Frantiuc Alexandru

Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească
Asian Journal of Psychiatry 72 (2022) 103109

Contents lists available at ScienceDirect

Asian Journal of Psychiatry

journal homepage: www.elsevier.com/locate/ajp

International collaboration for addressing mental health crisis among child and adolescent
refugees during the Russia-Ukraine war

With the occurrence of the Russia-Ukraine war, as of early April https://doi.org/10.1016/j.ajp.2022.103109

2022, millions of refugees have fled Ukraine into neighboring
countries; approXimately 80% are women and children, of which half
are children and adolescents (Global Times, 2022). Previous studies
have consis- tently found increased levels of psychological morbidity
among child and adolescent refugees, especially post-traumatic
stress disorder, depression, and anxiety disorders, during periods of
war and migration to safety (Bronstein and Montgomery, 2011). Similar
to natural disasters and political conflicts in other parts of the world
(Mehmood et al., 2022; Shoib et al., 2022; Tandon, 2021a, 2021b),
the Russia-Ukraine war is likely associated with increased risk of
mental health crisis among populations including, such as child and
adolescent refugees. During war, many children and adolescents
have experienced significant trauma because of exposure to violence,
torture, and even losses of close families and friends. Furthermore,
child and adolescent refugees may be exposed to life-threatening
dangers and separation from their parents in their journey to
neighboring countries or refuge (Fazel and Stein, 2002). To date, the
COVID-19 pandemic has not been well controlled in Ukraine or its
neighboring countries, particularly given the higher infection risk of
Omicron variant as for children and adolescents (Marks et al., 2022),
insufficient personal protective equipment during the war and the low
COVID-19 vaccination rate among Ukrainian children and
adolescents. All these factors could increase the likelihood of
psychiatric comorbidities in this subpopulation. Inevitably,
the current Russia-Ukraine war has become a major barrier for
children and ado- lescents in need of health services. To date,
however, there has been an absence of epidemiological data and
research on clinical features on mental health problems among child
and adolescent refugees who have
been exposed to both the war and the COVID-19 pandemic.
More broadly, although the Russia-Ukraine war has gained global
attention, little attention has been given to the associated mental
health crisis for child and adolescent refugees. International medical
academic associations, including the European Psychiatric Association
(EPA) (European Psychiatric Association, 2022) and World Psychiatric
Asso- ciation (WPA) (WPA EXecutive Committee, 2022), have released
their statements on the war and related mental health problems, though
there have been no specific recommendations for child and adolescent
refu- gees suffering from mental health crisis. As the Russia-Ukraine
war is continues, we suggest that pediatricians and mental health
professionals in Ukraine, Russia and the destinations of refugees such
as Poland, Hungary, and Belarus should initiate international
cooperation imme- diately in provision of mental health services for
child and adolescent refugees. At the same time, regional and
international psychiatric aca- demic organizations should develop expert
consensus and guidelines for this subpopulation facing dual exposure to
the war and the COVID-19 pandemic.
Frantiuc Alexandru
Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească
Functional disclosure

None.

Conflicts of interest

The authors declare no conflicts of interest.

Acknowledgments

Wei Bai, Hong Cai, Yi Zheng and Ling Zhang contributed equally
to this work.

References

Bronstein, I., Montgomery, P., 2011. Psychological distress in refugee children: a

sys- tematic review. Clin. Child Fam. Psychol. Rev. 14, 44–56.
European Psychiatric Association, 2022. EPA Statement Situat. Ukr.
Fazel, M., Stein, A., 2002. The mental health of refugee children. Arch. Dis. Child. 87,
366–370.
Global Times, 2022. 1.5 million Ukrainian rEfugees Flock to Neighbouring Country.
Global Times,. https://baijiahao.baidu.com/s?id 17266885007452 〈 =
09384&wfr spider&for pc1 . = =
Marks, K.J., Whitaker, M., Anglin, O., Milucky, J., Patel, K., Pham, H., Chai, S.J., 〉
Kirley, P.D., Armistead, I., McLafferty, S., 2022. Hospitalizations of children
and
adolescents with laboratory-confirmed COVID-19—COVID-NET, 14 States, July
2021–January 2022. Morb. Mortal. Wkly. Rep. 71, 271.
Mehmood, Q., Faizan, M., Ullah, I., Shoib, S., O˝ ri, D., 2022. Mental health challenges
faced by children in Palestine and the way forward. Asian J. Psychiatry 71, 103050.
Shoib, S., Javed, S., Alamrawy, R.G., Nigar, A., Das, S., Saeed, F., Handuleh, J.I.M.,
Shellah, D., Dazhamyar, A.R., Chandradasa, M., 2022. Challenges in mental
health and psychosocial care in conflict-affected low- and middle-income countries.
Asian J. Psychiatry 67, 102894.
Tandon, R., 2021a. The bitter lessons of COVID-19: Acknowledging and working
through many points of tension. Asian J. Psychiatry 55, 102545.
Tandon, R., 2021b. COVID-19 and suicide: Just the facts. Key learnings and guidance
for action. Asian J. Psychiatry 60, 102695.
WPA EXecutive Committee, 2022, Message from the WPA E Xecutive Committee ||
March 2022.

Hong Caia,b,c,1, Wei Baia,b,1, Yi Zhengd,1, Ling Zhangd,1, Teris Cheunge,

Zhaohui Suf, Todd Jacksong, Yu-Tao
a,b,c,* a
Xiang Department of Public Health and Medicinal Administration,
& Institute of Translational Medicine, Faculty of Health Sciences,
University of Macau,
Macao SAR, China
b
Centre for Cognitive and Brain Sciences, University of Macau, Macao SAR,
China
c
Institute of Advanced Studies in Humanities and Social Sciences, University
of Macau, Macao SAR,
China d The National Clinical Research Center for Mental Disorders &
Beijing Key Laboratory of Mental Disorders, Beijing Anding Hospital &
the Advanced
Frantiuc Alexandru
Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească
Received 12 March 2022; Received in revised form 4 April 2022; Accepted 6
April 2022 Asian Journal of Psychiatry 72 (2022) 103109

Available online 8 April 2022

g
Department of Psychology, University of Macau, Taipa, Macao SAR,
H. Cai et al.
China
Innovation Center for Human Brain Protection, Capital Medical University,
*
Beijing, China Correspondence to: Faculty of Health Sciences, University of Macau,
e
School of Nursing, The Hong Kong Polytechnic University, Kowloon, Hong Avenida da Universidade, 1/F, Building E12, Taipa, Macau SAR, China.
Kong SAR, China E-mail address: Xyutly@gmail.com (Y.-T. Xiang).
f
Center on Smart and Connected Health Technologies, Mays Cancer Center,
School of Nursing, UT Health San Antonio, San Antonio, TX, USA

Traducere:

Colaborare internațională pentru abordarea crizei de sănătate mintală în rândul copiilor și

adolescențilol refugiați în timpul războiului Rusia-Ucraina

Odată cu apariția războiului Rusia-Ucraina, de la începutul lunii aprilie 2022, milioane de refugiați au
fugit din Ucraina în țările vecine; aproximativ 80% sunt femei și copii, dintre care jumătate sunt copii și
adolescenți (Global Times, 2022). Studiile anterioare au constatat în mod constant niveluri crescute de
morbiditate psihologică în rândul copiilor și adolescenții refugiați, în special tulburarea de stres post-traumatic,
depresie și tulburări de anxietate, în perioadele de război și migrație la siguranță (Bronstein și Montgomery,
2011). Similar cu dezastrele naturale și conflicte politice din alte părți ale lumii (Mehmood et al., 2022; Shoib
și colab., 2022; Tandon, 2021a, 2021b), războiul Rusia-Ucraina este probabil asociat cu risc crescut de criză
de sănătate mintală printre populații inclusiv, cum ar fi copii și adolescenții refugiați. Pe parcursul războiului,
mulți copii și adolescenți au experimentat semnificativ traume din cauza expunerii la violență, tortură și chiar
pierderi de familii și prieteni. În plus, copiii și adolescenții refugiați pot fi expuși la pericole care pun viața în
pericol și la separarea de părinți în călătoria lor către țările vecine sau refugiu (Fazel și Stein, 2002).

Până în prezent, pandemia de COVID-19 nu a fost bine controlată de Ucraina sau țările învecinate, în
special având în vedere cele mai mari riscul de infecție al variantei Omicron la copii și adolescenți (Marcs et
al., 2022), echipament individual de protecție insuficient în timpul războiului și o rata scăzută de vaccinare
împotriva COVID-19 în rândul copiilor ucraineni și adolescenti. Toți acești factori ar putea crește
probabilitatea de apariție psihiatrică comorbidități în această subpopulație. Inevitabil, curentul Războiul Rusia-
Frantiuc Alexandru
Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească
Ucraina a devenit o barieră majoră pentru copiii și adolescenții care au nevoie de servicii de sănătate. Până în
prezent, însă, a existat o absenţa a datelor epidemiologice şi cercetări asupra caracteristicilor clinice asupra
problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților refugiați care au a fost expuși atât
războiului, cât și pandemiei de COVID-19.

În sens mai larg, deși războiul Rusia-Ucraina a câștigat global atenție, s-a acordat puțină atenție
sănătății mintale asociate crizei privind copii și adolescenți refugiați. Academia medicală internațională,
inclusiv Asociația Europeană de Psihiatrie (EPA) (Asociația Europeană de Psihiatrie, 2022) și Asociația
Mondială de Psihiatrie (WPA) (Comitetul Executiv WPA, 2022), și-au lansat declarații despre război și
probleme de sănătate mintală, deși acolo nu au existat recomandări specifice pentru copiii și adolescenții
refugiați care suferă de crize de sănătate mintală. Cum războiul Rusia-Ucraina continuă, sugerăm că pediatrii
și profesioniștii în sănătate mintală în Ucraina, Rusia și destinațiile refugiaților precum Polonia, Ungaria și
Belarus ar trebui să inițieze imediat cooperarea internațională în furnizarea de servicii de sănătate mintală
pentru copii și adolescenți refugiati. În același timp, organizațiile academice de psihiatrie regionale și
internaționale ar trebui să dezvolte un consens și linii directoare ale experților pentru această subpopulație ce
se confruntă cu dublă expunere la război și COVID-19 pandemic.

Subiectul abordat în articolul de mai sus constituie, într-adevăr, o mare problemă a zilelor noastre. La
această vârstă fragilă și totodată extrem de importantă în dezvoltarea copilului/adolescentului, efectul unui
astfel de eveniment, nu doar că-i marchează pe moment, ci are efecte și în viitor, provocând dezechilibre
emoționale.

Trauma la care iau parte acești copii fără vină, este una majoră și necesită o urgentă rezolvare,
deoarece o problemă de această intensitate, nerezolvată la timp, poate duce la afecțiuni psihice. Un copil care
nu este tratat, va rămâne cu o frică permanentă, nu va avea deloc încredere, nici în propriile puteri, dar nici în
cei din jur, desconsiderând lumea în care trăim, fiind lipsiți de liniștea interioară .

O soluție ar fi oferirea unui spațiu sigur, în care copii să se simtă în largul lor, aceasta însoțită de o
consiliere psihologică adecvată, însă primul pas în menținerea sănătății mentale a copiilor trebuie făcut de
către părinți, aceștia având rolul de a le explica în funcție de vârsă cele ce se întâmplă în jurul lor. Astfel,
specialiști recomandă evitarea folosirii cuvântului „război” și înlocuirea acestuia cu „conflict”.
Frantiuc Alexandru
Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească
De asemenea, un alt factor deosebit de important este colaborarea părinților cu profesorului pentru a nu
destabiliza emoțional copilul, având în vedere ca atât părintele, cât și profesorul să asigure aceleași informații.
Jocurile au și ele un rol important în liniștirea copiilor. Prin intermediul acestor jocuri putem intra în
intimitatea copilului, descoperindu-i emoțiile și sentimentele pe care le are atunci când vine vorba de diferite
subiecte, putând astfel să-l ajutăm, oferindu-i sfaturi, exemple, încredere și siguranță.

Pe lângă toate cele menționate, însă, cel mai important este să fim alături de copii, să-i înțelegem, să ne
punem în pielea lor, să fim întru totul pentru ei, pentru că orice pas greșit facut de părinte sau profesor, poate
duce la o formare nesănătoasă a gândirii copilului, la introvertire, la o concepție eronată asupra lumii, asupra a
tot ce până în acel moment considerau fiind frumos.

În opinia mea, specialiștii în domeniu ar trebui să ofere, în această perioadă, cât mai multe sfaturi, să
acorde ajutor tuturor celor care au nevoie, având ca prim interes salvarea dezvoltării sănătoase a minții
copiilor/adolescenților. Indiferent de metoda la care apelează, fie prin articole în online, fie fizic în cabinete,
psiho-terapeuții trebuie să încurajeze și să îndemne părinții și profesorii, cei în a căror grijă sunt viitorii
oameni, să apeleze la cele mai bune tehnici pentru a reduce stresul, agitația și panica din mintea copiilor și să
înlocuiască toate acestea cu normalitatea de care au nevoie.
Frantiuc Alexandru
Facultatea de Litere
Master, An I, Lingvistă generală și românească