REPLICAREA (BIOSINTEZA DNA) DNA parental Organismele vii trebuie si-5i pastreze nu numai z integritatea secventei nucleotidelor din DNA (repa- rarea), dar si-si reproduc foarte exact si subtil DNA. propriu in mitoza celulara. Enzimele replicirii actio- neaza perfect si_ rapid (la bacteriiintr-o secunda se polimerizeaza pind la $00 nucleotide). Operativitatea siprecizia sunt datorate unui complex multienzima- tic—mecanism perfect compus din diferite proteine. in procesul de replicare informatia codificatit in secventa bazelor moleculei de DNA parental este transferata cu 0 exactitate maxima celulei-fiice de DNA. Replicatea se bazeaza pe impachetarea com- plementaria bazelor mucleice. Activitatea matricea- Ii a DNA se manifest’ prin faptul c& seeventa nucleotidic’ se reproduce prin aceasté impachetare complementari a bazelor (fig. 2.13). Replicarea consti in desfacerea dublului helix parental si construirea catenelor pe fiecare dintre cele 2 catene complementare—replica celor dintii. Re- zulté 2 molecule de DNA identice cu parentala. Fiecare dintre ele conserveazi o catend parentala veche. Asadar, procesul replicarii e semiconserva- Figura 213, Replfcarea DNA ie dupa LWatson si Crick Precizarile lui J.Watson si F.Crick au fost confirmate de M.Meselson si F Stahl, care au cultivat Escherichia coli in diferite medii cu izotopi marcati. in 1956 a fost a! ee TP os GATCINTENTITT TATCCACA o 2.1da, Initierea repticatie (model) la E.coli: (proximatiy 20 molecule proteice Dna A legate cu ATP se fiveazd de cele 4segmenterepetabile ce contin 9 perechi de bace. DNA se ataseazi la acest complex. 6) Tandemul compus din cele 3 segmente A=T (13) eu baze repetabile este denaturat seevental 6) Hexamerul Drab proteine se asociazh cu proteincle DnaC. Daub helicaza pregateste despiralizarea DNA pentru sinteza primerului in replicare. of) Avanjamenta secvenjelor Ta crearea fut matrice. Primaza nu solicit inifiator al sintezei. DNAp supravegheaza fragmentul sintetizat de primaza si inlatura toate nucleotidele necomplementare (activitatea exonucleazicd 3 —> 5'),posedind functia de autocorectie, numai dupai care incepe procesul de sinteza catalizat de un complex multienzimatic (holoenzima). Grupa 3'- Ha ribonucleozidului un initiator al sintezei DNA. eplicattve oC. =113sCum se produce elongarea? Se declansea7a un atac nucleofil al capatului 3/-OH pe apropierea tibozei din dRNTP ulterioar’. Se formeazi o Dezoxiinozs| Fenomenule procesiv, adici enzima aditioneazi multe nucleotide, fiind legati gi iri de matrice, Catenele DNA parental nusunt paralele, adica orientarea sintezei pentruocatenie 5’ —» 3, iarpentrualta-3! —» $'. Toate DNA cunoscute pin: Jamomentsinfetizeaz numai indirectiaS! —»- 3. Cumare loc sinteza celorlalte catene? R Okazaki, renumit savant japonez, a determinat c’ o bun’ parte a acestei catene se prezinta sub forma unor segmente de nucleotide (100-200 la eucariote gi 1000-2000 Ia procariote) emma! (fig2.15) DNA Lal tide iar " Cyan = Persistenta lor Incicaza . 8 fragmentara, de scurta DNA avg SSB RNA prince drat si se apropie efectiv " Bx infowsli — ebifurcatie. O data cu avansarea —— _~Céifurcate, fragmentele se Se , ——_ de aga covatent eu ajutoral ga ay ‘Sinteza langului DNA gees be ore, seeeae"bNap mi ——_-catena flied, catena in care polimerizarea fragmentelorin ——————— _ irectia 51 —- 3" se —— produce lanivelatomic, pe cind la nivel general se Figura 2.15, Sinteza fragmentelor Okacaki extinde in directia -14-3! = 5! Sinteza fiecirui segment Oka- zaki necesita primer; DNA polimeraza I sintetizeaza in continuare catena si, avind © actiune exonucleazica, exclude primerele. in fine, fragmentele vor fi sudate de DNA ligaze, cu consum de ATP. Dar fiinded replicarea e bidirectional’, pe cea alta bifurcatie a replicarii procesul decurge identic. Datorita fidelitatii sporite, se mentine capitalul genetic al speciei (fig. 2.16). Ce factori reclama sinte primerului? De ce DNAp mu sintetizeaza catena de novo? S-a stabilit ci daca enzima ar avea o anume capacitate Figura 2.16. Modes) replicérii in replizom, rezultanti, ar fi incompatibila cu fidelitatea ae ene fnaltd a acestui proces. Pentru a forma o noua legatura fosfodiesterica enzima controleaza perfect geneza perechii de baze complementare. Functia de redactor permite reducerea greselilor ping la minimum. RNAp nu posed’ o atare functie si, eventual, apar falsuri de imperecheri. De aceea, se sintetizeaza un fragment de nucleotide cu o fidelitate joasi, dar numai temporar, DNAp le controleaza si exclude greselile (o eroare la 10° perechi de baze). Se cunoaste ci sistemele enzimatice autocorectoare nu pot initia sinteza de novo si toate enzimele care initiaz’ o astfel or de sintez nu sunt capabile de autocontrol si,in felul ~~ 3» acesta, creste mult numirul de mutat Repararea DNA. Totusi, o multime de reagenti chimiei si fizici provoaca lezari structurale in DN/ Colulele posed mecanisme specifice de reparare. Multe modifica pot fi reparate datorita faprutui cd informatia genetic’ se confine in ambele catene si poate fi pistratd fn seeventa de nucleotide, data fiind ee ae fuunctionarea unui ansamblu de enzime de reparatie care controleaza DNA si- repari, Procesul decurze | conform fig. 2.17. DNAp 1.Unadintre metodele de reparatie o constituie "wr. excliderea dimerului de pirimidin’, care apare sub COLELCCOEEEPre cer influenta razelor ultraviolet: | a) Endonucleozidazele specifice (E) taie catena pe si fragment iese din helix. tooo ith b) DNAp (1) repara, concomitent sintetizind Figura 2.17. Repararea fragmentului de mal catena. Ca primer serveste 3'-OH liber al PNA itului intrerupt, iar ca matrice se utilizeaza catena -11s-complementara. ©) Dimerul este exchus sub acfiunea exonucleazici a DNA. 4d) Sudarea o execut DNA-ligaza. Mentionaim maladia xeroderma pigmentosum in care piclea e deosebit de sensibili larazele soarelui, a ultraviolet. Epiteliul devine uscat, se atrofiaz’, apare cheratoza, sunt afectafi ochii. In consecinfa, apare cancerul pielii, bolnavii mor de timpuriu. Studiind fibroblasti piel, s-a constatat ci la acesti bolnavi nu suntexclusi dimeri pirimidinici, Faptul se expli- Rest slucozfostat cA prin lipsa activatii endonucleazei ce hidrolizeaza catena sseeper deDNA in preajma dimerului, cs Dimerul poate fi scindat si fotochimic, Toate celulele | Dezamianre contin enzima fotoreagenti, care-lidentificd si-1 scindeazs, | spomant utilizind energia luminii (DNA fotoliaza). ne Fluctuatile termice dezordonate ale moleculelordin ce- Jule pot modifica mult starea genelor. DNA.al fiecirei ce- ule in 24 ore pierde 5000 de resturi de purina (apurini- ® 4 enue zare), 100 de citozine isi pierd grupa NH, (pag. 142). Dimerul de timind (legiturile covalente fntre 2T) dejaa fost descris. Cum se mentine stabilitatea genelor? 1.{nmod analog, cu excluderea dimerului de timina. 4 ‘Nucleazele ‘Alte modifier vor fi excluse datorti functionari diverse- $44 sides, lornucleaze de reparatic. ete ie bea 2. DNA — glucozidazele (peste 20) exclud bazele ; ow modificate. $-au depistat multe enzime (circa 50), ce Luli repar DNA modificat. Care-i cauza ca DNA posed DNAS timina, dar nu uraciful cu toate ci ambele baze se lpecad Dravignas ‘imperecheaza cu adenina. De ce uracilul metilat se identifica paTyy numaiin DNA? Cert ci metilarea utlizeazi multi energie. ‘S-astabilit cd citozina in DNA spontan se dezamineaza, formind uracil (proces mutagen). Figura 218, Uracitud din Mutatia apiruti se repari sub actiumea sistemului de siosingurd datd per ciclu celular; respectarea acestui imperativ este posibila datorita tunor procese de metilare, care marcheazii covalent molecula de DNA ce a treeut prin experienta replicirii, Metilarea se realizeazi la citozinii, formind 5-metil-citozind si are Joc sub actiunea unor metilaze care folosese S-adenozilmetionina ca donatoare de grupari ‘metil. Secvenfa recunoscuti de metilare este: S-CG-3" 3G La cucariotele superioare un numér restrins de celule se divizeazi activ; cele mai multe sunt retinute in faza G, de nondiviziune. Decizia intriri din faza G, inG, siapoi S -17-ceste nat de proteine cu activitate kinazicd, activare prin interactiunea cu diverse cicline, acdrorconcentrafie suferd modifica profunde de-a lungul ciclului celular. 8. Ritmul sintezei de histone este similar celui de sintez’ia DNA -ului; in faza Sa ciclului celular cantitatea de DNA si histonele se dubbleazi. Cele vechirimin in mucleozom peuna din celulele-fiice. Cele noi sintetizate se unesein nucleozom pe cealaltd catend. Telomeraza Incontestabil, complexul replicativ se migcd pe catenele antiparalele ale dublului helix, simultan in directii diferite. Sinteza unei catene-fiice este continua, iar cealaltd se sintetizeazd sub forma fragmentelor Okazaki, care sunt reparate prin excizie, completate cu dezoxiribonucleotide siapoi cusute de DNA-ligazi. DNAp pot adiuga nucleotide numai ta capitul 3° al catenei crescinde, fiindc nu exist’ ‘enzime pentmielongarea mucleotidelor lacap 5’. Ultima din RNA primer nu poate fi completata ca replica de DNA, dat SS fiind cA eventual nu exist ceva ce Gap os 3 necesiti prelungire. De aceea, capiitul 3" al catenei-sens din DNA parental 1 | Telomeraza sDNA parental e z 3 anqu eesoe 5 este nereplicat, iar capatul S'al catenei antisens-fiied de DNA este mai scurt si, deci, capatul 3' al catenei-sens 3 | / s ; | parentale estenecuplat (fig. 2.19), ‘DNA polimeraza Savantul A.Olovnicoy (1971) a ' sugerat ideea ci, potential, existiiun mecanism biologic specific, ©€ jaya 719, noel telomere prevedeefectul dat. Se presupune, de spuerari DNA altel, c& acest posibil mecanism eactiv incelulele sexuale, cancerigene iin celulele organismelor ce se inmultesc vegetativ. Nu este activ mecanismul in majoritatea altor cazuri gi, in particular, in majoritatea celuielor somatice. Studiile au confirmat, mult mai tirziu, prezenta enzimei ce compenseaza scurtarea DNA in majoritatea celulelor enumerate gi eaa fost numitd felomerazd— transfera: ferminalé atelomerei Funcfia consti in cresterea unui hexanucleotid repetabil multiplu (TTAGGG) la capetele DNA nuclear, ce formeaza asa-numita telomera la om. in final, nu se pierde mesajul genetic si nu e dereglat mecanismul de descifrare a lui. Agadar, problema azi consti in replicarea incompleti a catenei intrerupte de DNA, ins daca cromozomul TTAGGG repetsile = 118dispune la capatul 3' de proeminenta unicatenara overheng, apoi are loc o replicare incompletd gia catenei lider Telomeraza prezint& o enzima-ribonucleoproteid compusa din RNA $i proteind. Ea compenseaza marginalitatea replica obignuite,utlizind dezoxiribonucleotide si camatrice © parte din succesiunea RNA, subunitate a telomerazei. Enzima posedsi functie de transeriptaz’ inversi celulari—revers transcriptaza. ‘Telomeraza protejeaz cromozomul de degradare si preintimpina alipirea cromozomilor intre ei. E stiut ca DNA-polimeraza e capabila si sintetizeze in directia 3) —e 3,utilizind RNA-primer ca inijiator, apoi, dup inldturaaca lui, capatul Sterna al eplicii ramine nereplicat. Si, in consecint, la fiecare diviziune celulard cromozomii se micsoreaza. Aceste particularititi ale replicarii determina formarea conceptului c& telomeraza posed’ un mecanism specific deosebit, ce determina longevitatea celulei. ‘Studiul genelor ce codific’ subunititile RNA a favorizat aplicarea testelor genetice- cheie, ce au confirmat cil RNA-telomerie’ dicteaza succesiunea nucleotidelor in telomerele cromozomiale in vivo. Subunitatea proteicd TRT (Telomerase Reverse Transcriptase) a fost depistati in organismele filogenetic neinrudite (ce la unicelulare pin’ la om), ce confirma cA poate fi universal pentru eucariote care posed telomeraza, Unele proprietiti ale TRT nu difera de cele ale cunoscutelor revers transcriptaze gi functioneaza in complexe ribonucleoproteice stabile. S-a stabilit cd RT (revers transcriptaza) SID-ei poate fi transformat’ in enzima ce functioneazi ca telomerazi, preschimbind simplu ionul Mn“ in Mg”. in atare conditii RT (revers transcriptaza) ramine ‘in complex stabil cu matricea RNA si multiply copie un fragment mic din lungimea sa. Aceste enzime poseda si uncle particularitati ce le deosebese de RT cunoscute, Sunt mai mari, au domeniul N-terminal de baza so distanf& neobignuit de mare intre motivele A si B. Sunt modificari in resturile aminoacizilor in domeniile RT, care au caracter de conservatism vadit printre celelalte RT obigmuite. Datelerecente permitreprezentarea schemei constructiet molecularea TRT. Activitatea cataliticd a telomerazei necesité numai 2 componente: RNA si proteina TRT. Unargument ‘convingiitor este reconstructia actvititi telomerazei din subunititile recombinate izolate, purificate de RNA si TRT. Alte proteine sunt fixate de acest complex si pot avea un alt rol decit acel de participare la formarea centrului catalitic— iau parte la procesul de reglare a activititiitelomerazei, ‘Mecanismul elongarii capetelor cromozomului este redat in figura 2.20. Se alungeste ‘capatul 3'al DNA, si datorita lui punctul extrem din replica 5" se migca spre dreapta. In ‘continuare catena complementar se elongheazi, cu implicarea DNA-polimerazei. Mecanismnl sintezei G-eatenei ce telomerazA se stadia mult mai intens, decit acel al tetiziri catenei complementare C. Exista, posibil, 2 mecanisme de sinteza a catenei C. a) Prin utilizarea catenei G ca primer, formind bucle: -119-Bucla este un substrat nefavorabil pentru DNAp care nu poate forma perechi \Watson-Crick: proteinele nu sunt capabile si se fixeze de orice structur. ) Emai verosimil mecanis- JPotineszaceyihivitiarca saul standard) ge Hnere a sintezei, cu participarea ee a enzimelor care iau parte la s sinteza catenei intrerupte: primaza, DNA polimeraza in complex cu proteinele cores- punzitoare: fiewvedatame | sa Ia ‘Telomerwzi RNA templat ce ova ———— Analiza telomerelor din — diferite organisme denota cd sinteza C-catenei a DNA- © telomerice are loc la fel ca sila oreplicare bidirectional DNA sau, inaltecazuni, find rezultana unei reaciii de “completare”, Oa Setelomere care substituie fragmentele G- CA lam, a3 repetabile unicatenare in DNA sil o- a a bicatenara —_ telomerica. ‘ / Asemenea react de “inlocuire” e6 oF sunt necesare in foarte multe cazuri de determinarea hungimii TRE 1 si TRE telomerei. C-catena joacd un rol activin detemminarea numarului Figura 2.20, Mecanismul efongari capetetor romozomiale de repetati pe care telomeraza Je poate adiuga la capitul DNA. Replicatea telomerei se afla sub un control complex, implicind si aucleaze, S-a confirmat, la mijlocul anilor 1990, cd telomeraza ce compenseaza tiierea cromozomilor este o enzimi caracteristic# pentru celulele cancerigene, In aceste celule cancerigene telomera este scurt si stabil, ir activitateatelomerazei este foarte intensi, Totodati,activitatea telomerazei nu e detectatd in celulele somatice la om, unde DNA, telomericd lunga la nastere (12-15 mii de nucleotide) se scurteaza cu virsta, conform ipotezei expuse. FE studiatd suficient tetomeraza ta Tetralkymena thermophila care confine peste 40000 telomere lao celula, Aceasti enzima e depistata si caracterizata,utilizind metoda directa, precum sireactia polimerazica in lant. baa tc -120-Caracteristica fermentativa a telomerazelor (TM) a) In vitro TM sunt neprocesive, adic’ alungesc cromozomul numai o singuri dati, ‘cu telomera repetabili. ‘Telomeraza la om e un ferment inalt procesiv, ce alungeste DNA-primer la sute de repetiri, Procesivitatea e dependenta de anumite condi. S-a stablit cd daca primerul are o lungime mai mic decit 10 nucleotide, el se alungeste o singurd data. Procesul poate fi intensificat, daca se adauga din abundenta oligonucleotide. Daca primerul are mai mult de 10 nucleotide, procesul devine procesiv si DNA poate contine mii de nucleotide. Se presupune ci in telomerazi, pe ling’ fragmentul-matriceal RNA, ¢ prezent siun alt fragment de fixare “ancora” site. E posibil ci primerii majori se fixeazil de acest fragment, ceea ce evitd disocierea produsului si-i permite telomerazei si functioneze procesiv. Existi modele schematice referitoare la acest proces. ’) Specificitatea de substrat ~ clongatia primerilor netelomerici —are loc la 0 concentrafie de Mg" nu mai putin de 1,25 mM sin lipsa de K* si Na”. Primar ealungit capatul 3'cu blocul (GGGGT. Bficacitatea e dependent de structura primara att, cit si 3" a oligonucleotidelor. Telomeraza cu aceeasi eficacitate utilizeaza in catena polinucleotidic’ dezoxi, precum si didezoxiribonucleotid trifosfai. in ultimul eaz are loc finalizarea sintezei DNA. in calitate de substrat se utilizeazd rGTP sir TTP, procesul e procesiv la concentratii de 10-100 mkM derTR. Pot fi utilizati si primere DNA-RNA. Ca substrat, ins, mai convenabil din punct de vedere termodinamic este duplexul RNA-RNA. Cele descrise, precum si datele de secventa aminoacidica in proteina telomerazica p95, confirma ca evolutiv telomerazele au provenit din RNA — polimeraze RNA- dependent ©) Activitate exonucleazicd i permite st hidrolizeze att primerite, cit si produsele sintezei fermentative. Ea inliturd toate resturile nucleotidice netelomerice siincepesinteza DNA intotdeauna cu dG (la procariote, la cucarivte date deocamdata lipsese). Care-i sensul acesteiactivititi? Activitatea de corectie determing o sintez corecti, aseamndndtoare cu RNAp DNA —dependentd. Structura si funetia RNA telomerazice. Sinteza la om a acestei subunitatie determinata de RNAp III, la eucariotele primare—de RNAp II. Conservatismul in structura RNA e foarte mic, chiar gi la organismele inrudite Structura primardé difera nu numai in succesiunea nucleotidelor, dar si in lungimea lor, care se mareste spre eucariote La majoritatea RNA telomerice regiunea matriceala se aflé la o departare de 50 nucleotide de la capitul 5'. Omologia ¢ foarte mica si la genele RNA telometrazice — coincidenta la om si soarece este de 65%. Siructura secundard e bine studiat’ la tetrahimene: e compusi din 4 bucle si un ment unicatenar, ce confine matrice pentru sinteza DNA telomerice. Unele sunt regiuni servative, altele formeaz unghiuri una fat de alta (60°), motive ce ar fi recunoscute proteinele telomerazice. Se presupune si prezenfa centrului fermentativ (fig.2.21. ‘Un componental centrului activ este regiunea matriceala a RNA telomerazice. Orice -121-modificare inaceastd secventda RNA telomerazica conduce la modificiri complementare in structura primar a telomerei. Aceste schimbari (mutatii) nu modifica activitatea telomerazei, dar modifica telomera, cu consecintele respective —o imbatrinire precoce sau ‘moartea celulei. Dacd uncle mutatii se ‘manifest imediat, apoi altele actioneaz ca 0 bombi genetic, ce va aparea dupa 600 replicati, conducind la o crestere necontrolata. Figura2.21,Structura secundard a RNA telomeracice latetrahimene E clar cf, pe ling® functia sa de matrice pentru sinteza DNA telomerazicd, RNA telomerazicd ia parte la fimetia catalitic’ a telomeraze ‘A fost realizati reconstruct activititii telomerazei sila om. S-a stabilit cd fragmentul functional e intre 1-203 resturi; fragmentul 1-44 spre 5’ terminal nue esential pentru activitatea fermentativa, iar mutatile intre 170-199 complet inactiveaz enzima, Posibil cl aceast& regiune interactioneazi cu proteinele telomerazice. Proteinele complexului telomerazic. Spirata dubli de DNA telomeric’ umana este fixati de proteina TREI, care modificd - Figura 2.22. Modelul schematic al buclelor telomere si siruetura domenied a proteinelortelomerie TRFI sé TRE2, Structura domenicd a proteinelor telomerice TRF si TRF2 =a -122- conformatia DNA, formind 0 superspirala, in care o rotatie e formata din sute de perechi de baze. S-a constatat recent cio alti protein’ —TRF2, ce se leagi Ja capaitul 5'terminal al catenei C, fixeaza telomera la «baz» (trunchi), cu formarea unei bucle telomerice giganti (t-bucla) comparabili cu dimensiunile telomerei (fig.2.22) Structura domenica TRE1 € redatt schematic in desen Caproteina siinteractioneze cu acidul nucleic este necesari oligomerizarea polipeptidelor pentru care si serveste TRE domenul. Fiecare moleculi de ‘TRF infigoard DNA sub un unghi de 120°. Experimental s-a constatat ed in prezenta TREI e facilitata circulafia molecule sourte de DNA, compusa dinsegmente telomerice repetate, ce confirm’ rolul proteinei in formarea structuri spatiale telomeric. Proteina TRF2 dupa structure asemtintoare cu TRF, dardomenul final nu interactioneazi cudomeniile omoloage ale reprezentantei urmatoare din familia respectiva deci ambele proteine in moleculé pot exist in form de homodimer. TRF2, ca si'TRF I, in consecinia splaisinguluialtemati formeaz dou’ variante ‘S-aconstatat ck TRF? se ataseazii in regiunea contactului telomeric cu baza (desenul). Buclele telomerice s-au depistatin cromozomiicelulelor HeLa. in leucocitele periferice lzom, inhepatocitele soriceilor ete. Cele mai mici bucle contin circa o mie de perechi de baze. Fixarea TRE? la capil cromozomuluinecesii unsegment de DNA telomericce confine mu ‘mai pufin de 6 nucleotide (TTAGGG). Cucit mai multe sunt segmentele repetabile, cu atit procesul de fixaree mai favorizat. Se considerdcdin acestioc DNA unicatenarz-3, hibridizatat ccuportiunea antiparale parjial desfigurati.a spirale’ duble crunch», formeaziasa-numita bbucla-d (displacement oop) Consecintele fenotipice in modificarile activititii proteinelor TRF. Lungimea telomerelor este asociat cu vista celulelor fenotipice. In celulele somatice, gratie lipsei telomerazei sau a altor cauze, numarul segmentelor repetate telomerice se micsoreazii la fiecare diviziune celulara. La fibroblast in vitro, dublarea numarului de celule duce la micsorarea telomerei cu 48-21 perechi nucleotidice. In vivo, la fibroblastii umani valoarea ede 75 perechi lao mitozil. Telomera celulelor sanguine periferice la copii pierde mai mult de 1000 perechi nucleotidice in an. Se consider’ cd intre 4 5120 ani telomerele se micsoreazit ‘mai incet, dar la virst matura gi senil se micgoreazi cu o vitezi constant de 30-60 perechi nucleotide anual. Cuvitsta, telomerele ating o lungime critic, la fibroblastii omului circa 5-7 mii perechi, la care apare o imbatrinire replicativa si in consecinta— inhibitia si stoparea proliferatiei “Expresia artificiala a telomerazei preintimpina imbatrinirea sie posibil de imortalizatcelulele respective, ce intilnim in celulele cancerigene. fnultimele inhibind telomeraza,e posibil stoparea rispindini celulelor ‘S-aconstatat cd expresia proteinei TRF 1 in cultura celular’ duce lao mitoza prematur’ si ‘moartea celulelor. Reglarea expresiei permite celulelor si supravietuiasca, dar dupaiciteva cicluricelulare are loc micsorarea telomerelor. in conditile de inhitbare a sintezei TRFI in celule, ce expreseazztelomeraza, are loc oerestere lentia lungimiitelomerelor. Posibil, TRFL favorizeaza formarea t-buclei, impiedicind cresterea telomerelor din contul activitiii telomerazice. S-a aritat ed TRF in vitro inhibiba lungirea catenei C -telomerice. tia proteinei TRF2.conduce lao stopare imediata gi ireversibili a protiferatici. La ‘modifica morfologice in celulele, carateristice imbattiniri i inductieimarkerilor celular ai procesului, cromozomii formeazi structuriinelare, neperzind segmentele telomerice. In telomercle nemodificate disparseementele unicatenare, faa moxificlrinactivitatea telomere, Seconfirmé ci nu telomera apart cromozomul de nuicleaze, de adite i ruper in mitozai- asta-functia proteinei TRE2. Cresterea concentrate’ de TRE? in cultura de fibroblast conchice la majorarea vitezei de micsorare a telomerelor in procesul de imbatrinire. Efectul nu duce la o imbatrinive precoce —celulele continua s& prolifereze. Dac numzirul limit la o imbatriniee de -123-6-T mii perechi nucleotide la celule in control, apoi la cele care expreseazi mai mult TRF2 aceastlimith e de 2-2,7 mii de perechi mai mic’, ce permite ca ele s& se divizeze de 15 oti ‘mai nmult pin’ la imbatrinire. De altfl, sunt preintimpinate alipireasiruperea cromozomilor ‘Se considert ciinu lungimea telomerei e cardinal pentru inducerea imbitriniriicelulare, ci starea lor, determinati de functia protectoare a proteinei TRF2 Experimental s-a demonstrat ca inhibitia TRF2 nu numai ci conduce la modificati fenotipice caracteristice imbatrininii, dar si provoaca modificari genetice: alipirea cromozomilor, activarea p53, cresterea concentrafiei p16, micsorarea nivelului ciclinei A si hipofosforilarea pRb. Inactivarea simultand a p53 si pRb preintimpind imbatrinirea celulelorexperimentale, determinati de inhibitia TRF2. Proteina p53 are o afinitate majora fafa de segmentul unicatenar al telomere cftre locul de fixare a t-buclei si favorizeazi formarea ei in prezenta TRE2. Reglatorii naturali ai proteinelor TRF umane. Efectul TRF2 asupra telomereie stabilitcert in conditi de experiment, darmodulatorii proteine’ nu sunt inc’ identificayi. A fost idemtificatd proveina hRapl, care are influent’, find fixati pe telomere, dar ea poate interactiona si cu alte portiuni ale cromozomului. Proteina TRF I usor modifica lungimea telomerei, find reglata in vivo diferit. Proteina TRF poate fi poli-ADP-ribozilata, cu disocierea consecutiva de la DNA.O asa modificatie spatial e catalizata de fankiraza (poli-ADP-riboril-polimeraza ankirata de telomeri). Proteina (KF 2.42.30) parteneral TRE 1. carepatrunde in nucleusi in forma ssaneactivie fixatl de proteina telomericd. Dupitactivare, tankirazi poli-ADP ribozileaza pe sine, citsipe TRF1, ce conduce la disocierea complexului nucleoprotidie si etiberarea telomerelor. Ultimele sunt disponibile pentru actiunea telomerazelor sia altor enzimne. ‘Tankirazi se considera reglator pozitiv al telomerazei. La om gi la vertebrate sunt depistate dou izoforme ale tankirazei TNKS (1) yi ‘TNKL (2) cu masa moleculara, respectiv, de 142 si 127 kDa. Tankirazi poseda un domen enzimatic, alt domen fixat (ankorat) compus din 24 repetari si al treilea domen- SAM; ultimele participa in nteractuni proteo-proteice. lankiraza 1, spre deosebire de ‘tankirazi 2, posedi si un domen suplimentar - N-terminal domen, care deocamdati nu- iasociat cu nici o functie. Nuare localizafie nuclearii si majoritatea enzimei se giiseste in citozol, unde este supusi fosforiléri si activari de MAP-kinaza, Nueclardaci enzima activa este transferat’ in nucleu sau pulul nuclear al tankirazei este activat de MAP-kinazii (proteinkinaza, activaté de mutageni). ‘Uhtima poate fi translocata in nucleu, MAP-kinaza este reglati de insulin gi factoriide crestee sise considera cd grate tankirazei organisomul menfine telometele celulelorsub controhil hormonal ‘A fost depistati o alta proteind telomerica, ce interactioneaz cu TRF] numit’ TINF2 (TRF-1-interacting nuclear factor 2) cu o masa moleculara aproximativ de 40 kDa. ‘Structural e aseminatoare cu proteinele TRE, avind la capiitul C-terminal un domen fixator de DNA de tipul Myb. Acest factor favorizeazi scurtarea telomerei si negativ regleazi activitatea telomeraze,intetmediind efectul TRF, Mecanismul de actiunca TRF I const ‘nu numa in superspiralizarea DNA gi favorizarea formrii bucleit. Grafieinteractiunii cu

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5823)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2105)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (442)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2524)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Nursing - Lucretia Titirca

  

  Document241 pages

  Nursing - Lucretia Titirca

  Laura Melnic

  94% (34)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Farmacologie Clinica PDF

  

  Document102 pages

  Farmacologie Clinica PDF

  dia43bu

  100% (2)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• Curs Biochimie 3

  

  Document111 pages

  Curs Biochimie 3

  dia43bu

  No ratings yet
• Curs Biochimie

  

  Document101 pages

  Curs Biochimie

  Batîru Mihail

  No ratings yet
• Cap 1 0 - Proteinele Enzimele PDF

  

  Document28 pages

  Cap 1 0 - Proteinele Enzimele PDF

  Cost

  No ratings yet
• MEDICINA Este Bine Sa Stii

  

  Document304 pages

  MEDICINA Este Bine Sa Stii

  monica_horvat

  100% (3)
• Totul Despre Cancerul Mamar de DR Stanculeanu

  

  Document58 pages

  Totul Despre Cancerul Mamar de DR Stanculeanu

  dia43bu

  100% (2)
• Mayo Medical Manual

  

  Document1,079 pages

  Mayo Medical Manual

  makmad

  100% (7)
• Breviar de Pediatrie

  

  Document154 pages

  Breviar de Pediatrie

  Sonia Camelia Ioanăș

  100% (1)
• 2.stabilitatea Medicamentelor PDF

  

  Document13 pages

  2.stabilitatea Medicamentelor PDF

  dia43bu

  No ratings yet