Clteste cu atentie textul de mai jos, apoi raspunde cerintetor formulate: & U‘@ Invreme de razboi Insférgit ceata de tatharl cézuse prinsa in capatul padurii Dobrenilor, Doi ani de zile, vreo cativa voinici, spoiti cu cérbuni pe och, foarte-ndréznefi si foarte cruz, bagasera spaima in trei hotare. Intai Incepuseré cu hotia de cal: apol o célcare, doud cu cazne; pe urma omorur. Intre altele facusera acum In urma o vizita despre ziva lui Popa lancu din Podenl. Popa era un om cu dare de mané; rémas vaduv, desi foarte tanér, tréla cu maicé-sa. li mergeau treburile cat 80 poate de bine. In timp de un an $1 jumatate, cumpérase dous sforl de mosie, ridicase un han $i 0 pereche de case de platré; vite multe, of, cinci cal, $/mal avea, se zice, $1 banet. Astea bateau la ochi, toata lumea credea ca popa gasise vreo comoard. La asa stare, trebula, se-ntelege, s4 se opreasca ochiltalharilor. Intr-o searé, lancua facut prostia s4 raméné acasé singur de tot: pe batrénda trimis-o cu trésuralatarg. cu un bélat; pe un argat a ménat la camp, pe alji dol, cu carele, dup lemne la padure. Dupa miezul noptil iacate caspetil negri: |-au legat, au schingluit $i -au luat 0 groazé de bani. Norocul batranel ca lipsea; facea poate gresala 84 t/pe, $1 talharll o omorau, cum s-a $1 intamplat in alta parte cu o babé, peste céteva zile. ‘Do mirare Insé un lucru - popa avea un bulestras minunat $i doud lepe de prasilé: nu /le-au luat. Dar ceva si malcurios - céinil din curte, niste dulal ca niste fare, nu dedasera macar un semn de viata! Hofii au fel-de-fel de mestesuguri ca s4 adoarmé céinil cel mal salbatici; le dé pesemne un fel de mancare descéntaté ori cine stie ce. Pe preot |-au gésit a doua 2! Intr-un tarziu legat butuc, cu muschii curmati de stransura franghillor, cu célusu In gurd, d-abla mal putand geme. L-au dezlegat degrab, $/ bietul om a povestit, g4faind $i cu mintea pierduta de groazé, tot ce patimise. Nu trecuré nici doua séptémén! si se auzi de alté calcare - aceea, in adevar, spaiméantatoare.(...) ‘Au trecut cincl ant de la rézbol $! nimeni, In adevar, n-a supérat pe d-| Stavrache, afar decat popa lancu volintiru, care venea din cand In cand, de pe alté lume, sé tulbure somnul fratelui sau. Avocatul avusese dreptate. ‘Singur popa avea dreptul sd nelinisteasca pacinica stépénire a hangiulul. Dar orice se-ntémpla des nu ne mai misc; orice minune a treia oard trebuie sé ni se para lucru foarte firesc. Pentru aceea, hanglul primi faré multa emotie vizita Instréinatului, care venea cine stie de unde, de departe. DI Stavrache sta In oda, cduténd sé desfacé niste socoteli incurcate, cand intré nenorocitul fugar. Stins de oboseal, bolnay, cu fafa hirava $i cu ochil-n fundul capului ca in clipa mortil, ocnasul era imbrécet Inhaina vargaté de la ocna, de unde scépase, ca prin minune, pilindu-si lanturile. Umblase prin codrl neméncat; trecuse prépastil; haina si nadragil ii erau numai zdrenfe; opincile sfasiate; palmele $1 tdlpile picioarelor $i gleznele pline de sénge. Darin sférsit, ajunsese la frate-séu. —Tieélosulel strigé d-| Stavrache, ne-al facut neamul de ras! SA piel s4 nu te mai vad! Pleaca! Du-te inapoi de-fl Ispaseste pacatele! Fugarul a plecat oftand si cénd a ajuns in prag: — Nene, zice, fé-! pomané, dé-mio bardacé de apa. Atata a putut sd zicd $1 a picat Jos moale cao carpa. Luld-l Stavrache |s-a facut milé; s-a repezit sa- ridice ca sé-| puie pe pat: nu-| putea lasa s4 moaré ca un caine. Ocnasul in lupta cu moartea s-a acajat de frate-sau cu o mana de gat si cu alta de bratul stang. Hangiul a dat atunc! sé-l salte de Jos; a Incercat o data, de oud, de mal multe orl din rasputer! - degeaba: toate puterile sudorlle fuseserd de prisos; trupul greu ca plumbul era peste putinja de dezlipit de la pamant, Hanglul simtind ca se frange de la mijioc, vol sa dea drumul murindulul $1 sa se ridice in picioare ca sa rasulle $1 sé-s1 recapete puterile, Dar Incercarea aceasta fu $! mal grea decat cea dintal: ocnasul, In ceasul morfit s° Inclestase cu o putere covarsitoare de gatul $! de braful hanglulul.(..) Dar n-epucase sé-$/ pund din och! atatea intrebar, $1 horcéielile se porn! ca un clocot, Intrerupte de gemeté din adénc, In timp ce trupul tremura tot mal tare $1 mal tare, clantanind din dinfl. Imba #1 literatura romana — coiet de lucry pentru clasa a XI-a 7. i i \ Scanned with CamScanner0 apropla do pat $!atinse cu mana umarulomululchinultdecine tle. ce vis, La acea usoard atingere, wi aenat! - ca sicum barf rabid In rérunchi un Junghi rostt in foc ~ slomuladorntesrihcactonrr picioare, oo oa cugura plina de spumé roscata. Cao furtund se repezl, apucé masa si trantide dusumea, ‘Lumanarea cazand se stinse, $1 odala ramase luminata stavrache ramase o clipa cu mainile ridicate cat mal pote sdu: Il dobor! la paméant, naruindu-se peste el, — Sal cd ma omoardl Tovarasul vol s4 apuce pe Stavrache de la spate; acesta coldlalt do gat: Intr-o clipa la pamant. — Ma strange de gat! vrea s4 ma muste! ‘Ane! Incepu lupté crancend, Pe langa o necovarsita putere fafa de amandol unifl, hangiul mal avea $10 repoziclune de miscéri ne'nchipulta, S-ar fi sfarsit rau pentru musafirl Infiordtoarea tavaleala, daca nus| davies fratelul prin minte o stratagema. Scoase repede cureaua de la brau... ‘Stavrache ocupat cu tovardsul nu luaseama calsointampla ceva la plcloare;fratele Ile apuca, le-nfasura de doud or strans bine s! inchise capatul curell In cateramé; apo! Il apuca pe la spate dandu-! cu sete pumni in cerbice. Stavrache lasa pe tovards, dete sé sentoarcé In 'o¢; dar picloarele nu se mal putura cumpani. Fratele Ii trase un pumn strasnic in furca pleptulul 40 c8 Stavracho sovaind nu-{ mal ajunse cu méinile $!se prabusi ca un taur, scrasnind $1 ragind. Viscolul afara ajuns In culmea nebunlel facea sa trosneascé zidurile hanulul |batran, Pénd sd se ridice hanglul Intr-un cot, Il rastignira jos. li prinsera fiecare cate o mané, | le rasucira In loc, frangandu-le degetele pe dos, apol cu mare sila le Impreunard Pe améndoué din susul capulul $i ile legara strans cu braul tovarasulul, pe cand Stavrache Ii sculpa $i radea cu hohot. Acu era legat butuc, Tovarésul se sul pe pat, lua candela de la icoane, s4 caute lumanarea printre lucrurile risipite pe jos. O gasi si ‘aprinse. Cum Ii dete lumina-n ochi, Stavrache Incepu sé cénte popeste. — Ce-1de facut? zise tovarasul cu groaza. — N-am noroc! réspunse fratele. Zdrobit de lupta $1 de gandurl, omul se aseza Incet pe pat si privi lung asupra celul fintult jos, care canta nainta, legénandu-$! Incet capul, pe mersul cénteculul, cand Intr-o parte cénd Intr-alta, numal de candela Icoanelor $i de téclunele din vatra. nalt, dete alt racnet zgudultor $i se népusti asupra lu pérasi pe cel trantit, se-ntoarse-n loc $/-nhafa pe 1. Noteaza, din text, patru Indicl spatlo-temporall. 2.Prezinta sublectul nuvelel, urmarind momentele subiectului. * &xpozitiunea Peroada modeme Scanned with CamScanner* Desfasurarea actlunil Punctul culminant * Deznodamantul 4. Extrage cate doua structuri care sa llustreze aspectele mentionate mai jos. Elemente realiste * Elemente fantastice * Elemente grotest! 5. Folosirea verbelor la Imperfect este des Intanita la niv elul paragrafelor extrase din nuvel®. Explica, In 4-6 randurl, rolul acestora, Perea CD) Uno # erature romena — cole! de lucry pentu clasa a X-e Scanned with CamScanner6. Mentloneaza tole naratologice specifice acostul toxt (perspectiva narativ, narator, focallzaro, viziune, naratiune ete,), 2 Identfich tipul de conflict intatnit in fragmentul dat $1 exprima-fl opinia despre rolul acestula. Perioada modema Scanned with CamScannerlo moralo evidente. « DESCRIE: portretul fizic al personajulul, trasaturl * ARGUMENTEAZA‘ Incadrarea personajulul intr-o nuvela psihologica. * COMPARA: dezumanizarea cauzata de patima pentru avere a personajulul din fragmentul cltat, avand in vedere si alte opere literare In care este tratata aceeasl tema. 10. Selecteaza, din text, doud secvente care marcheaza framantarile Interloare ale personajulu! Limba 4} literatura romana ~ cole! de lucry penttu clase @ Xia Scanned with CamScanner11. Comenteaza, In 5-7 randurl, semnificatia titlulul nuvelel, valorificand elementele de conginut. 12, Prezinta, In 4-6 randurl, semnificasia secventol: .Dar n-apucaso s2-$1 puna din ochi atdtea intrebirl $1 horcaielile se pormi ca un clocot intrerupte de gemete din adéng, In timp co trupul tremusra tot mal tare $1 mal tare clanjgnind din dint 13. Ilustreaza, cu exemple din text, una dintre urmatoarele calitasi generale/ particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine, variafie stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate. 14. Selecteaza si transcrie structuri care sa ilustreze atat stilul direct, cat si pe cel indirect liber. Perioada moderna: a aS Scanned with CamScannertorul roallat al nuvole| 16, Serle un toxt, de 10-16 randurl, In cara ad domonatrozi caracl 1 ult vromo do razbol", a Limba #1 literatura romand = calet de lucty pentru clasa a Xka Scanned with CamScanner