
cuprinsul Actelor Adiționale nr. 1 și 3 la Statutul Asociației și admise de Judecătoria Brăila prin
încheierile civile din 06 Octombrie 2008, respectiv din 25 Mai 2009.
Asociația are în prezent un număr de 45 membri care include CJ Brăila, CL al Municipiului

Brăila, Consiliile locale ale celor 3 orașe și 40 de comune din județul Brăila. Prin actele de
aderare, membrii au aprobat Actul Constitutiv și Statutul ADI, astfel cum acestea sunt
înregistrate în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de pe lângă Grefa Judecătoriei Brăila și și-au
desemnat reprezentanții în Adunarea Generală.
Conform Actului Constitutiv actualizat, ADI Dunărea Brăila este constituită ca persoană juridică
română de drept privat și de utilitate publică, pe o durată nedeterminată, și funcționează pe
baza Statutului conform cu prevederile HG nr. 855/2008, în scopul înființării, organizării,
reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de
alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a UAT-urilor membre, precum și
realizarea în comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate
înființării, modernizării și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente
Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.
Adunarea Generală este organul de conducere al ADI, format din toți reprezentanții asociaților,
desemnați prin hotărâre a autorităților deliberative ale acestora. ADI este administrată printr-un
Consiliu Director ca organ executiv de conducere, format din Președintele Asociației și încă
cinci membri aleși, de către Adunarea Generală pentru o perioadă de doi ani. Activitățile curente
ale ADI sunt derulate de către aparatul tehnic propriu, condus de un Director Executiv numit de
Consiliul Director și care include specialiști din domeniul tehnic, economic și legal.
Controlul financiar intern al ADI este asigurat de către o comisie de cenzori formată din
minimum trei membri numiți de către AG pentru o perioada de trei ani, cu posibilitatea
prelungirii.
Operatorul Regional SC Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA

Potrivit art. 2 pct. h) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 (text
actualizat la data de 22.12.2016) Operatorul Regional este definit ca fiind "o societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, cu capital social integral al unora sau al tuturor unităților administrativ-teritoriale
membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități
publice. Operatorul regional asigură furnizarea/prestarea serviciului/activității de utilități publice
pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale asociate, exploatarea sistemelor de
utilități publice aferente acestora, precum și implementarea programelor de investiții publice de
interes zonal ori regional destinate înființării, modernizării și/sau, după caz, dezvoltării
infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activități, realizate în comun în cadrul
asociației.
Operatorul regional se înființează în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative ale
unităților administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară având
ca scop serviciile de utilități publice, fie prin înființarea unei noi societăți, fie prin participarea la
capitalul social al unuia dintre operatorii existenți deținut de o unitate administrativ-teritorială
membră a asociației de dezvoltare intercomunitară în conformitate cu prevederile Legii nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Operatorul regional este asimilat
organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului
nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare
2014-2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 105/2016, cu modificările și completările
ulterioare.
Conform art. 29 alin. (6) din Legea 51/2006, operatorii care își desfășoară activitatea în
modalitatea gestiunii delegate furnizează/prestează serviciile de utilități publice prin exploatarea
și administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, în baza contractului de

delegare a gestiunii serviciului, precum și în baza licenței eliberate de autoritatea de
reglementare competentă, în condițiile legii speciale. Operatorii cu statut de societăți comerciale
al căror capital social este deținut în totalitate de unități administrativ-teritoriale se organizează
și își desfășoară activitatea pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de
autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, de adunarea
generală a asociației de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice.
Operatorul regional al serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare în județul Brăila
este SC Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA, cu număr de înregistrare la Registrul
Comerțului: J09/215/14.03.1995 și Cod Unic de Înregistrare: RO7179966/10.04.1995.
Compania a fost înființată în anul 2007 prin reorganizarea Regiei Autonome “Apa” Brăila în
societate comercială pe acțiuni, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Brăila nr.
294/28.09.2007, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 30/1997 privind reorganizarea
regiilor autonome aprobată și modificată prin Legea nr. 207/1997, cu modificările ulterioare, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006 și Legii nr. 241/2006 cu modificările și completările
ulterioare, în vederea înființării Operatorului Regional pentru serviciul public de alimentare cu
apă și de canalizare. Transformarea RA Apa Brăila în SC CUP Dunărea Brăila a fost admisă de
Oficiul Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Brăila prin încheierea nr.
5482/M/06.11.2007, societatea având ca acționar unic Consiliul Local Municipal Brăila și un
capital social de 3.072.000 RON.
Ca urmare a Hotărârii Consiliului Județean Brăila nr. 140 din 23.09.2008 și a Hotărârii
Consiliului Local Municipal Brăila din 30.09.2008, are loc fuziunea prin absorbție între SC CUP
Dunărea Brăila (ca societate absorbantă) și SC Județeană de apă SA Brăila (ca societate
absorbită), fuziune admisă de ORC de pe lângă Tribunalul Brăila prin încheierea nr.
5915/M/15.12.2008. În urma fuziunii capitalul social total a devenit 3.533.800 RON, divizat in
353.380 acțiuni a câte 10 RON fiecare, dintre care 307.200 deținute de Consiliul Local Brăila și
46.180 deținute de Consiliul Județean Brăila.
În anul 2010 a fost extins numărul acționarilor și capitalul social subscris a fost majorat conform
Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor Extraordinară nr. 19/22.10.2010 cu 4.300 lei,
reprezentând 430 acțiuni a câte 10,00 lei. Majorarea capitalului social și a numărului de
acționari a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul Brăila conform Rezoluției
nr.8114/M/17.11.2010.
Actul Constitutiv actualizat la data de 21.03.2019 în baza avizului favorabil al AGA ADI Dunărea
Brăila (Anexa 4.1 la Analiza Instituțională) indică un număr de 45 UAT (membre ADI) ca
acționari ai SC CUP Dunărea Brăila SA, reprezentând toate localitățile din județul Brăila și
Consiliul Județean Brăila.
În baza Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor Publice de Alimentare cu apă și de
canalizare nr. 670/10.09.2009, aprobat prin Hotărârea AGA ADI nr. 11 din 14.07.2009, cu
modificările și completările ulterioare, SC CUP Dunărea Brăila a devenit operator regional al
serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în județul Brăila.
Domeniul principal de activitate al companiei îl constituie: Captarea, tratarea și distribuția apei
(Cod CAEN 360), activitatea principală fiind de Captare, tratare și distribuție a apei (Cod CAEN
3600) în aria de operare. Activitățile secundare includ Colectarea și epurarea apelor uzate în
aria de operare (Cod CAEN 3700).
CUP Dunărea Brăila deține licența de operare nr. 3731/08.06.2016, clasa 1, pentru serviciul
public de alimentare cu apă și de canalizare, aprobată prin Ordinul Președintelui Autorității
Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală nr.
274/08.06.2016 valabilă până la 08.06.2021. CUP Dunărea Brăila a implementat Sistemul de

Management al Calității conform SR EN ISO 9001:2015, Sistemul de Management de Mediu
conform SR EN ISO 14001:2015, Sistem de Management al Sanatatii si Securitatii in munca
conform SR ISO 45001:2018, precum si Sistem de management Anti- Mita conform SR ISO
37001:2017 .
La 1 ianuarie 2019, aria de operare cuprindea 45 UAT membre ADI Dunărea Brăila, însumând
un număr de 184 de localități din județul Brăila. Pentru asigurarea unei operări eficiente, SC
CUP Dunărea Brăila a organizat activitatea de furnizare servicii de alimentare cu apă și de
canalizare la nivelul a trei Secții subordonate Inginerului Șef Producție, după cum urmează:
 Secția Apă pentru municipiul Brăila;
 Secția canal pentru Municipiul Brăila
 Exploatare Județ pentru UAT din județul Brăila, care cuprinde Centrul Operațional
Împrejurimi (zona limitrofă a Municipiului Brăila) și Centrele Operaționale din
Ianca, Gropeni, Movila Miresii, Făurei și Însurăței.
Articolul 21 pct. 21.5 din actul constitutiv prevede faptul că profitul net se va reinvesti sau se va
aloca pentru fondul IID prevăzut de OUG nr. 198 din 2005 privind constituirea, alimentarea și
utilizarea Fondului de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a
infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din
partea Uniunii Europene, conform hotărârii Adunării Generale. Societatea nu va distribui
dividende pe durata executării contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu
apă și de canalizare.
Departamentul Implementare Proiecte de Investiții cu Finanțare Europeană (DIPIFE) cu

rol de Unitate de Implementare a Proiectului (UIP)
În calitate de beneficiar al aplicației de finanțare, SC CUP Dunărea Brăila are o experiență
semnificativă în implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Astfel, CUP Dunărea Brăila
a implementat:
 în perioada 1995-2002 proiectul "Reabilitarea și optimizarea sistemului de alimentare
cu apă în Municipiul Brăila, în cadrul Programului de Dezvoltare a Utilităților Municipale
(MUDP), în valoare de circa 8 milioane USD;
 în perioada 2001-2012 proiectul " Reabilitarea rețelei de canalizare și infrastructura
pentru epurarea apelor uzate în Municipiul Brăila", finanțat prin Măsura ISPA nr.
2000/RO/16/P/PE/010 cu un buget total de circa 78 milioane Euro;
 în perioada 2011-2015 proiectul "Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și apă
uzată în județul Brăila", finanțat prin Fondul de Coeziune, cu un buget total de 69 Mil.
Euro.
Atribuțiile privind implementarea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de apă și

apă uzată din județul Brăila în perioada 2014-2020 sunt îndeplinite de Departamentul
Implementare Proiecte Investiții cu Finanțare Europeană (DIPIFE). Departamentul funcționează
în subordonarea directă a Directorului General, ca urmare a Deciziei Consiliului de Administrație
nr. 22 din 24.08.2018 privind modificarea și completarea Regulamentului de Organizare și
Funcționare și a Organigramei (avizată conform de AGA ADI Dunărea Brăila prin Hotărârea nr.
15 din 30.07.2018) și a Deciziei Directorului General nr. 257/27.08.2018. Structura
organizatorică actuală a Departamentului a fost aprobată prin Decizia Consiliului de
Administrație nr. 24/24.08.2018 modificată prin Decizia CA nr. 32/29.08.2019 și prevede 28 de
poziții. Din cele 28 de pozitii, in septembrie 2021 erau ocupate 14 posturi, respectiv Manager
Proiect (1), Adjunct Manager Proiect (1), Ofițer Autorizare Plăți (1), Ofițer Contabil (1), Manager
Contract Lucrări (7), Manager Contracte Servicii (1), Responsabil Achiziții publice (1), Responsabil
relații publice și Publicitate/secretariat/arhivare (1). Pentru cele 14 poziții vacante urmează a fi

recrutat personal.
5.2. Responsabilitatea Operatorului Regional

Operatorul Regional va fi responsabil pentru:
 Derularea procedurilor de achizitie publica si semnarea contractelor de lucrari, servicii si
contractelor de furnizare;
 Furnizarea tuturor datelor aflate in posesia sa ori a autoritatilor locale, necesare pentru
implementarea Proiectului;
 Sprijin acordat Auditorului in clarificarea problemelor aparute pe parcursul derularii
contractului;
 Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea platilor in conformitate cu conditiile
contractuale;
 Analiza si aprobarea documentatiilor/livrabilelor depuse de catre Auditor in termenele
prevazute in contract;
 Asigurarea unui sistem separat de contabilitate a proiectului sau a unei evidente
contabile distincte pentru toate tranzactiile efectuate in cadrul proiectului;
 Asigurarea controlului financiar preventiv propriu si a auditului anual independent al
organizatiei;
 Pastrarea dosarelor de proiect pentru a asigura existenta unei piste de audit
corespunzatoare, orientata spre fluxurile financiare;
 Raportarea periodica si ad-hoc catre DRI Galati si AM POIM a progresului Proiectului,
conform prevederilor contractului de finantare ce a fost incheiat intre AM POIM si
Beneficiar;
 Elaborarea si transmiterea datelor solicitate catre DRI Galati si AM POIM, in scopul
monitorizarii stadiului implementarii proiectului.
5.3. Mecanismul cooperarii

Auditorul va dezvolta mecanismul cooperarii cu OR avand la baza principiile de audit.
Mecanismul de cooperare cu DIPIFE va fi dezvoltat in cel mai eficient mod, pentru a evita orice
intarziere sau discontinuitate in procesul decizional.
5.4. Descrierea principalelor activitati
5.4.1. Activitatea de Auditul proiectului

Informatii generale
Obiectivul proiectului " Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din
judetul Braila in perioada 2014-2020", il reprezinta imbunatatirea infrastructurii de apa si apa
uzata in vederea conformarii cu prevederile Tratatului de aderare si ale Directivelor din sectorul de
apa si apa uzata.
Prin contractarea serviciilor de audit financiar se urmareaste auditarea externa, independenta
asupra situatiei financiare a Proiectului in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele a Proiectului, prin raportare la standardele nationale si internationale, si cu respectarea
prevederilor Cererii de Finantare, Contractului de finantare si Legislatiei Nationale si

Comunitare aplicabile.
5.4.2. Responsabilitatile partilor contractante

· Beneficiarul, in procesul de implementare a proiectului, este responsabil cu
emiterea Cererilor de Rambursare (CR) a cheltuielilor eligibile efectuate in cadrul
proiectului, in conformitate cu termenii si conditiile contractului de finantare, transmiterea
acestora la DRI/AM POIM in vederea autorizarii cheltuielilor eligibile.
 Beneficiarul se angajeaza sa puna la dispozitia auditorului informatiile,
documentele pe care acesta le solicita in vederea emiterii raportului sau.
· Auditorul este responsabil pentru auditarea procedurilor agreate si de emiterea
catre Beneficiar, anual, a unui Raport privind Constatarile Factuale (RCF), precum si a
unui RCF final.
5.4.3. Obiectul contractului de achizitie

Obiectul contractului il reprezinta intocmirea de catre auditor, anual si la final, a unui
Raport privind Constatarile Factuale (RCF) cu privire la "Proiectul regional de dezvoltare a
infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Braila in perioada 2014-2020", prin verificarea
cheltuielilor efectuate in cadrul Proiectului.
5.4.4. Motivul angajamentului

Beneficiarul este obligat sa depuna in atentia Autoritatii de Management (AM POIM), anual, un
RCF emis de un auditor extern independent, in conformitate cu prevederile contractului de
finantare.
Odata cu ultima cerere de rambursare, Beneficiarul va depune la DRI/AM POIM un Raport
final intocmit de auditor.
5.4.5. Tipul si obiectivul angajamentului

Obiectivul angajamentului este verificarea implementarii Proiectului de catre auditorul financiar
in proceduri specifice listate in Anexa 2, precum transmiterea catre Beneficiar a Raportului
constatarilor factuale cu privire la procedurile agreate executate.
Verificarea constand in examinarea de catre Auditor a informatiilor factuale ce rezulta din
implementarea de catre Beneficiar a clauzelor contractului de finantare si compararea acestora
cu termenii si conditiile contractului de finantare.
5.4.6. Standarde si etici

Auditorul va indeplini acest angajament in conformitate cu:
 Standardul International privind Serviciile Conexe 4400 („ISRS") Angajamente pentru
realizarea procedurilor agreate privind informatiile financiare emis de catre IFAC si
adoptat de catre CAFR;
 Codul etic emis de catre IFAC se adoptata de care CAFR. Desi ISRS 4400 prevede ca
independenta nu este o cerinta pentru angajamentele procedurilor agreate, Autoritatea
de Management solicita ca auditorul sa respecte de asemenea cerintele de
independenta prevazute de codul etic.
5.4.7. Proceduri, documentatie si probe

Auditorul trebuie sa isi planifice activitatea, astfel incat sa poata realiza o verificare eficienta a
cheltuielilor din cadrul Proiectului. In acest scop, auditorul aplica procedurile specificate in
Anexa 2 la Caietul de Sarcini ("Proceduri de aplicat") si aplica indicatiile din Anexa 3 („Ghidul
procedurilor specifice de aplicat"). Probele ce stau la baza aplicarii procedurilor din Anexa 2 se
constituie in totalitatea informatiilor, atat financiare cat si non-financiare, care fac posibila
verificarea implementarii Proiectului. Auditorul va folosi informatiile astfel obtinute ca baza in
emiterea RCF. Auditorul documenteaza aspectele importante in obtinerea probelor care sustin
RCF, cat si probe asupra desfasurarii angajamentului in conformitate cu ISRS 4400.
5.5. Managementul Contractului de Audit
5.5.1. Organisme Responsabile

Operatorul Regional este organism responsabil pentru gestionarea contactului de servicii pentru
auditul proiectului, inclusiv pentru efectuarea platilor catre Prestator.
5.5.2. Facilitati puse la dispozitie de Entitatea Contractanta

Entitatea Contractanta (Operatorul Regional) va acorda asistenta Prestatorului privind
urmatoarele:
 Informatii publice despre institutiile guvernamentale locale si centrale, precum si despre
autoritatile municipale;
 Informatii despre OR si alte structuri de operare;
 Acces la datele financiare ale OR si alte date necesare / solicitate pentru indeplinirea
sarcinilor, in masura in care sunt disponibile;
 Disponibilitatea colaborarii cu angajatii OR;
 Acces la salile de sedinte din sediul OR pentru discutii si alte scopuri legate de
activitatile din contractul de servicii.
5.5.3. Facilitati care intra in sarcina Prestatorului

Serviciile se vor furniza in Judetul Braila, la sediul CUP Braila.
Prestatorul va fi obligat, ca parte integranta a contractului, sa asigure urmatoarele:
 Un birou/spatiu mobilat pentru angajatii sai in timpul derularii contractului de servicii;
 Telefon, fax, calculatoare, conexiune la internet, echipamente de multiplicare
documente, alte facilitati si echipamente de birotica pentru echipa sa;
 Orice alte dotari necesare pentru indeplinirea sarcinilor prevazute in prezentul Contract
(inclusiv Caietul de saricni care este Anexa la contract).
 Se considera ca in tarifele sale, Prestatorul a inclus toate costurile pentru echipamente si
suport si toate cheltuielile asociate cum ar fi: cazare, zboruri pentru transport intern si
international, si orice alte cheltuieli necesare indeplinirii sarcinilor care ii revin din
contractul de servicii.
5.5.4. Data de incepere si perioada de executie

Data preconizata pentru inceperea contractului de servicii de audit este data precizata in ordinul
administrativ de incepere, iar perioada de executie a contractului este de 68 luni.
Perioada de executie a contractului se va putea extinde cu acordul părților, in conformitate cu
prevederile contractuale și a legislatiei achizitiilor publice, pentru a se asigura corelarea prestării

(resepctiv elaborarea Raportului Constatărilor Factuale Final) cu durata proiectului (depunerea
ultimei Cereri de rambursare).
6 CERINȚE
6.1. Organizare și metodologie

Metodologia şi planul de lucru sunt componente-cheie şi obligatorii ale ofertei tehnice. Oferta
tehnică trebuie prezentată in următoarea structură:
a) metodologia pentru realizarea serviciilor;
b) personalul utilizat pentru realizarea serviciilor şi organizarea acestuia
c) planul de lucru pentru realizarea serviciilor;
a) Metodologia
În această secțiune Ofertantul va prezenta cel puțin următoarele informații:
 obiectivele contractului și rezultatele așteptate;
 prevederile legale în domeniul de activitate aferente obiectului contractului ce urmează a fi
atribuit;
 modalitatea de abordare proprie a activităților ce corespund rezultatului final al
Contractului și a rezultatelor așteptate, în raport cu serviciile și responsabilitățile stabilite
prin Caietul de Sarcini
 analiza riscurilor identificate
b) Organizarea şi personalul
Vor fi prezentate cel puțin următoarele informații:
 Se va prezenta Ofertantul, inclusiv prezentarea fiecărui membru al asocierii - în cazul unei
asocieri - a activităților și responsabilităților care revin fiecărui membru al asocierii;
 Se vor prezenta subcontractanții - dacă este cazul- și activitățile în sarcina acestora;
 Se va prezenta echipa pentru contractul de servicii, inclusiv organigrama sa completă,
modul de organizare al echipei pentru toate componentele Contractului, cu indicarea
pozițiilor din cadrul echipei, atat pozitiile solicitate prin Caietul de Sarcini cat si cele și
propuse suplimentar de Ofertant (dacă e cazul);
 Se vor detalia responsabilitățile experților propusi pentru implementarea Contractului;
c) Planul de lucru
Se va prezenta minim Graficul de timp si activitati (Formular nr. 19).
Nota: În cazul în care, în documentația de atribuire sunt menționate specificații tehnice care fac
trimitere la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene,
specificații tehnice comune, standarde internaționale, aște sisteme de referință tehnice instituite
de către organisme de standardizare europene, sau, în lipsa oricăror dintre acestea, la
standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehncie naționale referitoare
la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor etc., acestea sunt
însoțite de mențiunea ”sau echivalent”.
6.2. Cerințe personal

Auditorul va furniza personalul corespunzător (din punct de vedere al expertizei şi al alocării
timpului), precum şi echipamentele necesare în vederea finalizării eficiente a tuturor activităţilor
solicitate în cadrul scopului serviciilor şi în vederea realizării în final a obiectivelor generale şi
specifice ale proiectului.
Limba proiectului este limba Română. Auditorul va trebui să asigure personal suport de
traducere /interpretare suficient, daca va fi cazul. Suplimentar, Auditorul trebuie să furnizeze
personalul administrativ corespunzător necesar pentru susţinerea echipei de audit.
Cerinţele referitoare la calificările şi abilităţile fiecărui expert cheie sunt minime şi obligatorii şi
vor fi probate prin documente relevante, respectiv recomandări, diplome, certificate de calificare
profesionala etc. ataşate pentru susţinerea CV-ului. În cazul în care calificările şi/sau abilităţile
experţilor propuşi nu corespund cerinţelor minime, ofertantul va fi descalificat.
Acte normative relevante in domeniu sunt:

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar,
republicată cu modificările și completarile ulterioare
- Hotararea nr. 2/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Camerei Auditorilor Financiari din România si
- Hotărârea nr. 38/2013 pentru aprobarea noilor modele de certificat de membru al
Camerei Auditorilor Financiari din România, persoană fizică, și autorizație de
membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, persoană juridică si
echivalent pentru nerezidenti.
Camera Auditorilor Financiari din România este membra a Federatiei Internationale a
Contabililor (IFAC).
Ofertantul va trebui să demonstreze îndeplinirea acestor prevederi legale.
Pentru personalul nerezident implicat în derularea contractului se permite prezentarea
certificatelor/autorizărilor corespunzătoare din țara de rezidență.
Ofertantul va prezenta o echipa de minim 3 experti cheie care vor fi persoanele responsabile
pentru realizarea activității de audit financiar a Proiectului. Echipa de experti va fi alcatuita dintr-
un Auditor Lider de Echipa, Auditor Adjunct al Liderului de Echipa si Auditor Membru al Echipei
de experti.
Cerințele minime pentru membrii echipei de audit sunt precizate mai jos:
EP01 AUDITOR LIDER DE ECHIPA
Calificari si abilitati:
Auditorul este membru activ al unei institutii sau organism national de contabilitate
sau audit la data limita de depunere a ofertelor;
Experienta profesionala specifica:

Participare in calitate de Lider de echipa/Coordonator de echipa/Sef echipa, sau
orice poziție similară cu acestea ca responsabilitati, dar cu denumiri diferite, în
care a avut atribuții de coordonare echipa de audit in cel putin 1 contract de audit
financiar.
Responsabilitati:
Coordonarea echipei de auditori;
Responsabil pentru auditarea procedurilor agreate si de emiterea catre
Beneficiar, anual, a unui Raport privind Constatarile Factuale (RCF) si a

Raportului Final;
Verifica cheltuielile selectate si raporteaza toate constatarile factuale,
exceptiile rezultate in urma aplicarii acestor proceduri;
Cuantifica valoarea exceptiilor gasite si evalueaza impactul financiar
potential al acestora asupra contributiei POIM, daca AM declara cheltuielile
respective ca neeligibile.
Prezinta toate exceptiile gasite, inclusiv pe cele pe care nu le poate
cuantifica si nu le poate masura impactul financiar potential asupra finantarii
POIM.
EP02 AUDITOR ADJUNCT LIDER DE ECHIPA
Auditorul este membru activ al unei institutii sau organism national de contabilitate
sau audit la data limita de depunere a ofertelor;
Experienta profesionala specifica:

Participare in calitate de Lider de echipa /Adjunct lider de echipa/Coordonator de
echipa/Sef echipa sau orice poziție similară cu acestea ca responsabilitati, dar cu
denumiri diferite, in cel putin 1 contract de audit financiar.
Responsabilitati:
Responsabil pentru auditarea procedurilor agreate si de emiterea catre Beneficiar,
anual, a unui Raport privind Constatarile Factuale (RCF) si a Raportului Final;
Verifica cheltuielile selectate si raporteaza toate constatarile factuale, exceptiile
rezultate in urma aplicarii acestor proceduri;
Cuantifica valoarea exceptiilor gasite si evalueaza impactul financiar potential al
acestora asupra contributiei POIM, daca AM declara cheltuielile respective ca
neeligibile;
Prezinta toate exceptiile gasite, inclusiv pe cele pe care nu le poate cuantifica si nu
le poate masura impactul financiar potential asupra finantarii POIM.
In lipsa auditorului lider de echipa asigură îndeplinirea atribuțiilor de coordonare
ale acestuia;
EP03 AUDITOR MEMBRU AL ECHIPEI
Auditorul este membru activ al unei institutii sau organism national de
contabilitate sau audit la data limita de depunere a ofertelor
Responsabilitati:
Responsabil pentru auditarea procedurilor agreate si de emiterea catre Beneficiar,
anual, a unui Raport privind Constatarile Factuale (RCF) si a Raportului Final;
Verifica cheltuielile selectate si raporteaza toate constatarile factuale, exceptiile
rezultate in urma aplicarii acestor proceduri;
Cuantifica valoarea exceptiilor gasite si evalueaza impactul financiar potential al
acestora asupra contributiei POIM, daca AM declara cheltuielile respective ca
neeligibile;
Prezinta toate exceptiile gasite, inclusiv pe cele pe care nu le poate cuantifica si nu
le poate masura impactul financiar potential asupra finantarii POIM.
Lista expertilor nu este limitativa, Prestatorul fiind liber sa adauge alți experti (experți
secundari) pe care ii considera necesari pentru indeplinirea optima a prevederilor
Contractului de Servicii.
Toți experții implicati in realizarea serviciilor de audit trebuie să nu se afle în nici un fel
de situație de incompatibilitate cu responsabilitățile acordate lor și cu activitățile pe care
le vor desfășura în cadrul Contractului. În plus, pe toată durata de implementare a
contractului, Contractantul va lua toate măsurile necesare pentru a preveni orice situație
de natură să compromită realizarea cu imparțialitate și obiectivitate a activităților
desfășurate pentru realizarea obiectivelor asociate Contractului.
Se va prezenta Lista expertilor principali propusi pentru indeplinirea contractului (Formularul nr.
19) și documentele expertilor principali prin care se demonstrează modul de indeplinire a
cerintelor. Pentru experții nominalizați se vor prezenta următoarele documente:
- Curriculum vitae (Formularul nr. 20 din Sectiunea Formulare), semnat de catre fiecare
expert nominalizat
- Copii ale diplomelor și certificatelor profesionale menționate în CV pentru demonstrarea
îndeplinirii cerințelor de studii/calificare; Certificatul de atestare a calităţii de auditor emis
de CAFR sau echivalent (organisme internaţionale); Carnetul de membru al CAFR sau
echivalent, cu menţiunea „Activ”, avand viza anuala valabila la momentul depunerii
ofertei.
- Declarație de disponibilitate semnată de expert (Formular nr.22).
- Documente doveditoare, de natura recomandarilor/referintelor de la beneficiari sau orice
alte documente similare din care sa rezulte indeplinirea cerintelor privind experiența
specifică a expertului;
- Pentru expertii care constituie factor de evaluare se va prezenta si Formularul 21 -
Experienta relevanta a expertilor cheie in vederea acordarii punctajului.
Personalul angajat poate avea orice nationalitate, cu respectarea prevederilor relevante ale
legislatiei romanesti.
Personalul solicitat de Entitatea Contractanta reprezinta o cerinta minima.
Se impune ca personalul selectat sa nu se afle in situatii de conflict de interese sau de
incompatibilitate in ceea ce priveste sarcinile care le sunt alocate.
Toate costurile aferente personalului Prestatorului vor fi cuprinse de catre Prestator in oferta
financiară, impreună cu celelalte cheltuieli necesare pentru desfășurarea activităților contractului
(a se vedea Formularul de oferta si anexele la acesta).
Neindeplinirea cerintelor obligatorii/minime duce la excluderea ofertantului.
Inlocuirea experților
In cazul înlocuirii unui expert se vor respecta prevederile din Condițiile Contractuale. Dacă
Prestatorul înlocuiește Liderul de Echipă sau orice alt Expert Principal, propus inițial în Ofertă
sau aprobat ulterior, din motive imputabile Prestatorului atunci se vor aplica penalitățile
precizate in contract (a se vedea Cap. 8.2 Penalitati indicate din prezentul caiet de sarcini)..
Înlocuirea experților principali și secundari propuși inițial sau aprobați ulterior precum și
suplimentarea numărului acestora față de numărul prevăzut în Ofertă, în cazul necesitații unui
astfel de demers pentru asigurarea bunei desfășurări a contractului, se realizează cu aprobarea
Entității Contractante și cu respectarea prevederilor contractuale specifice.
In cazul în care unul dintre Experții Principali trebuie înlocuit, înlocuirea se va face obligatoriu
prin raportarea studiilor și experienței generale la cerințele minime solicitate în Caietul de
Sarcini cu condiția ca înlocuitorul să dețină cel puțin experiența specifică, pentru ca, prin
aplicarea modului de calcul al punctajului de la faza de atribuire a Contractului de Servicii,
expertul înlocuitor să obțină cel puțin punctajul obținut la faza de atribuire de expertul înlocuit.
Îndeplinirea acestui criteriu (punctajului) este suficientă pentru considerarea ca acceptabil a
expertului înlocuitor, din punct de vedere al experienței.
Entitatea Contractantă va putea respinge experții propuși pentru înlocuire, sau ca urmare a
solicitării argumentate de înlocuire a experților care poate veni din partea AM POIM, în situația
în care aceștia nu îndeplinesc cerințele precizate în prezentul Caiet de Sarcini și în Condițiile
Contractuale.
7 Raportarea
Raportul privind Constatările Factuale (RCF) trebuie sa descrie scopul, procedurile agreate
si constatarile factuale ale acestui angajament in detalii suficiente, astfel incat sa permita
Beneficiarului si AM POIM sa inteleaga natura si complexitatea procedurilor realizate de
catre auditor, cat si constatarile factuale raportate de acesta.
Este obligatorie utilizarea modelului de format de raport, atasat la Caietul de Sarcini,
pentru verificarea implementarii Proiectului finantat din POIM, conform contractului de finantare.
Rapoartele intermediare trebuie emise de catre Auditor catre Beneficiar cel mai tarziu
pana la datele indicate in tabelul de mai jos si trebuie sa acopere toate Cererile de
Rambursare (CR) transmise de Beneficiar la DRI / AM POIM in anul anterior.
Raportul final trebuie emis in termen de 45 de zile calendaristice de la data transmiterii de
catre Beneficiar a ultimei cereri de rambursare la DRI /AM POIM si va cuprinde toate cererile de
rambursare neverificate de auditor pana la acea data.
Perioad
Raport Termen predare
a
Raport privind Constatarile Pana la data de 30 Aprilie a anului urmator
Anul 1
factuale nr. 1 perioadei auditate;
Raport privind Constatarile Pana la data de 30 Aprilie a anului urmator celui
Anul 2
factuale nr. 2 auditat;
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Raport privind Constatarile In maxim 45 zile calendaristice dupa data
factuale - Final transmiterii de catre Achizitor a ultimei cereri de
rambursare la DRI / AM POIM, dar cu 5 zile inainte
de depunerea Raportului final al Proiectului.
Pentru scopul acestor verificari, anul inseamna anul calendaristic. Perioada primului RCF va
acoperi perioada de la inceputul Proiectului și pana la incheierea anului calendaristic aferent
semnării contractului de servicii.
Rapoartele vor fi intocmite in 2 exemplare in original format fizic si 2 exemplare in format
electronic (CD).
În vederea respectarii cerintelor de independenta a opiniei auditorului, RCF nu vor fi supuse
unei proceduri de aprobare din partea Beneficiarului, dar Beneficiarul își rezerva dreptul ca, în
termen de 15 de zile de la inregistrarea unui RCF să facă observații pe marginea acestuia,
urmând ca, în termen de 5 zile, auditorul sa ia sau nu în considerare acest punct de vedere și
să modifice sau nu RCF, fara niciun fel de impunere contractuala din partea Beneficiarului.
Beneficiarul va aplica penalități , numai daca se inregistreaza intarzieri ale termenului de
predare al RCF.
Raportul final va fi de natura explicarii modului de indeplinire a cerintelor contractuale pe durala
intregului contract. Acest raport este analizat de catre Beneficiar care, în termen de 30 zile de la
data inregistrarii acestuia, emite un punct de vedere prin care poate solicita modificari, în cazul
constatarii de erori materiale sau omisiuni. Termenul pentru efectuarea modificarilor urmeaza sa
fie stabilit de catre Benenfciar, pe baza unei aprecieri privind durata rezonabila a efectuarii
acestora, dar aceasta nu va depasi durata de 60 de zile de la data inregistrarii de primire a
raportului final în forma sa initiala.
Se va incheia un proces-verbal de receptie finala a serviciilor prestate. Data indeplinirii de catre
prestator a obligaliilor asumate se considera a fi data inregistrarii la Achizitor a procesului-verbal
de receptie finala a serviciilor prestate.
8 PLĂȚI
8.1. Modalități de plată

Preţul Contractului este determinabil, fiind stabilit în funcție de contravaloarea serviciilor
prestate pe durata execuției contractului conform ofertei financiare inaintate de Prestator.
Modul de realizare a plăților este prezentat în tabelul următor:
Plata Modalitate de plata
Avans 10% din valoarea contractului fara TVA si se va plati in baza unei facturi
emise de catre Prestator.
Plata avansului este condiționată de prezentarea unei garanții conform
prevederilor contractuale, acceptată de EC.
Recuperarea avansului se va face prin deducerea a 20% din fiecare plata
pana la recuperarea integrala a valorii avansului, dar nu mai tarziu de data
finalizarii serviciilor. Reducerea garantiei de returnare a avansului se va
efectua numai cu acordul Beneficiarului.
Plati 75% din valoarea contractului fără TVA.
intermediare
Plati intermediare in baza Rapoartelor Constatărilor Factuale anuale –
depuse cu respectarea cerintelor Caietului de Sarcini.
Plata finala 25% din valoarea contractului fără TVA.
Plată finală in baza Raportului Constatărilor Factuale final – depus cu
respectarea cerintelor Caietului de Sarcini.
8.2. Penalitati
Pentru nerespectarea prevederilor contractului de servicii se vor aplica penalități conform
prevederilor din condițiile de contract. In tabelul următor sunt prezentate penalitățile indicate:
Valoare penalitati
Descrierea actiunii supuse penalizarii Articol Contract
[lei]
Prestatorul inlocuieste AUDITORUL Art. 16 Conditii 15.000 lei/expert inlocuit
LIDER DE ECHIPA initial propus in Generale ale
oferta si/sau aprobat pe parcursul Contractului
derularii contractului din alte motive
decat cele prevazute prin contract ca
fiind nesupuse penalitatilor
ADJUNCT LIDER DE ECHIPA initial Generale ale
propus in oferta si/sau aprobat pe Contractului
parcursul derularii contractului din alte
motive decat cele prevazute prin contract
ca fiind nesupuse penalitatilor
MEMBRU AL ECHIPEI expert principal Generale ale
initial propus in oferta si/sau aprobat pe Contractului
parcursul derularii contractului din alte
motive decat cele prevazute prin contract
ca fiind nesupuse penalitatilor
Prestatorul depaseste din motive care țin Art.17 si Art.24 5.000 Lei pe o săptămână
de responsabilitatea sa termenele de Conditii Generale de întârziere
depunere a rapoartelor/ livrabilelor sale ale Contractului
(cu excepția Raportului Final), definite
conform Caietului de Sarcini
Prestatorul depaseste termenul de Art.17 si Art.24 10.000 Lei pe o
depunere a Raportului Final Conditii Generale săptămână de întârziere
ale Contractului
Nerespectarea obligatiei de depunere a Art.12 Conditii 1.000 Lei pe o săptămână
politelor de asigurare in termenul Generale ale de întârziere
precizat si in forma agreata de Entitatea Contractului
Contractanta din motive care țin de
responsabilitatea Prestatorului
Nota: Întârzierile de mai puțin de o săptămână nu se penalizează. După depășirea primei

săptămâni de întârziere, la calculul penalităților se ia în considerare și prima săptămână.
9 MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Derularea contractului va fi monitorizată de Entitatea Contractantă prin personalul DIPIFE

desemnat la nivelul Beneficiarului.
Implementarea cu succes a contractului de servicii trebuie să conducă la atingerea rezultatelor
aşteptate (a se vedea cap. 3 / 3.3).
Evaluarea performanțelor Prestatorului se va realiza în baza următorilor indicatori:
Indicator de evaluare Indicator de monitorizare Nivelul de performanță
Predarea tuturor rapoartele Nr. de livrabile predate cu Nr. de livrabile predate cu
la termenele specificate în întârziere întârziere:
contractul de servicii
Indicator de evaluare Indicator de monitorizare Nivelul de performanță

Foarte bine= 0
Bine = maxim 1
Satisfăcător = 2
Nesatisfăcător = peste 2
Respectarea cerintelor din Nr. de livrabile/rapoarte Nr. de livrabile/rapoarte
caietul de sarcini / pentru care s-au cerut pentru care s-au cerut
Rapoartele predate respecta completari / revizii in completari / revizii in
cerintele minime din Caietul conformitate cu cerintele conformitate cu cerintele
de sarcini caietului de sarcini caietului de sarcini:
Foarte bine= 0
Bine = maxim 1
Satisfăcător = 2
Nesatisfăcător = peste 2
10 ANEXE
ANEXA 1 – Informatii despre Contractul de finantare

ANEXA 2 – Proceduri
ANEXA 3 – Ghidul procedurilor specifice de realizat
ANEXA 4 – Model de raport pentru verificarea cheltuielilor aferente unui contract cu finantare
europeana
ANEXA 5 – Informatii despre cererea de finantare
ANEXA 6 – Factori de evaluare și algoritm de calcul
Anexa 1
Informatii despre Contractul de finantare
Numarul de referinta/ data contractului de Contractul de finantare nr. 422/03.12.2020

finantare incheiat cu Ministerul Fondurilor Europene
Cod SMIS 2014+: 136502
Titlul proiectului / contractului de finantare PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A
INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN
JUDETUL BRAILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Tara Romania
Beneficiar – Operator Regional COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE DUNAREA

BRAILA S.A.
Compania responsabila de furnizarea de servicii in
domeniul apei si apei uzate in aria de proiect
Baza legala pentru contractul de finantare DECIZIA de punere în aplicare a COMISIE
C(2021) 1740 final/ 11.03.2021
Sursa de finantare Proiect finantat din Fondul de Coeziune în cadrul

Programului Operational Infrastructura Mare,
perioada 2014-2020, Axa Prioritara 3 –
Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de
management eficient al resurselor.
Data de inceput a proiectului 16.11.2020
Data finalizarii proiectului 31.12.2023
Valoarea totala a proiectului 1.385.022.604,06 lei inclusiv TVA
Suma eligibila nerambursabila a finantarii si 1.074.643.509,28 lei – Buget UE + Buget de Stat

contributia beneficiarului din buget
21.931.500,18 lei – Buget local
69.994.149,54 lei – Contributie OR
Valoarea proiectului alta decat cea eligibila 218.453.445,06 lei
Autoritatea de management Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene -

Autoritatea de Management pentru Programul
Operational Infrastructura Mare
Anexa 2
PROCEDURI
1. Proceduri Generale
1.1 Termenii si Conditiile Contractului de finantare

Prin analiza contractului de finantare, a anexelor acestuia si a altor informatii relevante, cat
prin interogarea Beneficiarului, Auditorul va obtine intelegerea termenilor si conditiilor
Contractului de finantare. Auditorul va obtine o copie a contractului de finantare (semnat de
Beneficiar si AM POIM) si a anexelor sale. Auditorul va obtine va verifica rapoartele de
progres lunare si alte rapoarte mentionate in anexele Contractului de finantare.
1.2 Cererile de rambursare aferente contractului de finantare

Auditorul va verifica daca CR este conforma cu conditiile contractului de finantare:
-cererea de rambursare trebuie sa se conformeze modelului prezentat in Instructiunea
nr.7/2017 a MDRAPFE – DGPIM cu modificarile si completarile ulterioare;
-cerererile de rambursare trebuie sa acopere intregul proiect, indiferent de sectiunea
finantata de AM POIM;
-dovada transferului de proprietate asupra echipamentului, vehiculelor stocurilor trebuie anexata
la CR, daca este cazul.
1.3 Regulile contabile si de pastrare a inregistrarilor

In executarea procedurilor din prezenta anexa, Auditorul va verifica - daca evidentele
contabile ale Beneficiarului sunt in conformitate cu regulile contabile si de pastrare a
inregistrarilor specificate in contractul de finantare. Auditorul va verifica modul de respectare
de catre Beneficiar a urmatoarelor reguli contabile si de pastrare a inregistrarilor:
-evidentele contabile intocmite de Beneficiar aferente implementarii proiectului trebuie sa fie
intocmite cronologic si sistematic;
-autoritatea contractanta va utiliza principiul dublei inregistrari in contabilitate;
-autoritatea contractanta va tine o evidenta contabila distincta pentru proiect
-conturile trebuie sa prezinte elemente legate de dobanda aferenta fondurilor publice obtinute
prin proiect.
1.4 Reconcilierea CR cu sistemul de contabilitate si inregistrarile Beneficiarului

Auditorul va verifica daca informatiile din CR se reconciliaza cu sistemul de contabilitate
din inregistraile Beneficiarului (ex: balanta de verificare, registrul jurnal, file de cont)
(Anexa IV, Sectiunea III a Contractului de finantare).
1.5 Ratele de schimb

Auditorul verifica daca au fost aplicate rate de schimb corecte pentru sumele in valuta
in conformitate cu legislatia nationala aplicabila.
2. Proceduri de verificare a conformitatii cheltuielilor cu bugetul si proceduri
analitice
2.1 Bugetul Contractului de finantare

Auditorul va realiza proceduri analitice ale categoriilor de cheltuieli din CR. Auditorul va verifica
daca bugetul din CR corespunde cu bugetul contractului de finantare (autenticitatea si
autorizarea bugetului initial) si daca cheltuielile efectuate au fost prevazute in bugetul
contractului de finantare.
2.2 Modificarea Bugetului Contractului de finantare

Auditorul va verifica daca exista acte aditionale la Contractul de finantare prin care se
modifica valoarea contractului de finantare.
3. Proceduri de verificare a cheltuielilor selectate
3.1 Eligibilitatea costurilor

Auditorul va verifica eligibilitatea fiecarei cheltuieli pentru o tranzactie sau actiune selectata,
conform criteriului de eligibilitate prezentat mai jos.
(1) Costuri realizate

Auditorul va verifica daca costul pentru o tranzactie sau actiune selectata a fost realizat si daca a
fost asumat de catre Beneficiar. In acest scop, Auditorul va examina documentele
justificative (ex: contracte, facturi), cat si dovada. Auditorul va verifica dovada receptiei
bunurilor livrate, serviciilor prestate, a lucrarilor executate, precum si existenta activelor, dupa
caz.
(2) Separarea exercitiului financiar - Perioada de implementare

Auditorul va verifica daca costul pentru o tranzactie sau actiune selectata a fost realizat de
Beneficiar pe perioada de implementare a proiectului.
(3) Buget
Auditorul va verifica daca costul pentru o tranzactie sau actiune selectata este prezentat in
Buget.
(4) Inregistrari
Auditorul va verifica daca cheltuielile pentru o tranzactie sau actiune au fost inregistrate
corespunzator in sistemul contabil al Beneficiarului, in conformitate cu standardele contabile din
Romania si cu contabilitatea de gestiune a Beneficiarului.
(5) Documente justificative
Auditorul va verifica daca cheltuielile pentru o tranzactie sau actiune selectata sunt
sustinute de documente justificative (sectiunea 1 din Anexa 3, Ghidul procedurilor specifice de
realizat).
Lista orientativa a tipurilor si naturii dovezilor pe care un Auditor le poate gasi pe
parcursul procedurilor de verificare a cheltuielilor include:
-Inregistrari contabile (in format electronic sau manual) din sistemul contabil al
Beneficiarului, precum Registrul jurnal, fise de cont si evidentele salariale, registrele
mijloacelor fixe si alte informatii contabile relevante;
-Dovada angajamentelor precum contracte si formulare de comanda;
-Dovada prestarii serviciilor precum rapoarte aprobate, file de pontaj etc.;
-Dovezi ale receptiei de bunuri precum documente de livrare din partea Prestatorilor;
-Dovada finalizarii lucrarilor precum procesele verbale de finalizare;
-Dovezi de achizitie precum facturi, chitante, bonuri fiscale;
-Dovezi de plata precum extrase bancare, instiintari de plata, dovada platii din partea
sub contractorilor;
-Pentru cheltuielile cu benzina si motorina, o lista centralizatoare a distantelor parcurse,
consumul mediu al vehiculelor folosite, pretul carburantilor costurile de intretinere;
inregistrarile privind salariile si personalul precum si contractele aferente, statul de salarii,
fisele de pontaj.
-Pentru personalul recrutat de pe plan local pentru contracte pe o perioada determinata,
detalii ale remuneratiilor platite, probate de persoanele responsabile pe plan local, defalcate
in salarii brute, contributii sociale aferente, asigurari salariul net. Pentru expati si/sau
personalul din spatiul UE (daca activitatea este implementata in Europa), analize si defalcari ale
cheltuielilor lunare a muncii prestate evaluate pe baza preturilor unitare, pe unitatea
cuantificabila de timp si defalcate in salariu brut, contributii si asigurari sociale salariu net.
(6) Evaluare
Auditorul va verifica ca valoarea monetara a cheltuielii pentru o tranzactie sau actiune selectata
corespunde cu documentele justificative (ex. facturi, stat de plata) sunt folosite ratele de schimb
corespunzatoare, acolo unde este cazul.
(7) Clasificare
Auditorul va examina natura cheltuielii pentru o tranzactie sau actiune selectata si va verifica
daca aceasta a fost clasificata corespunzator in CR.
3.1.1 Eligibilitatea costurilor - contracte de servicii

In cadrul Proiectului este prevazut un contract de servicii de Asistenta tehnica pentru
managementul proiectului si supervizarea lucrarilor (AT MP-SL), un contract de servicii de
Auditul proiectului si un contract de servicii de Monitorizarea factorilor de mediu:
 Servicii de asistenta tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor
(AT MP-SL);
 Servicii de auditul proiectului;
 Servicii de monitorizare a factorilor de mediu;
Plata in cadrul contractelor de servicii se realizeaza pe baza de livrabile (toate contractele) și pe
baza de onorariilor experților (AT MP-SL).
A. Eligibilitatea onorariilor / livrabilelor
Auditorul va verifica eligibilitatea onorariilor cu termenele si conditiile contractului de servicii. In
aceasta etapa Auditorul va lua in considerare urmatoarele:
A1. Verificarea pontajelor in Contractul de servicii
A.1.1.1 File de pontaj pentru personalul consultantului
Auditorul verifica daca:
(1) Timpul (numar de zile/ ore lucrate) facturat in cadrul contractului de servicii referitor la
personalul consultantului (expert pe termen lung sau pe termen scurt), respectiv contractul de
asistenta tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor, corespunde cu
fisele de pontaj tinute de consultant.
(2) Fisele de pontaj au fost aprobate de Managerul de Proiect sau orice alta persoana
autorizata de autoritatea contractanta.
(3) Fisele de pontaj acopera perioade de timp cuprinse in perioada de implementare a
contractului de servicii.
(4) Timpul (numar de zile/ ore lucrate) facturat in cadrul contractului de servicii referitor la
personalul consultantului nu a fost deja facturat intr-un Raport financiar anterior si daca factura a
fost propusa deja spre plata autoritatii contractante de care Consultant.
(5) Timpul facturat in cadrul contractului de servicii se refera la personalul consultantului
mentionat in bugetul contractului de servicii. Auditorul revizuieste variatiile dintre timpul bugetat
si cel realizat efectiv de catre personalul consultantului. In cazul in care timpul actual depaseste
pe cel bugetat, Auditorul verifica daca aceste depasiri au fost aprobate corespunzator.
(6) Numarul total de zile/ore din fisele de pontaj au fost calculate corect. In acest scop
Auditorul poate folosi un esantion (ex. Recalcularea (sub) totalurilor pentru o parte din
personalul consultantului sau pentru un numar de luni). Metoda de esantionare si criteriul utilizat
trebuie detaliat in RCF.
A.1.1.2 Personalul consultantului este angajat sau contractat de Consultant si aprobat
de Autoritatea contractanta
Auditorul verifica daca:
(1) Personalul consultantului ale cadrului servicii s-au facturat in baza contractului de servicii a
fost angajat realmente de catre Consultant in perioada inscrise in fisele de pontaj. In acest scop
Auditorul va examina documentele justificative existente, cum ar fi contractele de
munca/colaborare pentru personalul contractat de consultant (ex. expertii sunt independenti
sau liber-profesionisti), declaratii etc. In cazul subcontractantilor declarati, Auditorul verifica
daca conditiile de subcontractare din Contractului de servicii au fost respectate daca a fost
obtinuta o autorizatie scrisa de la autoritatea contractanta. Auditorul poate examina
documentele justificative pe baza de esantion (ex. numarul de luni).
(2) Salariile si/sau onorariile personalului consultantului ale carui servicii s-au facturat in
baza contractului de servicii sunt justificate conform prevderilor contractului de servicii, au fost
realmente platite. In acest scop auditorul examineaza informatiile disponibile: de exemplu in
cazul relatiilor salariale state de plata etc.; in cazul relatiilor contractuale cu experti
independenti sau liber-profesionisti existenta contractului. Pentru personalul (sub)contractat
auditorul examineaza documentele justificative referitoare la tarife si plati (ex. facturi si dovezi de
plata). Auditorul poate examina documentele justificative pe baza de esantion (ex. numarul de
luni).
(3) Expertii cheie ale caror servicii s-au facturat in baza contractului de servicii sunt aprobati in
cadrul contractului de servicii, daca CV-urile acestora sunt incluse in anexa la contract si daca
exista acte aditionale aprobate pentru expertii care au fost inlocuiti.
(4) Consultantul a informat autoritatea contractanta de existenta tuturor expertilor, in afara de
cei cheie, pentru ale caror servicii s-a facturat in baza contractului de servicii si daca exista o
aprobare scrisa din partea Managerului de Proiect pentru numirea /inlocuirea acestor experti.
A.1.1.3 Personalul consultantului a prestat activiti din cadrul contractului de servicii
(1) In completarea procedurilor listate la A.1.1.1, A.1.1.2 Auditorul va obtine probe, inclusiv de
la terte persoane, daca este cazul, cum ca serviciile facturate pentru personalul consultantului
se raporteaza la activitatile din cadrul contractului de servicii. Probele includ, fara a se limita la,
urmatoarele:
-declaratii (scrise sau verbale) ale managerului de proiect;
-rapoarte de monitorizare si evaluare si memorii obtinute de la AM/ DRI;
-rapoarte si documente intocmite de consultant si aprobate de autoritatea contractanta, cat si
alte rapoarte si memorii legate de activitatea desfasurata, intocmite de consultant si de personalul
consultantului;
-procese verbale si inregistrari ale adundarilor dintre consultant si personalul consultantului cu
anagajatii din cadrul proiectului, managerul de proiect si angajatii AM/DRI;
-corespondenta consultantului si personalul consultantului cu angajatii din cadrul proiectului,
managerul de proiect si angajatii AM/DRI;
-probe legate de asigurari (ex. medicale si de daune) pastrate de consultant;
-rapoarte si date compilate sau intocmite de consultant in vederea prestarii contractului de
servicii;
-reclamatii si comentarii, daca este cazul, ale angajatilor din cadrul proiectului, ale managerului
de proiect si ale angajatilor AM/DRI cu privire la calitatea cantitatea serviciilor prestate de
consultant;
- orice alta proba relevanta pentru auditor.
(2) Auditorul va raporta probele obtinute din care sa reiasa faptul ca timpul facturat
pentru personalul consultantului se refera la activitatile din cadrul contractului de servicii.
Orice exceptie trebuie specificata in raportul Auditorului.
A.2 Verificarea ratelor tarifare facturate in cadrul contractului de servicii
Auditorul verifica daca ratele tarifare facturate de Prestator in cadrul contractului de servicii sunt
cele specificate in bugetul contractului de servicii (Anexa a contractului de servicii).
In cazul contractelor in care plata se face pe baza de livrabil, auditorul verifica daca valorile
facturate de Prestator in cadrul contractului de servicii sunt cele specificate in bugetul
contractului de servicii pentru livrabilele incluse la plata.
A2.1.Verificarea onorariilor totale facturate in cadrul contractului de servicii
(1) Valoare
Auditorul va verifica daca numarul de zile/ ore lucrate inscrise in fisele de pontaj ale personalului
consultantului multiplicate cu ratele tarifare actuale corespund cu totalul onorariilor tarifate in cadrul
contractului de servicii din raportul financiar si din facturi.
(2) Clasificare
Auditorul va verifica data costurile totale cu personalul consultantului sunt clasificate in
raportul financiar in conformitate cu fisele de pontaj si alte documente justificative.
A2.1.Verificarea onorariilor totale facturate in cadrul contractului de servicii
(1) Valoare
Auditorul va verifica daca livrabilele solicitate la plata de consultant multiplicate cu ratele tarifare
corespund cu valoarea livrabilelor din cadrul contractului de servicii, din raportul financiar si din
facturi.
(2) Clasificare
Auditorul va verifica daca costurile totale cu livrabilele sunt clasificate in raportul financiar, iar
acestea corespund cu documente justificative de aprobare/acceptare de Achizitor inainte de

efectuarea platii.
B. Ajustarea valorii contractuale
Acolo unde este cazul, auditorul va verifica daca onorariul contractului/ valoarea livrabilelor a
fost ajustat corespunzator, in conformitate cu termenii contractului de servicii.
3.1.2 Eligibilitatea costurilor - contractul de lucrari

In cadrul proiecutului este prevazută implementarea a 10 contracte de lucrari cu 1 sau 2 loturi.
Auditorul va verifica, minim:
-Factura Prestatorului corespunde cu suma aprobata de beneficiar prin Certificatul intermediar
de plati / Certificatul final de plata;
-Dovada garantiilor si a asigurarilor specificate in contractul de lucrari.
Acolo unde este cazul, auditorul va verifica daca pretul contractului a fost ajustat
corespunzator, in conformitate cu termenii contractului de lucrari.
3.1.3 Eligibilitatea costurilor - contracte de furnizare

In cadrul proiecutului este prevazută implementarea a 3 contracte de furnizare cu 1 pana la 3
loturi.
Auditorul va verifica, minim:
-Auditorul verifica dacă bunurile furnizate au fost recepţionate, cu specificarea datei şi a locului
primirii şi au fost înregistrate în gestiune şi în contabilitate, cu specificarea gestiunii şi a notei
contabile de înregistrare.
-Auditorul verifica existenţa documentelor care atestă că bunurile au fost livrate in conformitate
cu solicitarile si conditiile beneficiarului.
3.2 Rezerve pentru cheltuieli diverse si neprevazute

Auditorul va verifica daca beneficiarul a obtinut in prealabil o aprobare scrisa de a folosi
rezervele pentru cheltuieli diverse si neprevazute.
3.3 Costuri neeligibile

Auditorul va verifica daca cheltuiala pentru o tranzactie sau actiune selectata nu se raporteaza
la un cost neeligibil. Auditorul va verifica daca cheltuiala include anumite taxe, inclusiv TVA.
3.4 Veniturile proiectului

Auditorul va verifica daca veniturile care ar trebui atribuite proiectului (incluzand printre altele
granturile,fondurile precum si alte venituri generate de Beneficiar in contextul proiectului) au fost
alocate proiectului si prezentate in Raportul Financiar.
In acest scop Auditorul analizeaza documentele proiectului și consulta Beneficiarul si
examineaza documentele obtinute de la acesta.
Anexa 3
GHIDUL PROCEDURILOR SPECIFICE DE REALIZAT
1. Dovezile verificarii
In executarea procedurilor specifice listate in Anexa 2 auditorul poate aplica tehnici precum
interogatoriul si analiza, (re)calcularea, compararea, alte verificari asupra exactitatii,
observarea, inspectia inregistrarilor si documentelor, a activelor obtinerea de confirmari.
Auditorul obtine din executarea acestor proceduri dovezi ale verificarii sale, pe baza carora
va intocmi raportul constatarilor factuale. Dovezile verificarii constau in toate informatiile utilizate
de auditor pe baza carora a ajuns la constatarile factuale si inregistrarile contabile care stau la
baza CR, cat si alte informatii (financiare si non-financiare).
Cerintele ce stau la baza dovezilor verificarii sunt:
· Cheltuiala trebuie sa fie identificabila, verificabila si inregistrata in evidentele contabile ale

Beneficiarului;
● Cheltuiala trebuie sa poata fi identificata cu usurinta, verificata si urmarita in sistemul
contabil al beneficiarului;
· Beneficiarul va permite auditorului extern sa efectueze verificari ce au la baza

documente justificative pentru conturi, documente contabile orice alt document relevant in
finantarea proiectului. Beneficiarul ofera acces la toate documentele si la baza de date
ce priveste managementul tehnic si financiar al proiectului.
In plus, in scopul procedurilor listate in anexa 2, dovezile:
· Trebuie sa fie disponibile in format documentat, fie pe hartie, electronic sau alta forma (ex.
un raport scris al intalnirii ofera mai multa siguranta decat o prezentare orala a subiectelor
dezbatute);
· Trebuie sa fie disponibile mai degraba sub forma de documente originale in detrimentul
copiilor sau reproduceri ale acestora;
· Preferabil sa fie obtinute de la surse independente din afara entitatii (un contract sau o factura
originala a Prestatorului este mai de incredere decat o nota de receptie aprobata intern);
· Generate intern sunt mult mai de incredere daca au facut obiectul controlului si aprobarii;
· Obtinute direct de auditor (ex. inspectia activelor) sunt mult mai de incredere decat dovezile
obtinute indirect (ex. interogatoriu cu privire la active).
Daca criteriile ce stau la baza dovezilor verificarii prezentate mai sus sunt considerate de catre
auditor ca find insuficiente, acesta ar trebui sa mentioneze acest lucru in raportul
constatarilor factuale.
2. Intelegerea suficienta a termenilor si conditiilor contractului de finantare (Anexa 2 -

procedura 1.1)
Auditorul obtine o intelegere suficienta a termenilor conditiilor contractului de finantare si
acorda o atentie sporita anexei V, care contine descrierea proiectului, anexei II – Masuri de
monitorizare si control si anexei IV, care furnizeaza regulile financiare ale contractului de
finantare.
Neconformitate cu aceste reguli duce la clasarea cheltuielilor ca find ne-elegibile din punctul
de vedere al finantarii de care POIM.
Daca auditorul constata ca termenii si conditiile ce fac obiectul verificarii nu sunt suficient de clar
prezentate ar trebui sa ceara clarificari din partea beneficiarului.
3. Selectarea cheltuielilor pentru verificare (Anexa 2- procedurile 3.1 - 3.4)

Cheltuielile solicitate de Beneficiar in CR sunt prezentate in urmatoarele categorii (Anexa a
contractului de finantare).
Categoriile de cheltuieli pot fi defalcate in tipuri de cheltuieli individuale. Forma si natura
documentelor suport (de ex. o plata, un contract, o factura etc) modul in care o cheltuiala este
inregistrata (adica registrul jurnal) variaza in functie de tipul natura cheltuielilor, si a tranzactiilor
care le-a generat. In toate cazurile tipurile de cheltuieli reflecta valoarea contabila (sau finanicara) a
tranzactiilor care le-au generat, indiferent de tipul si natura acestora.
Auditorul va verifica toate cheltuielile incluse in CR.
4. Proceduri de verificare a cheltuielior selectate (Anexa 2 procedurile 3.1-3.4)

Auditorul verifica cheltuielile selectate prin executarea procedurilor 3.1-3.4 listate in anexa 2 si
raporteaza toate constatarile factuale exceptiile rezultate in urma aplicarii acestor proceduri.
Exceptiile cu privire la verificarea cheltuielilor reprezinta toate devierile de la verificare gasite pe
parcursul executarii procedurilor din anexa 2.
Auditorul cuantifica valoarea exceptiilor gasite si evalueaza impactul financiar potential al
acestora asupra contributiei POIM, daca AM declara cheltuielile respective ca neeligibile (unde
este cazul, trebuie luat in considerare procentul de finantare al POIM). Auditorul prezinta toate
exceptiile gasite, inclusiv pe cele pe care nu le poate cuantifica si nu le poate masura
impactul financiar potential asupra finantarii POIM.
Anexa 4
MODEL DE RAPORT PENTRU VERIFICAREA CHELTUIELILOR AFERENTE UNUI

CONTRACT CU FINANTARE EUROPEANA
<Se va printa cu antetul auditorului>

Raport de verificare a cheltuielilor unui contract de finantare POIM
<Titlul si numarul contractului de finantare >
CUPRINS
RAPORTUL CONSTATARILOR FACTUALE

1 INFORMATII DESPRE CONTRACTUL DE FINANTARE
2 PROCEDURI EXECUTATE SI CONSTATARI FACTUALE
ANEXA 1 - CERERI DE RAMBURSARE AFERENTE CONTRACTUL DE FINANTARE
ANEXA 2 - TERMENI DE REFERINTA PENTRU VERIFICAREA CHELTUIELILOR AFERENTE
CONTRACTELOR DE FINANTARE..............................................................................................
Raportul Constatarilor Factuale
<Numele persoanei/persoanelor de contact>, <

Pozitia> < Numele beneficiarului>
<Adresa>
<zz Luna aaaa>
Stimate <Numele persoanei/persoanelor de contact>
In conformitate cu termenii de referinta agreati datati <zi luna an>, va furnizam Raportul
Constatarilor Factuale („Raportul"), referitor la CR atasata/atasate pe care ne-ati furnizat-o pentru
perioada <zi luna an - zi luna an> (Anexa 1 a Raportului). Ati solicitat realizarea anumitor
proceduri in legatura cu CR si cu contractul de finantare finantat de POIM in cauza [titlul si numarul
contractului].
Obiectiv
Angajamentul nostru a fost de a realiza procedurile agreate cu privire la CR si in cadrul
contractului de finantare semnat intre dumneavoastrà si AM POIM. Acest lucru a implicat realizarea
anumitor proceduri specifice agreate si emiterea unui raport al constatarilor factuale emis pe baza
procedurilor realizate.
Obiectul acestui angajament este verificarea de catre auditor a faptului ca sumele

(cheltuielile) solicitate de beneficiar in cererile de rambursare pentru actiunile finantate prin
cotractul de finantare au fost efectuate („realitatea desfasurarii"), sunt exacte („exactitate")

si eligibile. Totodata se va transmite catre beneficiar Raportul cu privire la realizarea
procedurilor agreate.
Standarde si Etica
Angajamentul nostru s-a realizat in conformitate cu:
- Standardul International privind serviciile conexe („ISRS") 4400 Angajamente pentru realizarea
procedurilor agreate privind informaliile financiare emis de care Federatia Internationala a
Contabililor („IFAC") si adoptat de atm CAFR;
- Codul etic emis de Catre IFAC. Desi ISRS 4400 prevede ca independenta nu este o cerinta
pentru angajamantele privind procedurile agreate, Autoritatea de Management/DRI POIM e Codul
etic.
Procedurile realizate
Asa cum s-a solicitat, noi am realizat doar procedurile stabilite in anexa 2 a Caietului de Sarcini
pentru acest angajament.
Scopul acestor proceduri agreate a fost stabilit exclusiv de catre Autoritatea de Management si
procedurile au fost realizate exclusiv pentru a sprijini Autoritatea de Management/DRI POIM in a
evalua daca cheltuielile solicitate de dumneavoastra in CR atasata sunt eligibile in conformitate cu
termenii si conditiile contractului de finantare.
Daca am fi intreprins proceduri aditionale sau daca am fi realizat un audit sau o revizuire a
declaratiilor financiare ale Beneficiarului in conformitate cu Standardele internationale de audit, alte
elemente, ar fi putut fi supuse atentiei noastre, care v-ar fi fost raportate.
Sursele informatiilor
Raportul prevede informatiile furnizate de managementul dumneavoastra in legatura cu intrebarile
specifice sau care au fost obtinute sau extrase din inregistrarile dumneavoastra contabile.
Constatari factuale
Cheltuielile totale care reprezinta obiectul acestei verificari se ridica la suma de <……….> lei.
Cheltuielile totale sunt egale cu suma totala a cheltuielilor raportate de Beneficiar in CR
prezentate in anexa 1 a acestui raport.
Detaliile constatarilor noastre factuale rezultate in urma procedurilor realizate sunt prezentate in
capitolul 2 al acestui Raport.
Utilizarea acestui raport

Acest Raport este exclusiv pentru scopul stabilit in obiectivul de mai sus.
Acest Raport este elaborat exclusiv pentru utilizarea confidentiala a Beneficiarului si a Autoritatii de
Management/DRI si exclusiv pentru scopul transmiterii catre Autoritatea de Management/ DRI in
conformitate cu cerintele prevazute in contractul de finantare. Acest Raport nu poate fi invocat de
Beneficiar sau de Autoritatea de Management/ DRI pentru alt scop si nici nu poate fi distribuit altor
tertilor.
Autoritatea de Management/ DRI nu este parte a acestui contract, de aceea Auditorul nu-si asurna
responsabilitatea fata de AM/ DRI care s-ar putea baza pe acest raport de verificare a cheltuielilor pe
propriul risc. AM/ DRI poate evalua ea insasi procedurile si constatarile raportate de Auditor si sa
traga propriile concluzii pe baza constatarilor factuale raportate de Auditor.
Autoritatea de Management/ DRI poate face cunoscut acest Raport altor parti care au drepturi
reglementate de al accesa, in special Comisia Europeana, Oficiul European de Lupta Antifrauda si
Curtea Europeana a Auditorilor.
Acest Raport se bazeaza doar pe CR specificata mai sus si nu se extinde asupra altor
declaratii financiare ale Beneficiarului.
Raportul de audit trebuie sa contina(Model Anexa 4):
· relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
· observatiile reiesite din diverse verificari;
· informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
· oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca
situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si
situatiei financiare generale;
· mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
· mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea beneficiarului;
· descrierea obiectivelor natura misiunii de audit;
· situatiile care fac sa apara incertitudini;
· natura si locul observatiilor in raport.
Rolul raportului de audit - raportul de audit are un triplu rol:

 instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata,
respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
 instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare prezentate
de o entitate;
 instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii
auditate.
Semnificatia datarii raportului de audit - raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul
lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor
financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut
cunostinta pana la aceasta data. Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport
asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie
sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost inchise si aprobate.
Este transmis conducerii structurii auditate - In cazul in care raportul contine informatii
privilegiate, legate de actiuni ilegale sau necorespunzatoare, care nu trebuie cunoscute de care toti
destinatarii raportului, acestea trebuie sa fie dezvaluite intr-un raport separat, transmis consiliului de
administratie.
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar:
Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a
responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.
Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut
obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente.Raportul trebuie
sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si
ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra
acestor situatii financiare.Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere.
Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au
o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie
sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului
este de a audita aceste situatii financiare, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie. Acest
paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: "Noi am procedat la auditarea situatiilor
financiare ale societatii "X", incheiate la de………...., asa cum sunt prezentate in anexele la
prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii.
Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor
conturi anuale".
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit - Acest paragraf cuprinde
referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici
nationale, precum si descrierea lucrarilor de care auditor. Raportul auditorului trebuie sa descrie
intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor
Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. "Intinderea lucrarilor" da
posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile
concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor
si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si
practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. Raportul trebuie sa precizeze
ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile
financiare nu comporta anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca
presupunand:- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si
informatiile continute in situatiile financiare;- evaluarea principiilor si metodelor contabile
folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;- evaluarea estimarilor semnificative facute de
conducere pentru a stabili situatiile financiare;- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor
financiare. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de
opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: "Noi am realizat auditul
conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile
nalionale). Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si
realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii
semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa
justifice sumele informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a
evalua principiile si metodele contabile folosite estimarile semnificative facute de catre
conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a
prezentarii de ansamblu a acestora.Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a
exprimarii opiniei noastre."
Paragraful opiniei: intr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra
situatiilor financiare care au aceeasi valoare: "dau o imagine fidela" sau "prezinta in mod sincer in
toate aspectele lor semnificative".
<zi luna an>
<numele auditorului>
Anexa 5
INFORMATII DESPRE CEREREA DE FINANTARE
1. Informatii despre contractul de finantare

[Capitolul 1 trebuie sa includa o scurta prezentare a contractului de finantare si a proiectului,
structura de implementare a Beneficiarului, buget si informatiile financiare cheie.]
2. Procedurile realizate si constatarile factuale
Am realizat procedurile listate in Anexa 2 a Caietului de Sarcini (CS) pentru verificarea
cheltuielilor aferente contractelor de finantare. Aceste proceduri acopera:
1. Procedurile generale
2. Proceduri de verificare a conformitatii cheltuielilor cu Bugetul si proceduri analitice
3. Proceduri de verificare a cheltuielilor selectate
Cheltuielile totale care reprezinta subiectul acestei verificari se ridica la suma de <………….> lei
este sumarizata in tabelul de mai jos.
[Atasati aici un tabel al Raportului Financiar din Anexa 1, prezentand pentru fiecare categorie de
cheltuieli suma raportata de Beneficiar si suma verificata
Am verificat cheltuielile selectate asa cum am prezentat in tabelul de mai sus am realizat pentru
fiecare cheltuiala pentru o tranzactie sau actiune selectata procedurile specificate la punctul 3.1 si
3.4 din anexa 2.
Raportam constatarile factuale rezultate in urma acestor proceduri mai jos:
1. Proceduri Generale
1.1 Termeni si conditii ale contractului de finantare

Am obtinut intelegerea termenilor si conditiilor contractului de finantare in conformitate cu indicatiile
prezentate in Anexa 3 (sectiunea 2) a CS.
[Descrieti constatarile factuale si specificati erorile si exceptiile. Procedura 1.1 - 1.5 din Anexa 2A]
1.2 Cererile de rambursare aferente contractului de finantare

1.3 Regulile contabile si de pastrare a inregistrarilor
1.4 Reconcilierea CR cu sistemul de contabilitate si inregistrarile Beneficiarului
1.5 Ratele de schimb valutar
2. Proceduri de verificare a conformitatii cheltuielilor cu bugetul si Proceduri
analitice
2.1 Bugetul Contractului de finantare
2.2 Amendamente aduse Bugetului Contractului de finantare
[Descrieti constatarile factuale specificati erorile exceptiile. Procedurile 2.1 - 2.2 din Anexa 2]
3.Proceduri de verificare a cheltuielilor selectate
Am raportat in cele ce urmeaza toate exceptiile rezultate in urma realizarii procedurilor de
verificare specificate de la punctul 3.1 la 3.4 din anexa 2 in masura in care aceste proceduri
erau aplicabile la cheltuielile selectate. Am cuantificat valoarea exceptiilor descoperite in urma
verificarilor si potentialul impact financiar asupra contributiei POIM, daca AM declara cheltuielile
respective ca ne-eligibile (unde este cazul, trebuie luat in considerare procentul de finantare al
POIM). Am raportat toate exceptiile descoperite inclusiv pe acelea care nu pot fi cuantificate
pentru care nu se poate masura impactul financiar asupra finantarii POIM.
[Specificate pentru fiecare cheltuiala/exceptie de necorelare intre fapte si criterii, natura
excepliei - se refera. la conditia specifica sau condiliile descrise de la punctul 3.1 la 3.4 din anexa 2
care n-au fost respectate. Cuantificati valoarea exceptiilor descoperite si pontentialul impact financiar
asupra finantarii POIM, daca AM declara cheltuielile respective ca eligibile]
3.1 Eligibilitatea costurilor

Am verificat, eligibilitatea fiecarei cheltuieli pentru o tranzactie sau actiune selectand pe baza
procedurilor listate la punctul 3.1 din anexa 2
[Descrieti constatarile factuale si specificati erorile si exceptiile]
Exemplu: Am descoperit o cheltuiala de ……….. lei inclusa intr-una din liniile din CR ca fiind
neelegibila. Suma de ………. lei din cheltuiala se refera la o cheltuiala realizata in afara perioadei
de implementare. Nu au fost disponibile documente justificative pentru tranzactii ce insumau
…………… lei. (Nota: trebuie furnizate detalii relevante precum inregistrari contabile sau documente
justificative)
3.2 Rezerve pentru cheltuieli diverse si neprevazute

3.3 Costuri neeligibile
3.4 Veniturile proiectului
Anexa 1 - Cereri de rambursare aferente contractului de finantare
[Anexa 1 trebuie sa includa cererile de rambursare ale Beneficiarului care au facut subiectul
verificarii. CR trebuie datata si sa indice perioada de referinta]
Anexa 2- Termenii de referinta pentru verificarea cheltuielilor
[Anexa 2 trebuie sa includa copie semnata datata a termenilor de referinta pentru verificarea
cheltuielilor aferente contractului de finantare inclusiv anexa 1 (informatii despre contractul de
finantare) anexa 2 (Procedura de realizat)]
Anexa 6

CS2 Caiet Sarcini AUDIT ACC

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

CS2 Caiet Sarcini AUDIT ACC

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CS2 Caiet Sarcini AUDIT ACC

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiectul Regional de Dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Braila in perioada 2014-2020

Secțiunea II Caiet de sarcini pentru achiziție de servicii

CS2 - Contract de servicii de auditul proiectului

5 DESCRIEREA SERVICIILOR SOLICITATE............................................................................

aprobarii Proiectului (faza studiu de fezabilitate) si pentru implementarea acestuia (Caiet de

l.e. Locuitor echivalent - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de

POS Mediu Program Operational Sectorial de Mediu

2.1. Tara Entitatii Contractante

2.2. Judetul Braila

2.2.1. Structura administrativ teritoriala

2.2.3. Elemente climatice

 formatiunile holocene (aluviunile grosiere ale raurilor Siret, Buzau, Calmatui si

2.3. Autoritati responsabile

2.3.1. Entitatea Contractanta

2.3.2. Autoritatea de Management

2.3.3. Directii Regionale de Infrastructura

Nume: DRI Galaţi - Regiunea 2 Sud-Est

Fax: 0236 325 515

2.4. Situatia existenta in sectorul relevant

O parte importanta a alocarii financiare va sprijini imbunatatirea si extinderea sistemelor

2.4.2. Obiective specifice

Axa Prioritara 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al

Strategia de finantare pentru perioada 2014-2020 vizeaza cu prioritate consolidarea si

2.4.3. Cadru legal relevant in sectorul apei

2.4.3.1. Legislația europeană și legislația națională. Transpunerea Directivelor

Nr. Legislația europeană Legislația națională

1. Directiva 2000/60/CE a Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996),

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru

OM 1012/2005 (MO nr. 978/03.11.2005) pentru

HG nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007) pentru

Nr. Legislația europeană Legislația națională

HG 100/2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru

OM 161/2006 (MO nr. 511/13.06.2006) pentru

HG 472/2000 (MO nr. 272/01.08.2000) privind

OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/01.08.2006) privind

HG nr. 80/2011 (MO nr. 265/14.04.2011) pentru

OM nr. 799/2012 (MO nr. 151/07.03.2012) privind

OM nr. 873/2012 (MO nr. 287/02.05.2012) pentru

2 Directiva Consiliului 91/271/CEE HG nr. 188/28.02.2002 (MO nr. 187/20.03.2002)

Nr. Legislația europeană Legislația națională

Directiva 98/15/EC, Regulamentul nr. 352/2005 (MO nr. 398/11.05.2005)

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996),

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru

OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/01.08.2006) privind

OM MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 (MO

3. Directiva 2006/11/CE a HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind

Legea Apei nr. 107/1996 (MO nr. 244/08.10.1996),

Nr. Legislația europeană Legislația națională

114/19.02.2010) adoptată prin Legea nr. 146/2010

OUG nr. 12/2007 (MO nr. 153/02.03.2007) pentru

HG nr. 585/2002 (MO nr. 485/05.07.2002) pentru

OM nr. 245/2005 (MO nr. 565/01.07.2005) pentru

OM nr. 44/2004 (MO nr. 154/23.02.2004) privind

OM nr. 662/2006 (MO nr. 661/01.08.2006) privind

OM nr. 799/2012 (MO nr. 151/07.03.2012) privind

Directiva 2008/105/CE din HG nr. 351/2005 (MO nr. 428/20.05.2005) privind

Nr. Legislația europeană Legislația națională