SR CENITR 12101-5:2007 6.8.2.6 Pozitionarle orificilor de iesire gi a sursei de alimentare cu energie pentru functionarea sistemelor si a comenzilor orficlor de admisie a aerului trebuie SA indeplineascd cerintele de integritate gi siguranfa tn exploatare prevazute In EN 12101-1 sau EN 12101-2 pentru ventilatoare de evacuare. 6.8.2.7 Toate milloacele automate de alimentare cu aer de admisie pentru sistemele instalate tn scopul securilatil viel trebuie $4 fie cu functionare siguré sau, unde sunt prevazute cu mijloace mecanice sa fie asigurate surse alternative de alimentare cu energie. 6.8.2.8 Toate mijjoacele pentru fumizarea de aer de admisie sistemelor instalate tm scopul securitaiti viet trebuie sa fie permanent disponibile sau sa fie complet automate astfel Incat sa intre in funcfiune odata cu sistemul de evacuare. Astfel de sisteme trebuie sa fie acfionate prin detectoarele de fum in conformitate cu BS 5839-1 6.8.2.9 Pentru sisteme prevézute numai pentru protectia bunurilor, punerea in functiune a dispozitivelor de admisie a aerului trebuie sa fie iniiaté automat de detectoerele de fum sau céldur ‘sau prin actionare manuala. 6.8.2.10 Aria aerodinamica liber’ a unei deschideri de admisie trebuie sa fle objinuta prin inmultirea ariei geomettice libere a deschiderll cu coeficientul de descarcare C;. Cooficientul de descarcare C, poate fi estimat a fi 0,6 pentru usi si ferestre deschise la un unghi egal cu sau mai mare de 60 ® Validitatea oricarel valori a C, adoptate pentru alte tipuri, speciale, de deschideri de admisie trebuie sé fie demonstraté cu o documentatie corespunzatoare. 6.8.2.11. In cazul unui sistem care are ventiatoare mecanice sau dispozitve pentru ventilarea Natural la care proiectul permite viteze mari de admisie a aerulu, viteza proiectata a aeruli prin orice Usd sau cale de evacuare prin care sau de-a lungul cérela persoanele trebuie s se deplaseze nu trebuie s8 depaseasca 5 ms" NOTA - Aceasti vitezi maxima a aerului de 5 m's" se bazeaz’ pe stuci asupra comportamentului uman realizate de administraia central, 6.8.2.12 Daca sunt utilizate ventilatoare pentru a fumiza aer de admisie, trebuie si se demonstreze A sistemul poate fi echilibrat eficient in toate condifile pe care trebuie sa le indeplineascd sistemul de contro! al fumului gi gazelorfierbingi. Evacuarea trebuie s& realizeze toideauna vitezele de curgere proiectate, viteza aerului prin orloe usa de evacuare nu trebuie si depageasca § ms" si orice fortS folosita pentru manevrarea oricdrei usi de evacuare in scopul deschiderii ei nu trebuie s8 depaseasca 100 N. 6.8.2.13 Pentru a evita admisia aerului care perturba stratul de fu sau impinge in jos furnul din strat (cfect Ventun), marginea superioar a deschiderii de admisie trebuie s& fie la 1m sau mai mult sub baza stratului de fum sau viteza de admisie a aerului sub strat trebule s& fie mai micé de 1 ms" 6.82.14 Daca distanfele sau vitezele de admisie a aerului recomandate la 682.19" nu pot fi respectate, de exemplu la usi, trebuie sa fie instalate bariere de fum sau alte mijioace Ce definesc Ccapaitul rezervorulu la cel pufin 3 m th spatele orificilor de admisie a aerulul, care confer fuxulul de intrare o sectiune transversala crescuta si o reducore a vitezel. Daca baza siratului este proiectaté si fio la cel putin 2 m deasupra péiii de sus a orifcilor de admisie a eerului nu este necesar sa se amplaseze ecran In spatele rezervoruli 6.8.2.15 Sistemele proiectate s& utiizeze ventilatoare de evacuate In alte rezervoare do fum, pentru @ asigura admisia aerului trebuie s& fie proiectate astfel incat aerul de admisie in rezervorul de fur adiacent sé nu fie contaminat cu fum de la rezervorul din care sunt evacuate fumul si gazele fierbint. Trebuie sa fie o distant de separare de 5 m inte iesirea de evacuare si un ventiator utizat pentru introducerea aerului cand este o limita a rezervorulu inre ele. 6.8.2.16 Pentru a evita orice regiune stagnant cu aerul rece mai curat de sub stratul de fum, care ar suferi din cauza unei acumulari staffonare de fum, numarul si amplasamentul orificilor de admisie a aerului trebuie astfel alese pentru a se asigura c& fluxurile de ger rece curg prin toate arile Compartimentului de fum de sub rezervorul de plafon, astfel ineat orice scurgeri de fum care intra in stratul de aer mai curat sunt impinse inapoi In volumul principal de fum fierbinte. Aceasta alegere {rebuie 88 la In considerare faptul c& nu numai incendiul insusi, ci de asemenea orice pozifie a pene! 43 Psa tpn eatin Goss Sandr(e) 200.2008 ASRO & Bu Pail Sea -Pap 4 dn Bt 00z/90/8t “IS 19310¥d VVG WIEN! 'rm179 SRUSNANI IS LSWOO 3a VESSR CEN/TR 12101-5:2007 de fur care se deplaseaza cand are loc antrenarea aerului, acfioneaza ca 0 pomp de aer de aspirajie a 2erului tn pana gi de eceea accelereaza aerul mai rece din ur caro pana. 6.8.2.17 Documentatia care face dovada luarii in considerare a aerului de admisie trebuie s& fie elaborata in conformitate cu 4.7.3. 6.9 — Bariere de fum suspendate liber 6.9.4 Comentariu Barlerole de fum pot sa fe fixe sau mobile. Majoritatea barierelor mobile sunt proiectate si coboare pe vertical la primirea unui semnal adecvat si sunt in general denumite bariere descendente. Aceasté categorie poate fi subimpartita in continuare in bariere cu ghidaj (céind beriera sau bara sa inferioara ‘se deplaseazé in canale verticale) sau bariere suspendate liber. Barierele suspendate liber sunt utlizate pe scara larga, dar sunt expuse sé fie curbate lateral de presiunile ascendente dezvoltate Intr-un strat de fum fierbint. Orice barierd de lungime fixé suspendaté de marginea sa superioara se roteste (si se curbeazé) fafa de stratul de fum. Drept urmare bara infertoara se deformeaza atat lateral cat si in sus. Prin urmare cantitatea de material din barierd, adica litimea cand atéma in absenta furnulu, trebuie sé fle astfe! neat bariera sé-si poata indeplin rolul chiar cénd este deformats, Estimarea latimii de proiectare a barierei si a greut3fi' necesare a barei inferioare a barierei pentru a reduce deformarea dvin parte a projectului unui SHEVS deoarece acest! parametri pot varia cu grosimea $i temperatura stratului de fur, Daca bariera de tum nu este montats in unghi drept la 0 suprafata plana fixa verticalé, deformarea barei inferioare a barierei tinde sé modifice méirimea laturl golulul pe care este montaté. Dacd deformarea este astie! incét se reduce mérimea laturii golului, pana de fum trece peste bariera de fur. Daca deformarea este astfel incét golul devine mai mare, totusi cantitatea de fur care trece dincolo de bariera de fum creste. Cand este cazul, trebuio sa se demonstreze prin calcule ingineresti bine documentate asupra incendiului, separate sau complete, specifice circumstanfelor, c& pana nu oreeazé condi periculoase, 6.9.2 Recomandari 6.9.2.1 Trebuie si se demonstreze prin calcul ca létimea gi groutatea barei inferioare a unei bariere de fum suspendate liber sunt suficiente pentru a indeplini recomandérile de la 6.6.2.13. Barera in Pozitie deformat’ trebuie s& fie cu cel putin 0,1 m mai laté decat baza stratului proiectata NOTA - Un exemplu de metoda de calcul este indicat in anexa H 6.9.2.2 Trebuio avuté gra a se asigura c& barierele de fum sunt pozifionate in construcfie tn aga fel cat SA se minimizeze problemele cauzate de deformare, de exemplu barierele amplasate intre coloane curbate pot urma aceasté recomandare in condita pasiva de echilibru, dar cAnd sunt supuse la condifi de deformare se pot deplasa fal de coloane creand goluri mari si scurgeri de fum inacceptabile 6.9.2.3 _Barierele de fum suspendate liber proiectate s8 inchidé goluri inte un rezervor de fum si otajele adiacente, de exemplu etajole deschise adiacente la un atrium si prin cobordre da la partea superioara la cea inferioarai a acelui gol, trebuie s& ramand in contact cu partea inferioaré a goluli, de ‘exemplu pardoseala, in plus faté de recomandérile de la 6.9.2.2 cand este in pozitie deformata. NOTA.- Un exemplu de metodei de calcul este indicat in anexa H. 6.9.2.4 Trebuie realizate calcule bine documentate specifice circumstantelor pentru fiecare barierd de fur capabilai s& se deformeze intro directie care va creste marimea golului/golurilor séu/sale laterale unde bariera Intalneste un perete lateral sau alta bariera de fur, pentru a demonstra ca pana de fum rezultata nu va crea condi periculoase. 44 Peg pra cn aeaa Gatun Stance (200.208 ARO a Pej Sara 46a 24 5.1931044 VLVG TWASNI‘Pr719 aNALSNGNI Is LBWOO 30 WEEWVO soozsoreh*SR CENITR 12101-5:2007 6.10 Plafoane suspendate L8aWOO 30 WERWYO 6.10.1 Comentariu Apar multe rezervoare de fum acolo unde este plafon suspendat sub un plafon al cornisei profilat. Aceste plafoane suspendate pot fi inchise (excepténd fisurile de scurgere) sau pot avea o proporfie ‘mai mare sau mai micé de arie liber. Cand un plafon suspendat are o proportie mare do arte liber’, el nu perturba semnificativ deplasarea furului si prezenfa sa poate fi ignoraté pentru scopurila projeciéri. Proporti mai mici de are libera pot permite ca spatiul de deasupra plafonulul sa fie utiizat a spafiu de evacuare a furnuiui. 6.10.2 Recomandari 6.10.2.1 Plafoanele suspendate inchise trebuie sa fie tratate ca partea superioardi a stratului de fur, do exemplu tn Mnediperea incendiata, sub un balcon, in rezervorul de fum. Presupundnd c& este evident c plafoanele suspendate nu se vor deteriora in urma expuinerii Ia gaze fierbinti la temperaturile prevézute in proiect, nu este necesar ca ecrane de dirjare si bariere de fum sa fie ‘menjinute deasupra acelor plafoane suspendate Inchise. 6.10.22 Plafoanele suspendate partial deschise cu mei mult de 25% din aria geometric’ liberd distriouita regulat nu trebuie Ivate in considerere cénd se analizeaza deplasarea fumului. 6.10.23 Trebuie sa fie amplasate ecrane de dirjare si bariere de fum deasupra plafonului suspendat la un plafon al comisei profilat cu exceptia plafoanelor suspendate la care se aplica recomandarea de 126.10.2.1. S00Z/G0/81 “TS L9SIONd VIVO WISN! ‘P79 SISNANI 6.10.24 Spatiul de deasupra unui plafon suspendat partial deschis avand mei putin de 25 % din aria geometria libera trebuie sa fie tratat ca un spatiu aparent Inchis. NOTA- Informati supimentare despre spfiinchise aparent sunt inccate tn anexa 1 6.10.2.5 Daca spajiul de deasupra piafonului suspendat serveste drept spafiu aparent inchis, toate calculele de proiectare pentru fum sub plafonul suspendat trebule sa trateze plafonul suspendat ca artea superioard a stratului de fur ascendent. 6.10.2.6 Pentru scopuri de proiectare, combinatia spatilor aparent inchise cu dispozitvul pentru ventilarea naturalé trebuie sa fie considerat8 ca un ventilator simplu al incaperi cu presiune mai mare decat cea atmosterica. Acest ventilator trebule s& acopere vitezele de evacuare proiectate pentru debitul masic si volumic al gazelor din fum calculate in conformitate cu 6.6 cu adancimea stratului de fum masurata de la partea superioaré a incéperil in jos la baza etratului. In anexa | este dat un exemplu. Daca spatul aparent Inchis este extins prin intermediul unei conducte, grosimea stratului de fum trebuie masurata de punctul central al deschideri finale de evacuare in jos la baza stratuli Rezistonfa supimentara a conductei poate fi calculaté folosind procedurile obignuite de incalzre, ventilare, conditjonare a aerului (HVAC) si aceasta poate fl aplicaté pentru a reduce coeficientul de desc&rcare a dispozitivulul pentru ventiarea naturala, 6.10.2.7. Proiectul trebuie s& asigure c€ diferenta de presiune indusa de ventilatorul de evacuare in spatiul aparent inchis poate depasi diferent de presiune datori’ impedanjelor de curgere ale golurilor incdperi (a se vedea de asemenea anexa |) folosind metodele obignuite de calcul HVAC. Aceasta trebuie sa fie dovedita in conformitate cu 4.7.3. NOTA-Un exemplu este indicat tn anexa |. 6.10.2.8 Proisctul trebuie sa asigure ca spatiul aparent inchis ca ensamblu este capabil sé reziste la ‘expunerea la temperaturile fumului prevazute in proiect fad vieo defectiune sau acea defecfiune s nu alba efect negativ asupra functionarii SHEVS. Aceasta trebuie sd fie documentatd in conformitate cu4.73. 45 aginst dn aplenta Geshe Send) 200-2100 AGRO & Bu Proje! ote -Fep 7 dnSR CEN/TR 12101-5:2007 6.11 Depresurizarea atriumulul 6.11.4 Comentariu Libertatea arhitecturalé mai mare devine posibilé daca fatada atriumului nu trebuie tangata, dar se permite sé fie neetansa, chiar dacd partea superioaré a atriumului este umpluté cu fum. Exemple de astfel de proiecte de fafade neetanse includ: 2) camere de hotel care au usi la baleoanele decorative, adica féré cai de acces sau evacuare, Care domind atriumul, sufcient de mic pentru a fi evacuate prin us! tn cateva secunde; ) unde se utiizeazé ferestre neetanse; ©) unde onffcti mici de ventilare permit aerului s& circule intre spatile de cazere si atrium si unde nny sunt c&i de evacuare deschise la partea superioard a atriumul. Daca aceste usi salle cai de iesire nu au etanséri corespunzétoare, fumul din atrium poate intra in ‘multe incdperi adiacente la multe niveluri, provocénd o pierdere a vizibiltifit in acest inc&peri si puténd afecta céile de evacuare din atrium. Aceasta se poale inlémpla simultan pe multe eteje. De aceea esie important 88 se Impiedice fumul sa treaca in cantitati apreciabile prin aceste mici deschideri neetanse. O cale de a realiza aceasta este depresurizarea atrumulti NOTA 1 - Principile implicate tn depresurizarea atriumului sunt explicate mai detaliat in anexa J. Totusi, depresurizarea nu poate proteja orice deschideri nestange mari de pe orice etaj deasupra bazei stratului din atrium, nici sé protejeze orice cai de evacuare pe acel etaj deschis care atrium. —_1 444 Legend + Atrium A Deschidere i atrium 8 —_C8ide scurgere din exterior in incaperea C © —__Incaperelspaiaadiacenta la atrium NOTA 4 - In acest context o deschidere mare este una la care rezistenta la curgere 2 deschideri in fatada alriumului este mai mare deca rezistenta la curgere combinaté a deschiderilor utmatoare de-a lungul aceleasi ci de scurgere din atrium, de exemplu daca deschiderea fatadei alriumului este mai mare decal deschiderile Tn poretole exterior. NOTA 2 - Daca rezistenfa la curgere a lui B si B™ > rezistenfa la curgere a lui A, atunci C nu este protejat. Figura 5 ilustreazé aceasta situa Figura 5 — Rezistenta la curgere prin deschideri intr-un atrium "| NOTA NATIONALA ~ In figura 5 B poate fi cel dn partea dreapts. 46 Fair neon este Starcac (20092208 ASO & De Pet Sanwa Pepa St (s00zs0/84 “1.5 193I0¥d VIVO WISN! ‘T1179 SIMSON IS LNSWOO 3a VEENSR CEN/TR 12101-5:2007 Totusi asto adesea cazul c& arhitecfi vor s& méreascd la maximum utiizarea spatiului atriumulul. © cale de a realiza aceasta este sd permitd o libertate mai mare a proiectului pe etajele inferioare, cu ‘mai pufina libertate pe fetadele neetanse permis prin tehnica depresurizéni. In acest proiect hibrid ‘raportul ariei ventilatoruiui de evacuare supra aria de admisie @ aerulul proaspat este determinat de nacesitatilo de depresurizere, intrucét valorile reale ale acestor ari sunt in concordanté cu recomandérile pentru SHEVS adecvat. Int-un astfal de protect hibrid, temperatura stratulu de fum in atrium recomandaté pentru calculele de depresurizare este un rezultat natural al calculelor de antrenare a penel de fum necesare pentru calculul de extragere a fumului (a se vedea 6.6) NOTA 2 - Proiectele hibrid este posibil s fie similare cdnd sunt utlizate ventilaloare mecenice pentru evacuarea fumului din atrium, @) —Proiectele hibrid urmeaza ca tip una din cele dous jpoteze. ) Pe baza debitului masic, unde atriumul este proiectat cu o pana de fum de inaitime specificé. Pe baza temperaturi, in scopul récirli unui strat de fum potential fierbinte printr-o antrenare deliberaté @ aorulul ambient in pana care se ridica. Aceasta poate pernnte utilzarea matenialelor de iajada care ‘nu pot rezista la temperaturi inalte, de exemplu stiolé turnata. 6.11.2. Recomandari 6.11.2.4. Unde este propus un sistem de depresurizare a atriumului, proiectantul trebuie sé determine daca atriumul poate fi privit ca avand o intrare dominant. NOTA. Un exemplu de motoda este indicat in anexa J. 6.11.2.2Proiectantultrebuie, prin exeminarea desenelor cladiri, si stablleascé! amplasarea color mal Tnalte cai de scurgere vuinerabile prin care fumul poate trece de la atrium la spafile adiacente . 6.1.2.3 Proiectantul trebuie sa demonstreze prin calcul cé cea mai inalté cale de scurgere vulnerabilé suferd o diferenia de presiune care conduce aerul curat in atrium cu plan neutru de presiune deasupra celei mai inalte cai de scurgere vulnerabile ludnd in considerare efectele presiunii vantului. NOTA - Cateva exemple de metode de calcul sunt indicate tn anexa J. 6.1.2.4 Proiectantul trebuie s4 puna la dispozitie intreaga documentatie de sustinere in conformitate 47.3. 7 __ Interactiunea cu alte sisteme de protectie la incendiu si alte sisteme ale constructiei 7A Sprinklere ‘Sprinklerele sunt eficiente la reducerea pierderilor cauzate de incendiu prin menjinerea focului la 0 marime controlabiléi sau la stingerea incendiului. Un SHEVS admite mai multe protect efective si sisteme de stingere a incendiului pe caile de evacuare din cladiri. Este important ci unde sunt amplasate impreuna sprinklere si SHEVS, eficienja protecjiei la incendiu (care include actiunea servicilor de pompieri) este marité si nu redusé. Daca sunt montate tmpreuna sprinklere si SHEVS, trebuie avut grié sé se asigure performanta optima a sistemului combinat. NOTA - Anexa K confine un ghid privind interactiunea dintre sprinklere, sistemele de ventilare de evacuare a fumului si gazelor ferbin gi actiunla de stingere a incendiulu 47 Pap fata din epeaa Got Sande (c) 25200 ARO & Bue Po Star -Pap On 84 so0zisoreL “Ris 19510Nd WAV WASNI‘TM179 aRRUSNGNI IS LBNOO 3a YEBWYDSR CEN/TR 12101-5:2007 7.2 Sisteme de detectare a fumului si flacarii 7.24 Comentariu ‘Multe SHEVS sunt projectate sé fie actionate automat de sisteme de detectare a fumului si incendiului. Sistemul de detectare trebuie sé fie capabil sé emité semnale la SHEVS Intr-un mod care permite functionarea zonala a SHEVS unde este posibil. Este important ca SHEVS sai fie intit prin detectarea cat mai curénd posibil a incendiulu. Unele spat mari, de exemplu atriumuriinalte, prezint& 0 colectare de aer cald sub plafon din cauza funcfionéii sistemului HVAC, incélzini solare a acoperisului vitrat etc. CAnd se intamplé aceasta pana de deasypra incendiulu, in special daca aceasta este in faze incjpiente cdnd incendil este inca mio, poate deveni mai rece prin antrenare cand se rica si conduce la un pat de fur straifcat Inainte ca e! 8 ajunga la plafon. NOTA - Figura 6 lustreaza stratiicares fumulul tn fazele Incipiente ale incendluiul In astie! de circumstante, detectoarele de fum montate aproape de plafon nu somnalizoazé corect ‘existenta furului. Adesea nu este posibil sé se prevade indifimea la care se stratifice primul fum, de ‘exemplu aceasta este adesea dependenta de vreme. Este important ca detectoarole 6 fie amplasate in pozifi care vor detecta astfel de paturistratiicate. i = Li NY - - a | AM Legends 1 percal 2 Stare furuhi Figura 6 - Stratificare timpurie (sau prematura) a furnului 7.2.2 Recomandéri 7.2.2.1 Sistemul de detectare a furnului si kic&rlitrebuie 88 fle conforme cu BS 5839-1. 7.2.22 Sistemul de detectare a furului si fléc&rii trebuie s& fie capabil sa localizeze incendiul intr- un mod care s& permita zonelor diferite ale SHEVS sa réspunda adecvat cand aceasta se recomanda prin protect. 7.2.2.3 Tipul si amplasarea detectoarelor de fum in spati inate, unde aerul cald, curat este posibil si se stréngd sub plafon cand nu este incendiu, trebuie si fie astfel alese pentru a fl capabile sé detecteze fumul sub astfel de straturi de aer cald. NOTA--Pentuinformaii mai detaiate se vedea BS 5830-1 48 Pog pasta eae Gotu Snes (2008-200 AGRO Bue rel Saber -PapS0Sn 04 s002/S0/2b *_s 103/0Ud VLVG TWASNI‘PT119 SILSNON! Is LUSWOO 30 WEBNSSR CEN/TR 12101-5:2007 7.3 Sisteme de presiune diferentiala 7.3.1 Comentariu Sistemele de presiune diferentalé oferd o metods de protectie a callor de evacuare si ator aif alo unei clidiri Impotriva intrér furnului prin menfinerea unei presiuni diferentiale relative tn zona incendiului astfel incét aerul este determinat sé curgé din spat neafectate in zona incendiului si in spatile asociate acesteia. Este posibil ca un SHEVS sa interactioneze cu un sistem de presiune diferentiala cénd spafiul protejat, de exemplu o casé de scér presurizat, ia contact cu stratul de fum ascendent termic prin céile de scurgere, de exemplu crépéturile usi. Un exemplu de astfel de situafie este cand 0 casd de scéri presurizaté are usi care se deschid pe balcoane care sunt fa randul for deschise fa un atrium $i acel atrium are un SHEVS cu o bazé a stratului de furn sub unele din aceste baleoane. Inéitimea in_stratul de fum proiectat la care presiunea este egalé cu presiunea aerului exterior se stabileste prin calcul (a se vedea 7.3.2.1). Aceasta este cunoscut conventional ca inéitimea planului neutry de presiune. Deasupra acestei inaifim! miscarea ascendenta a stratului de tum face ca presiunea sé creasca peste valoarea presiunii ambiante. Sub aceasté inalfime miscarea ascendenté a stratului de fun provoace o reducere a presiunii sub presiunea ambianta. Sistermul de presiune diferentialé pentru casa de scari trebuie sé se conformeze BS 5588-4, excepténd cazul cénd suprapresiunea minima proiectaté in casa scérilor trebuie s& fie manta pentru a compensa migcarea ascendent’ suplimentard in stratul de deasupra planului neutru. 7.3.2 Recomandati 7.3.2.1 Unde se doreste s& se presurizeze spatile invecinate stratului de fum, inéltimea planului neutru de presiune in stratul de fur trebuie sé fle evaluat prin calcul. NOTA - Un exomplu do motod’ de caleul poate f gst in anoxa L. 7.3.2.2 Diferenfa dintre presiunea ascendenta si presiunea ambianté la cea mai tnalté cale de scurgere care conecteaza stratul de fum si spatiul presurizat trebuie s& fie evaluata prin calcul. NOTA -Un exemplu de metoda de cafe poate f gst n anexa L. 7.3.2.3. Suprapresiunea minima proiectata in spatiul presurizat trebuie sd fie cu 40 Pa mai mare deca cea caleulalai tn 7.3.2.2. NOTA - Aceasta include o limita de siguranta arbitrara similaré la suprapresiunea minima proiectata specificata in BS 5586-4 7.32.4 Nu trebuie permisa nici o cale de scurgere Intre stratul de fum gi orice spatiu presurizat dacd suprapresiunea minima proiectatd calculatd la 7.3.2.3 depageste 75 Pa. NOTA - Acest criteria asigura 08 suprapresiunea minima nu se apropie prea mult de suprapresiunea maxima ‘acceptabila care provoacé forte de deschidere a ugi la manerul oricérei usi care depigesc 100 N. 7.3.2.5 Toate celelalte criterii pentru spaliu presurizat trebuie sa fie conform cu BS 5588-4. 7.4 — Sisteme de anunfare a publicului si de alarmare vocal’ Nivelele sonore ale sistemelor de enuntare a publicului si de alarmare vocaléi si cele ale SHEVS trebuie 88 fie astfel incat cand SHEVS este activat, mesajele sé se auda clar si inteligibil. Proiectanti 'SHEVS, ai sistemelor de anunjare a publiculu si de alarmare vocala trebuie sa se consulte reciproc in etapa de proiectare pentru a optimiza performantele sistemelor combinate. 49 Pag igi hn pata Genre Sundar) 2003 2000 ASRO KB Pret chiara Pap St nt s00zsoret “WS LORIONA VIVA VISNI ‘M70 STAUSNANIIS LWaWOO 3a YESSPage tet a apliia Gatine Stns) 20082008 ASRO 8 lu Pe Sata SR CEN/TR 12101-8:2007 7.5 Iluminat si indicatoare de securitate inaitimea stratului {r& furn aleasd pentru scopurile de proiectare trebuie sé fie suficient de mere peniru ca baza stratului ascendent de fur sé fle deasupra iluminatului de siguranté si indicatoarelor de evacuare de urgent 7.6 _ Sisteme de control computerizate 7.6.1 Cand functionarea SHEVS este condus4 sau logata la un sistem de control computerizat, orice modificéri la softul care controleaz funcfiunile de securtate la incendiu sau modificéri la calculatorul pe care se ruleaz softul nu trebuie sd afecteze functicnarea SHEVS instalet. 7.6.2 Cand sunt facute astfel de modificar, trebuie s4 fie testat intregul SHEVS prin detectare de incendiu simulatd, de exemplu prin introducere de fum in detectoare pentru @ confirma functionarea corespunzatoare a SHEVS 1n conformitate cu proiectul 7.6.3 Modul de securitate la incendiu trebuie s& ignore modul de ventilare generala zilnic&, 7.7 Incaizire, ver 7.71 Comentariu Un sistem HVAG (sau un sistem de climatizare si de ventilare mecanica) este proiectat sé realizeze obiective diferite in comparatio cu un SHEVS. Nu doar canttaflo de gaze sunt de obicei mai mici, dar ele sunt in general deplasate in diferite direcfi. De exemplu, pentru sistemele HVAC este normal sé se introduc erul proaspat pe a partea superioara a incaperti si sé se evacueze aerul uzat pe la partea inferioara); este opusul a ceea ce se recomandé pentru un SHEVS. Chier cénd un sistem HVAC a fost opri, tubulatura sa pot oferi cai pentru o deplasare nedorlé a fumului dacé nu au fost uate mésuri pentru a preveni sa se intémple aceaste. Sistemele HVAC pot ff incorporate, in totalitate sau partial, intr-un SHEVS. Unde s-a facut accasta este necesar sa se izoleze acele parti neincorporate $i sé se asigure c4 parfile care sunt incorporate Indeplinesc aceleasi standarde de perforant ca si restul SHEVS. Clepetele care pot fi resetate numai manual pot face incercarea functionéni| corespunzéitoare a SHEVS foarte dificila. Prin urmare, este necesar ca aceste clapete de fum sé fie capabile a fi atét deschise, cat si inchise prin mecanisme acfionate mecanic. Daca temperatura aerului in interiorul unei cladir, de exernplu int-un atrium, este mai sc&zuta decat cea extern astfel incét stratul de fum ascendent initial fiorbinte este el insusi mai rece decat aeru! exterior, deschiderea unui SHEVS face ca stratul de fum sé fie evacual pe la partea de jos. Aceaste poate afecta negativ caile de evacuare. 7.72 Recomandati 7.7.21 In cazul unui incendiu intr-o cladire sau intr-o zon& de control al fumului, ventilatoarele HVAC trebuie sé fie oprite automat printr-un semnal de la instalatia de detectare, numai daca sistemul HVAC este Incorporat In SHEVS. 7.72.2 Pentru a Impiedica deversarea fumului dint-o zona de control a fumului tn alta. prin tubulatura HVAC, clapete de fur trebuie 9 fie instalate la limitole zonelor de control al tumuli Aceste clapete trebuie s& functioneze la primirea unui semnal cate este emis de sistemul de detectare, Alternativ proiectantul sistemului de control al fumuiui trebuie s& demonstreze prin calcul ca fumul nu este posibil sf treaca de la o zona de control al fumului in alta si s4 dovedeasca cu documente aceasta in conformitate cu 4.7.3. 7.72.3 Toate clapetele de control al fumului din acea parte a sistemulul HVAC care corespunde zonei de control al fuiului afectate trebuie sa inte in functiune in pozitile lor operationale. in caz de incengiu simuitan cu ventlatoarele HVAC. 7.7.2.4 Funcfiunile descrise de la 7.7.2.1 pana la 7.7.2.3 trebuie sé fie intens verificate dupa ce a {ost instalat sistem, prin crearea unui semnal de detectaro a furl 50 4.193/04d VLVG “WASNI ‘T7179 SIULSNGNI IS LGN 3a ESN soozisores *SR CEN/TR 12101-5:2007 7.1.2.5 Daca péirj din sistemul HVAC sunt utizate in SHEVS, acele parti din sistemul HVAC care ‘sunt incorporate in SHEVS trebule si respecte toate recomandétile corespunzétoare din acest raport tehnic. 7.1.2.6 Toate clapetele de control al fumului trebuie sé fie capabile sa fie deschise si inchise printr- un dispozitiv mecanic. 7.7.2.7 Dispozitivele de evacuare naturalé a furului gi gazelor fierbinti nu trebuie 8 fie utilzate acolo unde SHEVS deserveste un spaliu inalt into cladire care este climatizaté la 0 valoare mai mare de 10°C sub temperatura anticipalé a aerului ambiant exterior. 7.8 — Sisteme de securitate Sistemele de securitate nu trebuie s8 afecteze negativ functionarea SHEVS. De exemplu, acolo unde se recomanda ca usile s8 actioneze ca admisii de aer si pot fi blocate o parte din zi, ele trebuie s& se deblochaze si si se deschida automat cand este activat SHEVS, Dispozitivele de securitate nu trebuie sa blocheze caile de evacuare sau sa impledice accesul pentru sstingere a pompieritor. 51 Pag psa cn pea Corte Sancas 2) 200.000 AGRO & Bl Pse Sewae Pap 3. 94 ‘600z/S0/81 “WS LOBION VIVA TVISNI ‘TNO SRUSNONI IS LUBNOO 3a YESSSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa A (informativa) Valori admise pentru fluxuri de degajare a caldurii Desi s-au definitivat unele corcetari asupra fluxurlor de degajare a céldurii pentru un numir de materiale analizate individual, acestea nu sunt relevante peniru un incendiu in toate situate. Este posibil ca 0 gama larga de materiale combustible sa fie implicatd in orice incendiu. De aceea nu este aplicabilé 6 valoare Specific’ @ unui material, dar este necosar s4 so evalueze flucul de degajare a cAldurii at&t a valori ridicate cat gi a celei scazute, pentru a determina ce rezulta in cazul cel mai defavorabil. Urmatoarele valor si ecuafi pot fi utiizate pentru a calcula fluxurile de degajare a c8lduri ridicat gi sczizutd pentru situafia cu sprinklere sau fara sprinklere, dupa caz. Pentru incendii cu sprinklere: 1 cteas)= 250 kW? Feeieasy = 625 Kem? Pentru incendii fara sprinklere cu focare combustible peste 2 m inéitime: (cso) = 250 KW Fe 4tetay = 1250 KWo? Pentru incenadiifard sprinklere cu focare combustible Intre 2 m si 4 m tnditime: cay = 250 * (hy 1) KW tacts) = 1250 * (hy~1) KW? Aceste ecuatii nu se aplicd la depozitele cu raftur si stive inalte deserise tn 6.1.2. 62 Pao pata capa Gstine Sines) 005-2009 AGRO KB ret Soha Pap St st 3 19310€¢ VLVa TWISNI‘TM79 SRLSNGNI IS LAESHOO 3a VEBMYO soozisortSR CENITR 12101-5:2007 Anexa B (informativa) Pana de fum care se ridica direct din incendiu in rezervorul de fum 1 Pene de fum deasupra incendiilor mari - unde indlfimea de aer curat este specificata Penele de fum deasupra incendillor mari sunt cele unde: rsl0-(ay)% 6.1) ui Antrenarea de aer in pana (care este cantitatea de aer amestecat in gazele degajate din incendiu cand se ridicd) este mare. Pentru toate scopurile practice masa produselor de ardere existente poate fl ignorata si gazele din fum pot fi tratate in scopul calculului ca aer fierbinte contaminat. Viteza aerului anirenat in pana de fum care se ridica deasupra incendiului (M4), exprimata in kilograme pe secunda (kg'8") poate fi obtinuta folosind ecuafia B.2: My ~cpe™ (82) unde Cz este egal cu 0,19 pentru incdiperi mari precum sali de spectacole, stadioane, spatii mari deschise pentru birour,etaje de atrium etc, unde plafonul/tavanul este mult deasupra incendiulu: , este egal cu 0,337 pentru incaperi mici precum magazine, birour celulare, camere de hotel ete. cu deschideri de ventilare predominant pe o laturd a incendiului, de exemplu de la o fereastré a biroului ‘numai pe un perete, NOTA 1 - Prin umare pentru majortatea Incziperlor mici se aplicé aceastA valoare, Ecuatia B.1 a fost validata experimental pentru incendii in spa mari cu fluxuri de degajare a céiduri Tire 200 kW:m si 1800 kW-m”, Nu exista nici o informatie disponibila pentru a demonstra cum ecuafia 8.2 (sau orice alterative curente) poate fi modificata pentru a tine seamd de efectele interactilor jeturilor sprinklerelor. In conseciné ea este utlizata aici nemodificat Demarcatia intre incperi mari si mici este determinata de capacitatea aerului care intra de a curge tn pana care se ridica de pe toate laturile, Cu ct mai Ingusté devine Tncdperea, cu att mai putin usor aerul poate fi antrenat in pana. Incaperile celulare mici sunt considerate a fi cele in care dimensiunea maxima a incaperii este mai mica sau egala cu de cinci ori diametrul marimii modelului de incendiu si aerul de admisie poate intra numai dintr-o directie, Figura 8.1 ilustreaza aceasta situatie. NOTA 2 - Aceasté dimenslune de demarcatie fost aleasd arbitrar gi nu are o baz teoreticd. Sunt foarte asleptate cercetari In acest domenia 53 age para napa Gotu Gace (62092009 ABRO 8 Be Pen Sn Pag Sdn 8d soozisores “Wis 19310¢d VVC TWASNI‘rn79 aRUSNGNI IS LwaNOO 3a YBN‘SR CEN/TR 12101-5:2007 Legenda 1 Incaperi colulare 2 Curgere restricjionaté a aerului a incendiu si pends 3 Litimea deschideri (7) 4 Lalimea tcaperti < 5D Figura B.1 - Dimensiune limita a unei incaperi celulare B.2__ Pene deasupra incendiilor mari — proiecte de control al temperaturii {in proiecte de control al temperaturi, este specificata temperatura gazolor din rezervorul de fum deasupra temperaturii ambiante (0). Fluxul de calduré prin convectie in gazele din fum care intra in stratul de fum escendent este de asemenea cunoscut. Debitul masic care intré in stratul ascendent este calculat folosind urmatoarea ecuatie: (3) NOTA - Dac se doreste sé se calculeze maljimea liber in acest caz, poate fi utiizaté valoarea lui M dedusé din ‘ecuafiaB.3 impreuna cu ecuatia 8.2 pentu a caleia ¥. B.3_ Pene deasupra incendiilor mici — unde este ‘specificata inaltimea libera Penele de deasupra incendiilor mici sunt cele unde: y>10«(4jP* 4) Antrenarea aerului in pana de deasupra unui incendiu mic poate fi aflata astfel: a) Se caleuleaza intl zp, Inatimea origin virtuale a penei mésurati deasupra péri superioere a combustibilului care arde, folosind ecuatia B.5: L02- D+ 083-08 (65) 54 iia sia di leta GosineSarcande()298 2008 ASRO Bue Poe Selva Pa cn S002/80/8 “Rss 103IOMd VV TVISNI‘fNT9 SRLISNONI Is LUSWOO 30 VEaNVDSR CEN/TR 12101-5:2007 b) Se exprima inaitimea libera Z, masurata deasupra parfii superioare a combustibilului care arde. ©) Se calculeaza debitul masic care intra tn stratul de fur folosind ecuatia B.6: My =0971-08-(2~a}*" { 140,026.07" @-ah*} (86) B.4_Pene deasupra incendiilor mici - proiecte de control al temperaturil ‘10 aRUUSNONI Is LAAWOD 3a VAS Procedura de calcul, care este foarte asemanatoare cu cea de la B.2, este urmatoarea: ‘Se calculeaz M; folosind ecuatia 8.3, Daca tebuie calculaté inaltimea liber’, se utlizeaz’ aceast valoare ¢ lui Min ecuatile B.5 si B.6 pentru a afla Z si apoi Y. B.5 _ Pene deasupra incendillor la depozite cu stive inalte Pentru bunuri depozitate in stive thalte parametrii de incendiu proiectali care rezulté din 6.1 au valor stabilte pentru perimetrul de incendu accesibil gerului din vecinatate (P) si pentru temperatura stratulul deasupra ambientului, de deasupra incendiului (@,). De asemenea este specificaté pozija bazei strtului de fum ascendent in rezervor, obtindndu-se o valoare pentru inilimea libera Y. Debitul masio de gaze din fum care intel In strat (M) poate fi calculat folosind ecuafia B.2 cu C, egal cu 0,19. so0ziso/eL “Ws 19310%4 VIVO WISN NOTA - Aceasta evaluare este aproximativa. Daca este necesar sé se calculeze fluxul de cdldura prin convectie care intra In stratul de fum (de obicei aceasta nu este necesara) poate fi utilizaté aceasta valoare a lui M, cu ecuatia B.3 pentru a calcula Gy B.6 —Mall-uri cu un singur etaj (monoetajate) — incendiu intr-un magazin invecinat Debitul masic al gazelor din fum care intra in rezervorul de fum Int-un mall cu un singur etaj de fa un incendiu intr-un magazin adiacent este aproximativ dublul cantit&tii care ar corespunde daca incendiul ar fi localizat in mall, cu aceeasi inaltime la baza stratului de fun, adicé dublul rezultatului ecuatiel B.2 unde Cy este egal cu 0,19. Figura 8.2 ilustreaza ventilarea fumului intr-un mall cu un singur etal 55 Pegoetprta dn apes Gesture Sancvc} 20032008 ASRO Bue rst etwar-Fap 5 hn 8+SR CEN/TR 12101-5:2007 2 3 Legenda 1 Mall 2 Magazin (Incdperea inoendliata) 3 Magazin Figura B.2— Ventilare a furnului intr-un mall cu un singur etaj Rezulté c& debitul masic al gazelor din fum care intra in stratul de fum din mall este dat de urmatoarea ecuatie: M, =038Py% (B.7) Acesta este rezultatul unei corelafi empirice care devine nevalabilé daca baza stratului este prea sus fafa de partea superioarai a deschiderii magazinului, Dac& aceast8 diferenté de indltime este mai mare de 2 m este necesar sa se calculeze antrenarea folosind metoda pentru pene de fum (a se vedea 6.3, 645165). 56 Papin tarts dn peat Gessune Stee) 20082608 ASRO Bee Sere Pa BnSR CEN/TR 12101-6:2007 Anexa C (informativa) Curgerea gazelor fierbinfi din fum in afara inc&perii incendiate intr-un spatiu adiacent C1 Incendii controlate de suprafata combustibilului Un model de incendiu este controlat de suprafata combustibilului daca tn strat rezult temperaturi prea scdzule pentru a induce flashover. Toate celelalie incendii sunt (sau vor deveni rapid) generalizate. Debitul masic in afara deschiderii incdperil (sau ferestrei) poate fi calculat astfel este Debitul masic al gazelor din fum care tree printr-o deschidere verticala (M,), exprimat in kg: determinat din urmatoarea ecuatio: 4 ner (ey NOTA 1 - Numarul ,2°1n ecuafia C.1 este rezuitatul combina diversilor parametr i are dimensiune. (1) Daca fluxul de fum se apropie direct de 0 margine de disipare, dar nu de ecran, de exemplu unde plafonul este la nivelul parti superioare a deschideril, C, = 1,0. Pentru alte scenarii poate fi adoptat urmatoarea provedura. ‘M, calculat mai sus este utllzat cu valoarea corespunzatoare a Q, pentru modelul de incendiu si ecuatia B.3, pentru a calcula temperatura medie a gazului deasupra ambientului, Oy la deschidere. Dacd ©, < 68 °C, atunci nu este valabilé ecvafia C.1 51 ih loc trebuie s& fie adoptate metode ingineresti de securitate la incendiu In acest utim caz, trebuie sa fie oferité intreaga documentatie de sustinere, inalimea stratului urmator de fum prin deschidere (D,),exprimata in met (m) este determinaté din: oe (sf (C2) Ga GW unde Dy este inditimea stratului urmaitor de fum in planul deschideri, masuralé sub partea de jos ecranului in metri (m) sau sub plafon al comigei daca acesta nu este ecran la deschidere (a se vedea figura C.1), NOTA 2- Numarul ecuatia C.2 este rezultatul combinsrll diverslor paramotr i are dimensiune. 87 Pogo tpt napa Gesture tna) 200-2008 ARO 8B jt tare Pop 8 da 84 ‘S00z/¢0/81 “TAS LOBIORNA VIVO WISN! TM T9 SRUSNONIIS LaNOO 3a WEBMDSR CEN/TR 12101-5:2007 {6002/60/84 “y..3 LOBIONd VIVO ISN! ‘P1170 SRUSNGNIIS LSWOD 30 VESWVO Legenda 1 Marginea de disipare 2 Deschidere Figura C.1 ~ Curgere in afara unei deschideri cu balcon inalt Legends 1 Marginea de cisipare 2 Deschidere Figura C.2 ~Curgere in afara unel doschidari cu balcon cu ecran gi aparent Parametrul C, din ecuatia C.2 este un cooficient de descarcare care afecteaz curgerea in exterior a gazelor ascendente la deschidere (a se vedea figura C.2) si reprezinta efectul unui ecran existent la acea deschidere, 58 Pape tyra cn apes Costin Sanco (2) 2003200 ASRO ie Fret Star Fon SanSR CEN/TR 12101-8:2007 Dacé fluxul de fum se apropie direct de marginea de disipare féra eoran, adica unde plafonul ajunge la partea de sus a deschideri, Cy = 1,0. Aceasta corespunde la fluxul de fum care ajunge la marginea de disipare din figura C.2. Daca existé un ecran la marginea de disipare, perpendicular pe directia de curgere, grosimea ecranulul (Dy) este definita ca find grosimea ecranului la deschiderea Incaperi, mésurata sub plafonul ornisei in interiorul incdperi incendiate. Pentru alte scenarii pot fi adoptate urmatoarele proceduri a) Se face 0 evaluare intialé a debitului masic folosind ecuatia C.1 gio valoare exporimontald a C, (Cao = 0,68) 5i astfel poate fi facuté 0 evaluare intial a indl\imi stratului care de curgere Dy din ecuatila C.1 si C.2. De mentionat c& ecuatia C.2 este simplificata gi aproximata. Cand este suficient de exacta pentru scoputile proceduri iterative descrise aici, este mai potrivit s se utlizeze ecuafia 0.3 unde a fost calculata grosimea realé a stratulul. b) Dac Dy = 2 Dy [pe baza valorii calculate a lui Dy de la punctul a)] se continua cu valorle calculate la punctul a) in restul calculului. ©) Daca Dy s 0,25 Dy [pe baza valotil calculate a iui Dy de la punctul a)| atunci se consider’ Cy egal cu 1,0 si se recalculeaza nolle valoti ale My si D,. Se utlizeaza nile valor in calculele ulterioare. d) Davi 0,25 D, 2 Dy [pe baza valori calculate a lui X de la punctul a)] atunci se consider’ Cy egal cu 0.8 gi se recalculeaza noile valori ale M, gi Dy. Se utlizeaza noile valori in calculele ulterioare. NOTA 3 - Uneori aceasta metoda dé crestere in anumite siti, c&nd recalculata, valoarea lui Dy intr Int-un omeniu difert, care aparent sugereazd o valoare diferté a lui Cs. Limitarile ineronte in acoast’ motods de evaluare fac astfel de situa inevitabile. Pentru scopul calculululastfe! de situafi sunt ignorate i sunt uilizate valorile lui Cy date de procedure detaliaté de a a) pana lad). NOTA 4 - Este de dorit ca aceast procedura pentru evaluarea unei valor a lui Cy pentru ecrane intermediare ‘groase sa fie Inlocut de 0 proceduré mai precisa in lumina carcetérilor ulterioare. ©.2 — Evaluarea flashover Sunt posibile céteva metode, Este aproximata urmatoarea procedura Folosind valoarea lui M, calculaté din ecuatia C. si fluxul de c&ldura prin convectie la deschidere, Qy, se calculeaz’ temperatura stratului deasupra cele’ ambiante folosind ecuatia C.2 2g Oo oe hie! Se calculeaza temperatura stratuluifolosind ecuatia C.’: toy = Oy Hambient (C.3) Daca t, 2 550 °C, incendiul se generalizeaza In intreaga incéipere. €.3_ Incendii generalizate Nu este 0 practic& uzuald sd se bazeze proiectele de ventilare de evacuare a fumului pe inc&peri Cuprinse de incendii generalizate, deoarece ele implica de obicel lacér care trec In gi print-un spay mai mare. Radialia termica de la aceste flécari poate reprezenta un pericol semnificativ in spafiul adiacent, Este de dorit ca sistemele de ventilare de evacuere a fumulul si caldurii bazate pe incendi flashover in incaperi sé fie analizate separat, cu dovezi detaliate furnizate de proiectant pentru a justiica aceast’ aproximare in condilile proiectulul stu. C.4 Fanta de extractie Este posibil sd se previna trecerea gazelor din fum prin deschiderea incdiperti prin evacuarea fumulul si aerului printr-o fanta la partea de sus a deschideri care traverseaza intreaga latime a. deschideri NOTA - Acest principiu este discutat mai pe larg in anexa D. 59 Pag pera cn peta Gonos Sarde) 20032000 AGRO 8 lu Pre care Pap Sn 00z/s0/B1 “WHS 193IO¥d VIVA WISN! ‘TM179 SRUSNANI IS L33WOO 3a WEBNSSR CEN/TR 12101-6:2007 Anexa D (informativa) Curgerea de gaze fierbinfi din fum sub un plafon al cornigei care iese in consola dincolo de deschiderea sau fereastra incperil incendiate D.1_Fluxurile de masa si de céldura in gazele din fum Daca partea superioard a deschiderii sau ferestrei incdperil incendiate este la aceeasi inditime cu platonul comige! care iese in consola, nu este antrenare in fumul care paraseste acea deschidere. De aceea se aplicd urmatoarea ecuatie: My = My (0.1) Dac’ este un ecran care determina ca gazele 84 se ridice pentru a intalni plafonul comisei este antrenare. Pentru scopurile proiectului tehnic debitul masic de fum care intra in stratul ascendent de sub plafon al comisei poate fi considerat ca aproximativ dublul debitului masic sub ecran adic&: Ms My (0.2) D.1 si D.2 se aplicd atat la fluxurle de gaze din fur care se deplaseaz sub marginea de disipare cat gia fluxurile de gaze din fum care intra intr-un rezervor de fum creat sub plafonul cornisei prin care se impiedica pana. In toate cazurile fluxul de cAldura sub plafon al comnisei poate fi Considerat a fl acelasi cu cel de la deschiderea incdperi incendiate. D.2_ Grosimea ecranolor de dirijare Este necesar pentru ecranole de dirjare 88 fie la fel de inalte ca si gazele care curg intre ele sub marginea de disipare (@ se vedea figurile D.1.si D.2). Cunoscdnd valorile Me si Qs ca si aspectele geometrice ale clairi, proiectantul poate selecta distanta de separare (L) a ecranelor de dirjare la marginea de disipare. Inditimea stratului care curge este de asemenea in‘luenfata de prezenta sau absenta oricarui ecran la marginea golului deoarece aceasta modificé coeficientul de descarcare pentru fluxul la marginea de disipare. Inalkimea fluxulul este data de ecuatia D.3: (0.3) unde Tp este egal CU Tans + 95; Cy ia fie valoarea 1,0 dac& nu este un ecran transversal pe flux la marginea golulu, fie 1a valoarea 0,6 dacii este ecran transversal pe flux la marginea golului Inaitimea minima a ecranului de dirijare trebuie 8 fie (ds + 0,1) m. 60 ogas pa naples Gotu Slanted (2) 2009-2000 ASO & tue Prot Satware-Pap 02 en 9¢ 6002/80/81 “ics 195I0¥d VV TSN! ‘P19 SRLASNONI Is LSMOO 3a YESHSR CEN/TR 12101-5:2007 Figura D.2— Fum limitat a o pana de lesire compacta prin ecranele de dirljare 6 Pag pra ce pata Gene Sana) 20032008 ASRO AE Projet etaare-Pap 3 an ovzisoret “Tas L93IOud VIVA WISN! ‘fn79 SUSNGN IS 12a 3a VEENSR CENITR 12101-5:2007 D.3__ In&lfimea barierelor de fum la marginea golului pentru a preveni deversarea Daca un strat ascendent de fum fierbinte curge sub un plefon gi intalneste o bariera transversal, se propaga langa acea barierd si, cand gazele sunt aduse la un obstacol, energia cineticd a stratului care avanseazé este transformata in energie potential ascendenta tanga bared. Cand se prolecteaza un sistem de ventilare de evacuare a fumului si gazelor fierbint in care ecranele aparente actioneazé ca rezervoare, este adesea necesar s& so controleze celea de curgere a fumului folosind ecrane bariere de fum. De obicei acestea sunt instalate in jurul marginii golurllor pentru a Preveni curgerea fumului in sus prin goluri, Dac marginea golului este inchisd spre incdperea incendiata aceasta Inéltime locala poate face ca fumul s& curga sub bariera de fum si s& urce prin gol, putand afecta capacitatea de evacuare de la alte etaje. De aceea este nocesar ca ecranele de le marginile golurlor s& fie suficient de inalte pentru a cuprinde nu numai stratul stabilit ci si pe col suplimentar local din afara incperiiincendiate. Marimea inaitimii locale poate fi determinata din ecuatia D.4. Indifimea stratului stabilt (dg) sub baleon imediat tn aval de inatimea locald se determina in primul rand folosind procedura de proicctare data in6.6. NOTA: De obicei aceasta inseamni marginea golului si falada Incaperii iafimea stratului stabil in canalul format intre ecranul de la Inaiimea suplimentara, Ade, poate fi apoi determinata folosind ecuatia D.4 care permite SA fie calculate iniimile totale minime necesare (ds + Ads) ale ecranului de la marginea golului (D4) unde H este inzitimea de la pardoseala la plafonul cornigel in met (m). D4 — Capacitatea unei desi furului leri de evacuare necesara pentru a preveni trecerea Deschiderea de evacuare trebuie sa fie la fel de lunga ca si deschiderea prin care gazele din fur ar putea trece. Figura .3 ilustreaza principiul deschiderii de evacuare. Daca aici nu sunt alte evacuari do fum, toate gazele din fum curg spre deschidere, adic&: Moi = Me. (05) 62 Pag pra ala Gast Sante (25082009 ASRO 5 Pro eta -Pap 6 in 9¢ 6002/8008) “ess 19510¥d VLVO TWASNI‘rIT79 BNLSNGN! Is LNBWOO 30 WANDSR CEN/TR 12101-5:2007 1 2 Legenda 1 Deschidere de evacuare 3 Orificu de admisie a aerulul 2 Eqrande rezervor de balcon 4 Golde atrium Figura D.3 - Deschidere de evacuare Daca este 0 oricare alta evacuare din rezervorul de fum care insumeaza un debit masic de M, [ka's"), atunci se aplica urmatoarea ecuatie: ‘Miica = Ma - My (0.6) S-a ardtat c& evacuarea mecanica printr-o deschidere perpendicularé pe directia de ourgere a stratului ascendent termic poate impiedica complet trecerea prin acea deschidere, prevazand c& viteza de evacuare la deschidere este de cel putin 1,67 of viteza de curgere a gazelor din strat care se apropie de deschidere. Rezulté c& pentru a impiedica trecerea fumului se aplicd ecuatia D.7: Mast exraust = Mae (0.7) 63 agra git drape ostue inde (2 008.209 ABRO Gua Pt Stare-Pap 6 dr 84 6002/S0r@t “Tes LOSIOWE VA¥G ASNI ‘P1170 3RLSNONIIS LUBWOO 30 YESHSR CENITR 12101-5:2007 ‘Anexa E (informativa) Pana de disipare £1 Antrenarea in pana de disipare Sunt cateva ipoteze alternative pentru @ calcula antrenarea in pana de disipare si alte proprietaif asociate, att pentru pene de disipare libere cat si pentru penele de disipare aderente. Pentru 0 discutie mai completa a se vedea, de exemplu, raportul BR 368 [21]. E.2 — Sisteme de control al temperaturil Cand este specificata temperatura maxima a stratului in rezervorul de fur se aplio& urmatoarea procedura: a) _se selecteazi o valoare experimentala a lui X (Inéitimea efectiva de ridicare a penei de disipere deasupra margin de disipare; b) se calculeaz& debitul masic care intr fn stratul ascendent din rezervorul de fum; ©) se calculeazi noua temperatura a stratului, 6, folosind urmatoarea ecuatie’ 4, Q My-¢ 4) Se compara 6, cu valoarea specificata a temperaturi stratului; ©) Se repeta aceasta procedurai pana realizeaza concordanfa. (E.1) 64 Paina tara spate Coste Stree) 200-2008 ASRO le rt es-Pan 8 8 6002/8008 “us LOBIONd VIVA VSN! ‘TM170 SRUSNONIIS LSWOO 3a VEBWWDSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa F (informativay Rezervorul de fum gi ventilatoare F.1 Temperatura stratului de fum ‘Temperatura medie a gazelor din stratul de fum (aproape de punctul de intrare in pana de fum poate fi considerata a fi Q@ 0, = (Ft ‘eM, cD. Daca nu sunt sprinklere in rezervorul de fum gi au fost urmate recomandarile de a limita aria rezervorului $i de a preveni formeree regiunilor statice, aceasta valoare a lui 6, poate fi consideraté ca valoarea pentru intregul rezervor. Daca sunt prezente sprinklere, poate fi considerat efectul de racire astfel: - __unsistem de evacuare mecanic’, cu 0 aproximatie rezonabilé, indepérteaza un volum stabil de fum indiferent de tomperaturd. De aceea, daca este supraestimata marimea sprinklerelor de racire, sistemul poate fi proieciat subdimensionat; = ___unsistem care foloseste dispozitive pentru ventilarea naturalé depinde de forfa ascensionala a gazelor fierbint| pentru a elimina fumul prin ventilatoare. In acest caz sistemul ar putea sa fie proiectat subdimensionat daca sprinklerele de racire au fost subestimate, Pierderea de cldurd de la gazele din fum la sprinklere este in mod curent subiect de cercetare, desi ‘nu sunt inca disponibile date corespunzatoare pentru proiectare. Totusi, poate fi obtinuta o estimare aproximativa astfel Daca fumul care trece la sprinkler este mai fierbinte deca temperetura la care opereaza sprinkierul, in final acel sprinkler se activeaz’ si picaturile sale racesc furl. Daca fumul este Inca suficient de fierbinte atunci este actionat sprinklorul urmaitor, care rceste fumul suplimentar. In final temperatura fumului devine insuficient’ pentru a activa sprinklerele urmetoare. Prin urmare temperatura stratului de fum poate fi presupusa a fi aproximativ egal cu temperatura de actionere a sprinklerului dincolo de raza de actionare a sprinklerelor. In general aceasté raz nu este cunoscut In absenta de informatii mai precise, este rezonabil si se presupund c& numarul sprinklerelor care acjioneazé nu depageste numarul prevazut In proiectul sistemelor sprinkler gi sursa sa de alimentare cu api. Pontu sisteme mecanice de evacuare efectul de racire a sprinklerelor poate fi ignorat la determinarea debitului volumic de evacuare. Aceasta nu este corect sub aspectul siguranfei. Altematly, aceasta rcire suplimentara gi contractia ulterioaré a gazelor din fum poate fi estimati aproximativ)pe baza Unei valori medii intre temperatura de actionare a sprinklerului si temperatura initiald calculata a fumului. Daca deschiderile de evacuare a ventiatorului sunt sufcient de bine separate se poate presupune c& o deschidere este inchisd la incendiu si evacueaza gazele la temperatura initial total, Celelalte deschideri pot fi presupuse a fi in afara zonei sprinklerelor care actioneazai si evacueazé gazele la temperatura efectiva de declangare a sprinklerulu. ‘Acest numair de admisii potentiate calde si recitreby medio a gazelor evacuate, sé fie evaluate cand se calculeaza temperatura ‘Daca temperatura de actionare a sprinkierului este peste 140 °C sau deasupra temperaturi calculate a stratului de fur, réicirea cu sprinklere poate fi ignoraté pentru dispozitivele pentru ventilare naturala Pentru toate celelatte situatii este necesar ca temperatura stratulul de fum prevézuté pentru proiecte 65 Pag tpt sn pleats Geers Sandro) 20032900 AGRO Blu Pst Sere “Pep? dn 00zIsOreL “TUS LOBIONd VIVA WISN! ‘T1170 SIeUSNANI IS LENOO 3a VUSWYO.SR CEN/TR 12101-6:2007 care implica dispozitive pentru ventilare natural s& fie egal cu temperatura de actionare a sprinklerulul NOTA 1 - Efectul de rcire @ sprinklerului este 68 reducd fluxul de céldurd (Q) 8 moditicare semnificativs a debitul masic NOTA 2 - Temperatura stratului de fum in afara reglunil sprinkleralor active este foarte sensibilé la temperatura ‘ambianté si in condijil de incdizie aceasta ar putea produce valor sodzute ale 0, Poate fi luat in considerate utiizarea unel valori mal inalte a temperatuti asupra oricdror bulbi de sprinker in razervorul de fum pentru a ‘compensa aceasta. F.2__fnaltimea minima a stratului din rezervor pentru curgere spre ventilatoarele de evacuare Fumul care intra tn rezervorul de plafon curge de la punctul de intrare spre orifcile de evacuare ale ventilatoarelor. Aceasta curgere este ditjaté de forta ascendenta a furulul. Chiar daca in aval este 0 arie de ventilare foarte mare , de exemplu daca acoperisul din aval a fost indepértat, acest strat care ‘curge ar puleat si aiba Inc Tnaitime in raport cu lajimea rezervorului, temperatura fumului gi debitul masic de fur. Aceasta Inaitime, d, exprimata in met (m), poate f calculaté pentru o curgere unidirectional sub un plafon neprofiat, ast! aa( Met is F2 7-8) Wy ae unde 8 este cregterea de temperatura a stratului de fur deasupra celei ambientale in grade Celsius (0) Y este factorul de ecran si este egal cu 36 daca inaltimea ecranului este perpendiculara pe flux sau 78 dacé nu este perpendiculara pe flux. Adancimea este masuraté sub cel mai de jos obstacol transversal la curgere, de exemplu grin: structurale sau instalatii mai curénd deca plafonul real. Unde fluxurile de fum se indeparteaza de punctul de intrare tn mai mult de o direotie (sau este bidirectional dacé este egal in directii opuse), W, este egal cu suma lami, perpendiculare pe fluxurile individuale F.3_ Utilizarea unei deschideri de evacuare in locul unel bariere de limitare a fumului Parametri de proiectare pentru evacuare mecanizata printr-o deschidere de evacuare pentru a reveni orice iesire a gazelor din fum din rezervor poate fi calculaté dup cum urmeaza Debitul masic la deschidere este dat de urmatoarea eouatie: May = Ea ai Fs ¥ este egala cu 78 daca deschiderea este imbinata perfect cu plafonul sau 36 dacé deschiderea este montata la partea cea mai de jos a unui ecran. Evacuarea prin deschidere (Mystomaus) este atunci astfel: Mitct oeust = Mat (F.4) NOTA - Mao poate fi consideraté ca parte a capaci totale de evacuare din rezervorul de fu, 66 Pag tara dai Gass Stare) 20632089 ASRO 8 Bum Pec Sere Pa Bd 4 So0ziS0/@b “Wis LOaIOMd VVC TVASNI‘PN'19 SRULSNONI Is LwSMOO 3a VEaNYDPager pia Guar Sand SR CEN/TR 12101-5:2007 F.4 Capacitatea totalé de evacuare a ventilatoarelor mecanice de evacuare a fumului Un sistem mecanic de evacuere a fumului const din ventilatoare si tubulaturd asociate proiectate pentru a indeparta debitul masic de fum care intré in rezervorul de fur si s& fie capabil sa reziste la ‘temperaturile anticipate ale fumului. Este necesar si se protejeze comenzile si conductorii pentru a mentine alimentarea electric& a ventilatoarelor in timpul incendiulul Pentru alegerea ventilatoarelor corespunzatoare, debitul masic de fum determinat din calculul anterior de antrenare in pana de fum care creste poate fi transformat in debitul volumic si temperaturé corespunzatoare folosind ecuatia F.5: M,-T, Pam “Tan Vv, (F5) F.5 Arla total a dispozitivelor pentru ventilare naturala a fumului Un sistem de ventlare natural utiizeaza forte ascendenté a fumului pentru a fumiza forta de dijare pentru evacuare. Viteza de evacuare depinde de indltimea si temperatura stratului ascendent de gaz din fum. Aria liberd aerodinamicd totald necesara a ventilatoarelor este data de ecuatia F.6: My) emai as 6) 2 Mi Tj Top 2 Rind 84121 Tan e Daca ventilatoarele sunt amplasate la inallimi diferite deasupra bazel stratului este necesard o procedura diferté. Daca A C; este mare in comparatie cu aria deschideri de evacuare a fiecdrul ventilator se aplicé ecuatia F.7: 5 My = Pat Am:Can 8 An) Tap) en unde Am Cyn este aria aerodinamicd liberd a celui de al n-lea ventilator in mets patrati (mn); dy este Inaltimea stratului sub centrul ariel libere al colui de al n-lea ventilator tn metri (m). ‘Atunci este necesar sa se aleaga (experimental gi prin eroare) valorile paramettilor astfel incat: (Fs) Daca A; C; nu este mult mai mare decat Ay C; total care rezulté din acest exercitlu, este necesar s& se realizeze un calcul de debit in retea mai detaliat pentru scopul acestui raport tehnic. F.6 — Numarul minim de deschideri de evacuare Numarul de deschideri de evacuare tn rezervor este important deoarece, pentru orice tnaltime de strat specificala, este o vitezd maxima la care gazele din fum pot intra In orice deschidere de evacuare individuala. Orice incercare uiterioard de a crete viteza de evacuate prin acea deschidere conduce doar aerul inir-o deschidere de sub stratul de fum. Aceasta este uneori cunoscuta ca orifciu de golir. Rezulta ca, pentru evacuare eficienté, num&rul de deschideri de evacuare trebuie sé fie ales pentru a se asigura cd aerul nu este oprit pe aceasté cale, Numarul de deschideri de evacuare poate fi determinat prin calcularea vitezei critice de evacuare pentru 0 deschidere, dincolo de care aerul este condus prin stratul de fur. Aceasta viteza critica de er 5) 2003-2000 AGRO 4 Oe Pres Gauare- Pap Ino 6o0zis0/et “WS LOBIO€d VIVO WISN! ‘TM170 SRUSNGN IS LAFSMOO 3a VERWYDSR CEN/TR 12101-6:2007 evacuare (Mea), exprimata in kilograme pe secunda (kg's"'), poate fi determinata pentru ventilatoare ‘montate intr-un perete sau mai aproape de perete decat latimoa caracteristicé a ventilatoruli folosind ecuatia F.9: Moy =13-( 8-48 Tay eit?) 9) Viteza crticé de evacuare pentru un ventilator mai departe de orice perete decttlatimea caracteristic& a acelui ventilator este data de ecualia F.10: i d -0,P5.a2., ene = 2 ant Ty 899 8 i crit q Numérul recomanddat de deschideri de evacuare (N) este dat de: ne tty Dac’ sunt utiizate orfci de intrare foarte mari sau de mari propor ale ventilatorului, de exemplu o gfild lunga_de admisie pe o laturé a tubulaturi orizontal, este posibié o metoda de calcul alterativa. Se aplicd ecuatia F.3 si valoarea rezultatd a Maa este cea mai mare care poate fi evacuata prin deschidere (sau perimetrul orificului de admisie mare al ventilatorulu) fara actionarea orifciulul de golire, Dac Max este egalat cu M, adic& debitul masic de gaze care intra In stratul de fum, poate fi rezolvaté aceeasi ecuatie pentru L., care astfel devine lungimea minima a orificiului de’ admisie necesar pentru a preveni actionarea orificiului de golire. F.7 — Conducte de transfer al fumului Regiunile stagnante ale unui rezervor de fum sufera 0 pierdere continua de céldur’ ca rezultat al ‘amestecaril In partea de jos cu aerul de dedesubt. O distributie bund a poziilor ventilatoarelor de evacuare poate reduce marimea acestela. Cand aceasta solutie este impracticabila, conductele de trecere al fumului pot fi instalate pentru a deplasa fumul din regiunea static’ into alta parte a rezervorului de fum pentru a-| ridica cu un flux existent spre o deschidere sau un ventilator de ‘evacuare. Utlizarea conductelor de transfer al fumului este ilustraté in figura F.1 Legend 1 Regiune potential stagnant 2 Ventilator Figura F.1 - Utilizarea in regiuni stagnante, fard evacuare, a conductelor de transfer al furnului Daca rezervorul continua dincolo de 0 deschidere de evacuare mai mult decat de trei oti indltimea rezervorului gol, poate fi necesara o conductd de trecere a fumului. O valoare recomandata a vitezei minime de evacuare este de 4 % din debitul net al stratului de fum sau 1 m°.s, oricare este mai mare (ase vedea 6.6.2.18). 68 Psi para dapat Gesture Stanarse(e) 20852009 AGRO Bh Pen Sere Pap 0 n S00zi80V84 “Tas L93I0Nd VIVG WASH! ‘PIT79 BRUSNGNI IS LBW 30 VNDSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa G (informativa) Influenta zonelor de suprapresiune si/sau a zonelor de aspiratie asupra unui SHEVS G1 Zona de suprapresiune G.1.1 Zona de suprapresiune din jurul unei structuri aparente, datorté vntului, este apreciata a fi aria acoperigului care inconjoaré aceasta structurd limitats la 0 distan{8 orizontald, Dap, mBsurat® de la aceasta structura. Figura G.1 ilustreazd zonele de suprapresiune pe un acoperig cu o structuré aparenté. Latimea zonei de suprapresiune in jurul structurii aparente pe un acoperis poate fi calculati astfel: Dy De oricare valoare este mal mic Legenda 1 Zoné de suprapresiune 2 Podium Figura G.1 ~ Zone de suprapresiune pe un acoperis cu o structura aparenta 69 Pager de peta Gane Sardar (205 2008 AGRO 8G Pre Gare Pag 71 en 6o0z!S0/8L “TS 195IONd VVC WISN! ‘T1170 ARUSNGN IS LUAWOD 3a VBSSR CEN/TR 12101-5:2007 Daca este prezent un parapet pe acoperis, hy este evaluaté aga cum se aratd in figura G.2. Figura G.2 — Evaluarea lui fh: in cazul unui acoperis cu o structura aparenta gi un parapet G.1.2Amplasarea ofifcilor de ventilare naturalé este posibild in orice caz pentru care incercéiile in tunel aerodinamic arata c ventilatorul nu este supus la suprapresiune. G2 Zone de aspiratie Zonele de espiratii pe fatadele unei cladiri datorité vantului sunt apreciate a fi arile laturilor adiacente fatadei expuse vantului, care se intinde de la cele doua colturi la o distant, D,,, méisurata de-a lungul laturilor gi care acoperd intreaga indilime a fatadei. ‘Simbolurile utiizate pentru evaluari sau calcule ulterioare sunt prezentate fn figura G.3. 70 Pain para dn eet asso Stance) 2003-2009 AGRO la Pee Scars Pag 72 9 s002/80"84 “ess 19:310%d VV TVASNI‘PT770 SRLLSNONI IS LNSWOO 30 YANOSR CENITR 12101-5:2007 Legenda 1 Directa vantului 2 Zone de aspiratio. Figura G.3 ~ Zone de aspiratie care afecteaz amplasarea deschiderilor de admisie Daca beste lungimea data a fatadei expusi la vant, D., este evaluata astfel = daca by> 2 hy atuncl Dau = 2 hs = dacd bys 2 hy atunci Day = Zona de aspit intense se extinde pana la 2 de la marginea limita a fatadei si nu este potrvit sé 3 se instaleze deschideri de admisie in aveast zona, nm agra tptt cn peta Ges Sando (e) 20082008 ASRO Aue Projet tase -Pap 73.8994 Go0zisore “Tus L9310¥d VAVG WASH! ‘P1179 SIMSON IS 12SNOD 30 VEENSR CEN/TR 12101-8:2007 ‘Anexa H (informativa) Devierea barierelor de fum suspendate liber H.1 O barierd de fum care nu atinge pardoseala Daca existé 0 deschidere mare sub bariera si baza stratului de fum este blocata la partea de jos a barierei, forta datorité ascendentei stratului de fum actioneazé orizontal (negliand efectele de curbare al forei ascensionale aerodinamice) la centrul de prosiune. NOTA 1 - Aceasta este o aproximare simplifcatoare rezonabits in majaritatea proiectelor. De obicei proiectantul trebuie s& calculeze lungimea materialului barierei (oh) pentru a se asigura c& bariera de fum retine ined stratul de fum far& scurgero chiar ond bariera este in pozitie defiectata, In Practica bariera se curbeaza spre exterior precum panza unel corabii cu panze, dar analiza care uurmeaza presupune cA beriera ramane rigid si se curbeaza daca este suspendata de marginea superioard. La finelul analizei se introduce intentionat un coeficient de siguranfa pentru a compensa curbarea, Forfele care actioneaz4 asupra unei bariere de fur suspendate liber sunt ilustrate in figura H.1 Momentul de rotatie dincolo de stratul de furn pe metru de lungime pe orizontala este dat de ecuatia HA: (H.1) (H.2) 72 aie tata dh apteta Case Stunde) 20.2009 ARO le Pee Sate 74 dnt (6002/90/81 "1av L93I0Ud VAVG “WISN! ‘f/170 SIAUSNGN IS LY3NOD 3a VANSSR CEN/TR 12101-8:2007 Legends 1 Guta bariere de tum 2 Forfa ascendenta 3 Bora inforioaré 4 Mag. (Forfa de greutate) Figura H.1 —Forfe care actioneaz asupra unei bariere de fun curbate Cand este in echilibru, deflectia este data de ecuatia H.3: (12)-Pam 1-4 PEGE d aa mem, 2 unde (1,2) este o constant’ empiricd care ian considerare curbarea bariorei. Batiera este curbat fata de verticalé la un unghi asttel: B= ww (H4) Lungimea totala a barierei necesara pentru a refine, stratul cénd se curbeazé (d,) este data de ecuatia Hs: 73 agatosra in sot Gest lances 208.2003 SRO Bu reo Stare Pag 75 dn B¢ S002IS0/81 “TS 195IOUd VAVG WISN! ‘T1179 SRUSAGNIIS 1N3NOD Ba VSNSR CEN/TR 12101-5:2007 (45) Metoda de rezolvare pentru dh este urmatoarea: a) se ia ovaloare pentru oh > dy: b) se calculeaza d, folosind ecuatia H.3; ©) se calouleazé d, folosind ecuatia H.5; 4) se repeta etapele de la a) pénd la c) cu noile valori considerate ale Iui dh pand ce valoarea dh calculata in etapa c) este acceptabil de apropiata de valoarea lata in etapa a) a aceleiasi reitorar NOTA 2 - Se recomanda ca diferenfele mai mici de 1 % sa fie accoptate. Acoasta este valoarea corecta a lil dh ©) se aplic& un coefcient de sigurant3 pentru a permite curbarea barierei, prin adéugarea unei lungimi supimentare Adh = 1,7 (dy - ds), unde constanta este empirica Deci lungimea instalata totald este oh, + Ad, H2 Bi iere care inchid o deschidere © alt aplicatie a unei bariere de fum este s& realizeze inchiderea unei deschideri intre un etaj si un strat de fum mei inalt, de exemplu 0 deschidere a unui etaj mat inalt spre un atrium in care stratul de fum este mai inalt decat acea deschidere (a se vedea figura H.2) Aceasta barierd de fun se poate Curba fata de verticala sub actiunea portantei gazelor din strat de o fata, inir-o maniera similara cu cea de la bariera suspendata liber discutata in H.1. 74 Pane watt cn apa Gstun Sanco) 200-208 ASRO & Bu rot Semwars-Fon 7.94 6002/80/81 ew 19310Md VV ISN! ‘frrT9 BRALSNONI IS LBNOO 3a VUSWYDSR CENITR 12101-5:2007 Legenda 1 Cutla barierei de tum 2 Forta ascendenta 3 Bara inferioars 4 Mg. (forta de groutato) Figura H.2 - Forfe care actioneaza asupra unei bariere de fum curbate care Inchide o deschidere Intr-o maniera similar cu H.1, momentul de rotatie dincolo de stratul de fu pe metru de lungime pe orizontala este dat de ecuatia H.6: +GBrd,, -2-dy)-d5 (He) Momentul de revenire este dat de ecuafja H.2. Cand este in echilibru, curbarea orizontalé este data de: 2)-Paav “®, dy)-d5 6-1, (=m, ) a unde factorul (1,2) este considerat a fi acelasi cu cel pentru ecuatia H.3. Lungimee totalé a barierei necesard pentru a retine stratul cand se curbeaza (ch) este data de ecuatia He: 75 Pere tosrt cn ape Gesture Saar (20032008 ASRO Bue Proje! Scst-Pop 7 9 ‘cooz/sorat “Ws L03I0Ud VIVO IVISNI ‘TNT19 3RUSNGN IS LNSWOO 30 VEBMYSSR CENITR 12101-5:2007 dy = +d, tan (8) Metoda de rezolvare pentru dy este urmatcarea: a) se ia o valoare pentru dy ds: b) se calculeaza d, folosind ecuatia H.7; ©) se calculeaza d, folosind ecuatia H.8; d) se repeti etapele de la a) pana la c) cu noile valori considerate ale lui d, pnd ce valoarea dy calculat In etapa c) este acceptabil de apropiatéi de valoerea luata in etapa a) a aceleiasi reiterari NOTA 2- Se recomands ca diferenfelo mai mic do 1 % s8 fe aeceplate, Accasta este valoarea li ch €) se aplicé un coeficient de siguranfa pentru a permite arculrea barierel, prin adaugarea unci lungimi suplimentare Ach = 1,7 (dh ~d,), unde constanta este empiric. Deci lungimea instalata totala este d, + Ad, 76 Pogne atta cn apesba Gesture Santer) 2008-200 ASRO SB Pope Satwane-PapTSah 8 6002/80/81 “Tes 105IO¥d VV WISN! ‘P1119 SLSNGNI IS 1YBWOO 3a VESWVDSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa I (informativa) Spatiu aparent inchis 11 Generalitati Un spatiu aparent inchis este un spatiu tridimensional intr-un rezervor de fum sau int-un spatiu care confine rezervorul de fum. Este limitaté la partea de sus de un plafon neperforat, de exemplu acoperis ‘sau! balcon si lateral de structuri etange la fur, de exemplu pereli, plafoanele comnigei structurale sa ecrane de fum si la partea de jos de un plafon suspendat care are mai putin de 25 % din aria geometrica liber capabild de a fi penetraté de fum. Int-un spatiu aparent inchis 0 suprapresiune este provocat de ventilare de evacuare natural sau mecanicd astfel Tncdt fumul din inleriorul acestui spatiu este indepaitat direct. Fumul de sub plafonul suspendat este condus in spafiul inchis aparent prin deschiderile din plafonul suspendat in spatjul din care este indepértat prin ventilare de evacuare naturald sau mecanicd, Figura 1 ilustreaza acest princpiu, 4 Legenda 1 Evacuare prin ventilare naturalé sau mecanic& 2 A,Cysau Van 3 APE 4 Baza stratului de fun 5 Barierd de fum 6 Condit ambiante Figura I.1 ~ Spafiu aparent inchis ntificate doua tipuri de spati: spafiu aparent Inchis ventilat natural si spafiu aparent inchis ventilat mecanic, 7 Page pra cn catia Garr Stanesrs(c) 20022008 AGRO Be ret tee -Pap Tn ‘c00z/soet “Ws LO3IOUd VIVG WISN! ‘rm179 SIALSNGNI IS LSWOO 30 YESHSR CEN/TR 12101-5:2007 12 Spafiu aparent inchis ventilate natural Pentru scoputile proiectului spatiul aparent inchis ventitat natural poate fi privit ca un dispozitiv natural echivalent care are urmatoarele caracteristic Limita sa inferioar’, adic’ limita de jos a spatiului aparent tnchis, este piafonul suspendat. De aceea adncimea stratului de fum, d, pentru scopurie de proiectare @ rezervorului este macurala in jos de la plafonul suspendat la baza fumului de sub el NOTA - Totusi, pentru 2 calcula performanta dispozitivolor pentru ventilare natural a furl, indltimea stratulul ‘ste spociicat a fi cea sub centrul ventilatoarelor de evacuare a gazelor din fum din spajjul eparent inchis pn’ la exterior, Efectul spatiului aparent inchis asupra ventiérii de evacuare poate fi exprimalé ca un cosficient de performanta echivalent, care este aplcat la aria totalé a ventilatoarelor care evacueaza din spatiu spre exterior. Acesta combina efectul deschiderilor din plafonul suspendat si ventilatoarele care evacueazi din spatul aparent inchis la exterior. Avia lberd efectiva a combinaljel, Crain Aaa, poate fi determinata din ecuatta 1 L 1 1 + ee (4) F e z (CA) Ca Aa) Conia Aver) Aceasti arie liber aerodinamic’, Czoivsen Axa, @ ventiltorulul echivalent spatiului eparent inchis poate fi utilizata in ecuatia F.6 sau F.7 cénd se calculeaza performanta de ventlare naturald a SHEVS. 1.3 Spafiu aparent inchis ventilat mecanic Partea superioara @ stratulul de fum ascendent din rezervor oste considerat din nou plafonul suspondat (In acelagi mod ca sila spetiul aparent inchis ventilat natural). Ventilatoru(ele) mecanic(e) care evacueazé din spaiul aparent inchis, provoacé o diferent’ de Presiune, Apin, inte spat si partea superioara a stratulul de fum de dedesubt. Debitul volumic proiectat, Vj, care este evacuat din stratul de fu de sub spatiul aparent inchis, poate {i caloulat in conformitate cu 6.6 si este egal cu suma debitelor volumice, Va, prin deschiderile separate din spafiul aparent inchis, prin plafonul suspendat, Debitle volumice, Vs, cauzate de Apr gi plerderie de presiune rezultate, Op., datorté impedantei deo ‘curgere pot fi calculate folosind metodele obignuite de calcul HVAC, adicd Apin este adaptat astfel incat pierderile de presiune, Aps, la deschiderile de evacuare sunt depasite si: w= %s (12) Valoarea maxima, Apa, este utilizata de proiectant ca sistem de baza de presiune diferentialé necesar pentru a realize o presiune diferentiala. 78 Pane eta cn epcate Geta Std (2) 2009-2008 ASRO & Bue roe! Soar -P2980 3994 6002180081 “Tene 19510¥d VLVG TVASNI ‘PTO SRLLSNON! Is 143WOO 3a VEEWYDSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa J (informativa) muli Depresurizarea a J Principii de depresurizare JA Depresurizare naturalé Th orice structuré cu deschideri de ventilare naturala la nivelurile superioare si infericare i cu 0 cantitate de céldura prinsa in interior, este creatd o viteza de ventilare datorité efectului de cos. Pentru ca aerul sa se deplaseze spre exterior prin deschiderea de la nivelul superior, presiunea interna la nivelul superior este mai mare decat presiunea extema, altfel nu ar fi nici 0 deplasare a aerului. In mod similar, pentru ca aerul s& curga spre interior la nivelul inferior, presiunea interna la nivelul inferior este mai micd decat cea din exterior. Astfel este 0 pozitie in structuré unde presiunea din interior este egald cu cea din exterior. Aceasta este cunoscuta ca plan neutru de presiune (NPP). Deschiderle situate la NPP nu au curgere de aer prin ole deoarece nu este presiune diferentiala la acel punct. In clédirile unde este instalat un sistem de ventilare gi aria ofificiului de intrare este egalé cu aria orificiului de evacuare, NPP exist aproximativ la milloc in stratul de fur (a se vedea figura J.1). Dac atia orficiului de intrare este mai mic deca aria orificiului de evacuare, atunci NPP se deplaseaza in sus (a se vedea figura J.2).. 1 1 2 a 2 3 4 a — Nite = r PF 4 Legenda 1 Deschidere de ventiare 2 Scurgere 3 Plan neutru de presiune 4 Orificiu de admisie: egal cu aria orficlulul de evacuara Figura J.1 - Plan neutru de presiune - venttlare longitudinal 79 io tpt dn pata Gass Sere) 703.2009 ARO le Propel Sars Pay 8 n coozisoret “Tus L9310ud VIVA WISNI‘rMT9 SReUSNGN IS 13NOO 30 VESWVSSR CEN/TR 12101-5:2007 1 vr? Logonds 1 Deschidere de ventiare 2 Scurgere 3 Oifciu de acmiste cu aria mal mica decat ara orfclulul de evacuate 4 Plan neutru de presiune: Figura J.2 - Plan neutru do presiune - ventilare longitudinal’ Deschiderile de deasupra NPP sunt sub o presiune pozitivé (definité ca pozitivé din afara de la atrium), Astfel este o curgere de fum de la atrium in inc’peri deesupra NPP prin orice cale de scurgere care poate exista. Totusi, manevrarea atentd a NPP il poate ridica la o indilime siguré deasupra nivelurilor sensibile, unde este mic sau nu afecteaz presiunea pozitiva de deasupra (a se vedea figura J.3).. 1 1 = "YF 3 Legenda 1 Deschidere de ventilare 2 Plan neutru de presiune 3 Oficit de admisio mult mai mic decd aria orificului de evacuare Figura J.3 - Plan neutru de presiune deasupra celui mai de sus etaj cu scurgeri Presiunea in atrium sub NPP este mai joasé decat presiunea ambianté, astfol c& orice curgere de aer este de la incdpere in atrium. Astiel nivelurile de sub NPP sunt protejate de contaminare cu gaze fierbinti gi fu. 80 Pans pat dn apeaba Gest Sind () 2008-208 ASO & Bue Propel Soars -Pan2 3994 6002/80/81 “Toe 1OBIOUd VIVO TVISNI ‘P70 SRUSNANIIS 13WOO 3a VEEMYDSR CEN/TR 12101-5:2007 NPP se intinde undeva in inaifimea stratului de fum in atrium depinzdnd de factori precum raportul arilor de admisielde evacuare, temperaturile gazelor, presiunile vantului etc. El nu este baza realé a stratului de fum, desi poate aparea aceasta confuzie. Ecuatia care desorie dependenta de mai sus, in absenta efectelor vantului, este urmatoarea: (C-Avor? or) Gay Ecuatja J.1 reprezinté conditia c€nd atriumul are o cale dominanté de admisie a scurgerii din exterior, de exemplu usi de acces, dar ci de scurgere mai miei intre atrium, restul cli gi exterior. Este dificil s& se dea o simplé regula generalé pentru a identifica cénd o cladire poate fi privité ca avand 0 singuré cale de admisie dominant’. Cu toate acestea poate fi suficient 58 se adopte urmiitorul ghid din domeniul reapectiv de infitrare @ aerului, Poste fi presupus’ o admisie dominantts daca aria totalé a tuturor deschiderilor de sub beza stratului este mai mare deca dublul ariei totale @ tuturor deschiderilor de deasupra bazei stratului (exclusiv aria ventilatoarelor). Cu tehnica de mai sus este posibil ca atriumul sa fie umplut tn tntregime cu fum tn care caz ch se apropie de Ialtimea atriumultui (H), adica dy >H. ‘Acolo unde a fost determinat temperatura stratului de fum, de exemplu din 6.6, este o sarcina simpla & se calculeze vitezele de ventilare pentru un sistem pur de depresurizare folosind ecuatia J.1. Dac’ NPP a coborétt sub nivelul dort prin proiect atunci unele din etajele mai inalte pot fi amenintate, ‘Aceasta poate creste prin mairirea ariei reale de admisie prin scurgere disponibile, de exemplu unde pompierii au deschis usile de acces la atrium pentru a cerceta gravitatea incendiului. Un proiect eficient de depresurizare poate preveni infitrarea fumului in spall adiacente spre pardoselile mai inalte chiar in aceste condi In plus, este posibil ca incendiul s& poata provoca spargerea ferestrelor atat pe fatada externa cat gi pe falada spre atrium a incdperi incendiate. In acest caz arile sparte pot actiona precum o cale dominanta de scurgore de la exterior. Asifel este necesar s& se evalueze toate caile potentiale de admisie @ scurgeriifolosind ecuatia J.1 Simpia abordare aplicata aici nu este vatabilé acolo unde céile de scurgere transversal prin marginea atriumului au ari apreciabile pe unele etaje (desi toate arile de scurgere de sub baza stratului de fum pot fi insumate ca fiind la baza stratului pentru scopurile calculului folosind ecuatia J.1). Dace\ sunt cai de scurgere apreciabile pe unele etaje deasupra bazei stratului poate fi folosit acelagi principiu de depresurizare, dar atunei este utilizat un calcul mult mai complicat al refelet de curgere. Acesta este in afara scopului acestui raport tehnic. J.2- Depresurizarea natural nile vantului pro NPP este sensibil fa efectele vantulul si presiuni de vant contrare pot face ca NPP sé cada Intro poze inferioard pe iatura dinspre vant a clidiri, contaminand posibil etajele cele mai de sus dinspre vant. Rezulté c& procedura de depresurizare proiectata tebule s@ ia Tn considerare fota vantuli Pentru a evalua eficienta functional sistemului de depresurizare este necesar’i cunoasterea coeficientilor de presiune a vantului care actoneaza asupra cladit NOTA - Acosti coeficionfi descriu. presiunea véntului oriunde asupra claditi la viteza vantului la nivelul acoperigulu. Au fost masurati de multe ori coeficienti de presiune a vantului astfel Incét poate fi calculata ‘ncarcarea la vant structural. EN 1991-1-4 desorie o astfel de procedura. Unde se doreste certitudine deplina pentru 0 cladire noua sau complicaté sunt utiizabile rezultatele observatilor in tunel aerodinamic folosind modele la scara. In practica este necesar s& se identifice 81 Paina tsrs an pleat Gane Sasa (20-2009 ASRO 8B Prot Satara Pan 3 en 6002/80/81 “Tes LO5IOUd VAVG ASN! ‘P1179 BRUSNGNI IS 143WOD 30 VSM‘SR CEN/TR 12101-5:2007 valorile cele mai defavorabile pentru fiecare etaj, caz in care problema poate fi redusa la o problem bidimensionalé Peniru 0 deschidere de admisie dominanta, pentru a preveni pana de furn In etajele superioare oxpuse la vant pentru toate vitezele vantului, se aplica ecuatile J.2 si J.3. [(Q-1)-c,, -2-¢, +C, so (32) ws) Presupunand c& valorile ecualjei J.2 sunt satisfécute, un sistem de ventilare naturala functioneazii la toate vitezele vantului. Aceasta implica faptul od sistemul de ventilare de acoperis este supus la presiuni de aspiralie ale vantului in orice moment. Totusi, dac& este imposibil sa se foloseasca un dispozitv pentru ventilare naturala pe o anumita oladire, in loc pot f utlizate ventilatcare mecanice. J1.3 Depresurizare mecanic Este mai dificil sa se caleuleze capecitatea necesarai de ventilare. Cel mai eficient ventilator este ecela a cArui evacuere nu este afectata de presiunile vantului. Totusi cu un ventilator mecanic, viteza maximé a vantului este intotdeauna evaluaté pentru scopurile proiectului. Debitul volumetric Fecomandat poate fi calculat folosind ecuatia J.4 Tell, =C4)-0%, + 2-Or-¥ (4) unde Vi, este capacitatea recomandata a ventilatorului in metri cubi pe secunda (m*.s"); Vax este viteza vantului proiectaté in metri pe secunda (m-s"), Un sistem natural de control al furului este afectat de presiunile vantului care actioneaz& asupra tuturor deschiderlor din structur8. Astfel, dferenjele de presiune varlaz8 cu directia vantului si pozitia deschideri, iar curgerea de zer variaz cu viteza vantulu Totusi, cénd golul din acoperig este inlocuit cu un ventilator, este necesar s4 se modifice diferentele de presiune in cladire pe cale mecanicé ce afecteaza curgerea de aer si sd se proiecteze sistemul cu © viteza de proiect maxima a vantului pentru a satisface toate condilille semnificative. © abordare mai sofisticata poate fi realizaté prin utiizarea unui anemometru si avand grupuri de ventilatoare, fiecare grup functionand la o viteza diferité @ vantului, Astfel daca viteza vantului este ‘sczut, trebuie sa functioneze un grup de ventilatoare si, dacé viteza vantului creste, pot fi activate ‘grupuri suplimentare cand este necesar. J.2__ Depresurizare combinata cu un SHEVS (un sistem hibrid) J.2.1 Sistem bazat pe debit de mas’ NOTA - Figura J.4 ilustreaza un exemplu de sistem bazat pe debit de masa, Pentru un sistem bazat pe debit de mas’ se aplic’ urmatoarea proceduré: 2) Se dotermin’ inéltimea de ridicare @ penei de furs, cu un model de incendiu ales sa fie pe nivelul deschis cel mai de jos. Aceasta di de asemenea inaitimea stratului de fur (d,), mésurata de lalinia centrala a ventitatorulu; b) Se determina debitul masic (M) care intra In baza stratului folosind procedurile indicate © do la 61 pand la 6: 82 Pega pata capt Get Sandee (2) 200-2009 ASRO 8B Pet Sear Pap 04 94 002180081 “Tas L98IOUd VAVG “WISN! ‘P1179 SRALSNONI Is LNBWOD 30 VEINSSR CEN/TR 12101-5:2007 ©) Se determina temperatura stratului de fum, folosind procedura indicata in 6.8, Daca temperature stratului de fum este peste temperatura ambianta cu o valoare sub 20°C atunci poate fi necesar sd se reconsidere inaitimea de ridicare a penei de fun, sau unele (sau toate) nivelurile de jos evacuate independent de atrium; 4) _ Se stabileste inditimea NPP (‘¥) asa cum s-a recomandat in 6.11.2.3 deasupra bazei stratului de fum si se determing valoarea (Cy Ava)i(GA)* din ecuatia J.1; e) _ Folosind valorile (C, Aya)/(C; A)’, dy, M gi ©, se calculeazi aria de ventilare folosind procedura data In 66; f) Cu valorile (Cy Aya ¥(C, A)* $i Cy Ana, cunoscute, se calculeazéi capacitatea de ventilare do admisie. In cazul in care aria de admisie reala disponibilé este mai mare decat cea recomandat prin calcul, atunci este necesar sa fie martd aria de ventilare pentru a mentine raportul de (Cy Avx)/(C A): 9) _Folosind ecuatile J.2 si J.3. si coeficientii de presiune a vantului adecvali, se verifica functionarea sistemului cu privire la efectele vantului; h) _ In cazul in care efectele vantului pot afecta negetiv functionarea sistemului de ventilare naturale sau daca din alt rafiuni este folosit un sistem de ventilare de evacuare mocanic a fumului gi gazolor fierbinti, se calculeaza capacitatea ventilatorului folosind ecuatia J.4 cu 0 valoare corespunzatoare @ vitezei din proiect a vantului; i) Se veri’ faptul ca presiunea de aspirate anticipatd si/sau vitezele de intrare @ aerulul s& nu ‘ameninte utilizarea In sigurantd a oricdrei céi de evacuare din atrium (a se vedea 6.8). 1 1 3 - — } r I - a tit I 2 —H itm 1] l i |_ 4 Legenda 1. Deschidere de ventilare 2 Lina centralé a ventiatoaretor A,O, 3 Plan neutru de presiune 4 Admisia AiG, Figura J.4 ~ Principiile sistemului hibrid de ventilare a fumului ~ bazat pe debitul masic 4.2.2 Sisteme bazate pe temperatura NOTA - Figura J5ilustreaza un exemplu de sistem bazat pe temperatura Pentru un sistem bazat pe temperatura se aplicd urmatoarea procedura: a) Se decide asupra oresteri temperaturii stratului de fum (@) compatibila cu materialul de fatadé utilzat; b) Se determina fluxul masic folosind ecuatia B.3; ©) Folosind procedure indicate de la 6.1 pana la 6.5 se determina inditimea de ridicare (Y) la baza stratului necesara pentru a da fluxul masic caiculat; 83 Pag prt in apelin Stns) 20082008 ASRO & Oke Fret Star-P ap 5 nS Go0zis0/ab “Wis LOBIOud VAVG TVSNI ‘P1170 SRLSNANIIS LSWOO 30 VERYSR CEN/TR 12101-5:2007 4) Cu modelul de incendiu ta cel mai sc&zut nivel si ludnd in considerare indltimea necesaré de re (¥) pentru scopurile de rice, se determin adéncimea maxima a stratului de fum (d,). Se stabileste inditimea NPP () ta cea recomandaté in 6.11.2.3 deasupra bazei acestei adancimi a stratului de fum si se determina valoarea (C, Aya)!(C; A)’ din ecuatia J.1; ©) _ Cu valoarea recomandata a lui ¥ se determina adancimea cea mai mica a stratului de fum (d,), ‘compatibilé cu conceptul de depresurizare; f) Cuaceste valori ale (Cy Ave)(C; A)’, dy, Mi gi ©, se calculeaza aria de ventilare folosind 6.6. In cazul In care aria de admisie real disponibila este mai mare decat cea recomandata prin calcul atunci aria de ventilare trebuie sa fie marita pentru a mentine raportul (C, Aye / CA); 9) _Folosind ecuatile J.2 si J.3 si coefcientii adecvati de presiune a vantului de verificd functionarea sistemului referitoare la efectele vantului h)__ Incazul in care efectele vantului pot afecta negativ functionarea sistemului de ventlare naturalé sau daca este folosit din alte considerente un sistem de ventilare mecanic& de evacuare a fumului, se calculeaz capacitatea ventiatorului folosind ecuatia J.4 cu valoarea corespunzatoare a vitezei proiectate a vantului: i) Se verificd ca presiunea de suctiune anticipatd si/sau vitezele de aflux al aerului nu ameninté ele insele utilizarea in siguranta a oricaror cai de evacuare din atrium (a se vedea 6.8), 1 1 i 7 Legenda Deschidere de ventiare Linia centralé a ventilatoarelor Oriiciul de admisie AC, Situayia (pozitia) A Situatia (poztia) B Figura J.5 - Principiile sistemului hibrid de ventilare a furnului — bazat pe temperatura 84 Pons psa cn pata Geshe Saar) 20232003 ARO 8 Bs Prot Soars Pa Bn st 8o0z!S0/8) “Tess: L93IONd WAVE WISN! ‘P1179 SRLLSNGNIIS L4ZWOO 3a VSDSR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa K (informativa) Interactiunea sprinklerelor, a unui SHEVS si a actiunilor de stingere "170 aRLUSNANI IS 12aWOO 3a VARA KA Obiective si sisteme unice K.11 Protectia cailor de evacuare (securitatea viefil) Pentru a proteja caile de evacuare este adesea utlizat un SHEVS, indiferent de timpul preconizat de sosire a pompierilor. Un SHEVS nu este capabil sa faca fata la incendii mai mari decat marimea adoptata prin proiect. Sprinklerele (fara un SHEVS) nu sunt totdeauna indicate pentru a proteja calle de evacuare din clic, desi este recunoscut fapiul cé ele pot avea 0 contributie ulilé, ca o laturé favorabila a controluul incendiului, prin intarzierea apariel fumului si c8lduri. Sprinkierele cu raspuns rapid sunt muit mai eficiente in cirectia securitii viet decat sprinklerele cu réspuns standard. 600z/S0/81 “TUS L93I0€d VIVO WISN 41.2 Protectia bunurilor Sprinklerole reduc posibilitatea ca un incendiu s& se dezvolte. Un sistem sprinkler ajuté pompierii prin mentinerea incendiului la 0 dimensiune micd, deoarece le este mai usor s8 sting mai eficient incendii mmici cu pierden mai mici. jin general SHEVS ajuté pompierii prin crearea unei zone fara fum. SHEVS nu poate control dezvoltarea incendiului. Ele intarzie inundarea cu fum a cladirii si intarzie cresterea temperaturii

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5822)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1718)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1105)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (898)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (349)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1025)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1867)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (823)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (403)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1903)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• NP-127 - 200 - Normativ Parcaje Auto

  

  Document34 pages

  NP-127 - 200 - Normativ Parcaje Auto

  Șușman Daniel

  No ratings yet
• SR EN 12101 6 Part2

  

  Document40 pages

  SR EN 12101 6 Part2

  Șușman Daniel

  No ratings yet
• SR EN 12101 5 Romana 1

  

  Document44 pages

  SR EN 12101 5 Romana 1

  Șușman Daniel

  No ratings yet
• SR EN 12101 6 Part1

  

  Document56 pages

  SR EN 12101 6 Part1

  Șușman Daniel

  No ratings yet
• Normativ I13-2015 - Modificare 2023

  

  Document27 pages

  Normativ I13-2015 - Modificare 2023

  Șușman Daniel

  No ratings yet
• Normativ Securitatea La Incendiu

  

  Document299 pages

  Normativ Securitatea La Incendiu

  Șușman Daniel

  100% (1)