Elena Ispas odehnici eficiente de redactare ‘2 Modele de aplicare a acestor tehnici ‘2 Teme propuse pentru a exersa tehnicile de lucrn 2 Raspunsuri cupringdnd unele solutii propuse pentru rezolvarea temelor D Mic dictionar de expresii trumoase clasele OLIN essLucrarea este realizata in conformitate cu programele scolare in vigoare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ISPAS, ELENA Compunerea gcolara / Elena spas. - Bucuresti Erc Press, 2007 ISBN 978-973-706-778-4 371.3:372,464:373.3 ISBN (10) 973-706-778-9 (13) 978-973-706-778-4 © Copyright Editura ERC PRESS Toate drepturile rezervate Piata Presei Libere, nr. 1 sector 1, Bucuresti Telefon: redactie 031 405.53.29, difuzare 021 318.70.27 Fax: 021 318.70.28 e-mail: ercpress @zappmobile.ro; Referent stiintific: institutor gr. 1 Alexandra Manea Desene: Adina Visan Redactor: Gabriela Mangu Tehnoredactare: Gabriela Mangu, Simona Mogogearni Coperta: Lorena loniciARGUMENT Drag elev, pein sf tent, Folosiea acest moteridl awilior, on ghid de redoctare a compunevilor seolave, aonsit ori la scoala, pune bazde aucinstruinii Dig des, cacti lunae vire in quired vostry, in pregitiven atertii a Sieve legit ck conpene. Inaestaalegpe se gees tote tipsile & cone, find unanitir fidert si deowhit de util pertru cei ave does sit devi, patisfi astrtube: In dave Ig a Ika oti povestit and contrat veur sorte tete Heree, oti vealizet compari onie, aénd on spot de anosstee a heni iopuitoae _foote rede, iregiri dn nonwit, rateride figuative Spe sfargitd das a Wawei pita dbpindoen cb a tedza in mod inkencent corpunen svi, pe baa ei experiarte Lopate de obsarvae a lara nave testi ¢ pininssoen posaypnsatere- olor de vedictare a aston. Exerofiile propuse contribs la fooren si consolidren, aunostintdor dobércite la soon. Expresiile antistice preertote srt puncte de pleaae turedzan onpunile e ke piniti a teni pot avai Stirogi adeg invagitos, han cb fata va fase la dspritie metok ¢ telwiict vowiate de recoctae a tater tiple ce corpewi sole, findunsgot ved in cesfigevcrea ardor cb compare soit tét la linda rors, ot gi la alte dsciplire: echungee plastio’, ehantie avicis, stiirge etc. Sorarale de aru prop la S& exersim! cargrark dfertte de dficltete ¢ treluse aplicate in fincfie de dastt @Masual, derivdu dast respective, dar ¢ in firrtie ck patiadaitiqile ce dezvoltare individucla a elevilor. O pate din exeratfii pot fi aplicate ¢ la axtivitigile tenctice defipeute la sfir gid unei uniti—i de iroigae (la disi- plinde arimite mai ss), su chiar in cod unei secvente de luo Modklde de congameri sat prezentate ca mocks de ovientivi, si mas on solufii saa rezolvini, cic in orice congamere este nevoie, mai mult ca orturek, de ovativitate. Asada, va invit, dagi pricteri, si dati frau liber impginatial! Mak succes | Auloarea 3CUPRINS I, CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? ,.,..... 6 IL. PARTILE UNEI COMPUNERI .,... .12 Modelul I. Norul cel urias ...... 14 Modelul al M-lea. Emotii de scolar 16 Sa OXereaml oi... co 2 n%: sare My he tame aeG IC nad 18 In, TIPURILE DE COMPUNERI ORALE §1 SCRISE 19 © Companerea dupa un plan de ide dat... eee Modelul I. Aniversarea lui Nicugor .... 06... 0+ e 00s Modelul al I-lea (O intarnplare) . . Modelul al M1-lea. O fapta buna . Sa exersdm!......... « Conpuners artithidat ,., Modelul I. Cartea, 0 comoara de Modelul al Il-lea. Glasul padurii . Sa exersim!.............. eo ie un tablou (0 inngine) Modelul I. ,,faranca din Muscel“ (Nicolae Modelul al Il-lea. Darurile lui Mog Nicolae .... Modelul al It-lea. Jarna, anotimpul solutes albe : Sa Cxersam hos oc sigen es canoe gain * Compunerea dupit un sir de inngini . , , A Modelul I. in asteptarea lui Mog Criciun . Modelul al Il-lea. Singuraacasi ....... Sa exersim! Modelul I. Primavara . Modelul al U-lea. in ziua de I Sd exersdm! oo... 6.150: CaP O eee « Caracterizarea une personne (bunica, maurm, tata a6) ,,,,....67 Modelul I. Mama, dulce minune .... 4... 0.46 meth.» 68|. CE TAINE ASCUNDE COMPUNEREA? Compunerile scolare realizeazd o sintezd a tot ceea ce ai invatat in activitatile scolare, extrascolare, in mediul familial, sub raportul corectitudinii exprimarii. Pe de alta parte, ele constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experientei tale de viata, de manifestare a imaginatiei si fan- teziei creatoare. ¥ Compunerile iti cer sa fii UN BUN OBSERVA- TOR a tot ceea ce te inconjoara: oameni, plante de tot felul, animale mari si mici, fenomene ale naturii, rotirea anotim- purilor, natura fn toata complexitatea ei. ¥ Cum putem observa? Deschide ochii! Asculté-ti simewile! Priveste culoarea gi inspira parfumul florii care te-a fas- cinat, sau al aceleia pe care ai primit-o in dar, ori al florii pe care o vei darui persoanei dragi. Urmaregte surasul cald si duios al mamei, bratul protector al tatalui, parul nins gsi ochii méangaietori ai bunicilor. Pofi scrie frumos si impresionant despre ceea ce cumosti, dar si despre ceva imaginar. Este important doar sa crezi in ceea ce simti, in ceea ce scrii, sa crezi in tine si in oameni. Sa crezi in pomii infloriti ca-ti vor darui parfumul si gingasia lor. Sa crezi in rodul bogat al pamantului, asa cum el crede ca tu il vei ocroti! Y Visoazii on ockti deschisit Viseazi la casa pe care ti-ai dorit-o intotdeauna, la masina viitorului. Gandeste-te cd vei gasi odata bagheta magica. Ce fapte bune poti sa faci cu ea? Ce lucruri posibile sau chiar misterioase ai putea realiza? 6i Y Deschidei inirme! Asciledl Asculta-ti rasul cristalin, atunci cand parintii stiu sa {ransforme orice zi in sarbatoare! Asculta dojenirea caldi a mamei, atunci cand gresesti #au iei o nota slaba. Asculta plansetul de durere al celui ce pierde o fiinta draga! Plangi alavuri de el! Asculta ,zgomotul“ asurzitor al celui ce sta sa cada in pripastie! intinde-i o mand, nu-l lisa sd se prabugeasca! Ce poate sa fie ,un zgomot", copile? Sa fie el, drogul? Sa fie alcoolul? Sa fie tigara? Sa fie neascultarea? Giseste un rispuns mai neasteptat, cada o solutie de rezolvare la toate intrebivile tale! Traieste si tu bucuria reusitei unui coleg, a unui prie- ten. Razi alaturi de el! Prinde-te in jocurile copilariei. ¥ Alege cuvintele cele mai frumoase si mai neobisnuite! De unde iti alegi cuvintele? Cuvintele se pot alege din textele studiate la scoala, din ecturile citite, din povestile pe care ti le-a citit mama cand erai mic, din basmele audiate sau vizionate de pe casete, CD-uri, DVD-uri etc. Nu uita sit iti notezi in caietul de vocabular orice expresie fru- tmoasa sau cuvant neobisnuit! Citeste lecturile suplimentare recomandate la scoala. Prin lectura iti imbogatesti vocabularul cu expresii si cuvinte noi. Scrie-le in caietul vacabular si foloseste-le atunci cand ai nevoie de ele. Dictionarul sa-ti fie prietenul cel mai drag. E] te poate ajuta ori de cate ori nu intelegi un cuvant. Foloseste cuvintele noi in dialogul tau cu parintii, invatatorii, cu prietenii sau colegii, in compunerile scolare.Povesteste mai intai prin cuvinte simple, dar bine ordo- nate, pentru a putea fi inteles. Alcatuieste cu aceste cuvinte planul povestirii (compunerii) tale. Dezvolta apoi propozi- tiile, introduc4nd cuvinte frumoase. Fii atent la aranjarea cuvintelor in propozitii! Y Cum gisim expresiile frumoase? Un lucru deosebit de important este pregitirea vocabularului si imbogittirea lui cu expresii artistice. De exemplu, ca s-o descrii pe mama ta, foloseste cuvinte din ghicitori sau porneste de la o serie de fragmente din textele literare. Poti povesti despre mama ta, alcatuind propozitii cat mai frumoase. Ai putea spune: Mama mea este harnici precum o alhina. Din aceasté propozitie se desprinde o insugire pe care o folosesti in definirea mamei intr-un mod _ neobigsnuit (albimaa harnica). Din propozitia: Jubirea ef este fra de rmargini. ai putea desprinde o alta definitie a mamei. Te gandesti la ceva fara margini. Cine poate fi atat de mare? Desigur, Universul. Cine este precum Universul de mare? Iubirea mamei se identifica cu insusi Universul si o definesti ,,universul iubirii“ s.a.m.d. ¥ Cuvinte care ,,zidesc“! Cum alegi cuvintele cele mai frumoase? ‘Te poti juca! © lpi propunem un joe: ,,Fagurele de miere“. Se deseneaza un fagure de miere. fl definesti apoi printr-un cuvant care are legatura cu titlul compunerii. De exemplu, pentru compunerea ,,Mama, scumpa mama!", definesti fagurele prin cuvantul ,,mama‘, pentru ca este numele de baza pe care ni-l sugereaza titlul si este, totodata, cel mai des intalnit in compunere. in fiecare hexagon scrii denumirea acestui cuvant intr-un mod neobisnuit. 8| yp Desenecai un figure si completeazi-l cn alte expresii gisite de tine! Cu aceste expresii alcdtuieste enunquri. Le ordonezi apoi intr-o succesiune logica, pentru a forma un text despre mama.© Alte exemple de cuvinte magice, pe tema ,,Toamna“, pot fi: zile = zé@ne albe si luminoase; nopti = neguri oarbe; ploi = sinwi i ce ape ce fes vitccubud; pasari = copaci = frunze = frtinnui de raze auvii etc. ¥ Adjectivele in comunicare Toate obiectele din lumea inconjuratoare au diferite insusiri. Lucnwile si fenomenele naturii au doar it insusiri. i fizice, pe cand Siintele pot avea, pe ldngit insusivi fizice, si insusiri aufletesti. Pentru 0 exprimare mai placuta, mai expresiva, mai poetica, mai precisa se folosesc, de obicei, cuvinte care exprima insusiri. Acestea se numesc in limba romana adjective. Ele sunt cuvinte magice. Fara ele, exprimarea este saraca, simpla si produce mai putine emotii si sentimente pentru cititor. ®& iti aduc aminte! Citeste mult si vei realiza compuneri frumoase! Folosegte expresii din opere literare. 10%% Ce propozitii poti forma cu expresiile subliniate in fragmentele de mai jos? © ,,Jooma impristia arove dulci gf amizui, miresme stinse,.. Deasupra ei, merele pline incovoiau crengutele ca cerceii cu grele nesternate... Pe masa de stejar ciileru: frunze, lanini de soare $i uci intunecate in agile verzi. (lonel Teodoreanu, La Modeleni) © Din vitacdsh, aunplita ian cerne norii de zdipack, Langi troiene ciilétoare acmate-n cer grttmacks Fidgii zbor, plitesc in cer caun roi de fluturi albi, Ritspandind fiori de gheata pe ai fiaii umeri dalbi.“ (Vasile Alecsandri, Iara) © ,,S-azvonit atin derbrava fisnoasii si vedte sar oflao zit subtive gi alii, cu ochii albastri si cu pérul de aur. S-a dus faima zanei peste noudi mini si nouit fcr.“ (Mihail Sadoveanu, Durbrava niment?) © ,,Ea deschise ochii plini de viswwi. El sedea langfi ea, intinse broul ¢-i cuprinse nijload. Intrarain polatul de manna.“ (Mihai Eminescu, Rit-Froros dinLevin’)Il. PARTILE UNE! COMPUNERI Caracteristici generale ® Ce trebuie s4 cuprinda o compunere? ¥ O compunere cuprinde mai intai o TEMA, adici tre- buie sa stabilesti despre ce sau despre cine doresti sa scrii. Cum stabilesti tern? Ce inseamna acest lucru? Te gandesti la ceva sau cineva, apoi incerci sA povestesti tot ce stil sau doresti sa stii despre lucrul respectiv. Ordonezi ideile intr-o succesiune logica. #* Exemplu: Gandeste-te la anotimpul toanmma. Ce cuvinte au legatura cu acest anotimp? Poti enumera: zile, nopti, etc. Denumeste aceste cuvintes si alefel, alcdtuind expresii fru-| imoase si neobisnuite. Alcatuieste propozitii despre toamna, folosind, expresiile create, apoi asaza-le® intr-o succesiune logica. ss mae Poti fi personajul principal al povestirii tale. [ti poti imagina cd esti o floare, un extraterestru, un anotimp prefe- rat, un animal neobignuit. Poti intra in dialog cu oricine doresti. Creeaza-ti o lume| ata, asa cum ti-o doresti. Un lucru este necesar: sa stii ce-ti doresti. 12¥ Alcatuieste apoi un plan al coxpumerii, Acest plan poate fi intocmit sub forma de intrebari, sub forma de titluri, sau de enunguri, care s4 contina ideile de baza ordo- mate intr-o succesiune logica a desfasurarii evenimentelor. ¥ Stabileste TITLUL compumerii si ai grija ca acesta sal aiba legdturad cu tema propusa. | Compunerea trebuie sa fie structurata pe trei parti: introducere, cuprins $i incheiere. % 1. INTRODUCEREA. in aceasta prima parte se prezinta load, timpul si personajde compunerii. Sunt si situatii cand unele personaje apar ulterior, in timpul desfasurarii actiunii. Deci nu toate personajele pot fi |prezentate in introducere. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. % 2. CUPRINSUL stabileste cama sau motivd! desfasurtwii intéamplarilor. Faptele sunt redate intr-o ordine fireasca, intr-o suc- lcedare logicé a evenimentelor. Aceasta este partea cea mai dezvoltata a compunerii. % 3. INCHEIEREA arata aun se gfairsesc intarmplirile, ce imatatura sau conchwzie putem desprinde din faptele! prezentate. Compunerea se poate incheia, de asemenea, cu! 0 immpresie personala. Aceasta parte a compunerii este de mici dimensiuni. O compunere trebuie sa cuprinda cel puyin trei ali- neate, conform partilor ei componente. 13& MODELUL | NORUL CEL URIAS Introducerea: locul, timpul, personajele. E ora amiezii. Stau in gradina si privesc indelung bolta azurie. Deodata, pe marea cea albastra a cerului isi face aparitia un nor cenusiu, ce se modeleaza in forme ciudate. # Cuprinsul: couza care schimba situatia de inceput; intémplirile. fnchid ochii si, cufundat in visare, vad uriagul diform apropiindu-se. Se mareste, se mareste, muscand tot mai mult din seninul cerului. Uriasul inghite azurul, apoi se frange intr-o multime de picaturi reci de apa. Cu ultima lui suflare isi imprastie apa peste intregul pamant. — Bine ati venit din imparatia cerului! Va multumesc pentru darurile aduse! zise pamantul. — Am venit sa facem botezul semintelor de grau, spusera bucuroase picaturile de apa. Dorim sa aveti la primavara campuri inverzite, iar culturile sa creascd sub binecuvantarea noastra. - O sa va rasplatesc pentru darnicia voastra. Vreau sa redeveniti ceea ce-ati fost. Eu va ofer stropi de apa din sudoarea vietuitoarelor, din roua florilor si din suflarea calda a miarilor albastre. Vantul si razele de soare or sa va ridice la indljimea de unde ati pornit. Va astept din nou, sa-mi potoliti setea de apa proaspata. — Ideea este minunata. Vom pastra o legatura vesnica, spusera multumite picaturile de ploaie. 14% Incheierea: Rirsitul inedrmpletrilor; 0 i 3 i Deschid ochii. De sus, ploaia deasa si marunta incepe s& curgd. Intru repede in casi, cu gindul la minunea picaturilor de ploaie. Observam! @ Compunerea prezinta un fenomen al naturii. lementele naturii (pamantul, ploaia) primesc insusiri menesti gi devin personajele povestirii. @ In compunere se impletesc naragiunes, cesuieres si ® Compunerea are trei parti: 1. in introducere este stabilita situagia de inceput: fara (locul), la amiaza (timpul), aparitia norului cenugiu in iprivirile celui ce povesteste (personajele povestirii); 2. in cuprins se afla cama care schimbi situatia de inceput (visarea) si tntémplarile ce decurg din aceasta. Este partea cea mai dezvoltata a compunerii; 3. in incheiere are loc sfarsitul visarii gi revenirea la jrealitate. Asemenea introducerii, aceasta este de mici pro- iportii. Autorul compunerii arata aumse sfairseste povestirea, ce invataturd sou impresie se desprinde din aceasta. & Fiecare idee importanta a compunerii este marcata cu alineat. [Nicolae Grigorescu. ] Pere ea =& MODELUL AL II-LEA ©& Citeste compumerea de mai jos. 8 Delimiteazd partile compurerii: introduces, auprins incheiere. EMOTII DE $COLAR Este o zi racoroasd de duminica. Din ingalbenitul codru soseste toamna cea domoala. Soarele palid vesteste inceperea unui nou an scolar. Razele lui timide imi soptesc ca voi invaja bine gi anul acesta. Ma asez la umbra unui stejar. Privesc miscarea norilor si jocul ,De-a v-ati ascunselea“ cu Globul de Aur. Formele ciudate de pe bolta azurie imi trezesc amintirea colegilor de clasa. Parca ii vad pe Razvan, Mihai, Vlad, Petre si Andrei bronzati de soarele verii. Ei se apropie de mine si ma cuprind in brate. Eu ii intreb mirat: - Unde sunt fetele, colegele noastre? N-au sosit inca? ~ Au sosit inaintea noastra, spune Vlad. S-au grupat toate si deapdna amintiri din vacanta mare. Ma uit in departare si zdresc siluetele unor fete mai mari decat cele pe care le-am lasat in urma cu trei luni de zile. ~ Nu te mira, Tulian, cu totii am crescut in aceasta vacanta. ~E adevarat. Simona s-a inaltat de-a binelea. Haideti sa le uram ,,Bun sosit!“ Curtea gcolii devine tot mai neincdpatoare de multimea elevilor si parintilor. Preotul ne da binecuvantarea de incepere a cursurilor. Busuiocul imprastie stropi reci de aghiazma pe chipurile bronzate ale scolarilor. 16Ma trezesc din visare, Picdturile de sudoare imi tradeaza emofiile asteptarii momentului reintdlnirii cu colegii de clas’. Mama ma cheamé in casa. imi aduce aminte ca trebuie sa ma pregatesc pentru a intampina cum se cuvine noul an scolar. 17@ SA EXERSAM! 1. Precizecnai care sunt partile unei compuneri. 2. Ce trebuie sat cuprindé fiecare parte a compunerii? 3. Care este partea cea mai dezvoltata a unei compuneri? 4. Citeste fragmentul dat mai jos. Miaunica statea nemigscata. Cei patru pisoiasi, lipiti de mama Jor, sugeau lapte de la ea pentru prima data. Nu-si dezlipisera inca pleoapele, sA vada lumea inconjuratoare. Bunica mi-a povestit cd asa sunt toti pisoii la nastere. Nu pot vedea din prima zi lumina soarelui. Dar iata ca in zilele urmatoare cele patru ghemulete de blaniga si-au deschis luminitele lor fermecate. Cand m-au zarit, au facut ochii mari, sa-mi arate fiecare dintre ei darul luminos cu care au fost inzestrati. Ai fi putut crede ca au rAsarit licuricii intr-o seara feerica de vara. S-au indreptat apoi spre Miaunica. Se simteau amenin{ati si cdutau protectie. @) cérei parti dintr-o compunere i-ar putea corespunde fragmentul? b) ce ai putea scrie in introdiswere? ©) dar in incheiere? @) oc tithi i se potriveste comynmerii? B® desenecz-o pe sce patel isoiasi ad apoi coloreazii!IH. TIPURILE DE COMPUNERI ORALE $I SCRISE PE CARE LE STUDIEM _ COMPUNEREA DUPA UN PLAN DE IDEI DAT Caracteristici generale O compunere porneste intotdeauna de la un plan de idei. ' Acesta: * poate fi dat de profesor; * poate fi alcatuit in clas, impreuna cu elevii; * poate fi alcatuit individual de elevi. Nu trebuie sa uitém ca un plan de idei bine realizat inseamna o reusita sigura in alcatuirea unei compuneri. Planul de idei dat de profesor trebuie sa fie ca un ghid in alcdtuirea textului gi, de regula, trebuie respectat. De obicei, succesiunea ideilor din plan reprezinta gi succedarea logici a everimentelor prezentate in compunere. Cele trei parti ale compunerii (introducere, cuprins si incheiere) trebuie sa se regaseasca in planul de idei. Se analizeaza planul si apoi se stabileste care sunt ideile ce apartin fiecdrei parti din compunere. Titlul se alege in functie de ideile de baza ale planu- lui. Planul de idei al compunerii se prezinta sub forma de: a) enuntui; b) éntrebiri; ¢) tithai. 19& EXEMPLE a) Plan de idei sub forma de enunturi Introduce 1. Toamna s-a facut stépana peste intreaga tara. 2. Se intalnesc peste tot semne ale toamnei. 3. Soarele isi schimba fata. 4, Pasarile calatoare se pregatesc de plecare. 6. Livezile si gradinile ne daruiesc din roadele toamnei. , . 7. Oamenii intampina acest anotimp prin munca. Incheiere: 8. Bucuria copiilor esté'mare. b) Plan de idei sub forma de intrebari Introduocre: 1. Ce este o carte? Cu cine o poti compara? 2. Cum se scrie o carte? 3. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? , , 4, De ce este importanta cartea pentru om? Unchacieres 5. Ce ganduri sau sentimente ai pentru o carte? c) Plan de idei sub forma de titluri [Entrodacere: 1. Propunerea unui joc in poenita. 2. Descrierea jocului. 3. Joaca in poiana. 4. Intamplari hazlii petrecute. i 5. Intoarcerea copiilor acasa. 20& MODELUL | ce Citeste plarul compunerii sub formé de intrebiri. ca Cum sunt dezvoltate raspunsurile? a Care intrebari corespund celor trei parti ale compunerii? ANIVERSAREA LUI NICUSOR # Plan de idei Entroducere: 1, Ce eveniment se apropie in viata lui Nicugor? 2, Cum asteapta baiatul aniversarea? 3, Cine sunt musafirii? 4. Ce pregatiri a facut familia pentru aniversare? 5. Ce surprize fi fac prietenii lui Nicugor? , _ 6 Cum se distreaza copii? Inder: 7. Cu ce impresie ramane baiatul? Se apropie ziua de nastere a lui Nicusor. Baiatul este nerabdator sa afle de la mama lui cat mai multe detalii despre sarbatoarea aniversara ce va avea loc simbata, la sfarsitul saptamanii. Nicugor injelege din zambetul misterios al mamei ca i se pregatesc multe surprize. El se gandeste sa-si intampine musafirii Intr-un mod cat mai placut. Stabileste o lista de jocuri pe care sa le propuna la petrecere, dar gi premii-sur- priza. Baiatul face invitatii tuturor colegilor de clasa. fi cheama si pe prietenii lui de joacd din vecinatatea casei. Invitatii 1] asigura ca-i vor fi alaturi de ziua lui. 21Tata si ziua mult asteptaté. Mama impodobeste sufrageria cu ghirlande de flori multicolore. Pe masa incarcata de bunatati scrie cu petale de trandafir ,,La multi ani!. Peste tot sunt bomboane, fructe si flori. Colegii si prietenii lui Nicusor sosesc in numar tot mai mare. Casa se umple de glasurile cristaline ale copiilor. Fete si baieti ofera buchete de flori mamei. Ionela il leaga la ochi pe Nicusor, apoi copiii il conduc in gradina, unde i se pregatise o surpriza. fi dau jos basmaua de la ochi gi ce credeti cd vede Nicugor? Un minunat trenulet serpuieste pe sine intr-un cadru miniatural, Baiatul ramane mirat la ve- derea acestuia. Este chiar trenuletul pe care si-l dorise de mult timp. Copiii se distreazd de minune. Epuizeaza toate jocurile propuse. Nicusor fi premiaza pe toti cu cate un steguley con- fectionat in mod special pentru aceasta ocazie. El este atat de fericit, incat ar dori ca petrecerea sd nu se mai sfarseasca. Nicugor mulyumeste tuturor pentru ziua minunata care l-a facut sa se simta atat de important. Spre seara, copiii hotarasc sa plece la casele lor. Ei propun sa se intalneasca din nou peste o juna, in aceeasi atmosfera de sarbatoare, la ziua de nastere a Ionelei. 22& MODELUL AL II-LEA 2 Citeste planul de idei sub formit de erumturi. Observit dez- voltarea acestuia. ca Citeste plami si spune ce observi. ca Daw titlu potrivit compunerii. % Plan de idei Introciwere: a 1. La un sfarsit de saptamana, Ionica pleaca cu pri etenii lui in parc. Coprins 2. Copiii incing jocul. 3. Din greseala, Jonica loveste o batrana. 4. Oamenii vin in ajutorul batranei. , _ 5. Baiatul regreta fapta. Jncheiere: 6. lonica invata din greseala comisa. Este vineri. Dupa ultima ora de curs, Ionica pleaca la joaca, in parc, cu prietenii. Acolo, Marius, Andra, Jan si Leonora propun jocul »De-a v-ati ascunselea“. Jan pandeste. Unii copii se ascund printre arbustii pitici, altii stau nemiscati dupa trunchiurile groase ale stejarilor. Prietenii sunt nespus de veseli. Alearga cu mare viteza, pentru a nu a fi vazuti de pandaci. Deodata, lonicd se impiedica i loveste o batrana firava, care se plimba pe aleea pietruita. Ea isi pierde cu ugurin{a echilibrul gsi cade. Incearca sa se ridice, dar puterile n-o ajuta deloc. 23Oamenii ingrijorati se string in jurul ei cu dorinta de-a o ajuta. Cu greu, batrana mai incearca o data sa se ridice. De data aceasta, ajutata, reuseste. Cu genunchii insdngerati, sprijinita de braye, se indreapta incet spre casa. intre timp, ceilalti copii se sperie si fug acasa. Jonica regreta cele intamplate. Se simte vinovat de fap- tul ca a plecat in parc fara permisiunea mamei. Ce va gandi ea oare? Ajuns acasa, baiatul ii povesteste mamei toata intém- plarea nefericita si isi recunoaste gregelile. Mama fl iarta, dar ii cere sé nu mai greseasca in viitor.& MODELUL AL Hil-LEA ca Identifici cele trei pévti ale compunerii. O FAPTA BUNA % Plan de idei 1. Locul, timpul si personajele povestirii. 2. Ivirea ocaziei de a face o fapta buna. 3. Desfasurarea momentelor intamplarii. 4, Interventia ta in realizarea unei fapte laudabile. 5. Urmarile faptei tale. 6. Bucuria traita pentru fapta implinita. enufa este o fetita cuminte si buna Ja fnvataturd. La scoala, doamna invatdtoare o vede uneori ingandurata. Pe chipul ei vesel de altadata se citeste 0 oarecare tristete. La ora de educatie civica, Ilenuta asculté cu atentie povestirile frumoase ale colegilor despre faptele bune pe care le-au facut ei candva. Jonel a daruit intr-un Ajun de Craciun toate economiile sale, stranse la pusculita, unui batran vaduv si singur. Maria a impartit la biserica, impreuna cu mama ei, mai multe pachete cu mancare oamenilor saraci. Alti colegi au daruit din jucariile lor unor copii aflati in zonele sinistrate din tara. Doamna invatatoare o priveste lung pe llenuta gi o roaga sa povesteasca si ea ceva legat de acest subiect. Fetita marturiseste cu lacrimi in ochi ca familia ei se descurca foarte greu cu banii in ultima vreme. Tatal ei zace la pat, ranit in actiunea de salvare a persoanelor aflate in casa vecina cuprinsa de un incendiu. Vecinii se aflau la munca in strainatate. Din flicadrile nimicitoare au fost salvati un 25baietel de cinci ani, pe nume Petre, si bunicul lui. Ilenuta o ajutd pe mama sa aiba grijd de tata si de cei trei frati mai mici. Mai mult de atat, acum le poarta de grija si celor doua fapturi neajutorate din vecini. Fetita marturiseste cu sinceri- tate cd i-ar face mai multe bucurii lui Petre, dacé ar avea bani. Ea s-a atasat de baietel gi il simte ca pe un frate. Doamna invatatoare o priveste cu admiratie pe Ienuya si o asigura ca faptele pe care le face ea, alaturi de familie, sunt coronite de lauri ale sufletului. ,O fapta buna nu porneste numai de la pusculita cu bani, ci si din bogatia nesecata a sufletului omenesc“, zise colega ei de banca. Vorbele incurajatoare fi readuc Ilenutei luminiyele in priviri. Fapta buna este pentru om cununa. Observam! @ Indiferent de forma in care este scris, plarud initial dei se dezvolté. Fiecdrei idei principale ti sunt addugate lamanunte care intregesc intelegerea povestirii. Fiecare frag-| Iment scris cu alineat reprezinta o idee din planul dat. Este respectata ordinea intamplarilor. @ Modelul I (Aniversarea lui Niaugor) este mai usor de} realizat, datorita intrebarilor puse intr-o ordine fireasca a! desfasurarii evenimentelor. Raspunsul trebuie formulat prin| propozitii dezvoltate. Pe langa raspunsul la intrebare, se| lalcatuiesc si alte propozitii care sa aiba legatura cu acesta. @ Textul obtinut la modelul al I-lea (pag. 23) devine o compunere narativa, pe care o putem intitula ,,O intamplare“. ® Planul de idei al modelului al IlI-lea (O faptal bow) oferd mai multe variante de a concepe compunerea, spre deosebire de primele modele. Ideile sunt oferite sub forma de titluri, iar titlurile au un grad mai mare de generalitate. 26@ Si EXERSAM! 1. a) Analizeazé plarnd de idei al compunerii cu tithd ,,O fapta brani‘ (pag. 25). Delimiteazd alineatele care apartin ideilor din plan si spune ciror parti ale comprmerii apartin. b) Sub ce formi este scris plarul? 2. De ce poarté compimerea de la pagina 25 tithd ,,O fapta ama“? 3. a) Analizeazé plaruil compunerii ,Aniversarea lui Nicugor“‘ (pag. 21) si delimiteadt alineatele care apartin ideilor din plan. b) Sub ce formi sunt scrise ideile din plan? 4. Contiruxt planul de idei de mai jos al unei compuneri cu tithid »»Prietemil la nevoie se cunoaste“: Tntroducere, Maria este bolnava. Cuprins —_—Prietena ei, Joana, o viziteaza acasa. Maria recupereaza lectiile pierdute. 5. Dezvolté plarud de idei de la exercitiul 4. Ovienteaxit-te dupii cele trei modele de compuneri prezentate la ,,Compunerea dupa un plan de idei“.COMPUNEREA CU TITLU DAT Caracteristici generale Pentru realizarea unei compuneri cu titlu dat se tine cont de legéttura tithiha cu contimmtul creat. Titlul compunerii trebuie sA porneasca de la o expe- rientaé nemijlocita a celui ce creeaza asemanatoare cu subiec- tul dat. Fara o cunoastere a realitatilor sugerate de titlu nu se poate obtine o compunere reusita. @ Se indicd respectarea urmatoarelor etape in realizarea unei compuneri cu titlu dat: * se analizeaza titlul; » se alcdtuieste un plan de idei; * se gasesc cat mai multe cuvinte care sa aiba legatur: cu acesta; | » se alcdtuiesc expresii frumoase prin definirea cuvin. telor intr-un mod neobisnuit; + se alcatuiesc propozitii cu expresiile, cuvintele gasit si actiuniie propuse, astfel incat acestea sa aiba legatura a titlul compunerii; * se ordoneaza propozitiile intr-o logica fireasca 4 desfasurarii povestirii.& MODELUL I G8 Observa legtitura dintre tithd compunerii si ideile ce aleatuiesc planul de idei al acesteia. ©&Cumeste definita cartea? De ce se spume cit este 0 comoaré? © Ce alte expresii frurnoase despre carte mai intélnesti in text? 68 Observit usurinta cu care se exprimit autoarea fn con pumere datoriti experientei traite. CARTEA, O COMOARA DE INVATATURI %*Plan de idei 1. Cum a fost prima ta fntalnire cu cartile de scoala? 2. Ce poti cunoaste cu ajutorul cartii? 3. De ce este importanta cartea pentru om? 4. Ce ganduri si sentimente iti poate trezi o carte? Sunt trei ani de cand paseam pentru prima data pragul scolii. Eram o fetita sfioasa, cu multe spaime in suflet, dar hotarata si invat carte. Abecedarul si Matematica ne-au intémpinat bucuroase cu parfum de crizanteme. Doamna invafatoare ne-a condus pe fiecare in banca si ne-a spus ca urmeaza sd ne dezvaluie o nepretuita comoara. Toti copiii asteptam bucurosi sd vedem minunea promisa. fi urmaream migcarile, gesturile, sa vedem daca nu cumva reusim sa descoperim singuri ascunzisul comorii. Vazand nerabdarea noastra, ne-a intrebat mai intai daca stim de ce am venit la scoala. Eu i-am raspuns cu un tremur in glas: — Doamna educatoare ne-a spus ca aici vom deprinde tainele cititului gi socotitului. 29— Este adevarat. Vedeti aceste doua carti? Acestea or sa va lumineze voua calea intregul an scolar. Vor fi prietenele voastre cele mai dragi, spuse invajatoarea noastra draga, ridicand cartile ca pe doua baghete magice. Deodata, cartile prinsera forta si ma atraseré pe un taram luminos. Am pasit usor, apoi am inceput sa ma inalt pe aripile din file ale cArtii, iar literele inchegau simfonii de slove. Am coborat privirea pe banca. Acolo, un cerc luminos imi invaluia comoara tainicé, pe care pana atunci n-o vazusem. Am strans-o la piept, apoi mi-am indreptat privirea rugatoare catre doamna invatatoare. I-am soptit: ~ Sunt cartile noastre? Le putem lua acasa? Deamna, cu zambetul ei misterios, a dat din cap apro- bator, apoi m-a mangaiat pe cap. O emotie placuté ma cuprinse de atata fericire. Intrasem in lumea cartilor, unde o fntalnisem pe Zana cea Buna. Am inteles ca ea ne va indru- ma pasii, un timp, spre universul cunoasterii. 30ry Conpletecitl cu dite egret gisite ck tine! Observam! ® Prima cerinta pentru realizarea unei compuneri cu titlu dat este prezentarea tithubut. @ Pe baza titlului s-a alcatuit un plan de idei, al carui continut este in stransa legatura cu titlul dat. @ S-au folosit euvinte $i expresti neobismste care au infru- musetat exprimarea. Acestea au legatura cu titlul dat. @ S-a dezvoltat planul de idei si s-a tinut cont de cele’ ® S-a realizat legéitura dintre titls = continutul textului. 31& MODELUL AL H-LEA <8 Citeste compumerea de mat jos. 2 De ce este intitulata comp reren , Glas packet? OR Ce legitusti existit intre tithd compumenii ¢ contiratul ei? GLASUL PADURII Mihai se afla la munte cu familia. Dimineata se arata limpede. Aerul cald te imbia la urcus, pe cararile vaii. Linistea era deplind, iar ramurile brazilor stateau neclintite. — Tata, vino sa privim spre culmile masivului de piatra! Uite, piscul se aseamana cu un con urias gi greu, inconjurat de albastrul cerului, cu sclipiri de portelan! — Sa ascultam si glasul padurii, zise tatal. — Care e glasul padurii? ~ Asculta! incet, incet, am patruns in inima padurii. O pala iute de vant suiera subtire printre vaile adanci. Din vreme in vreme, s-auzea susurul cristalin al unui pardias... Pasdarile vazduhului se chemau una pe alta printr-un ciripit vesel. Zeci de glasuri ne chemau sd ne prindem in armonia de sunete. Ele se amplificau pe masura ce le ascultam cu atentie. Atunci mi-au venit in minte cele mai frumoase cuvinte si am strigat: ~ Tata, te iubesc! Din departare, strigatul meu s-a intors ca o inganare: »Te iubeeesc... “. Nu intelegeam de unde vine rdspunsul pierdut ca o soapta. Acela sa fi fost glasul padurii de care imi vorbea tata? Eu asa am inteles padurea: ca pe o fiinta care ne iubeste. Ocrotiti-o mereu, dragi prieteni, céci ea ne ofera frumusefi tainice din minunatele ei podoabe. 32@ SA EXERSAM! »»Prietena meo/prieternl meu“. 2. Alcituieste cel putin trei enumturi cu expresiile gasite de la exer- citiul 1. 3. Aldituieste un plan de idei care si aiba legitura cu tithd »»Petrecere in familie, ajutandi-te de imaginea de mai jos. 4. Redacteazét o compunere cu titlul prezentat la exercifiul 3. 33, COMPUNEREA CU INCEPUT/SFARSIT DAT Caracteristici generale Compunerea cu inceput/sfarsit dat imbina creatia pro- prie a elevilor cu ideile de inceput sau de sfarsit deja oferite. Introducerea/incheierea este aceeasi pentru toti elevii. L. Compuneren au inceput dat in drwroduceren date prezinta locul, timpul si persona- \jele povestirii. Trebuie continuate cuprinsul si incheierea. Se alcatuieste mai intai un plan de idei, care sa sinte- tizeze cuprinsul si incheierea compunerii. | Cuprinsul si incheierea sunt potrivite cu inceputul icompunerii, dar gi cu titlul acesteia. Aceste doud parti suge-; reaza de regula actiuni cunoscute, din experienta proprie. @ DL. Conpureren ai SGirsit dat Pornind de la fncheierea dati, se alcdtuieste un plan de lidei, care sé cuprinda introducerea si cuprinsul. Trebuie| respectate aceleasi reguli ale unei compuneri. 34& EXEMPLE 1.Compunerea cu inceput dat Introdcre Gigel este un bétietel de zece ani. fi plac dulciurile in mod exce- St, ineat mancarea gustoasit a memnei rat mai contecadi. Thmpul liber si petrece in mare mitsurti cu joawile pe calaiator. Acolo este havea hai virtual& pe care si-a creat-o si de care este atras, izoléaukese de Lian, care isi simtea pind atunci sufletul impovarat, se simte acum si el liber precum puiul de veveritii. 35© MODELUL | CR Citeste compumeren de ri jos, al citrei inceput Gntroduc- erea) este dat. ©@ Observit cum au fost dezvoltate ideile celorlalte douti pitrti: insul si tnchei O DECIZIE BUNA Introdmere: Gigel este un bitietel de zece ani. fi plac dulciurile in mod excesiv, incat méancarea gustoasi a meamei nu mai conteazda. Timpul liber s-l petrece in mare miswii cu joawile pe calailator: Adcolo este urea hui virtuala pe cove si-a creat-o $i de care este atras, izolérhese de prieteni sifamilin '® Plan de idei Cuprins 1. Kilogramele in plus ii pricinuiesc neplaceri lui Gigel 2. Colega de banca ii da sfaturi bune baiatului. 3. Gigel se hotaraste sa-si schimbe modul de viata. 4. Mama bajatului il sprijina bucuroasa. 5. Invatdtoarea este uimita de transformarea lui Gigel Incheiere 6, Baiatu] este admirat de colegi. === ins La scoala, Gigel este un copil singuratic. Orele de sport fi pricinuiesc cele mai multe neplaceri. Kilogramele in plus, pe care le-a luat in ultima vreme, il impiedica sa par- ticipe cu placere la fntrecerile sportive. Mihaela, colega lui de banca, o fetita slabuta, il sfatuieste pe Gigel sa-si schimbe modul de viata. Ea a renuntat demult s4 mai manance multe dulciuri. Le-a inlocuit cu fructe, legume, sucuri naturale... Face multa miscare in parc, in fata blocului, dar mai ales prefera sa joace, in timpul liber, tenis de camp la un club sportiv. 36Baiatul asculta cu multa atentie sfaturile Mihaelei. El ramane uluit de atitudinea colegei de banca. Credea ca nici- unui coleg nu-i pasa de el si de aceea prefera sa stea izolat, cu gandul dus in lumea lui imaginara. Pentru prima oara vede ca Mihaela este o colegd minunata si se bucura nespus sa-i urmeze sfatul. Este chiar hotarat sa practice $i el sportul preferat al Mihaelei. Mama lui Gigel se bucuré de atitudinea luata gi in zilele urmatoare fl inscrie la acelagi club sportiv cu al Mihaelei. Acolo, el practica luni in sir tenis de: camp. Intre timp urmeaza cursuri de inot. invatitoarea este ingrijoraté de la o vreme de aspectul slibut al lui Gigel. Ar dori sa-l intrebe de sanatate, dar observa ca este vioi, alearga repede, este vesel si prietenos. El urmareste ochii grijulii ai doamnei invatatoare si se apropie de ea. Ca si cand i-ar ghici gandurile, ii spune ca se simte minunat de cand a renuntat la numeroasele dulciuri si la statul indelung la calculator. fi Povesteste cum l-a ajutat Mihaela sa-si schimbe modul de viata. Jncheiere: invatdtoarea fl felici pe Gigel si-] lauda in fata clasei pentru efortul lui de a se schimba. Colegii inteleg abia acum de unde se trag reusitele obtinute la ultimele intreceri sportive. Vechii lui prieteni au inceput sa-l strige patletul.& MODELUL AL II-LEA ca Care este legttiwa dintre tithd conynmerii si incheierea data. PUIUL DE VEVERITA Introducere: Este o duminica frumoasa de toamna. Lucian locuieste cu familia la marginea satului. In apropiere se intinde o padure deasa de arbusti. Tufele de alun incep sa-si scuture frunzele ruginii. Cuprins Baiatul se prinde in jocul frunzelor leganate de vant, pana cand patrunde printre umbrele tainice ale padurii. Strange alunele cazute pe jos si isi umple buzunarele. Deodatd aude un zgomot fosnitor. Din coroana stu- foasd a unui stejar se desprinde un ghemotoc de blanita roscata gi cade la pamant. Este un pui de veverita, care isi calculase gresit dis- tanta de la o creanga la alta a stejarului. Acum sta nemigcat printre gramezile de frunze uscate. Lucian se apropie tiptil de el si-i cuprinde cu mainile trupul cald, care se zbate sa-si cAstige libertatea. La o noua incercare de a se elibera din cap- tivitate, ghemuletul rogcat fsi infige ghiarele ascutite in mana bdiatului, lasand dare adanci de tne Lucian reuseste intr-o clipa sa bage puiul in Gautier care tocmai fi cazuse din cap, uitand de usturimea ranilor capatate. Acasa ii pregateste o cusca captusita cu frunze uscate, paie si nigte miez proaspat de nuca. Incearca sa-i vorbeasca 38bland, cu gandul ca intr-un timp destul de scurt il va imblanzi. Puiul de veverita, agitat, face ochii mari gi rugatori catre Lucian. Pina seara nici nu se atinge de hrana pregatita cu atata dragoste de baiat. Tanjeste dupa libertate, dupa mama lui, dupa mediul lui natural. A doua zi, Lucian vede puiul secatuit de vlaga. Aproape nu-i mai simte respiratia. Cateva clipe crede cd e mort, dar, cand deschide cusca, puiul tresare. Copilul se indeparteaza de el si-] lasa liber. Puiul de veverita se uita in jur cu spaima, apoi o zbugheste spre padure. Jncheiere: simte aaan gi el liber precum puiul de veverita. Observam! @ Compunerile de acest fel au un grad ridicat de indepere, denta. Atat introdwwerea cat si incheierea vin in sprijinul ordonarii ideilor in legatura cu tema aleasa. ® Introducerea sau incheierea (uneori sunt date amandoua de la inceput) stinudeaza imaginatia si ofera mai multe posibilitati de continuare (completare) a lucrarii. @ in compunerea data la modelul I (O decizie bumit) s. observa Ca introducerea ofera nulte date veferitoare fennel principal. Din scurta prezentare se pot gasi si alte cai de 4 continua compunerea. Atitudinea de inceput a personajulu se poate modifica fie in sens pozitiv, fie in sens negativ. Apay si alte personaje pe parcursul desfasurarii evenimentelor. @ fn compunerea data la modelul al U-lea (Puiul \veveritd), incheievea sugereazat fitnta in jurul cireia se intreaga actiume (puiul de veverita), precum $i actiunea hig (Lucian) de a incerca sa tind puiul in captivitate.@ SA EXERSAM! 1. Realizeazdt 0 compunere cu tithil ,.La Zoo‘, avand urmitorul ‘inoeput dat: »E duminica. La televizor se prezinta stirile de dimineata. Corina afla cd la Gradina Zoologica s-au adus de cAteva zile doi pui de urs Panda. Ea dorea de mult sa revada animalele ei preferate de la Zoo, iar acum s-a ivit 0 ocazie nemaipomenita.“ Foloseste urmitorul plan de idei, sae alcétuieste un plan de idei propriu. 1. Corina afla de la stiri despre puii de urs. 2. Parintii o duc pe fetita la Gradina Zoologica. 3. Animalele o intampina bucuroase pe Corina. 4, Fetita se imprieteneste cu puii de urs. 5. Corina se desparte de prietenii ei Me 2. a) Citeste introducerea gi incheierea date, Imagineazitti o cxfiune cove sit aibit legitunii cx cole dovsi pitti date si cave sit realizeze (cuprinsul) compunerii. b) Albituieste plana de idei, apoi déi un tiths potrivit com purerii, Introdwere zi Era o zi frumoasa de vara. Impreuna cu Andra, Gheorghita si Marcela am plecat in padure sa culegem fragi. Am luat-o pe un drum mai scurt, insd mai putin cunoscut. Doream sa ajungem mai repede in poienita stiuta inca din vara trecuta. Incheiere Ce spaima cumplita am tras! Am promis parintilor ca nu voi mai repeta niciodata aceasta greseala. 40COMPUNEREA DUPA UN TABLOU (O IMAGINE) AL UNEI PERSOANE, AL UNUI EVENIMENT, AL UNUI ANOTIMP ETC, Caracteristici generale # Un tablou se observa dinspre planul apropiat spre cel| \departat. {ntr-un muzeu, tabloul se priveste de la o oarecare dis- tanja, pentru a avea posibilitatea de a sesiza ansamblul detaliilor infatisate de pictor. ® Se analizeaza detaliile cu privire la personaje, lucruri. Pentru personaje se observa: imbracdmintea, gesturile, mimica, atitudinile acestora, mijloacele artistice folosite de cel care a pictat tabloul pentru a trezi anumite sentimente. Obiectele, ce apar in tablou, trebuie si ele analizate cu mare atentie, deoarece acestea ne ofera detalii importante, care ne pot ajuta sa localizim in timp si spatiu evenimentul sau persoana infatisate. ® Personajele, dar si obiectele, ne ajuta sa descoperim| lideea, mesajul pe care a vrut sa-l transmita cel care a realizat| lucrarea. in felul acesta putem deschide portile fanteziei noastre pentru a ne imagina o multime de intéamplari minunate, care au drept eroi personajele, obiectele sau anotimpurile sur- prinse de pictor. 4Numai procedand in acest mod, vom reugi sa credm o compunere valoroasa, prin care si ne apropiem cat mai mult de intentiile pe care le-a avut pictorul cand a realizat opera sa. ® De regula, in introducerese prezinta timpul, locul si personajele sugerate de imagine. % in auprinsse povestesc evenimentele, care se succed intr-o anumita ordine. Aceasta ordine este data, de regula, de observarea obiectelor si personajelor din planul apropiat| spre cel departat. In fndheierese gdseste un sfarsit potrivit cu ilustratial |prezentata. Theodor Aman. Hora de la Aninoasa 42& MODELUL | Compunerea dupa un tablou al unei persoane TARANCA DIN MUSCEL Priveste chipul pictat al ,,7arancii din Muscel“, tablou al pictorului Nicolae Grigorescu! 43Alexandru Viahua scria despre marele pictor: »Nota dominanta in opera acestui mare artist e linigtea, Oamenii, campiile, marile, cerurile lui te impresioneaza prin poezia linistii lor. Tacere si adancime.* E 0 taranca bruneta, foarte frumoasa, in portu-i traditional muscelean, impodobita la gat cu margele ca pentru o adevarara sarbatoare a tineretii. Este chiar sarbdtoarea primaverii, cand fetele ies pe uliyele satului pentru a se intrece in bogatia motivelor populare adunate pe ii in serile lungi de iarna. Cu cata mindrie isi poarta ia taranca din Muscel! Ai crede ca-si etaleaza trofeul cel mai valoros de frumusete si harnicie. Chipul tarancii ffi da impresia cA te afli inaintea unei fiinte vii, care te priveste cu ochii ei ganditori. Parca te cheama sa-i citesti sufletul cald si iubitor, care se deschide ca o carte de religie, Gura ei técutd ascunde un intreg univers de liniste si poezie. Parul ei negru, invaluit de ingereasca-i basma straluci- toare, se armonizeaza cu ochii tainici si atragatori. Zambetul din priviri se prelinge pe buzele ei calde gi fragede. E un suras venit din eternitate, indreptat asupra ta. Se uitd fix la tine, de parca ti-ar cunoaste toate intrebarileNDacé ii vei asculta cu atentie vor- bele din priviri, vei afla multe raspunsuri. Important este sa simti ceea ce ea simte, redat prin mana mdiastra a pictorului. Tata cum vorbeste pictorul Nicolae Grigorescu despre arta lui: »Pentru mine gura... priveste mai expresiv decat ochii. Sentimentul coloreaza, nu pensula. Poti colora frumos si c-o bucatica de cdrbune... dacd-l porti in suflet.“ Grigorescu a pictat-o pe tarancuta din Muscel pe un fundal alb-stralucitor precum sufletul lui sfant si curat. El ne-a vorbit in limba formelor gi a culorilor despre fara si despre neamul lui. Sa citim istoria neamului nostru in limbajul marilor artisti romani! 44© MODELUL AL l-LEA Compunerea dupa un tablou al unui eveniment © Observit imaginea de mai jos, apoi citeste comyrmerea »Darurile lui Mog Nicolae“ 8 Jn ce ordine sunt povestite int@mplavile? DARURILE LUI MOS NICOLAE 45%*Plan de idei 1. Numele sarbatorii surprinse in imagine. 2. Locul si timpul cand se desfasoara actiunea. 3. Motivul principal al desfasurarii intamplarii. 4. Atitudinea copiilor faya de darurile primite. 5. Un sfarsit fericit al evenimentelor. Este 6 decembrie, sarbatoarea Sfantului Nicolae. Satul Brosteni se intinde de o parte si de alta a vaii Bistrita. In casa familiei Simion este zarva mare. Tatiana, Marcel, Mihaita si Getuta s-au trezit mai devreme ca altadata. Ei au dormit cu mare grija. Cu o seara inainte, fiecare si-a lustruit ghetufele, apoi le-a agezat langa soba. Copiii s-au gandit cd hornul casei tre- buie sa fie locul pe unde Mos Nicolae aduce in fiecare an daruri copiilor cuminti. In aceasta dimineata parintii si bunicii sunt alaturi de copii. Mosul a rasplatit pe fiecare dupa faptele sale. Pe Tatiana o intampina cele mai frumoase daruri: o paptisa si o galetuga cu dulciuri. Getuta si Marcel se desfata cu cate un cosulet de fructe: Ei isi examineaza jucariile de plus. Mihaita primeste un manunchi de nuieluse. Baiatul nu este surprins de acest dar. El tsi recunoaste greselile comise in decursul anului, iar acum regreta faptele. Promite, printre suspine, ca va fi un copil cuminte in viitor, Bunica il mangaie si-i vorbeste cu blandete. Supararea lui Mihaita o induioseaza pe bunica. Ea ii da o cdsuta din lemn frumos colorata, in schimbul promisiunilor sale. [i ofera cu drag si o ciocolata, insa fi aduce}; aminte ca mogul este neiertator cu toti copi ii care nu asculta de parinti. Glasuri vesele de copii rasuna in toatal casa. Pe fereastra se zaresc primii fulgi de| zapada ce coboara din imparatiile albastre. Intreaga familie este fericita. 46© MODELUL Al tll-LEA Compunerea dupa un tablou al unui anotimp 08 Priveste tabloul de iarnié. 08 Cum se regtisesc eletrentele din tablou in comyunerea data? ° °Cuvinte si expresii lacrimi de roud soare sfios gi palid roi de fluturi albi etale de marmura alba ori reci de gheara pomi cu ramuri de argint case ascunse sub ciciuli albe de postav stelute albe de nea nori cenugii fulgi moi ca de vata covor gros al iernii ulberi de argint ujorli reci din obrajii copiilor IARNA, ANOTIMPUL STELUTELOR ALBE ‘* Plan de idei . Ce anotimp este prezentat in imagine? . Ce putem spune despre vreme? . Ce infatisare au norii? . Cum ninge? Cum este soarele? . Cum sunt pomii, casele si pamantul? . De ce se bucura copiii? . Ce sentimente trezegte acest anotimp? pikes Ninge de trei zile. Iarna se face stapana peste intinsa zare. Valentin, Julian, Jeanina si Nicoleta ies afard sa admire tabloul minunat al iernii. Fdgi mot ca de vata tes vazduhul. Peste bujorit reci din obrajii coptilor cad flori reci de gheata cu petale de marnucé alli. Copiii alearga dupa roiul de fluturi albi. li prind in palmele lor, apoi fi transforma in lacing de roud. Nicoleta atinge picaturile 48din palma peste a ei reci, dar gerul le transforma din nou in pulberi de argint. Copiii sunt fascinati de puterea miraculoasa a Craiesei Zapezii. ~ Valentin, hai sA ne scoatem saniile! propune Jeanina. Uite, pe dealul din apropiere iarna ne-a intins un cover gros gi alb de zdpada. Casele s-au ascuns sub cixiulile albe de postav. Pomii cs ranuvi de argint s-au impodobit cu stelute reci de crizanteme. — Suntem de acord! rasunarda in cor glasurile copiilor. Jocurile noastre vor inveseli soarele sfios si palid al iernii. Peste putin timp, dealul isi fntampina oaspetii care vin fn numéar tot mai mare. Saniile urca si coboara intr-o pulbere fina stralucitoare din stelute albe de nea. Vazduhul se umple de chiotele necontenite ale copiilor. Fulgii de zapada isi opresc zborul si privesc ingramaditi in nori cenugii rézleti bucuria de necuprins a copiilor. Cerul se insenineaza la fata, iar soarele zambeste prietenos. ® Observam! Modelul I (Yararca din Muse). Tabloul infatiseaz: chipul unei tardncute muscelene. In introducere se prezinta personajul (tarancuta), spati si atmosfera creata de autorul tabloului. In euprins sunt analizate mai intai trasaturile fizice, car sunt mai evidente in tablou, apoi cele sufletesti. Imbinate it propozitii frumoase, aceste trasaturi realizeaz4 o armonie de tr: si emotii, trezesc totodata sentimente de admiratie pentru per- soana/personajul din tablou. Descrierea se face dinspre planul apropiat spre cel departat; facandu-se in final referiri si la fundalul tabloului. | Incheierea cuprinde teva impresii ale pictorului despr | expresia chipurilor pictate de el, dar si un indemn din pate auto autorului compunenit. | 49rezinta sarbatoarea Sfantului Nicolae, ce are loc in ziua de 6 lecembrie. Aceasta este una din sarbatorile de familie cele mai iubite de copii. In acest tablou, nuieluga este motivul principal al Hesfasurarii intamplarii. Copiii isi lustruiesc ghetutele, in seara de 5 decembrie, apoi le pun langa soba. Cei cuminti vor gasi dimineata daruri frumoase de la Sfantul Nicolae. Copiii obraznici sunt pedepsiti pentru faptele lor rele gi de aceea primesc nuicluse. Bunica gaseste o solutie, pentru ca toti copiii sa fie fericiti. ® Modelul al Dil-lea (lana, anotimpul stelutelor albe). n expresiile date intalnim elementele din desen: fidgt mot ca de! vata, cover gros, bujori reci, por cu ramuri de argint, case asamse. [Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinre omenesti sau sunt insotite de insugiri neobignuite. Jn alcatuirea expresiilor intalnim multe adjective: soare sfias i polics roi de flutri olbi; petale de morrunit albiz flori veci de gheatiz Eau reereai ce cegint; cose ascunse sub ciciudi albe de postay; stele lalbe de nec; novi cerusii; fidgi moi oa de vatés covor gros al terri; bujorii weci din obvajii copiilon ® Modelul al D-lea (Dansile hi Mos Nicolae). Tabloul‘@ SA EXERSAM! 1. a) Observa imaginea data. Ce observi in plarnd apropiat? Dar in cel departat? b) Alcatideste un plan de idei al urei compuneri ax tithd » »Bogitiile toamnei, pe baza desernilui pentru acest anotimp. ¢c) Scrie o compunere dezvolténd acest plan de idei. 2. a) Alcétideste un plan de idei pentru o compunere au titlul 3» Toarma in livadét. b) Realizeazd un desen in care sit ilustrezi ideile din plan. ¢) Redacteaza compunerea ,,Toarna tn livada* folosind deseruil $i plarul de idei alciituit. 51COMPUNEREA DUPA UN SIR DE IMAGINI (BENZI DESENATE, LECTURI ILUSTRATE, DESENE CREATE DE ELEVI ETC.) Caracteristici generale ¥ Banda desenata utilizeaza desene si dialoguri ale personajelor. Dialogurile sunt scrise in bule. Cu ajutorul acestora se pot realiza compuneri. Povestirea intamplarilor se face in ordinea succedarii desenelor si dialogurilor. # In alcatuirea planului compunerii trebuie sa urmezi letapele date mai jos: * observa desenele gi citeste cu atentie mesajele; * pune intrebari in legatura cu evenimentele sugerate| de benzile desenate, alcatuind un plan al compunerii; * ideile din plan pot fi scrise si sub forma de titluri. Fiecarui desen ii poate corespunde o idee din plan. Iataé un exemplu de banda desenata (sir de imagini), care reda una din povestile Rises ale es& MODELULI ca Citeste mesajele personajelor din banda desenata. Care sunt personajele? ce Observé dezvoltarea plarului de idei dat.54 NAOAWNHH % Plan simplu de idei . Cand gsi unde se petrece actiunea? . Unde merg copiii in Ajunul Craciunului? . Ce fac parintii in timp ce copiii sunt la colindat? . Cum este seara de Craciun? . Pe cine asteapta copiii? . Ce viseaza Jan? Dar Ana? . Ce gasesc copiii dimineata sub brad?IN ASTEPTAREA LUI MOS CRACIUN Este Ajunul Craciunului. Ana si Jan se pregatesc sa plece la colindat cu prietenii. Mama le atrage atentia sa nu int&rzie prea mult, pentru c4 trebuie sA intampine impreuna Nagterea Domnului. Bunicii impodobesc bradul. Globurile si beteala argin- tie stralucesc printre ramurile lui verzi si parfumate. Tata aprinde lumanarile. Cantecele traditionale de stea se aud pe la ferestrele luminate ale caselor. Mama asaza crengute de brad pe masa imbelsugata. Ana si Jan se intorc acasa infrigurati. Ei gasesc bradul mai impodobit ca altadatd. Jan este nerabdator sa-l intampine pe Mos Craciun. Mama il linigteste: — inca ne mai vin colindatori. Mosul apare in linistea noptii. Acum trebuie sd ne asezam la masa. Intreaga familie petrece frumos seara sfanta si minunata a Ajunului de Craciun. intr-un tarziu, copiii merg la culcare. in visul copiilor apare Mosul. Mai intdi trece pe la Jan: — Sa-mi povestesti, draga Jane, cur te porti cu parintii, bunicii si colegii de scoala. Ai rezultate bune la invaratura? Baiatul zambeste fericit. Mogul ii intelege tacerea, apoi merge la capataiul Anei, care tre- sare in vis: — Bine ai venit, dragi Mos Craciun! Eu sunt Ana, fetita care o ajutaé) mereu pe mama in gospodarie. iti multumesc pentru darurile minunate pe care mi le | pregatesti an de an. Dimineata, mama ii trezeste pe copii. Le da vestea ca Mosul a trecut pe la ei si le-a lasat daruri sub bradul impodobit.& MODELUL AL II-LEA F Uff Sia fsa seri. Nu mica flat tere (Coo st zicit mama? Tebuie si mit \ \Plan simplu de idei 1. Ajunsa acasa, Elena mananca repede, apoi se joacd Ja calculator. | | 2. Fetita petrece un timp si la televizor. | | 3. Seara, incearca sa-si faca temele in graba. 4. Mama ei ramane mirata, vazand cat de mult timp pierdut Elena. 5. A doua zi, invafatoarea o mustra pentru tema incompleta. | | 6. Elena promite mamei ca-si va indrepta calificativul: 57SINGURA ACASA Elena se intoarce acasi de la scoala. Este singura acasa. Parinyii ei lucreaza la serviciu pana seara. Fetita arunca ghiozdanul intr-un colt al casei, apoi mananca repede un strudel cul mere. Este nerabdatoare sa deschida calcula- torul. Saptamana trecuta si-a instalat niste jocuri pasionante. Nu stie cu care sa inceapa mai intdi, toate o atrag nespus de mult. Dupa trei ore de stat in fata calculatorului, Elena incearca sa se relaxeze in fata televizorului. Acolo o asteapta ,,Peripetiile lui Pif*. Vrea sa vada continuarea aventurilor personajului ei preferat. Spre seara isi aduce aminte c4 nu si-a facut temele. Se gandeste la reactia mamei gi o cuprinde teama. Abia scrie in graba titlul unei compuneri, pe care o are ca tema, ca si aude cheia in usa. Intra mama obosita dupa o zi grea de munca. Elena se plange ca nu are inspiratie si ii cere ajutorul. Mama rimane mirata de atitudinea fetitei. Ea ii atrage atentia ca e tarziu si cd oboseala este cauza lipsei de inspiratie. Elena scrie c&teva propozitii despre anotimpul iarna, apoi inchide caietul plictisita. Ia cina impreuna cu piringil, care o privesc in tacere. Merge trista la culcare. A doua zi, fetita primeste un calificativ mic. Doamna invafdtoare o mustra pentru graba cu care gi-a facut tema. Ea stie ca Elena poate sa redacteze compuneri frumoase. Acasa, fetita cere iertare parintilor pentru calificatival primit la scoala si promite sa-si gestioneze mai bine timpul in vitor. Observam! ® Pe baza dialogurilor scrise in bule se intocmeste mai intai planul compunerii. Acesta respecta ordinea succedarii desenelor gi dialogurilor. ® Dialogurile sunt transformate in vorbire indirectal sau sunt introduse cand vrem sa participe si personajele la) povestirea noastra. ® Pe langa actiunile sugerate de benzile desenate, mai pot fi introduse si altele din imaginatia noastra creatoare. 58© SA EXERSAM! 1. Redacteazti 0 compere pe baca plaruidui de idei alciituit la modelul I (,,in asteptarea lui Mog Crécium). 2. Imagineeitfi o scurtit intamplare pe care sit o redai printr-o banda desenaté (trei desene). Coloreazit desenele asa cum siti. 3. Realizeazé patru benzi desenate pentru o compunere cu tithl ,,O folosind dialogurile date. — Desigur, vreau sa unosc si eu regulamentu de participare. thai, tu esti prietenul Imeu. Sper ca nu vei divulga dom- nului profesor acest secret. ine, dar imi respect si incredere intre partici loreamn atat de mult sa panti. Asti 59COMPUNEREA CU AJUTORUL UNOR EXPRESII $I CUVINTE DE SPRIJIN DATE (DESPRE ANOTIMPURI, PERSOANE DRAGI, ANIMALUL PREFERAT, FLORILE PREFERATE) Caracteristici generale * Expresiile si cuvintele de sprijin sunt date in unele situatii pentru a sugera o actiune, o intamplare, un eveni- ment, o descriere oarecare. ¥ Se creeaza legaturi logice intre cuvinte, apoi se for- Imuleaz propozitii cu expresiile, cuvintele sau grupurile de cuvinte date. # Enunturile se ordoneaza logic, formand continutul lucrarii. fn alte situatii, cuvintele se dau ordonate pe parti ale — compunerii. Astfel, propozitiile trebuie sa fie alcdtuite in ordinea in care sunt date expresiile si cuvintele de sprijin. Cand se doreste imbogatirea expresiilor sau adaugarea altora in alcdtuirea compunerii, acestea se pot construi prin analogie cu cele date. ¥ inainte de redactare se stabileste titlul compunerii. 60& MODELUL | 8 Se dau expresiile: tanara Crdiasa a Florilor, miresme suave, aburi subtiri si albi de catifea, sageti de raze, strai de sarbatoare, raze aurii, zarea cea nesfarsita, argintul luminos, munci de primavari, anotimpul renasterii. C8 Priveste imaginea dati. Alcituieste erumpuri cu expresiile de mai sus, ajutandiu-te de imagine. G2 Observii folosirea bela st expresiilor date in modell de compunere. 61PRIMAVARA Este luna martie. Suflarea calda a primaverii trezeste la viata intreaga natura. Téindira Crétiasé a Florilor irmprastie in jur mtresme suave de ghiocei si toporasi. Pamantul emana in vazduh abwi wi si alli de cotifea. Vantul domol se strecoara printre ramurile inmugurite ale pomilor. Soarele isi timite séagepile de raze in batalia cu ultimele ramasite ale iernii. Pomii au imbracat strai de sarbatoare. Fluturii si albinele se ascund printre alb-rozul parfumat al florilor de mar, ca intr-un joc de culori. Zavoiul a intinerit sub mangaierea calda a razelor aurii, \n zarea cea nesfarsita, inundata de argin- tul haninos, se zaresc pasarile cdlatoare. Ele se intorc la cuiburile parasite in toamna trecuta. Oamenii incep smaile de primivarit In livezi, curata pomii de crengile uscate, improspateaza paméantul de la radacina si le stropesc cu var trunchiurile. In gradina, gospodarii fac straturile pentru legume, zarzavaturi si flori. Ei seamana patrunjel, mor- cov, ceapa si usturoi. Planteaza rasaduri de varza si flori multi- colore. Muncile de primavara le dau speranta oamenilor ca in toammna se vor bucura de roade bogate. Primavara, aduce intotdeauna in sufletele noastre bucuria de a trai intr-o lume mai buna si mai frumoasa. 62© MODELUL Al II-LEA 8 Citeste compunerea ,,in ziua de Pasti“ <@ Observii aan au fost folosite awintele de sprijin (Sfanta Inviere, educatie aleasa, modele bune, fapte bune, pieptul incarcat de dragoste, lumanari aprinse, stralucire, glasuri vesele) én realizarea compunerii. iN ZIUA DE PASTI Vacanta de primavara a sosit. Ecaterina si Emanuel asteapta cu nerabdare sarbatoarea cea mai importanta a crestinilor: Ziua de Pasti, Sfanta bwiere a Domnului. Cand erau mai mici, bunica le spunea ca in aceasta zi oamenii trebuie sd-si innoiascd sufletul. Copiii nu prea injelegeau ce inseamna acest lucru, dar bunica se straduia sa le explice cé aceasta sarbatoare trebuie sa-i faca mai buni, mai milosi, mai ascultatori. Anii au trecut, iar cei doi frati, care au avut parte de o echucatie aleasi, sunt acum modele bune de urmat pentru alti copii. Ecaterina, sora mai mare, a inteles cel mai bine ca numai prin ascultare si fapte lame poti sa fii placut lui Dumnezeu. De Pasti, parintii se ingrijesc sa le innoiasca tinuta, cumparand hainute frumoase pentru ziua cand, pe aleile par- cului, vor ciocni oua rosii cu prietenii. In noaptea Invierii, Emanuel canta alaturi de tatal sau »Hristos a inviat!“. Baiatul tsi simte pieptul ineitrcat de dragoste pentru familia lui, pentru oameni, dar mai ales pentru Dumnezeu. Isi propune sa devina preot. 63Tatal lui fl aproba, apoi ii atrage atentia: - Indiferent ce meserie vei urma, trebuie sa ai intotdeau- na o atitudine corecta fata de oameni. Dumnezeu ne indeamna sa ne iubim unii pe alti, indiferent de pozitia pe care o ocupém in societate si de meseria pe care vrem s-o urmam. Parintii si copiii se intore acasd dupa slujba invierii cu hondnivile aprinse. Mama si Ecaterina impodobesc masa cu flori, oud rosii gi cozonac. Lumina din sfesnice umple casa de strahuire. P&rintii spun cu bucurie ,,Hristos a inviat!“, iar glasurile “vesele ale copiilor raspund tn cor: ,,Adevarat a inviat!“. | z Observam! | © In modelul I (Primavara) propozitiile sunt alcatuite cu ajutorul expresiilor date si prin observarea ele- mentelor din imaginea data: pom, case, drurnusi. Aceste elemente din natura sunt comparate cu fiinte cu fenomene ale naturii, sau sunt insotite de pose neobisnuite. in alcatuirea expresiilor intalnim| ulte adjective. | 64® In compuneri putem atribui lucrurilor si fenomenelor naturii insusiri fizice si sufletesti, specifice lomului. In acest caz spunem ca folosim expresii artistice} sau expresii poetice. Se pot folosi in mod artistic gi icomparatiile. Astfel, mulgimea obiectelor din lumea incon- juratoare poate fi comparata in diferite feluri, in functie de lexperienta traita de fiecare. ® Expresiile frumoase, comparatiile, adjectivele dau ai multa precizie compunerilor. Putem spune ca ele sunt cuvinte magice. Datorita lor, exprimarea este mai clara, mai lplacuta, mai limpede, mai poetica. Expresiile date trebuie sa inspire autorul de com-' unere in realizarea celor mai frumoase creatii literare. Expresiile poetice se intalnesc mai des in descrieri. ® in modelul al I1-lea (fn ziua de Posti) compunerea are drept sprijin de realizare doar cuvinte care au legatura cu’ Sarbatoarea Pastelui. ®@ Spre deosebire de modelul I (Primivara), modelul| lal II-lea este mai sarac in expresii poetice, intrucat lipsesc descrierile, fiind mai mult o compunere narativa. Emofiile sunt transmise prin folosirea dialogului din- tre personaje. 65@ SA EXERSAM! 1. Cu ce sau cs cine putem compara anotirpul primivara? Adauga sf tu ciiteva comparatii la cele prezentate mai jos. ca zana florilor; ca o gradina proaspat renascuta; ca un ram de muguri; ca o chemare la viata; ca o imensitate de smarald; ca 0 trezire din somn}.............05 2. Joc didactic ,,Ocoleste cvéintul“. a) ocolim awéntul copaci: * siluete de ramuri verzi; coroane de flori cu radacini la picioare; strajerii muntilor; martorii vailor; puii codrilor; ..... b) ocolim awéantud campii * mari de verdeata; intinderi de smarald; covoare verzi presarate de flori; ......... c) ocolim awantul flori: * miresme imbietoare; culori parfumate gi vesele; gingase firicele; podoabe din campii; ......... 3. Continua sirul insusivilor neobiguite pentru substartivele sub liniate, dupit modelele date: * cerul ca o mare albastra, % copaci cu plete de eee * primavara cu alai de ghiocei, ° wedihul plin de aburi ealzi, * pamantul invaluit in umeda-i catifea, ... * soarele cu sageti de raze, 66CARACTERIZAREA UNEI PERSOANE (bunica, bunicul, mama, tata etc.) Caracteristici generale & Redarea trasiturilor fizice si sufletesti ale unei persoane| formeaza caracterizarea acelei persoane. Trasaturile fizice ale unei persoane cuprind: higud, ibrticia I ‘elit. # Trasaturile morale rezu!ta din atitudinile si faptele [persoanei, din relatiile acesteia cx alte persoane, dar i din intém} \plarile petrecute de aceasta. Persoana care urmeaza a fi caracterizata trebuie sa fie cunoscuta de autor, fie in mod direct, fie in mod indirect din povestirile altor persoane.Leeman | & MODELUL | CR Citeste compunerea data. G2 Observit inst sivile fizice si sufletesti ale unei persoane : mann, & De unde reies trisiturile ei morale? \/ 68MAMA, DULCE MINUNE Mama este pentru mine fiinja cea mai scumpa gi mai draga. Statura mijlocie, pasii ei ugori pe care-i simt mereu alaturi, chipul vesel si luminos alcatuiesc icoana sfanta ce-o port mereu in’ minte. . Ochii mamei cuprind imensa zare albastra. In ei incap toaté lumina dragostei, bundtatea cea fara de margini, caldura ei ocrotitoare, blandetea gi duiogia. Cand ma saruta, parul ei de aur imi mangaie usor obra- jii imbujorati de emotie. Eu ii ating buclele catifelate cu buzele, sorbind imbratisarea ei dulce. Aceste clipe de tan- drete capata in sufletul meu proportii infinite. in inima mamei mele sunt adunate toate bucuriile si tristetile mele. Ea stie sd-mi vindece ranile sufletului, asa cum tot ea stie sd-mi alunge teama de singuratate si s4-mi redea bucuria unei copilarii fericite. Mama este prietena mea cea mai buna, mai sincera, pentru c4 ma sprijina mereu. Ma invata sa iubesc florile campului, sa iubesc zborul liber al pasarilor prin vazduh, invatatura buna adunata in carti. De la ea stiu ce este prietenia, iubirea, ce este iertarea, ce este munca. Toata viata o voi iubi si o voi respecta pentru ca mama este pentru mine cel dintai rai si dulcea minune a lumii. isi 69er a ee ee ee Te gan ae en QMODELUL Al II-LEA caCe trésitura morala reiese din tntémplarea povestita de autor? UN PRIETEN ADEVARAT Suntem la ora de limba romana. Purtam o discutie libera despre construirea unei relatii de prietenie. Toti sun- tem dornici sa luam cuvantul. — Ce reprezinté pentru voi un prieten adevarat? intreaba doamna invajatoare. — Cineva care ma ajuta la greu, spune Gina. ~ Cel care ma intelege, adauga Ionel. — Persoana care ma ajuta sa-mi indrept greselile, spun eu. — Cel care ma accepta asa cum sunt, intervine Alina. Vazand opiniile diferite ale elevilor, doamna invatatoare propune s4 ne argumentdém raspunsul printr-o scurta compunere. Toti suntem incantati sd facem caracteri- zarea prietenului nostru drag. Mi-am indreptat atengia catre Ionel, prietenul si colegul meu de clasa. Deodaté mi-am amintit de ziua in care |l-am ntalnic. Cu trei ani in urma, Jonel pasea pragul scolii noastre timid, cu ochii mari si negri, la fel de curat si decent imbracat ca si astazi. Nu puteai sa nu-l observi din multimea de cop Luminile din priviri ii dezvaluiau firea lui calda, prietenoasa si inteligenta, gata oricand sa ajute pe cineva la nevoie. Anii au trecut si prietenia cu lonel a prins radacini tot mai adanci. El iubeste mult cinstea si adevarul. Ca sa intelegeti mai bine de unde izvordsc convingerile mele despre acest bun prieten, voi fi nevoit sd marturisesc o fapta necugetata de-a mea, savargita anul trecut. 70Ll Pe atunci, am neglijat o vreme invatatura din cauza antrenamentelor solicitante la un concurs de inot. Temele le faceam in fuga, uneori incomplete. Cand a venit vremea testelor de evaluare la matematica, am reusit sa copiez pe furis rezolvarea problemelor tocmai de la Ionel. El a observat ca lucrarea mea este corecta si m-a felicitat. In recreatie am fost nevoit sa-i spun prietenului meu adevarul. Mult m-a dojenit Tonel, dar m-a iertat, pentru ca i-am dezvaluit fapta. Ba mai mult, m-a ajutat sa recuperez cunostintele pierdute. Am riscat mult. Puteam pierde pentru totdeauna prietenia lui Ionel. De atunci n-am mai gresit fata de colegul si bunul meu prieten. Suntem mereu alaturi la activitatile organizate in scoala si-i sprijinim pe acei colegi care au nevoie de ajutor la pregatirea temelor. Prietenul adevarat este acela care te ajuta sa-ti indrepti greselile, si nu acela care iti lauda nebuniile, spune un stravechi proverb. Observam! @ in primul model (Mama, dulce minme), avem umei persoane apropiate: mama. Este o caracterizare amanuntita, pentru ca este foarte bine 4 autoruha. Sunt descrise frumoase trdiri sufletesti, ce lecurg din relatia apropiata cu persoana caracterizata. rasaturile fizice se impletesc cu cele sufletesti intr-o armonie eplina. Ele se pun in valoare una pe alta, datorita folosirii xpresiilor neobisnuite; se evita enumerarea simplista a rasaturilor ce caracterizeaza persoana. @ In al doilea model de compunere (Un prieten| vitrat) observam ca trisiturile fizice si sufletesti rezulta din 7@ SA EXERSAM! 1. Realizeaxit o caracterizare a trwitétoruhs/invitatoare tale. # Plan de idei 1, Cand si unde ai cunoscut-o/l-ai cunoscut pe invata- toare/invatator? 2. Ce infatisare fizica are? 3. Care ji sunt trasaturile sufletesti? 4. Ce amintiri frumoase ti-au ramas in minte? 5. Ce sentimente sau impresii ii trezeste invaya-| itoarea/invatatorul? 2. Care sunt trisiturile sufletesti ale invigtitorului ce se desprind din fragmentul de mai jos? »Nu-l vazusem de mult pe domnu' Trandafir. [...] Eu il vedeam insa tot ca odinioara, [...], zimbind cu bunatate, incruntandu-se cateodataé, insuflandu-ne un respect nemarginit... Uite, si acum mi se pare ca Domnu' nostru a fost un om deosebit. li scénteiau privirile si era si el miscat cdnd ne spunea despre marirea stramoseasca...“ 2 (Mihail Sadoveanu, Doran? Trandafir) 3. Joc ,,Compara persoanal Completeazst punctele cu cuvintele potrivite din parantexti, apoi scrie cit mai multe uorwi \sau fiinte cu care se poate compara bunicul ti, dupa model, (mierea, profetul, un miel, ...) Bunicul este: ca painea calda, dulce ca say mn ca ..., bland ca ..., ochi limpezi Busad, | a..., privirea lui calda ca ...DESCRIEREA UNUI OBIECT, A UNEI FIINTE, A UNUI FENOMEN SAU A UNUI COLT DIN NATURA Caracteristici generale ® Spre deosebire de caracterizari ale persoanelor, descrierile se fac pentru o categorie mai mare de obiecte: fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, stari sufletesti etc. ¥ Dintr-o descriere pot lipsi trasaturile sufletesti, pe| cand caracterizarea trebuie s4 cuprinda deopotriva atat trasaturile fizice, cat si cele morale (sufletesti). * Lucrurile, de exemplu, se descriu numai_ prin aspectele lor fizice. } Asadar, imaginatia creatoare poate sa produca anumite realitati fictive, avand drept subiecti obiectele din lumea inconjuratoare. In marturisirea sentimentelor proprii, in descrierea unui peisaj incdntator, sau in prezentarea unei fiinte dragi trebuie sa primeze emotia. # Face exceptie cazul cand vrem sa evadam din reali-| tatea inconjuratoare, intr-o lume fantasticd, imaginarda; atunci putem atribui lucrurilor trasaturi sufletesti, pentru al arata atasamentul fata de lucrul respectiv, sau pentru a da o nota mai hazlie descrierii noastre. ®& Detaliile trebuie sa fie exprimate cu finete, reliefand| calitatea de bun observator a celui ce realizeaza descrierea. | 73& MODELUL | ca Citeste compunerea data. Ga Observéi descricrea trisitwrilor fizice ale obiectulua prezentat. Ga Observii cumn se realizeazét dezvoltarea planuhii. PENARUL LUI DANIEL %# Plan de idei 1. Prezentarea pe scurt a obiectului. 2. Aspectul — dimensiune, culoare, forma. 3. Partile lui componente — numarul comparti- Imentelor si marimea + 4. Utilitate - folosirea fiecarui compartiment. 5. O parere, un sentiment de atasament fata de obiect letc. Penarul lui Daniel sta deschis pe banca aproape tot timpul orelor. Baiatul l-a primit de la unchiul sau, care toc- mai s-a intors dintr-o calatorie prin Europa. I l-a adus cadou de Craciun. Nu se mai satura sa-l admire. Pe fondul lui albasctru, doi pauni cu penajul viu colorat strajuiesc cele trei deschizaturi ale penarului, de dimensiunea unui carnetel. Forma lui patrata ascunde trei compartimente. iner- unul are douazeci si patru de culori ascutite, numai bune pentru ora de educatie plastica. Se si gandeste la nuantele de albastru pe care Je va utiliza intr-un peisaj de iarna. Pe partea opusa se afla trei creioane negre si doua stilouri. Unul din 74“stilouri se lauda cu penita lui de aur. Creioanele se mandresc cu schitele de desen nemaipomenite pe care le realizeaza Daniel la ore. Rezervele de cerneala sunt frumos aranjate in dreapta lor. Dinur-un buzunar mic se atid soapte de nemultumire. Baiatul i] deschide. Iese guma de sters, putin roasa de invidie. — Pe mine ma foloseste Daniel atunci cand greseste un cuvant, o litera sau formele desenate. Doresc sa-mi pastrez forma initiala. Nu vreau sa steargi cu mine peste tot. Cand md imprumuta colegilor, simt cum se rupe o parte din mine. — Trebuie sa faci si tu ceva, intervine pic-ul de sters. Pentru copiii neatenti am fost creati. Compasul, linia, echerul, raportorul se prind in jocul figurilor geometrice. Daniel mai admira o data obiectele, apoi inchide penarul cu toate compartimentele sale. Cata multumire este in sufletul baiatului! 7SQ MODELUL AL II-LEA c@ Citeste compunerea data mui jos. @ Ce rol joacit dialogul'tn descriere? NINSOAREA Introduce E iarna. Afara ninge linistit. Gina priveste pe fereastra. Ea nu intelege de unde vin fluturii albi si moi de zapada. Mama ti intelege nelamurirea si-i spune: — Florile de nea se cern din nori si coboara prin vazduh ca o leganare de fluturi jucdusi, scampa mea. — Din nori? Dar ce sunt norii? - Norii sunt formati din picdturi mici de apa, explica mama. Aceste picaturi se ridicd, prin evaporare, de pe suprafaya lacurilor, marilor, oceanelor. Ajunse in \findltimile vazduhului, se jjaduna in nori. Cand acestia trec prin straturile reci de aer, se sparg, iar picaturile de apa sunt transformate de frigul iernii in fulgi ugori de zapada. - Mie nu-mi place nin- | |soarea, intervine fetita cu un \ jaer de supdarare. E rece si ma \Jobliga sa stau in casa. Jocul este mai placut sub cerul senin, in mangdierea calda a razelor de soare. — Zapada este o bucurie jpentru natura, draga mea. Eaee de cald sem&naturilor de toamna. Plapuma ei alba le fereste de gerul iernii. Indice Fetita se lumineaza la fata. Ea isi indreapta privirea catre gradina de flori, care doarme acum sub mantaua moale si alba a Crdiesei-Zapezii. Stie ca la primavara ghiocelul isi va suna clopotelul pentru a vesti trezirea la viata a celei mai tinere Crdiese-a-Florilor. Observam! @ Modelul I (Penarul ui Daniel) este o compunere in| care se descrie un lucru personal al elevului. Asadar, sunt descrise insusirile fizice ale obiectului, intr-o anumita lordine, pastréndu-se ideile din planul dat. Aceste idei se dez- lvolta in functie de experienta si inspiratia autorului. Partile componente ale penarului sunt prezentate intr-un mod creativ. Autorul foloseste si elemente de naratiune in aceasta| descriere, atribuind insusiri omenesti lucrurilor din penar. cestea sunt prezentate in mod direct, folosind dialogul. Ele povestesc cat de importante se simt in penarul elevului. @ Modelul al Il-lea (Ninsoarea) realizeaza descrierea unui fenomen din natura, ninsoarea. Folosirea dialogului dintre personaje (dintre mama si fica) produce emofii cititorului si il ajuta sa inteleaga pas cu pas desfasurarea fenomenului. ® Pentru descrierea unui fenomen din natura reciteste! compunerea ,,.Norul cel urias“( pag. 14). Vei observa cum sunt descrise etapele de formare a norilor.© SA EXERSAM! 1. a) Aloituieste cb idei pentru a descrie pisi isk pe oe a — nadta ie Gad on fee * Plan de idei Introducre 1, Ce fel de animal este pisica? 2. in ce imprejurare ai vazut-o prima data? 3. Cum o strigi? 4. Care sunt insusirile ei fizice? (culoarea blanitei marimea corpului, partile ei componente: cap — ochi, urechi, mustati, nas, gura, mieunat; trunchi; picioare — gheare, mers 5. Ce obiceiuri are pisica? , _ 6. Cu ce se hraneste? Incheiere: 7. De ce o iubesti? 8. Ce proverbe stii despre pisica? b) Dezvolta plan de idei. ckscrierea __» +» Sculat cu noaptea-n cap, st4 cocosul-pasa, cum ii zic toti ai casei — rotofei, imbracat in pene, cu creasta lisata strengaregte, pe o ureche. Cu gatul intins, cu ochii inca cetosi de somn, priveste. E poet." (Emil Garleanu, Din honea celor cari mi cwantd) 3. Conpetarnih porate jes dlegénd cuvintele din paran- tezit, Ale cui sunt insusirile prezentate in ghicitoare? ____ : Primul iese la ... ‘F Alb si firav din ... Capul ede. Si se cheama ... (clopotel, lumina, ghiocel, gradina)COMPUNEREA NARATIVA Caracteristici generale # Textul in care se prezinta intamplari ale personajelor, agezate intr-o ordine fireasca a desfasuréarii lor, se numeste| text narativ, ¥ Cand se povestesc intamplari, se poate folosi fie numai vorbirea indirecta, fie introducem alaturi de vorbirea| indirecta si vorbirea directa (dialogul). intr-o compunere narativa povestirea faptelor sau a evenimentelor in ordinea lor fireascd se realizeaza fie prin folosirea vorbirii indirecte (cu ajutorul verbelor la persoana a IlI-a, numéarul singular sau plural), fie imbinand vorbirea indirecta cu cea directa (cu ajutorul verbelor la persoana I si a Il-a, numarul singular sau plural). in cel de-al doilea caz, exist’ urmatoarele situatii de vorbire directa: * cand autorul povesteste o intamplare din viata lui si se adreseaza in mod direct cititorului; * cand introducem dialogul intre personaje. Prin dia- logul lor, personajele transmit emotii, sentimente, trasaturi de caracter in mod direct, prin participarea lor la discutie. Dialogul creeazd impresia de participare directa a celui ce citeste (asculta) la scena povestita. Cuvintele personajelor pot fi anuntate prin verbele: a spune, a zice, a anunta, a expli- ca, a comenta, a interveri etc, Ele pot fi introduse inainte, dupa, sau in interiorul dialogului, pentru a identifica mai usor personajul care ia parte la discutie. ® Vorbirea directa dintre personaje este redata in scris prin linia de dialog (— ). 80