Teste-Grile Dezvoltare-Durabila

1.
In calitate de presedinte al comisiei Mondiale de mediu si Dezvoltare, premierul Norvegiei, Gro Harlem
Brundtland a prezentat raportul „Viitorul nostru comun” in care definea dezvoltarea durabila ca fiind:
a. o noua atitudine fata de mediul ambiant, modificarea relatiilor dintre om si natura in sensul stabilirii unui
nou parteneriat intre cele doua entitati, a echilibrului si armoniei intre ele;
b. dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare
de a-si satisface propriile necesitati;
c. capacitatea unui sistem de a mentine un nivel bine definit de performanta in timp, si daca i se impune, de a
ridica acest nivel prin legaturile sale cu alte sisteme fara a-si diminua potentialul propriu pe termen lung;
d. dezvoltarea durabila inseamna maximizarea beneficiului net al dezvoltarii economice, in conditiile
mentinerii dimensiunilor calitatii si productiei la nivelul resurselor in decursul timpului;
e. un proces de schimbare in care exploatarea resurselor, directia investitiilor, orientarea dezvoltarii
tehnologice si schimbarea institutionala sunt considerate atat cu nevoile din viitor, cat si cu cele din prezent.
ANS:B
2. Sintagma de „dezvoltare durabila” a fost utilizata prima data de:
a. Comitetul pentru mediu al OCDE;
b. Gro Harlem Brundtland;
c. N.S. Jodha;
d. Iuliana Precupetu;
e. Constantin Popescu.
Identificati varianta de raspuns corecta.
ANS:B
3. Sintagma de „dezvoltare durabila” a fost utilizata prima data de premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, in
anul:
a) 1987
b) 2001
c) 1990
d) 1974
e) 1968
Identificati varianta de raspuns corecta.
ANS:A
4. Dezvoltarea durabila presupune asigurarea progresului simultan pe trei planuri:
1. economic;
2. politic;
3. social;
4. tehnologic;
5. ecologic.
Care din variantele de raspuns prezinta corect cele trei dimensiuni ale dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,5
d) 3,4,5
e) 1,3,4
ANS:C
5. In trinomul sistemic „mediu-economic-social” dezvoltarea durabila pune in evidenta:
a) asigurarea echitatii intre generatii;
b) utilizarea resurselor regenerabile intr-o proportie care sa nu depaseasca niciodata capacitatea reglementarilor;
c) necesitatea realizarii egalitatii si impartialitatii intre oameni;
d) utilizarea eficienta a resurselor refolosibile prin cresterea posibilitatilor de substituire intre resurse pe baza
progresului tehnologic;
e) interdependenta componentelor si subliniaza necesitatea realizarii egalitatii si impartialitatii intre oameni ridicati la
rangul de „cetatean universal”.
Identificati varianta corecta de raspuns:
ANS:E
6. Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala, globala si sistemica, care se concentreaza pe conceperea,
promovarea si garantarea unei asemenea evolutii care sa asigure doua cerinte majore:
1. satisfacerea din ce in ce mai mare a trebuintelor si necesitatilor generatiilor prezente;
2. sa nu afecteze negativ posibilitatile de satisfacere tot mai buna a trebuintelor si necesitatilor generatiilor
viitoare.
3. de regandire si restructurare a tuturor activitatilor umane pe coordonatele noii filozofii a relatiei omului in
armonie cu natura;
4. adoptarea unei noi strategii de dezvoltare;
5. sa nu afecteze pozitiv posibilitatile de satisfacere tot mai buna a trebuintelor si necesitatilor generatiilor
viitoare.
a) 1,2
b) 1,3
c) 1,5
d) 2,3
e) 2,4
ANS:A
7. Constiinta critica a oamenilor, s-a constituit prin:
a) „Limitele cresterii” primul raport catre Clubul de la Roma
b) „Omenirea la raspantie” 1974
c) „Restructurarea ordinii internationale” 1976
d) raportul Comisiei Brundtland
e) al doilea raport catre Clubul de la Roma
ANS:A
8. Esenta raportului Brundtland se regaseste in obiectivele pe care le cuprinde si care pot fi redate astfel:
1. analiza problemelor critice ale mediului si dezvoltarii;
2. elaborarea unor propuneri realiste pentru tratarea acestor probleme;
3. propuneri de noi forme de cooperare internationala;
4. crestere competitivitatii economice;
5. dezvoltarea resurselor umane.
a) 1,3,5
b) 1,2,3
c) 1,4,5
d) 2,3,4
e) 3,4,5
ANS:B
9. In Romania, Planul National de Dezvoltare, adoptat de catre guvern in anul 2005, include ideea dezvoltarii
durabile a tarii si stabileste sase prioritati nationale de dezvoltare:
1. crestere competitivitatii economice,
2. dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere,
3. dezvoltare si modernizarea infrastructurii de transport;
4. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
5. sugestiile pentru actiunile internationale;
6. dezvoltarea resurselor umane;
7. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.
Care din urmatoarele variante prezinta corect cele sase prioritati nationale de dezvoltare:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 2,3,4,5,6,7
c) 1,2,4,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:D
10. Proiectul ONU, Obiectivele dezvoltarii mileniului, a formulat opt obiective globale pentru orizontul anilor 2050.
In acest cadru obiectivul 7 se refera in mod explicit la asigurarea dezvoltarii durabile la nivel global, prin trei
obiective specifice:
1. eradicarea foametei si a saraciei extreme;
2. integrarea principiilor dezvoltarii durabile in politicile si programele de dezvoltare durabila a tarilor si anularea
pierderilor resurselor de mediu;
3. reducerea la jumatate pana in 2015 a ponderii populatiei fara acces durabil la apa potabila si igiena de baza;
4. realizarea educatiei primare universale;
5. imbunatatirea semnificativa pana in 2020 a vietii a cel putin 100 milioane de persoane nevoiase.
a) 1,2,3,
b) 2,3,4
c) 2,3,5
d) 1,3,5
e) 3,4,5
ANS:C
11. Datorita eforturilor si reusitelor in procesul de cuantificare a dezvoltarii durabile s-a reusit sa se contureze indici
bazati pe componente de mediu in evaluarea dezvoltarii si capabili sa stabileasca in mod sintetic nivelul atins de
tarile analizate sub aspectul dezvoltarii durabile:
1. indicele sustenabilitatii;
2. indicele performantei mediului;
3. indicele progresului real;
4. indicele dezvoltarii durabile;
5. indicatorul dezvoltarii umane;
6. produsul national brut „verde”.
Care din variantele de mai jos prezinta indicii bazati pe componente de mediu in evaluarea dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,2,3,5,6
d) 1,2,3,4,6
e) 1,2,4,5,6
ANS:D
12. Care este componenta dezvoltarii durabile considerata de specialistii M.M. DiErcole si A. Salvini, ca fiind cea
mai recenta tendinta:
a) politica;
b) sociala;
c) economica;
d) ecologica;
e) tehnologica.
Identificati varianta corecta de raspuns.
ANS:B
13. Dimensiunea economica influenteaza dezvoltarea durabila in urmatoarele conditii:
a) globalizarea se constituie ca unul dintre factorii nesemnificativi ai dezvoltarii durabile care depinde, la randul sau,
de participarea progresului economic la relatiile economice internationale;
b) dimensiunea economica a dezvoltarii durabile amplifica sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura
externa;
c) asimetriile structurale si participarea inegala a tarilor la dinamica fluxurilor comerciale cat si inrautatirea termenilor
schimbului in cadrul comertului dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare;
d) in cadrul impactului pe care fluxurile financiar-monetare il au asupra procesului de dezvoltare durabila un loc
aparte il detin finantele, sector deosebit de volatil si care se manifesta ca o provocare importanta adresata
managementului dezvoltarii durabile;
e) componenta de reglementare a comertului, fluxurilor investitionale si serviciilor poate sa actioneze in cadrul
managementului dezvoltarii durabile ca factor favorizant sau defavorizant al deciziei de dezvoltare durabila.
Identificati varianta care nu constituie conditie a dimensiunii economice de influentare a dezvoltarii durabile.
ANS:A
14. Valentele sociale ale dezvoltarii durabile se manifesta in urmatoarele sfere:
1. preocuparea in sfera dezvoltarii tehnologiei;
2. saracia extrema care se manifesta ca cea mai grava problema la inceputul mileniului III;
3. adancirea decalajelor privitoare la repartitia bogatiei pe glob;
4. tendintele demografice;
5. impactul migratiei fortei de munca.
Care din urmatoarele variantele de raspuns prezinta sfere de manifestare ale valentelor sociale in cadrul
procesului de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:B
15. Exista trei indicatori cu ajutorul carora se poate masura in termeni „umani” performantele sintetice ale
dezvoltarii:
1. speranta medie de viata la nastere;
2. rata de instruire;
3. produsul intern brut pe locuitor;
4. indicatorul agregat;
5. indicatorul dezvoltarii umane.
Care din variantele urmatoare prezinta corect cei trei indicatori cu ajutorul carora se poate masura in termeni
„umani” performantele sintetice ale dezvoltarii:
a) 1,2,3
b) 1,2,5
c) 2,3,4
d) 2,3,5
e) 1,3,5
ANS:A
16. Obiectivul fundamental al managementului de mediu il reprezinta:
a) intelegerea stiintifica a functionarii ecosistemelor;
b) personalul de specialitate care trebuie sa fie sensibilizat spre problemele protectiei mediului;
c) acordarea de sanse egale sectorului public si celui privat;
d) prognoza si progresul tehnic;
e) minimalizarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra mediului.
Care din variante prezinta corect obiectivul fundamental al managementului de mediu?
ANS:E
17. Dintre metodele strategiei cu caracter anticipativ s-au detasat urmatoarele:
1. prognoza referitoare la dezvoltarea durabila si progresul tehnic in acele sectoare ce pot influenta calitatea
mediului si evolutia consumului de resurse naturale si a nivelului productiei de deseuri;
2. modalitati de extindere a utilizarii principiului „cine polueaza plateste” si a determinarii pretului resurselor;
3. studiile de impact asupra mediului in cadrul conceptiei si planificarii proiectelor;
4. metodele de extindere a controlului productiei si folosirii produselor chimice;
5. formularea obiectivelor politicilor de protectie a mediului.
Care din urmatoarele variante prezinta corect metodele strategiei cu caracter anticipativ:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:A
18.Dezvoltarea durabila romaneasca se afla in prezent sub actiunea a doua forte opuse:
1. miscarea generala spre globalizare, internationalizare si deschidere;
2. nevoia organica de a se pastra ca entitate vie si a-si mentine identitatea;
3. descentralizarea deciziilor;
4. aplicarea managementului riscului;
5. globalizarea dezvoltarii mijloacelor de comunicare.
Care din variantele de mai jos prezinta corect cele doua forte opuse ce actioneaza asupra dezvoltarii durabile
romanesti:
a) 1,3
b) 1,2
c) 2,3
d) 3,5
e) 1,5
ANS:B
19.In sistemul de dezvoltare durabila isi fac prezenta si se manifesta cu asiduitate omogenitatea si eterogenitatea, cu
urmatoarele mari tendinte generatoare de tensiuni:
1. globalizarea versus regionalism;
2. integrarea economica;
3. autonomie – interdependenta – integrare economica;
4. modernizare versus subdezvoltare;
5. economia globala.
Care din variantele prezentate constituie tendinte globale generatoare de tensiuni:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,5
d) 1,3,4
e) 3,4,5
ANS:D
20. Calea de iesire din starile de risc generate de estomparea granitei dintre national si international se bazeaza pe
reconcilierea alternativelor:
1. prin imbinarea regionalismului cu multilateralismului;
2. utilizarea incompleta a capacitatilor inovationale;
3. gradul insuficient de utilizare a fortei de munca;
4. prezenta unor zone economice defavorizate;
5. prin lansarea planurilor speciale de actiune antirisc.
Identificati variantele corecte de raspuns:
a) 1,2
b) 1,3
c) 1,5
d) 2,4
e) 3,4
ANS:C
21. Prin comparatie cu stadiul considerat de referinta pe plan international, s-au manifestat in Romania decalaje de
perceptii si practici generatoare de riscuri, cauzate de urmatoarele dezechilibre:
a) utilizarea incompleta a capacitatilor inovationale, atat sub aspectul generarii, cat si al absorbtiei noilor cunostinte si
tehnologii;
b) gradul insuficient de folosire a fortei de munca, raportat la efortul de formare depus, cu implicatii semnificative in
sfera migratiei internationale;
c) prezenta unor zone economice defavorizate, afectate de „falia digitala” si de disparitati de cunoastere, conturate
factual, ales intre mediul rural si cel urban, dar si intre diverse regiuni ale tarii;
d) deosebirile dintre calificarea superioara a personalului si gradul de uzura fizica si morala a unor infrastructuri, ceea
ce a facut atractive investitiile straine vizand delocalizarea unor activitati industriale cu valoare adaugata mica;
e) existenta unei structuri adecvate a exporturilor, in care ponderea produselor inalt prelucrate este inca suficienta.
Care din variantele prezentate nu constituie un dezechilibru intre potentialul oferit de activele intangibile existente si
nivelul lor actual de valorificare?
ANS:E
22. Riscurile prin raportarea la activele intangibile influenteaza negativ nu numai ritmul si calitatea cooperarii
economice, stiintifice si tehnologice a tarii, ci si pozitia Romaniei pe plan european si international:
1. riscul adaptarii improprii la presiunea concurentilor de pe piata interna europeana;
2. riscul cresterii substantiale a costurilor integrarii europene;
3. riscul intarzierii in directia dezvoltarii economice bazate pe cunoastere;
4. riscul persistentei „exodului creierelor”;
5. migratia fortei de munca.
Care sunt principalele categorii de riscuri majore identificate prin raportarea la utilizarea activelor intangibile in
Romania:
a) 1,3,4,5
b) 1,2,3,4
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,3,4,5
ANS:B
23. Trebuie sa se formeze o noua etica pentru managementul relatiilor umane cu mediul, aceasta fiind sustinuta de
trei principii de baza:
1. un principiu ce se refera la faptul ca natura este un sistem de o complexitate impenetrabila. Neprevazutul determina
un anumit grad de eroare si, ca urmare, este necesar si important ca atunci cand se greseste sa se actioneze, ori de
cate ori este posibil, in sensul perturbarii minime;
2. un principiu ce se refera la faptul ca natura nu este un sistem de o complexitate impenetrabila;
3. un principiu ce consfinteste urmatoarea realitate: natura nu ofera cantitati mari, fara a sacrifica ceva. In „afacerile”
cu natura, ca in orice alt fel de tranzactii, trebuie cunoscut pretul total al bunurilor inaine de a putea decide daca
„bunurile”merita banii;
4. un principiu potrivit caruia natura ofera cantitati suficient de mari;
5. un principiu prin care se constata ca natura nu are buton pentru optiunea RESTABILITI. Cvasiimposibilitatea de
restabilire a sistemelor complexe la o stare prealabila este un argument puternic pentru perturbarea minimala.
Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei principii de baza ale eticii managementului relatiilor umane cu
mediul:
a) 1,2,3
b) 1,3,5
c) 1,2,4
d) 2,3,4
e) 2,3,5
ANS:B
24. La inceput de secol XXI, tendintele de deteriorare a mediului ambiant sunt puse in evidenta de:
1. limitele-cheie, care sunt: apa potabila, padurile, pasunile, zonele de pescuit, diversitatea biologica si
atmosfera globala;
2. riscul adaptarii improprii la presiunea concurentilor de pe piata interna europeana;
5. tendintele legate de mediu, care modeleaza viitorul civilizatiei si care constau in: cresterea populatiei,
cresterea temperaturii, scaderea resurselor de apa potabila, micsorarea suprafetei de teren agricol pe cap de locuitor,
decaderea industriei pescuitului, scaderea suprafetelor de padure si disparitia unor specii de animale si plante.
Identificati principalele tendintele de deteriorare a mediului ambiant la inceputul secolului XXI:
a) 1,2
b) 1,3
c) 1,5
d) 2,3
e) 3,4
ANS:C
25. Studiile referitoare la formele de deteriorare a mediului ambiant sustin ca deteriorarea calitatii mediului are drept
cauza principala fenomenele de:
a) coroziune;
b) degradare;
c) supraexploatare;
d) compactare;
e) poluare.
ANS:E
26. Catastrofele naturale ameninta echilibrul ecologic si asemeni crizelor economice:
1. pot cauza o crestere brusca si semnificativa a saraciei;
2. pot incetini procesul de dezvoltare umana;
3. apar sub forma de cutremure, inundatii, uragane, secete, eruptii vulcanice, incendii s.a.;
4. prezinta efectele lor negative cele mai vizibile care se manifesta asupra agriculturii si infrastructurii;
5. au efecte negative asupra echilibrului ecologic.
Care sunt efectele catastrofelor naturale ce ameninta echilibrul ecologic asemeni crizelor economice:
a) 1,2
b) 2,3
c) 1,5
d) 3,4
e) 4,5
ANS:A
27. Aspecte esentiale cu privire la consumul si mediul inconjurator:
1. lumea trece printr-o revolutie a consumului;
2. folosirea resurselor nu este raspandita egal;
3. folosirea rapida a resurselor epuizabile sau limitate supune ecosistemele la riscuri;
4. arderea combustibililor fosili duce la cresterea cantitatii totale de ozon;
5. poluarea in continua crestere duce la distrugerea padurilor, izvoarelor si a oceanelor.
Care din variante prezinta aspecte esentiale cu privire la consumul si mediul inconjurator:
a) 1,2,3,4
b) 1,3,4,5
c) 1,2,3,5
d) 2,3,4,5
e) 1,2,4,5
ANS:C
28. Principalii indicatori globali care ofera informatii despre profilul general al crizei ecologice cu care se confrunta
omenirea:
1. clima;
2. calitatea apei;
3. suprafata agricola;
4. cresterea biodiversitatii;
5. viata plantelor si animalelor;
6. padurile;
7. calitatea aerului.
Precizati indicatorii globali care ofera informatii despre profilul general al crizei ecologice cu care se confrunta
omenirea:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 2,3,4,5,6,7
c) 1,3,4,5,6,7
d) 1,2,3,5,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:D
29. Reducerea biodiversitatii, unul dintre principalii indicatori globali ai crizei ecologice are urmatoarele
specificitati:
a) declinul numarului speciilor cu care impartim planeta este poate cel mai elocvent dintre indicatorii sanatatii Terrei;
b) principala cauza a extinctiei plantelor este distrugerea habitatului;
c) migrarea pe scara larga a speciilor;
d) prezenta substantelor chimice in mediul inconjurator afecteaza si destinul unor specii de animale;
e) globalizarea din ultimele decenii provoaca si cresterea diversitatii biologice pe Terra.
Identificati varianta incorecta de raspuns.
ANS:E
13. Pentru conturarea starii de risc este necesara prezenta urmatoarelor conditii:
a) managerul sa fie pus in situatia de a alege intre doua decizii, in care una sa o respinga pe cealalta;
b) in cazul in care managerul a ales o varianta de rezolvare, sa-si faca aparitia componentele negative ale celeilalte;
c) gradul de periculozitate al variantelor sa fie exclus;
d) gradul de periculozitate al unei variante sa fie mai mare decat al celeilalte;
e) existenta unei variante cu consecinte pozitive superioare celeilalte.
ANS:C
30. Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:
a) managerul nu isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvoltarea durabila;
b) riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, altfel gandit, un succes cu sanse reduse de infaptuire;
c) in plan obiectual, riscul reprezinta un act de cutezanta, inteligenta si creativitate;
d) prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decizional;
e) in plan atitudinal, riscul managerial se constituie ca o orientare semnificativa spre nou, iar asumarea lui ca o iesire
in intampinarea noului.
ANS:A
31. Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:
1. managerul isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvoltarea durabila;
2. riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, altfel gandit, un succes cu sanse reduse de infaptuire;
3. in plan obiectual, riscul nu reprezinta un act de cutezanta, inteligenta si creativitate;
4. prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decizional;
5. curajul managerului de a-si asuma riscul pentru a repara o situatie are o nota de optimism dublata de
priceperea de a stabili o balanta intre risc si succes.
Care din variante prezinta trasaturi esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:
a) 1,2,3,4
b) 1,3,4,5
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:D
32. Managementul dezvoltarii durabile, vizeaza un nou echilibru intre mizele:
1. conservarii mediului;
2. cresterii economice;
3. competitie si putere;
4. schimb de cunostinte;
5. echitatii sociale.
Care sunt mizele conceptului de dezvoltare durabila in plan istorico-filozofic:
a) 1,2,3
b) 1,2,5
c) 2,3,4
d) 1,3,5
e) 2,3,5
ANS:B
33. In cadrul societatilor, miza strategica a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin intermediul
obiectivelor:
1. sociale;
2. culturale;
3. economice;
4. politice;
5. ecologice.
Care sunt principalele obiective strategice de manifestare a managementului dezvoltarii durabile in cadrul
societatilor:
a) 1,2,3
b) 1,2,5
c) 2,3,4
d) 1,3,5
e) 2,3,5
ANS:D
34. Dimensiunea globala a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin:
a) interdependenta cu procesul dezvoltarii durabile si cu dimensiunea sa globala;
b) schimbarile cantitative si calitative ale componentelor economiei mondiale;
c) promovarea de catre fortele pietei a eficientei prin competitie si diviziunea muncii;
d) evolutia intregului proces de globalizare;
e) intermediul schimbarilor cantitative si structurale ce au loc in privinta componentelor economiei mondiale si a
relatiilor dintre acestea.
ANS:E
35. Implicatiile dimensiunii globale asupra managementului dezvoltarii durabile sunt:
1. se constituie ca un factor determinant al progresului economic al tarilor;
2. mareste sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura externa;
3. atrage dupa sine promovarea de catre fortele pietei a eficientei prin competitie si diviziunea muncii;
4. scade sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura externa;
5. sporeste importanta reglementarii multilaterare a relatiilor economice mondiale.
Determinati care din variantele de raspuns prezinta implicatii ale dimensiunii globale asupra managementului
dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:E
36. Componenta social-cultural-ecologica a dimensiunii globale a managementului dezvoltarii durabile:
a) reprezinta unul din punctele forte ale dimensiunii globale a managementului dezvoltarii durabile;
b) se constituie ca punctul slab al acesteia;
c) se afla in cautarea propriei identitati;
d) reprezinta inca o fateta a problematicii contemporane, prin mondo-efectele pe care omul le produce asupra mediului
sau;
e) se va contura pe masura diminuarii (sau eliminarii) contradictiilor existente.
ANS:B
37. Managementul dezvoltarii durabile se bazeaza pe cateva principii care dirijeaza strategiile si actiunile
manageriale:
1. necesitatea revitalizarii prin management a cresterii economice si a schimbarii calitatii acestei cresteri;
2. intarirea cooperarii nationale prin imbunatatirea relatiilor economice internationale;
3. orientarea managementului dezvoltarii durabile spre consemnarea si imbunatatirea bazei de resurse si
asigurarea unui nivel sustenabil al populatiei;
4. intarirea cooperarii internationale prin reformarea relatiilor economice internationale;
5. managerii sunt chemati ca in procesul de elaborare a deciziilor sa urmareasca integrarea mediului si
economiei.
Care sunt principiile care stau la baza strategiilor si actiunilor managementului dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4
b) 1,3,4,5
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:B
38. Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale.
Dintre riscurile legate de mediu retinem:
1. poluarea si degradarea mediului;
2. disparitia sau reducerea unor resurse naturale vitale;
3. modificarea climei;
4. aparitia unor epidemii in urma dezastrelor naturale;
5. dezastrele naturale.
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,3,5
d) 1,3,4,5
e) 1,2,4,5
ANS:C
39. Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale.
Dintre riscurile sociale mentionam:
1. cresterea productiei peste limita de sustenabilitate a globului;
2. aparitia unor epidemii in urma dezastrelor naturale;
3. conditiile precare de igiena datorate lisei apei;
4. poluarea si degradarea mediului;
5. disparitia sau reducerea unor resurse naturale vitale.
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,2,5
e) 1,3,5
ANS:A
40. Managementului dezvoltarii durabile evolueaza pe coordonate relativ distincte determinate de caracteristicile
mediului global in care se deruleaza procesele:
a) diversitatea si complexitatea componentelor economiei mondiale solicita dezvoltarea si aplicarea de strategii si
politici specifice pentru derularea operatiilor cu luarea in considerare a tuturor diferentelor dintre parteneri;
b) natura specifica – mult mai redusa - a riscului implicat, determinata de o serie mult mai putin controlabila de
factori;
c) accesul diferit la informatii, existenta capacitatilor diferite de tratare a informatiilor, de asigurare a compatibilitatii
si de evitare/reducere a perturbatiilor din circuitul informational mondial;
d) natura specifica – mult mai complexa- a riscului implicat, determinata de o serie mult mai mare si mai putin
controlabila de factori;
e) redimensionarea functiilor managementului pentru a face fata noilor cerinte.
ANS:B
41. Managementul dezvoltarii durabile prezinta o serie de cerinte si particularitati specifice, impuse de necesitatea
unei combinari optime intre avantajele competitive specifice firmei si cele ale tarii pe care se doreste patrunderea:
1. evaluarea incorecta a posibilitatilor de internationalizare a firmei;
2. cresterea receptivitatii fata de conditiile dinamice ale economiilor nationale si ale pietei externe;
3. structurarea aparatului de lucru si imprimarea unui sistem decizional care sa se integreze armonios in
economia nationala si in cea mondiala;
4. sporirea adaptabilitatii fata de conditiile diversificarii si inoirii ofertei;
5. activitate continua si complexa de modernizare pentru insusirea noilor optici si conceptii moderne, inclusiv
prin folosirea noilor tehnici informatice.
Precizati cerintele si particularitatile functiilor managementului dezvoltarii durabile:
a) 2,3,4,5
b) 1,2,4,5
c) 1,2,3,4
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:A
42. Functiile pe care managementul dezvoltarii durabile trebuie sa le indeplineasca sunt strans legate de capacitatea
sa de a dezvolta si aplica o optica de marketing, ceea ce presupune:
a) definirea si delimitarea pietei, a sferei potentialilor parteneri de afaceri;
b) adaptarea continua a „produselor” firmei la cerintele pietei;
c) asigurarea unei comunicari permanente atat in faza precontractuala cat si dupa incheierea contractului;
d) aplicarea de strategii si politici nespecifice;
e) promovarea ca si componenta critica a mixului de marketing al firmei.
ANS:D
43. Trasatura esentiala a managementului marketingului dezvoltarii durabile – si in acelasi timp masura atingerii
obiectivelor firmei si asigurarii succesului demersurilor manageriale – in procesul de dezvoltare durabila sunt date
de:
a) capacitatea de corelare a sistemului de marketing al firmei cu sistemul sau informational;
b) capacitatea de corelare a sistemului decizional al firmei cu sistemul sau informational;
c) capacitatea de corelare a sistemului de marketing al firmei cu sistemul sau organizational;
d) corelarea sistemului decizional al firmei cu sistemul sau de marketink;
e) capacitatea de corelare a tuturor sistemelor.
ANS:A
44. Metodele managementului dezvoltarii durabile reprezinta:
a) modalitatea concreta de abordare a fenomenelor supuse cercetarii;
b) modul de aplicare a tehnicii;
c) procedeul de lucru, de recoltare a informatiilor;
d) mijloacele de influentare a colectivelor cu scopul de a realiza coordonarea actiunilor in procesul de dezvoltare
durabila a organizatiei;
e) o serie de reguli si procedee aplicate in vederea executarii unei operatiuni sau activitati.
Identificati varianta de raspuns care constituie definitie a metodelor managementului dezvoltarii durabile.
ANS:D
45. Principalele grupe de metode utilizate in managementul dezvoltarii durabile sunt:
1. metode social-economice;
2. metode social-pedagogice;
3. metode sociologice;
4. metode operative;
5. metode tehnologice.
Care sunt principalele grupe de metode utilizate in managementul dezvoltarii durabile:
a) 1,3,4,5
b) 1,2,3,4
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:B
46. Metode social-economice sunt guvernate de un mecanism social-economic de aparare a populatiei, argumentat
de cateva principii social-economice:
a) principiul orientarii juste a scopurilor dezvoltarii durabile;
b) principiul legalitatii si al corectitudinii economice;
c) principiul eficientei economice;
d) principiul autonomiei economice a organelor locale;
e) principiul inovarii si creatiei colective.
Care din variantele prezentate nu constituie un principiu al metodelor social-economice?
ANS:E
47. Metodele sociologice in managementul dezvoltarii durabile sunt:
1. ancheta sociologica;
2. sondajul de opinie publica;
3. chestionarul sociologic;
4. interviul;
5. studierea documentelor sociale;
6. analiza continutului evenimentelor;
7. integrarea;
8. observatia sociologica a realitatii;
9. experimentul.
Care din variantele de raspuns prezinta corect metodele sociologice folosite in managementul dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4,5,6,7
b) 2,3,4,5,6,7,8
c) 1,3,4,5,6,7,8
d) 1,2,3,4,6,7,8
e) 1,2,3,4,5,6,8
ANS:E
48. Referitor la procesul de fabricatie, in interrelatia dintre acesta si ecosistemul in care se desfasoara apar doua
fenomene potential poluante:
1. antrenarea de resurse materiale si energetice, in general neregenerabile, care face sa se descarce cantitati
foarte mari de deseuri materiale si energetice in factorii de mediu;
2. produsele obtinute sunt la randul lor potential poluante;
3. antrenarea de resurse materiale si energetice, in general regenerabile;
4. sistemul de fabricatie evolueaza in timp-notiune cu sensuri multiple;
5. asigurarea unor coeficienti ridicati de utilizare a resurselor.
Identificati varianta de raspuns care prezinta corect cele doua fenomene potential poluante prezente in procesul de
fabricatie in interrelatia dintre acesta si ecosistemul in care se desfasoara:
a) 1,5
b) 1,2
c) 2,3
d) 3,4
e) 2,5
ANS:B
49. Sistemul de fabricatie evolueaza in timp-notiune cu sensuri multiple ca:
a) timpul economic care se refera la viata produselor si tehnologiilor;
b) timpul de epuizare a resurselor naturale si cel acceptat de societate pentru aceasta epuizare;
c) timpul biologic necesar metabolizarii substantelor poluante eliminate in ecosistem;
d) informatiile admise in sistem;
e) timpul refacerii resurselor regenerabile, al refacerii de asemenea a mediului afectat de activitati industriale.
Identificati varianta incorecta.
ANS:D
50. Se recomanda ca evaluarea starii intreprinderii si a modului in care raspunde la noile criterii ecologice sa fie
orientata spre urmatoarele domenii:
1. sectorul economic;
2. productia;
3. caracteristica mediului extern;
4. orientarile de valoare ale conducerii si personalului in domeniul protectiei mediului;
5. corespunderea nivelului de calificare a personalului cu noua situatie;
6. utilizarea bazei proprii a activitatilor de cercetare stiintifica si de experimentari constructive;
7. refacerea organigramei;
8. capitalul.
Care din variante prezinta corect domeniile de orientare in evaluarea starii intreprinderii si a modului in care
raspunde la noile criterii ecologice:
a) 1,2,3,4,5,6,7
b) 2,3,4,5,6,7,8
c) 1,2,4,5,6,7,8
d) 1,2,3,4,6,7,8
e) 1,2,3,4,5,6,8
ANS:E
51. Concluziile ce urmeaza a fi trase de catre manageri cu privire la starea ecologica a intreprinderii:
a) fenomenul de poluare industriala trebuie investigat atat prin consecintele sale la nivelul factorilor de mediu, cat si
prin cantitatile si dinamica substantelor poluante rezultate in urma activitatii productive;
b) procesul de poluare trebuie sa fie transparent pentru societate si in acest sens managerul are datoria sa informeze
periodic institutiile guvernamentale si cele administrativ-teritoriale cu date referitoare la dinamica potentialului
poluant generat de intreprinderea pe care o conduce;
c) organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale cu sarcini in domeniul controlului sau semnalarii fenomenului
de poluare li se vor prezenta atat dinamica referitoare la cantitatea de poluanti, cat si dinamica afectarii calitatii
factorilor de mediu;
d) in calcularea deseurilor de fabricatie nu se va tine seama de diferenta dintre consumurile specifice si cele reale;
e) in vederea realizarii unei dinamici descendente a cantitatii de poluanti, managerul va proceda la informatizarea
sistemelor de fabricatie si va adopta masuri de aliniere a intreprinderii la performantele tehnice si economice
reprezentative pe plan european si mondial.
ANS:D
52. In orice intreprindere cu activitate economica, functiile managementului dezvoltarii durabile constau in:
1. previziune;
2. organizare;
3. comanda;
4. coordonare;
5. antrenare;
6. evaluare-control.
Care din variante prezinta corect functiile managementului dezvoltarii durabile in orice intreprindere cu activitate
economica:
a) 1,2,4,5,6
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,5
ANS:A
53. Organizarea tratata ca functie a managementului mediului:
a) reprezinta abordarea tehnica si procesele tehnologice, selectionarea personalul si organizarea muncii;
b) este considerata o importanta resursa de mediu, iar investitiile efectuate in acest domeniu se dovedesc a asigura o
eficienta economica, sociala si ecologica ridicata;
c) urmareste formarea sistemului conducator, capabil sa influenteze in mod corespunzator sistemul condus in vederea
indeplinirii obiectivelor si sarcinilor stabilite, cu ajutorul unor metode si mijloace eficace in plan ecologic.
d) reprezinta ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maximum de eficienta ecologica a resurselor
materiale, umane si financiare pe care le are la dispozitie intreprinderea;
e) asigura coerenta actionala, disciplina si ordine functionala si capacitatea de adaptare a intreprinderii la schimbarile
generate de catre mediu in activitatea sa practica.
ANS:A
54. Una din functiile managementului dezvoltarii durabile este considerata ca o importanta resursa de mediu, iar
investitiile efectuate in acest domeniu se dovedesc a asigura o eficienta economica, sociala si ecologica ridicata:
a) previziunea;
b) organizarea;
c) coordonarea;
d) antrenarea;
e) evaluare-control.
Care din functiile prezentate este considerata ca fiind o importanta resursa de mediu?
ANS:B
55. Procesul de cunoastere a aspectelor psihosocioorganizationale se refera la urmatoarele domenii:
1. conturarea cerintelor functionale ale sistemului de mediu, ce urmeaza a fi satisfacute printr-o diagnosticare
corespunzatoare a necesitatilor;
2. elaborarea scarii de prioritati ecologice;
3. initierea unor noi forme de comunicare;
4. participarea psihosociala la determinarea procesului ecologic de realizare a finalitatilor activitatilor
intreprinderii;
5. stabilirea proceselor psihosociale specifice activitatilor intreprinderii si indeosebi a modalitatilor de
participare la actiunile ecologice ale acesteia.
Identificati principalele domenii la care se refera procesul de cunoastere a aspectelor psihosocioorganizationale:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:C
56. Componentele definitionale implicate in structura situatiilor financiare implica doua conditii-cerinte:
1. sa arate probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere;
2. elementul sa aiba un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil;
3. venituri din exploatare;
4. venituri financiare;
5. venituri extraordinare.
Care din variantele prezentate constituie conditii-cerinte ale componentelor definitionale implicate in structura
situatiilor financiare:
a) 1,3
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,2
e) 4,5
ANS:D
57. Veniturile reprezinta concretizarea activitatilor desfasurate de intreprinderea verde - acestea fiind grupate in:
1. venituri din exploatare;
2. venituri totale;
3. cheltuieli deductibile;
4. venituri financiare;
5. venituri extraordinare.
Care din variante prezinta corect gruparea veniturilor in intreprinderea verde:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,5
d) 2,3,5
e) 1,4,5
ANS:E
58. Specialistii preocupati de problematica dezvoltarii durabile considera ca exista 4 finalitati si 20 de domenii de
actiune a intreprinderii durabile. Cele 4 finalitati sunt:
1. utilitatea intreprinderii;
2. satisfacerea clientilor (muncitori, consumatori, cetateni);
3. performanta pentru proprietari;
4. evolutia carierei;
5. indeplinirea sarcinilor de serviciu a salariatilor / colaboratorilor/ agentilor.
Care sunt cele 4 finalitati ale principalelor domenii de actiune a intreprinderii durabile:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:D
59. Intreprinderea verde in contextul managerial de dezvoltare durabila:
a) se pot limita cu analizele si masurile doar la stadiul actual;
b) sunt obligate sa tina seama si de influenta progresului stiintei, evolutia tehnologiilor, a performantelor
echipamentelor, dinamicii calitatii materiilor prime si a produselor finite;
c) sunt obligate sa-si adapteze procesul de productie la factorii conjuncturali si la restrictiile de ordin ecologic sau
toxicologic;
d) se caracterizeaza printr-un permanent dinamism al proceselor evolutive in sensul durabilitatii;
e) pune problema unei autoreglari a sistemelor de fabricatie, in sensul perfectionarii continue a procesului tehnologic
si valorificarii in scop productiv a stocului de cunostinte profesionale ale specialistilor din productie, a inteligentei
tehnice a acestora.
Identificati varianta care nu reprezinta o caracteristica a intreprinderii in contextul managerial de dezvoltare durabila.
ANS:A
60. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi
utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:
a) lucrarile de specialitate si cele cu caracter general adresate factorilor de decizie insista pe identificarea
reglementarilor de mediu si aplicarea acestora;
b) organizarea unui compartiment de P.S.I.;
c) elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii;
d) conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;
e) organizarea unui program de pregatire si informare.
ANS:B
1. elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii in afara strategiei generale a unitatii;
2. conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;
3. organizarea unui program de pregatire si informare continua pe diferite niveluri profesionale privind
problemele de protectie a mediului;
4. organizarea actiunii de minimizare a deseurilor;
5. orientarea procesului de modernizare si retehnologizare spre imbunatatirea performantelor de mediu ale
intreprinderii;
6. atragerea intregului personal al organizatiei in problematica de mediu specifica intreprinderii si dezvoltarea
unui sistem de comunicare operativ si eficient.
Care din variantele de raspuns prezinta recomandari utile privind conformarea cu exigentele de mediu:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,4,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:B
a) organizarea unui compartiment de protectie a mediului, condus de un responsabil aflat in directa subordonare a
managerului general si avand legaturi extinse cu celelalte componente structurale ale intreprinderii;
b) elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii, care sa fie implementate judicios in strategia generala
a unitatii;
c) organizarea unui program de pregatire si informare continua pe diferite niveluri profesionale privind problemele de
protectie a mediului;
d) evaluarea prin audituri periodice interne si externe;
e) organizarea actiunii de maximizare a deseurilor.
ANS:E
1. elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii, care sa fie implementate judicios in strategia
generala a unitatii;
2. conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;
3. organizarea unui program de pregatire si informare dicontinua pe diferite niveluri profesionale privind
problemele de protectie a mediului;
4. evaluarea prin audituri periodice interne si externe;
5. realizarea de investitii si actiuni inscrise in programul de conformare;
6. organizarea actiunii de maximizare a deseurilor;
7. orientarea procesului de modernizare si retehnologizare spre imbunatatirea performantelor de mediu ale
intreprinderii.
Care din variantele de raspuns prezinta recomandari utile privind conformarea cu exigentele de mediu:
a) 1,2,4,5,7
b) 1,2,3,4,5
c) 1,3,4,5,6
d) 1,3,4,5,7
e) 1,4,5,6,7
ANS:A
64. Intreprinderile economice si institutiile sociale reprezinta unitati de baza care actioneaza si se manifesta ca actori
ai managementului dezvoltarii durabile, cadru in care se desfasoara un ansamblu de procese de munca:
1. procese de executie;
2. procese tehnologice;
3. procesul relatiilor ierarhice;
4. procesul organizational;
5. procese manageriale.
Care sunt principalele procese de munca ce se desfasoara in intreprinderile economice si institutiile sociale:
a) 1,2
b) 1,5
c) 2,3
d) 3,4
e) 3,5
ANS:B
65. Procesul managerial reprezinta:
a) un ansamblu de interventii prin care managerul ia decizii si controleaza activitatea personalului, organizatiei in
scopul realizarii obiectivelor organizatiei;
b) totalitatea etapelor si proceselor de munca prin care se stabilesc obiective;
c) un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, ia decizii si controleaza activitatea
personalului, organizatiei in scopul realizarii obiectivelor organizatiei in conditii de eficienta ridicata si de utilitate
sociala;
d) continutul ecologic al procesului managerial de dezvoltare durabila;
e) cicluri din procesul managerial ce poate sa vizeze schimbarea sau corectarea actelor de influentare.
Identificati varianta cera defineste procesul managerial.
ANS:C
66. Prin procesul managerial de dezvoltare durabila se intelege:
a) un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, ia decizii si controleaza activitatea
personalului, organizatiei in scopul realizarii obiectivelor organizatiei in conditii de eficienta ridicata si de utilitate
sociala;
b) atingerea scopurilor intreprinderilor si institutiilor pe calea realizarii anumitor functii si cu utilizarea unor metode
corespunzatoare si a principiilor managementului dezvoltarii durabile;
c) un ansamblu de interventii prin care managerul ia decizii si controleaza activitatea personalului, organizatiei in
scopul realizarii obiectivelor Intreprinderii durabile;
d) activitatea subiectilor managementului dezvoltarii durabile reuniti intr-o anumita structura indreptata spre atingerea
scopurilor intreprinderilor durabile;
e) activitatea subiectilor managementului dezvoltarii durabile reuniti intr-o anumita structura indreptata spre atingerea
scopurilor intreprinderilor si institutiilor pe calea realizarii anumitor functii si cu utilizarea unor metode
corespunzatoare si a principiilor managementului dezvoltarii durabile.
ANS:E
67. Esenta procesului de managementul dezvoltarii durabile consta in:
a) descentralizarea intregului proces managerial;
b) concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;
c) activitatea subiectilor managementului dezvoltarii durabile;
d) atingerea scopurilor intreprinderilor
e) realizarea obiectivelor organizatiei.
Identificati varianta care defineste cel mai bine esenta procesului de managementul dezvoltarii durabile.
ANS:B
68. Continutul procesului managerial de dezvoltare durabila depinde de sarcinile principale ce stau in fata
intreprinderii sau institutiei si poate fi:
1. metodologic;
2. functional;
3. durabil;
4. economic;
5. organizational;
6. social;
7. informational.
Identificati principalele tipuri ale continutului procesului managerial de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 2,3,4,5,6,7
c) 1,2,4,5,6,7
d) 1,2,3,5,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:C
69. Continutul metodologic al procesului managerial de dezvoltare durabila, tinand seama de destramarile generale
ale activitatii de managementul dezvoltarii durabile si de trasaturile specifice activitatii umane, presupune detasarea
a patru etape si anume:
a) definirea scopului;
b) analiza situatiei;
c) elaborarea concluziilor;
d) determinarea problemei;
e) adoptarea deciziei.
Care din variantele prezentate nu constituie etapa a continutului metodologic al procesului managerial de dezvoltare
durabila?
ANS:C
70. Continutul ecologic al procesului managerial de dezvoltare durabila poate fi exprimat in patru etape si anume:
1. determinarea necesitatilor;
2. analiza existentei resurselor;
3. elaborarea concluziilor;
4. repartizarea resurselor;
5. folosirea resurselor.
Identificati cele patru etape ale continutului ecologic al procesului managerial de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:C
72. Continutul functional al procesului managerial de dezvoltare durabila isi face prezenta in cursul realizarii
principalelor functii ale managementului de dezvoltare durabila si se contureaza in patru etape:
a) planificarea;
b) organizarea;
c) comanda;
d) controlul;
e) influentarea.
Care din variantele prezentate nu constituie etapa a continutului functional al procesului managerial de dezvoltare
durabila?
ANS:C
73. Continutul informational exercita o influenta semnificativa in analiza si constructia procesului managerial de
dezvoltare durabila al intreprinderii sau institutiei sociale si se contureaza in patru etape:
1. cercetarea;
2. completarea;
3. prelucrarea;
4. transmiterea informatiei;
5. elaborarea concluziilor.
Identificati cele patru etape ale continutului informational al procesului managerial de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:A
74. Procesul managerial de dezvoltare durabila are urmatoarele trasaturi:
1. dinamismul;
2. stabilitatea;
3. continuitatea;
4. durabilitatea;
5. consecventa;
6. ciclicitatea .
Care din variantele prezentate constituie trasaturi ale procesului managerial de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:D
75. Factorii care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile sunt:
1. factorii economici;
2. factorii de management;
3. factori deteminanti;
4. factorii politici;
5. factorii socioculturali;
6. factorii ecologici.
Determinati principalii factori care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,2,3,5,6
d) 1,2,3,4,6
e) 1,2,4,5,6
ANS:E
76. Factorii economici fac parte din categoria factorilor care afecteaza componenta externa a managementului
dezvoltarii durabile si prezintaurmatoarele surse si modalitati de influentare:
a) piata interna si externa care, pe baza studiului cererii, isi stabileste produsele si serviciile si alte
elemente de strategie a intreprinderii si a institutiei;
b) puterea de cumparare a populatiei, care se afla in relatie directa cu dimensiunea activitatii de productie-prestatii;
c) nivelul si ritmul dezvoltarii economiei, cu puterea de influentare a nivelului de dezvoltare a intreprinderii sau a
institutiei;
d) ocrotirea sanatatii, cu influente asupra mentinerii capacitatii de lucru a angajatilor;
e) potentialul financiar al tarii, capabil sa influenteze pozitiv sau negativ activitatea intreprinderilor sau a institutiilor.
ANS:D
77. Factorii socioculturali - factori ce afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile includ:
1. nivelul si ritmul dezvoltarii economiei;
2. raportul intre populatia urbana si cea rurala;
3. structura sociala a populatiei;
4. invatamantul;
5. ocrotirea sanatatii;
6. cultura;
7. stiinta.
Care din variantele de raspuns prezinta corect factorii socioculturali, ca factori ce afecteaza componenta externa a
managementului dezvoltarii durabile:
a) 2,3,4,5,6,7
b) 1,2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:A
78. Prin referire la sistemul de managementul dezvoltarii durabile se are in vedere ca mentinerea integritatii
subsistemelor si a determinarii lor calitative se realizeaza nu numai la nivelul autoreglementarii ci si al influentei
dirijate spre un scop. Astfel, fiecare sistem de managementul dezvoltarii durabile consta din doua subsisteme
independente dar interrelationate:
1. subsistemul condus;
2. subsistemul managerial;
3. subsistemul decizional;
4. subsistemul organizational;
5. subsistemul conducator.
Identificati cele doua subsisteme independente dar interrelationate al fiecarui sistem de managementul dezvoltarii
durabile:
a) 1,2
b) 2,3
c) 1,4
d) 1,5
e) 2,4
ANS:D
79. Sub semnul imbunatatirii continue al sistemului de managementul dezvoltarii durabile, se incepe cu politica de
dezvoltare durabila apare ca o obligatie a managerului organizatiei de a oferi aceasta politica si de a se asigura ca
aceasta:
a) include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii;
b) asigura obligatia de conformitate cu legislatia si cu reglementarile de mediu aplicabile, precum si cu alte cerinte pe
care organizatia Ie-a adoptat;
c) ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale si obiectivelor specifice de dezvoltare durabila;
d) este documentata, implementata, mentinuta si comunicata intregului personal;
e) este indisponibila pentru public.
ANS:E
80. Inregistrarile sistematice facute de catre oamenii de stiinta subliniaza concluzia ca un eveniment natural extrem
devine dezastru natural cand:
1. are un impact semnificativ asupra asezarilor si activitatilor umane;
2. cand pot conduce indirect la distrugeri ale mediului inconjurator;
3. se trece la instruirea periodica a formatiunilor de aparare civila;
4. se organizeaza seminarii pe teme de protectie civila;
5. se urmareste antrenarea unitatilor si formatiunilor de aparare civila.
Precizati care din variantele de raspuns subliniaza caracteristici ale dezastrului natural:
a) 1,2
b) 1,3
c) 1,5
d) 3,4
e) 3,5
ANS:A
81. In plan topologic, incendiile care produc dezastre se refera la:
1. incendiul marilor ansambluri portuare, industriale si urbane;
2. incendiul padurilor;
3. accidentele chimice;
4. accidente nucleare;
5. incendiul marilor imobile.
Indentificati varianta care prezinta corect tipologia incendiilor ce produc dezastre:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,2,5
d) 2,3,5
e) 1,3,5
ANS:C
82. Accidentele tehnologice sau dezastrele includ:
a) scapari in mediu de substante chimice ca urmare a accidentelor locale la instalatii industriale si de depozitare care
produc, prelucreaza sau consuma asemenea substante;
b) incendiul marilor ansambluri portuare, industriale si urbane;
c) accidente de transport pe mare, pe rauri interioare sau pe uscat;
d) scurgeri sau deversari de petrol si gaze in special in apele litorale, pe rauri interioare sau pe uscat;
e) accidente nucleare sau incidente care conduc la scurgeri de substante radioactive in mediu, de la instalatii nucleare
sau locuri de depozitare a deseurilor sau in timpul transportului acestor substante pe uscat, pe mare sau in aer.
ANS:B
83. In ultimii ani calamitatile si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat
numeroase masuri:
a) instruirea periodica a formatiilor de aparare civila;
b) aplicatii de cooperare intre state vecine, in caz de necesitate in zonele de frontiera;
c) concomitent cu instruirea, sunt luate masuri de inzestrare a formatiilor de aparare civila, cat si a populatiei cu
mijloace necesare;
d) pentru prevenirea populatiei asupra pericolului in caz de calamitate sau catrastrofa, se depun eforturi pentru
realizarea unor sisteme moderne, centralizate de instiintare si alarmare;
e) modalitatile nedurabile de dezvoltare si consum alaturi de promovarea unor politici demografice corespunzatoare.
Care din variantele prezentate nu constituie masura impotriva calamitatilor si catastrofelor tot mai dese din ultimii
ani?
ANS:E
84. In ultimii ani calamitatile si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat
numeroase masuri:
a) s-a trecut la instruirea periodica a formatiilor de aparare civila, pe linia participarii la limitarea si inlaturarea unor
astfel de fenomene, in cooperare cu toate formatiunile specializate pentru asemenea interventii;
b) de asemenea, au loc aplicatii de necooperare intre state vecine, in caz de necesitate in zonele de frontiera;
c) concomitent cu instruirea, sunt luate masuri de inzestrare a formatiilor de aparare civila, cat si a populatiei cu
mijloace necesare;
d) pentru prevenirea populatiei asupra pericolului in caz de calamitate sau catrastrofa, se depun eforturi pentru
realizarea unor sisteme moderne, centralizate de instiintare si alarmare;
e) pentru pregatirea populatiei si antrenarea organelor de aparare civila, pentru verificarea modului de functionare a
mijloacelor tehnice de alarmare in fiecare tara, au loc periodic exercitii la nivelul regiunilor administrative,
localitatilor si al unor obiective economice mai importante.
Care din variantele prezentate nu constituie masura impotriva calamitatilor si catastrofelor tot mai dese din ultimii
ani?
ANS:B
85. Primul tratat ecologic international sub forma Conventiei Internationale pentru Reglarea Golfului Whales dateaza
din:
a) 1946;
b) 1970;
c) 1985;
d) 2001;
e) 2006.
ANS:A
86. Tratatele comunitatii referitoare la dezvoltarea durabila, definesc in general:
a) principiile comunitare referitoare la protectia mediului, fiind documente de referinta la elaborarea legilor si la
stabilirea politicilor si a obiectivelor din acest domeniu, precum si la armonizarea reglementarilor legale ale tarilor
din cadrul comunitatii;
b) cerintele legale din cadrul Uniunii Europene, referitoare la dezvoltare durabila si la mediu;
c) un caracter obligatoriu pentru toate statele membre, dar suficient de flexibile pentru a permite manifestarea
spiritului traditional prezent in legislatia fiecarei tari;
d) scopuri precise referitoare la dezvoltarea durabila si protectia mediului;
e) un caracter extrem de specific si fiind totdeauna obligatorii pentru cei carora le sunt destinate.
Identificati varianta care prezinta corect conceptul tratatelor comunitatii referitoare la dezvoltarea durabila.
ANS:A
87. Forumul Pamantului la Rio de Janeiro a adoptat Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare in anul:
a) 1972;
b) 1992;
c) 2001;
d) 2005;
e) 1964.
Precizati anul in care a fost adoptata Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare.
ANS:B
88. Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare cuprinde:
a) principiile directoare internationale in domeniul mediului care se constituie ca declaratii oficiale ce exprima baza pe
care poate fi cladita o politica de dezvoltare durabila si care asigura o platforma de actiune;
b) principiile comunitare referitoare la protectia mediului;
c) documente de referinta la elaborarea legilor si la stabilirea politicilor si a obiectivelor din acest domeniu;
d) armonizarea reglementarilor legale ale tarilor din cadrul comunitatii;
e) scopuri precise referitoare la dezvoltarea durabila si protectia mediului.
Precizati varianta corecta de raspuns.
ANS:A
89. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati,
creditata cu meritul de a fi fondatoarea miscarii ecologice moderne este:
a) Rachel Carson;
b) Bill Gates;
c) Ted Turner;
d) George A. Steiner;
e) John B. Miner.
ANS:A
90. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati a pus
bazele celei mai mari fundatii din lume, alocand sume uriase pentru ameliorarea asistentei medicale si pentru
stabilizarea populatiei in tarile in curs de dezvoltare:
a) Rachel Carson;
b) Bill Gates;
c) Ted Turner;
d) George A. Steiner;
e) John B. Miner.
ANS:B
91. Uniunea Europeana isi propune o serie de politici, obiective, activitati si standarde care reprezinta niveluri de
referinta ce trebuie atinse si mentinute de toate statele membre si care se refera la:
1. realizarea unei coeziuni socio-economice;
2. promovarea constanta a unei politici de dezvoltare durabila;
3. incurajarea cercetarii tehnico-stiintifice;
4. programe de interes individual de educare si instruire;
5. niveluri unitare de protectie a consumatorilor;
6. dezvoltarea de sisteme si retele de transport la aceleasi standarde;
7. actiuni de ameliorare a protejarii sanatatii si a colaborarii culturale;
8. dezvoltarea cooperarii dintre aceste state si statele externe.
Care din variantele de raspuns reprezinta niveluri de referinta ce trebuie atinse si mentinute de toate statele membre:
a) 1,2,3,4,5,6,7
b) 2,3,4,5,6,7,8
c) 1,2,4,5,6,7,8
d) 1,2,3,4,6,7,8
e) 1,2,3,5,6,7,8
ANS:E
92. Regulamentele comunitatii sunt obligatorii pentru toate statele componente ale Uniunii Europene, fiind uzual
desemnate pentru scopuri precise referitoare la:
1. dezvoltarea durabila;
2. tratatele comunitatii;
3. directivele comunitatii;
4. deciziile comunitatii;
5. protectia mediului.
Care sunt scopurile regulamentelor comunitatii:
a) 1,2
b) 1,5
c) 1,4
d) 3,5
e) 2,4
ANS:B
93. In tarile vest-europene, evaluarile si managementul acestora au fost elaborate de multi ani, insa un punct comun
de referinta pentru ele este Directiva Consiliului Comunitatii Europene din 27 iunie 1985. Aceasta directiva trateaza:
a) evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii private;
b) evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii publice;
c) abordarea globala a problemelor de mediu;
d) realizarea unei coeziuni socio-economice;
e) evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii publice si private.
ANS:E
94. Alaturi de Directiva Consiliului Comunitar European, un alt document international important este Conventia
asupra Evaluarii Impactului Ecologic in Context Interstatal, al carui scop este:
1. de a lega activitatile de afaceri cu problemele de protectie a mediului;
2. evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii publice;
3. abordarea globala a problemelor de mediu;
4. realizarea unei coeziuni socio-economice;
5. de a internationaliza cooperarea in contextul evaluarii impactului ecologic.
Care din variantele prezentate constituie scopuri ale Conventiei asupra Evaluarii Impactului Ecologic in Context
Interstatal:
a) 1,3
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,5
e) 2,5
ANS:D
95. Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii de dezvoltare durabila. Dintre acestea,
redam:
a) inlocuirea sistemului de actiuni intamplatoare, ocazionale, cu actiuni programatice si coerente de dezvoltare
durabila;
b) eliminarea unor contracdictii interne, care indicau necesitatea luarii unor masuri de protejare a mediului sau de
dezvoltare durabila;
c) adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de timp (pe termene scurte, medii si lungi);
d) metodele matematicii moderne;
e) controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte
legale.
ANS:D
96. In cadrul strategiei de dezvoltare durabila se detaseaza doua orientari caracteristice:
1. strategia cu caracter anticipativ;
2. strategia de integrare care adesea este strans legata de strategia cu caracter anticipativ, completandu-se
reciproc.
3. in domeniul formarii obiectivelor politicilor de proiectie a mediului;
4. in domeniul perfectionarii mijloacelor pentru a atinge aceste obiective;
5. in interiorul mediului, cat si in relatiile mediului cu sectoarele economiei.
Identificati cele doua orientari caracteristice ale strategiei de dezvoltare durabila:
a) 1,2
b) 2,3
c) 2,4
d) 2,5
e) 4,5
ANS:A
97. In noua strategie de dezvoltare durabila obiectivele generale se refera la protectie mediului, echitate sociala si
coeziune, precum si la prosperitate economica, mentinandu-se in acest fel, cei trei piloni ai dezvoltarii durabile
globale:
1. protectia mediului;
2. cultura;
3. echitate sociala si coeziune;
4. marketing;
5. prosperitate economica.
Identificati cei trei piloni ai dezvoltarii durabile globale:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,5
d) 1,3,4
e) 3,4,5
ANS:C
98. La baza Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene au fost asezate urmatoarele principii:
a) Promovarea si protectia drepturilor fundamentale;
b) Solidaritate in cadrul unei generatii si intre generatii;
c) Integrarea politicii;
d) Principiul precautiei;
e) Poluatorii nu platesc.
Identificati varianta care nu constituie un principiu al Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene:
ANS:E
99. Principiul precautiei este unul din cele zece principii ale Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii
Europene si consta in:
a) garantarea drepturilor cetatenilor de a avea acces la informatii si justitie;
b) introducerea unor proceduri de evaluare precum si a unor masuri preventive astfel incat sa se evite efectele negative
asupra sanatatii umane sau asupra mediului
c) asigurarea reflectarii in preturi a costurilor reale pentru societate a activitatilor de productie si consum;
d) promovarea educatiei si constientizarea publicului asupra dezvoltarii durabile;
e) promovarea integrarii economice, sociale si de protectie a mediului.
Identificati varianta de raspuns care defineste principiul precautiei.
ANS:B
100. Crearea Centrului National pentru Dezvoltare Durabila in scopul realizarii „unei strategii nationale de
dezvoltare durabila in Romania” s-a infiintat in anul:
a) 1997;
b) 1998;
c) 1970;
d) 2001;
e) 2005.
ANS:A
101. In componenta grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a economiei nationale pe
termen lung (2000-2020) au intrat:
1. reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe centrale de specialitate ale guvernului;
2. reprezentanti ai confederatiilor sindicale;
3. reprezentanti ai confederatiilor patronale;
4. reprezentanti individuali;
5. reprezentanti ai partidelor politice parlamentare;
6. reprezentanti ai mediului academic si de cercetare.
Care din variantele de raspuns prezinta corect componenta grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei de
dezvoltare durabila a economiei nationale pe termen lung:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:D
102. In urma unui efort insistent s-a reusit ca in luna iulie 1999 sa apara primul document intitulat „Romania:
Strategia nationala de dezvoltare durabila” care a fost structurat in trei parti principale si viza urmatoarele scopuri:
1. identificarea obiectivelor si a prioritatilor dezvoltarii durabile in Romania;
2. evaluarea potentialului de dezvoltare durabila;
3. construirea unor scenarii si propunerea de politici pentru dezvoltarea durabila in Romania;
4. sanatatea publica;
5. educatia.
Care sunt principalele scopuri ale primul document intitulat „Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila”:
a) 1,3,5
b) 1,2,3
c) 3,4,5
d) 2,4,5
e) 1,2,4
ANS:B
103. In primul document intitulat „Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila”, au fost stabilite si
prioritatile dezvoltarii durabile in Romania, dupa cum urmeaza:
1. sanatatea publica;
2. educatia;
3. conservarea resurselor financiare;
4. cresterea economica;
5. conservarea resurselor de energie, sustinuta de activitatea complexa si interdisciplinara de protectie a mediului
inconjurator.
Care sunt principalele prioritati ale primul document intitulat „Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,2,3,5
e) 1,3,4,5
ANS:C
104. In baza tendintelor nationale si internationale au fost definite patru scenarii de dezvoltare durabila a Romaniei si
anume:
a) scenariul de dezvoltare durabila rapida;
b) scenariul competitiv;
c) scenariul repetitiv;
d) scenariul de dezvoltare lenta;
e) scenariul pesimist.
ANS:C
105. La finele anului 2003 a avut loc constituirea Comisiei Nationale permanente de elaborare a Strategiei de
dezvoltare durabila a Romaniei, Orizont 2025. Ca principii asezate la baza activitatii comisiei se mentioneaza
urmatoarele:
1. exprimarea liberei opinii;
2. promovarea consensului;
3. asigurarea caracterului deschis al proiectelor, studiilor si strategiilor discutate;
4. elaborarea propriilor lucrari;
5. elaborarea concluziilor seminariilor.
Care sunt principiile ce stau la baza activitatii Comisiei Nationale permanente de elaborare a Strategiei de dezvoltare
durabila a Romaniei, Orizont 2025:
a) 2,3,4
b) 1,4,5
c) 2,4,5
d) 1,2,3
e) 2,3,4
ANS:D
106. Intre operationalizarea politicii de dezvoltare durabila si asigurarea eficientizarii intregului proces exista relatii
de interinfluentare, a caror desfasurare normala implica respectarea catorva conditii de baza:
a) asigurarea capacitatii de expertiza, dezvoltata de catre un personal cu inalta calificare;
b) acoperirea cazuisticii oferite de activitatea practica, prin reflectarea corecta a raportului dintre particular si general
in cadrul structurii legislative;
c) calitatea factorilor de mediu;
d) extinderea si modernizarea bazei tehnico-materiale de aplicare a politicii de dezvoltare durabila;
e) existenta unui sistem functional de control si aotocontrol al aplicarii politicilor de dezvoltare durabila.
Identificati varianta care nu constituie o conditie de baza a relatiilor de interinfluentare intre operationalizarea
politicii de dezvoltare durabila si asigurarea eficientizarii intregului proces.
ANS:C
107. Esentialul in procesul de aplicare a politicilor de dezvoltare durabila consta in sistemul instrumentelor pentru
managementul dezvoltarii durabile in care se utilizeaza mai multe tipuri de masuri:
1. masuri directe (punctuale);
2. masuri indirecte si de sustinere;
3. masuri de preventie;
4. masuri legislative;
5. masuri economice generale.
Identificati principalele tipuri de masuri care se utilizeaza in procesul de aplicare a politicilor de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,2,5
e) 2,3,5
ANS:D
108. Instrumentele economice pentru managementul dezvoltarii durabile se divid in:
1. nu se opun reglementarilor directe sub forma de norme si standarde;
2. in raport cu reglementarile directe, instrumentele economice sunt superioare;
3. instrumente de finantare pentru alimentarea unor fonduri necesare proiectelor de dezvoltare durabila;
4. instrumente de incitare prin care se urmareste promovarea unor tehnologii agresive fata de dezvoltarea
durabila;
5. in cazul economiilor aflate in criza, instrumentele economice pentru protectia mediului isi pot pierde
caracterul operational.
Care din variantele de raspuns prezinta corect tipologia instrumentelelor economice:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,2,5
d) 3,4,5
e) 1,3,5
ANS:D
109. Implementarea prevederilor politicii industriale a Romaniei in vederea asigurarii dezvoltarii durabile si a
managementului acesteia vizeaza prioritatile majore pe termen scurt pe care urmeaza a se concentra actiunile:
1. accelerarea ajustarii structurale prin: continuarea restructurarii sectorului industrial de stat, inclusiv prin inchiderea
de capacitati neviabile si prin accelerarea privatizarii in conditiile dezvoltarii mediului concurential;
2. imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ pentru dezvoltarea economiei romanesti;
3. atragerea unui volum cat mai mare de investitii straine;
4. imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ pentru dezvoltarea economiei internationale;
5. incurajarea investitiilor straine.
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,2,5
d) 2,4,5
e) 1,3,5
ANS:A
110. In vederea definirii notiunii de profesiune se apeleaza la mai multe criterii si anume:
1. cunostinte si competente;
2. conceptul de servicii de interes social;
3. set de norme etice;
4. protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
5. recunoasterea profesiunii de catre societate;
6. implicarea autodisciplinei si autocontrolului.
Care sunt criteriile la care se apeleaza in vederea definirii notiunii de profesiune:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:D
111. Profesionalizarea activitatii manageriale s-a manifestat dupa anul 1950. Profesiunea de manager s-a format
datorita complexitatii managementului, a diversificarii, a marii sale mobilitati; in acest sens au fost parcurse mai
multe etape:
a) dezvoltarea intelegerii bazelor teoretice ale activitatilor manageriale curente;
b) crearea centrelor de pregatire a managerilor;
c) competitivitatii economice;
d) conturarea standardelor privind performantele, conduita si criteriile etice;
e) transpunerea in teorie a elementelor comune ale profesiunii de manager.
ANS:C
112. O trasatura esentiala a profesiunii de manager-ecolog, o reprezinta aparitia si dezvoltarea metodei de abordare
profesionista a managementului dezvoltarii durabile, sau a institutiei in care se practica. Abordarea profesionista
manageriala are numeroase caracteristici:
1. competenta tehnica a managerului-ecolog;
2. dezinteresul adunarii generale a actionarilor;
3. manifestarea continua si profunda a impartialitatii si obiectivitatii;
4. confidentialitatea managerului profesionist;
5. etica in managementul profesionist cu tendintele specifice si modalitatile de combatere a deficientelor;
6. cunoasterea si tratarea corespunzatoare a implicatiilor sociale ale misiunii intreprinse de managerul
profesionist.
Care din variantele de raspuns prezinta caracteristici ale abordarii profesioniste manageriale:
a) 1,2,3,4,5
b) 1,3,4,5,6
c) 2,3,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:B
113. In numeroase situatii se obisnuieste sa se puna semnul de egalitate intre profesiune si cariera. Intelegand prin
profesiune o pregatire teoretica si practica de un anumit gen si un anumit grad pentru exercitarea unei anumite
ocupatii, se sustine necesitatea diferentierii sensurilor celor doua notiuni:
1. profesiunea de manager reprezinta o preocupare speciala cu obiective, metode, reguli si organizare pentru
persoanele care intra in aceasta profesiune;
2. satisfacerea din ce in ce mai mare a trebuintelor si necesitatilor generatiilor prezente;
3. managementul dezvoltarii durabile este o cariera pe care o vor practica ocazional;
4. sa nu afecteze negativ posibilitatile de satisfacere tot mai buna a trebuintelor si necesitatilor generatiilor viitoare;
5. managementul dezvoltarii durabile este o cariera pe care o vor practica cea mai mare parte a vietii lor active.
a) 1,5
b) 1,3
c) 2,3
d) 4,5
e) 1,4
ANS:A
114. In practicarea profesiunii de manager-ecolog pot sa apara si anumite dezechilibre si dificultati insotite frecvent
de presiune si conflict. Printre factorii care genereaza aceste stari mentionam:
a) existenta si dezvoltarea unor puternice dezechilibre in economie;
b) modernizarea tehnologica si a dotarilor;
c) obisnuinta in valorificarea inferioara a resurselor;
d) exagerarea rolului”sprijinului”exterior;
e) prezenta unei legislatii generatoare de birocratie.
ANS:B
115. Factori generatori de dezechilibre si conflict in practicarea profesiunii de manager-ecolog sunt:
1. existenta si dezvoltarea unor puternice dezechilibre in economie;
2. invechirea tehnologica si a dotarilor;
3. obisnuinta in valorificarea inferioara a resurselor;
4. exagerarea rolului”sprijinului”exterior;
5. eliminarea legislatiei generatoare de birocratie;
6. aparitia si manifestarea tendintelor de uniformizare motivationala;
7. existenta unei strategii generale corespunzatoare;
8. nivelul scazut al culturii parteneriale si manageriale.
Care din variante prezinta corect factorii generatori de dezechilibre si conflict in practicarea profesiunii de manager-
ecolog:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 2,3,4,6,7,8
c) 1,2,3,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,8
e) 2,3,4,5,6,7
ANS:D
116. Pentru iesirea de sub starea de presiune si conflict in practicarea profesiunii de manager-ecolog, managerul
poate adopta numeroase actiuni si atitudini, dintre care mai utile ne apar:
1. cunoasterea temeinica de catre manager a principalelor procese si fenomene politice, economice si sociale si, pe cat
posibil, si a tendintelor acestora;
2. formarea unei imagini corecte asupra resurselor si modului lor de folosire;
5. sustinerea competitivitatii prin asigurarea calitatii profesiunii de manager.
Care din variantele de raspuns prezinta actiuni si atitudini pentru iesirea de sub starea de presiune si conflict in
practicarea profesiunii de manager-ecolog:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,3,5
e) 1,2,5
ANS:E
117. Profesiunea de manager-ecolog implica numeroase responsabilitati cu care se regaseste in relatii de
interinfluentare:
a) procesul de poluare trebuie sa fie transparent pentru societate;
b) crearea unui climat favorabil si dezvoltarea unor relatii interumane eficiente in plan social, prin satisfacerea
salariatilor;
c) directionarea activitatilor in functie de particularitatile fiecarui domeniu si vizand perpetuarea si directionarea
intreprinderii;
d) conceperea si realizarea unor afaceri profitabile pentru intreprindere, prin depistarea clientilor si satisfacerea
exigentelor acestora si prin cresterea performantelor economice;
e) orientarea membrilor echipei manageriale si a salariatilor spre ceea ce se asteapta de la ei.
Care din variantele prezentate nu constituie o responsabilitate in profesiunea de manager-ecolog?
ANS:A
118. Rolul si particularitatile muncii manageriale sunt subliniate si de principalele trasaturi ale activitatilor pe care le
desfasoara managerul:
a) lucreaza cu si prin alti oameni din interiorul intreprinderii si din exteriorul ei;
b) raspunde numai pentru activitatea sa nu si pentru aceea a membrilor echipei manageriale si a salariatilor
intreprinderii;
c) elaboreaza o ordine de prioritate si asigura un echilibru intre scopurile si prioritatile aflate in competitie;
d) gandeste analitic si conceptual si actioneaza ca mediator in armonizarea intereselor individuale, de grup si de firma;
e) adopta decizii eficiente, apeland la un ansamblu de informatii pe care le trece prin filtrul propriilor rationamente.
Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a activitatilor pe care le desfasoara managerul?
ANS:B
119. Definirea personalitatii managerului-ecolog trebuie sa respecte criteriile epistemologice proprii psihologiei
generale. Din aceasta perspectiva exista trei categorii de trasaturi:
1. trasaturi profunde care individualizeaza, categoric si practic, orice tip de personalitate, inclusiv personalitatea
managerului;
2. trasaturi de caracter proprii profesiei de manager-ecolog;
3. trasaturi comune in care includem educabilitatea sau creativitatea care orienteaza, impulsioneaza si
substantializeaza dezvoltarea indiferent de varsta ori de ipostazele evolutiei profesionale;
4. trasaturi specifice profesiei de manager-ecolog;
5. trasaturi obiectivate, a caror caracteristica esentiala consta in aceea ca dezvolta resursele interne la nivelul
comportamentelor externe, concretizate in roluri sociale.
Identificati cele trei categorii de trasaturi:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,5
d) 2,3,5
e) 1,3,4
ANS:C
120. Managerul-ecolog ca personalitate trebuie privit in cele trei ipostaze ale sale:
1. subiect pragmatic, al actiunii manageriale, cel care concepe si dirijeaza procesul de transformare a firmei;
2. subiect al personalitatii managerului-ecolog;
3. subiect epistemic, al cunoasterii in general, si al vietii manageriale, in special;
4. subiect ipotetic al actiunii manageriale;
5. subiect axiologic, ca purtator si generator al valorilor manageriale.
Identificati cele trei ipostaze ale personalitatii managerului-ecolog:
a) 1,3,5
b) 1,2,4
c) 2,3,4
d) 1,2,3
e) 2,4,5
ANS:A
122. Din punctul de vedere al psihologiei manageriale si in concordanta cu imperativele profesiunii de manager,
studiul personalitatii managerului-ecolog corespunde celor trei dimensiuni ale personalitatii:
1. temperamentul;
2. comportamentul;
3. aptitudinile;
4. profesionalismul;
5. caracterul.
Precizati cele trei dimensiuni ale personalitatii managerului-ecolog:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,3,5
e) 2,3,5
ANS:D
123. Orientarea personalitatii managerului-ecolog:
a) constituie acea calitate a acestuia in care se reflecta scopurile si motivele conduitei, trebuintele, idealurile si
interesele;
b) au o importanta deosebita in care motivele particulare pot capata putere de atractie actionala;
c) influenteaza rapiditatea gandirii si viteza cu care se dezvolta procesele emotionale;
d) este o imbinare individuala si specifica a insusirilor esentiale ale personalitatii;
e) arata catre ce isi indreapta eforturile managerul.
ANS:A
124. Trasaturile de caracter ale managerului-ecolog se pot grupa dupa cum urmeaza:
a) trasaturile de caracter manifestate in atitudinea fata de firma, fata de echipa manageriala si fata de salariati printre
care enumeram: colectivismul, exigenta, delicatetea, sinceritatea, veracitatea;
b) trasaturile de caracter manifestate in atitudinea fata de profesiunea de manager, care se manifesta sub numeroase
forme: dragostea fata de profesiunea de manager si fata de munca manageriala, probitatea, initiativa personala,
spiritul de economicitate;
c) trasaturi specifice profesiei de manager-ecolog;
d) trasaturile de caracter care exprima atitudinea fata de propria persoana exprimate prin: modestie, exigenta fata de
sine si spirit autocritic, sentimentul demnitatii personale;
e) trasaturile voluntare ale caracterului managerului se exprima prin pregatirea, priceperea si obisnuinta de a-si dirija
constient comportamentul si activitatea potrivit cu anumite principii, invingand obstacolele din calea spre scopul
propus.
ANS:C
125. In practica evaluarii valorii managerului exista o paleta larga de metode si tehnici:
1. observarea nemijlocita, directa a activitatii managerului, a comportamentului acestuia, a membrilor echipei
manageriale si a salariatilor;
2. convorbirea (interviul);
3. studierea documentelor;
4. chestionarul;
5. autofotografierea;
6. sondajul de opinie;
7. analiza testelor.
Care sunt principalele metode si tehnici folosite in practica evaluarii valorii managerului:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 2,3,4,5,6,7
c) 1,2,3,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,7
e) 1,3,4,5,6,7
ANS:D
126. Particularitatile pietii talentelor manageriale sunt:
a) prezinta un grad inferior de flexibilitate, completata de o sensibilitate mai pronuntata;
b) este mai putin complexa, mai organizata si mai reglementata fata de celelalte piete;
c) detine pronuntate caracteristici contractuale si participative;
d) interventia statului este mai puternica decat pe celelalte piete;
e) este deosebit de sensibila fata de deciziile care se iau pe celelalte piete, adaptandu-se la miscarile, semnalele si
solicitarile acestora.
ANS:B
127. In practica se apeleaza la numeroase metode si instrumente de evaluare a managerului-ecolog:
1. testele de autoevaluare;
2. formularele de apreciere;
3. indrumarul de apreciere;
4. recrutarea si selectia;
5. programul de apreciere pe baza rezultatelor;
6. centrul de evaluare.
Care din variantele de raspuns prezinta metode si instrumente de evaluare a valorii managerului-ecolog:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,2,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:D
128. Promovarea managerilor –ecologi se bazeaza pe urmatoarele reguli de baza:
1. stabilirea unei stranse relatii intre dezvoltarea prevazuta a firmei si nevoile sale viitoare de manageri;
2. stabilirea unui raport judicios intre varsta managerului si remunerarea sa;
3. stimuli economici;
4. dezvoltarea continua a profesiunii care trebuie sa lase mereu posibilitatea stimulanta a promovarii;
5. dreptul fiecarui manager de a se dezvolta in limitele profesiunii si de a cunoaste evolutia acesteia.
Care sunt principalele reguli de baza in promovarea managerilor –ecologi:
a) 1,2,3,4
b) 2,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 1,3,4,5
e) 1,2,3,5
ANS:C
129. Prin intreaga activitate de monitorizare si control a impactului ecologic se urmareste:
1. sensibilizarea populatiei fata de problemele de mediu;
2. dezvoltarea la mass-media a interesului pentru cunoasterea si influentarea procesului de poluare;
3. valorile culturale, istorice;
4. nivelul de pregatire si de experienta in domeniu;
5. antrenarea organismelor administratiei de stat la actiunile de protectie a mediului.
Care sunt principalele activitati de monitorizare si control a impactului ecologic:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,2,5
e) 2,3,5
ANS:D
130. Sistemul de monitorizare a mediului si a dezvoltarii durabile se afla intr-un proces de perfectionare si optimizare
plecand de la cateva cerinte de natura calitativa si cantitativa si anume:
a) cerinte de cunoastere a evolutiei calitatii componentelor de productie;
b) cerinta de grupare, selectare si ordonare a informatiilor;
c) cerinta de a se obtine informatia la scara regionala, continentala si globala;
d) cerinta cunoasterii si evaluarii rapide a situatiei in cazuri de accidente sau incidente antropice;
e) cerinta dezvoltarii bazei de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea unor actiuni de protectie a mediului.
ANS:A
131. In practica sa, sistemul de monitorizare integrata a Romaniei opereaza cu doua tipuri de activitati:
1. sub aspect operativ se are in vedere activitatea de culegere a datelor, avertizarea unor poluari accidentale si
luarea unor masuri de protectie a folosintelor;
2. din punctul de vedere al calitatii mediului, se actioneaza pe termen lung pentru evaluarea tendintelor de
evolutie si a masurilor de protectie adecvate;
3. cerinte de cunoastere a evolutiei calitatii componentelor de mediu;
4. cerinta de grupare, selectare si ordonare a informatiilor;
5. cerinta de a se obtine informatia la scara regionala, continentala si globala;
Identificati cele doua tipuri de activitati cu care opereaza sistemul de monitorizare integrata a Romaniei:
a) 1,3
b) 1,2
c) 2,3
d) 2,5
e) 3,5
ANS:B
132. Componentele de mediu urmarite de sistemul de monitorizare integrata a Romaniei se grupeaza in jurul a trei
categorii principale:
1. vectori de propagare a poluarii;
2. interfete de contact;
3. vitezele de dispersie;
4. vectorii cresterii economice;
5. medii de bioacumulare si biotransformare.
Care sunt componentele de mediu urmarite de sistemul de monitorizare integrata a Romaniei:
a) 1,3,5
b) 2,3,4
c) 1,2,3
d) 1,3,4
e) 1,2,5
ANS:E
133. Mediile de bioacumulare si biotransformare care se refera la ecosistemele acvatice si cele terestre au urmatorii
parametrii specifici:
a) diversitate;
b) cantitate;
c) varsta;
d) vectori de propagare a poluarii;
e) rate de bioacumulare si biotransformare.
ANS:D
134. Sistemul de monitorizare integrat al Romaniei si-a statuat ca obiectiv fundamental:
a) cerinta de grupare, selectare si ordonare a informatiilor;
b) cerinta de a se obtine informatia la scara regionala, continentala si globala;
c) cerinta cunoasterii si evaluarii rapide a situatiei in cazuri de accidente sau incidente antropice;
d) cerinta dezvoltarii bazei de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea unor actiuni de protectie a mediului.
e) realizarea unui sistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului si dezvoltarii durabile din Romania.
Care este principalul obiectiv fundamental al sistemului de monitorizare integrat al Romaniei?
ANS:E
135. In modul de organizare a sistemului de monitorizare integrata din Romania se tine seama de natura si tipul
parametrilor ce trebuie urmariti. Pe aceasta baza se disting urmatoarele elemente specifice de organizare:
1. retele destinate supravegherii imisiilor;
2. structuri la nivel de bazin hidrografic;
3. structuri la nivel judetean;
4. controlul poluarii la emisie;
5. evaluarea si controlul eficientei globale a masurilor de protectie a mediului.
Care din variantele de raspuns prezinta elemente specifice de organizare a sistemului de monitorizare integrata din
Romania:
a) 1,4,5
b) 2,3,4
c) 1,2,3
d) 2,3,5
e) 1,3,5
ANS:A
136. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza:
a) maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a
acestora;
b) analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii;
c) verificare permanenta, periodica sau inopinata, facuta intr-un domeniu oarecare;
d) maximizarea tuturor parametrilor;
e) a lichida eventualele lipsuri si a imbunatati activitatea.
Identificati varianta care defineste functia de control a managementului dezvoltarii durabile.
ANS:A
137. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la
cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a acestora. Mentinerea acestor parametri in limitele
eficientei maxime asigurandu-se prin:
1. verificarea continua a rezultatelor si a parametrilor cantitativi;
2. evaluarea marimii si directiei influentei diferitilor factori care influenteaza caracteristicile acestor parametrii;
3. adoptarea masurilor de corectie si urmarirea efectelor respective.
4. luarea in considerare a intereselor de la diferite niveluri;
5. reglarea parametrilor in functie de conditiile obiective.
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,3,5
e) 1,3,5
ANS:A
138. Controlul in managementul dezvoltarii durabile urmareste modul in care se asigura echilibrul financiar, intre
venituri si cheltuieli vizand ca pe aceasta cale sa se influenteze in mod favorabil:
1. realizarea sarcinilor economice, sociale, ecologice;
2. sa se contribuie la cresterea eficientei tuturor activitatilor unitatii;
3. promovarea strategica a dezvoltarii durabile a industriei;
4. factorii de schimbare ai mediului economic;
5. politicile de inovare pe plan mondial.
a) 1,3
b) 2,3
c) 1,5
d) 1,2
e) 4,5
ANS:D
139. Principale componente ale mecanismului exercitarii functiei de control in managementul dezvoltarii durabile
sunt:
1. modelul initial;
2. rezultatele efectiv obtinute pana in momentul inceperii actiunii de control;
3. confruntarea situatiei prestabilite cu situatia reala;
4. luarea in considerare a intereselor de la diferite niveluri;
5. concretizarea constatarilor organului de control in rezultatul controlului;
6. instrumentul decizional menit sa corecteze si regleze activitatea supusa controlului;
7. sistemul de actiuni orientate spre corectarea activitatii, cu scopul de a se mentine o stare normala in realizarea
sarcinilor economice, sociale si ecologice planificate.
Precizati care sunt componentele mecanismului exercitarii functiei de control in managementul dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4,5,6
b) 1,2,3,5,6,7
c) 1,3,4,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:B
140. In concordanta cu cerintele managementului dezvoltarii durabile, controlul este caracterizat de o serie de
trasaturi si anume:
a) caracterul obiectiv al controlului;
b) caracterul preventiv al controlului;
c) caracterul corectivo-constructiv;
d) caracterul coordonator;
e) caracterul partial si incorect.
Identificati varianta care nu constituie o trasatura a controlului in managementul dezvoltarii durabile.
ANS:E
141. Principale functii ale controlului in managementul dezvoltarii durabile sunt:
1. functia de evaluare a rezultatelor;
2. functia recuperativa;
3. functia preventiva;
4. functia informatica;
5. functie de arhivare;
6. functia educativ-stimulativa.
Care din variantele de raspuns constituie functii ale controlului in managementul dezvoltarii durabile:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,3,4,5,6
d) 1,2,3,4,6
e) 1,2,4,5,6
ANS:D
142. Raportat la momentul efectuarii actiunii de control in managementul dezvoltarii durabile, exista trei tipuri
principale de control:
1. control preliminar;
2. controlul concomitent;
3. controlul posterior, sau post-actiune.
4. control direct;
5. controlul indirect.
a) 1,3,5
b) 2,3,4
c) 1,2,3
d) 1,2,5
e) 2,4,5
ANS:C
143. In poluarea mediului urban sursele de poluare mobile (mijloacele auto) detin o pondere deosebit de mare, de
aici si nevoia de a solutiona aceasta problema actionandu-se pe urmatoarele cai:
a) elaborarea unor combustibili cu mai putine impuritati;
b) proiectarea de motoare cu ardere eficienta;
c) introducerea pe traiectoria gazului de ardere a unor filtre catalizatoare;
d) traversarea localitatilor, evitandu-se traseele ocolitoare;
e) crearea de perdele de vegetatie.
ANS:D
144. Pentru folosirea marketingului ecologic la procesul de sporire a eficientei actiunilor de dezvoltare durabila se
impune:
1. optimizarea procesului de managementul dezvoltarii durabile;
2. caracterizarea pietelor economice;
3. organizarea si optimizarea cercetarii stiintifice;
4. alegerea canalelor de comunicare;
5. repartizarea judicioasa a resurselor umane, materiale si financiare alocate dezvoltarii durabile.
Care din variantele de raspuns prezentate nu constituie cerinte in folosirea marketingului ecologic la procesul de
sporire a eficientei actiunilor de dezvoltare durabila:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,2,5
e) 1,3,5
ANS:E
145. Conceptul de marketing ecologic implica urmatoarele:
a) reprezinta o conceptie cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii de marketing de mediu;
b) cere ca procesul de managementul dezvoltarii durabile sa fie permanent adaptat la cerintele prezente si viitoare ale
cetatenilor;
c) trebuie sa satisfaca cerintele cu minim de eficienta;
d) inseamna o noua optica asupra relatiilor dintre intreprindere si mediul sau;
e) activitatile, metodele si tehnicile cu care opereaza trebuie orientate spre studiul actiunilor de dezvoltare durabila.
ANS:C
146. Analiza situationala in managementul dezvoltarii durabile vizeaza urmatoarele:
a) fiecare raspuns sa cuprinda explicatii privitoare la tehnologie;
b) evaluarea activitatii trecute a intreprinderii;
c) reflectarea succeselor si nereusitelor;
d) sublinierea cauzelor nereusitelor;
e) stabilirea competentei echipei manageriale si a personalului organizatiei care trateaza probleme de marketing ecolo-
gic.
ANS:A
147. In analiza situationala se va tine seama de schema ciclului marketingului ecologic care poate fi prezentata dupa
cum urmeaza:
1. analiza situationala;
2. sinteza privitoare la marketingul ecologic;
3. planificarea strategica;
4. planificarea tacticii de marketing ecologic;
5. actiuni posibile;
6. controlul in marketingul ecologic.
Care din variantele prezentate redau corect schema ciclului marketingului ecologic:
a) 1,2,3,4,5
b) 2,3,4,5,6
c) 1,2,4,5,6
d) 1,2,3,5,6
e) 1,2,3,4,6
ANS:E
148. In cadrul schemei ciclului marketingului ecologic planificarea strategica vizeaza trei momente principale:
1. elaborarea strategiei;
2. analiza situationala propriu-zisa;
3. planificarea strategica propriu-zisa;
4. alegerea strategiei;
5. adoptarea deciziei.
Care sunt cele trei momente principale ale planificarii strategice din cadrul schemei ciclului marketingului ecologic:
a) 1,2,3
b) 2,3,4
c) 3,4,5
d) 1,4,5
e) 1,2,5
ANS:D
149. Pe baza analizei situationale, se adopta urmatoarele masuri pentru implementarea marketingului ecologic:
1. aprecierea perspectivei in marketingul ecologic;
2. luarea in considerare a starii si posibilitatilor in managementul dezvoltarii durabile;
3. elaborarea strategiei generale de dezvoltare durabila;
4. punerea de acord a strategiei generale cu strategia de marketing ecologic;
5. realizarea sistemului de contactare a participantilor in vederea dezvoltarii profesionale;
6. organizarea compartimentului de marketing ecologic in cadrul departamentului de managementul dezvoltarii
durabile;
7. pregatirea de specialitate a personalului care va lucra in activitatea de marketing ecologic.
Care sunt masurile ce trebuie adoptate pentru implementarea marketingului ecologic:
a) 1,3,4,5,6,7
b) 1,2,3,4,5,6
c) 1,2,3,5,6,7
d) 1,2,3,4,6,7
e) 1,2,3,4,5,7
ANS:D
150. In opinia profesorului francez Claude Demeure, in practica, intreprinderea trebuie sa recurga la un demers in
trei timpi, corespunzand principalelor fatete ale marketingului (demersul celor 3 pasi):
1. durabil;
2. ecologic;
3. analitic;
4. strategic;
5. operational.
a) 1,2,3
b) 1,3,5
c) 2,3,4
d) 2,3,5
e) 3,4,5
ANS:E
151. Procesul managerial al marketingului ecologic reprezinta:
a) este un domeniu de activitate in care diferiti specialisti se intrunesc;
b) o forma scrisa a strategiei de marketing a intreprinderii
c) un ansamblu de interventii prin care managerul controleaza activitatea personalului organizatiei in scopul realizarii
obiectivelor pe linie de dezvoltare durabila;
d) un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, coordoneaza, ia decizii si controleaza
activitatea personalului organizatiei in scopul realizarii obiectivelor pe linie de dezvoltare durabila;
e) programul de marketing ecologic.
ANS:D

Teste-Grile Dezvoltare-Durabila

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

Teste-Grile Dezvoltare-Durabila

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste-Grile Dezvoltare-Durabila

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1.

You might also like