“Finen el i Antonio io Filipe | ISTORIA ARTE! pictura sculptura arhitectura on ot Enciclo; edia IRAO-Cuvint inainte Tiginalitatea acestei Istorii a artei consta in fa 7 (eset inpn aCe sano cere YF actualul contur in urma a numeroase intilniti i Teer ee roe RCA SES iri in cursul carora autorii si-au expus viziunea eee corticom permis on demers nou in analiza faptului artistic. Se eae pala ica Europei occidentale, de la origini pina la arta con- Sin orate Se Adreseaza att studenfilor si specialstilor in istoria ante, cit i tuturorcelor care See eam Ee Autorii s-au straduit sa intrebuinjeze un limbaj sim- are calatan Git Precis Lucrarea aduce ordin si clartate in multitudinea de nume propri, aN ee neces fel presiteste pe cititor pentru abordarea unor tratate mai specializate. Ee eee ma spre exemplificare le mumeroase reproduceri de opere de arta, uneori celebre, peg ute, insa toate alese pentru calitatea lor si pentru caracterul lor reprezen- i Prezentarea este cronologica, iar abordarea temelor sintetica. Aceasta metoda inlesneste infelegerea si ii ofera cititorului posibilitatea unei judecati de valoare proprii in fata varietatii pro ductiilor artistice. Organizarea simetrica a materialului in structura fiecarui capitol permite o ori- entare rapida si exacta: —O reproducere in format mare deschide fiecare sectiune a carei introducere marcheaza pro- blematica respectivului capitol. —O rubrica de context pune in evidenta faptele istorice, sociale si culturale care, prin influenta exercitata, permit infelegerea miscarii artistice studiate, — O rubrica de caracteristici si raspindire descrie si analizeaza curentul artistic sau perioada Tespectiva, intr-o abordare sintetica. Aici sint definite caracteristicile si elementele de unitate ale unui stil — permifind astfel identificarea‘Ini lesnicioasa — si este expusa cronologic si geografic evolutia unei anume miscari artistice. Tot aici sint detaliate relatiile si influentele existente inte diferite tari. a —O analiza a unei sau a mai multor opere de arta semnificative vine ca 0 concluzie a fiecarui capitol. Aici cititorul gaseste o descriere a operei analizate, un studiu al anumitor inovatii tehnice, precum si sugestii privind aportul artistic original. Operele de arta nu trebuie sa fie considerate drept obiecte culturale izolate, menite doar sa imbogateasca salile unui muzeu. Ele exista prin raportare la societatile care le-au dat nastere. Tata de ce aceasta Istorie a artei se straduieste sa puna lucratile artistice in relatie cu contextul lor. Cu toate acestea, operele de arta sint prea complexe pentru a putea fi explicate doar in baza unor pro- cedee riguroase de analiza stiintifica. Artistul traduce si imita lumea, dar o si creeaza: de aici rezulta si interesul stimnit de opera sa si, chiar daca analizele noastre ne ajuta sa intelegem mai bine opera, ele nu trebuie sa se amageasca socotind ca au dat la iveala toate semnificatiile actu- lui artistic. Editorul ‘Semnul * indica faptul ca lucrarea respectiva este reprodusd tn aceasta carte. ‘Semnul « indica faptul ca respectivul termen este definit In glosat, aflate la sfirsitul lucrarii, NB; Cititorul va putea consulta cu folos glosarul si indicele de autor,Partea intti: Artele Antichitatii | | Partea | adoua: | Arta | Evului | Medi | Partea a treia: Arta | secolelor | Be A AAS Cuprins Introducere; Nasterea artei “a 7 Capitolul 1. Arta Mesopotamiei sia Egiptului .... ® ™ ANALIZA UNOR OPERE “Templul Jui Honus la Eat Pa * Cole trei muziciene, momintul lui eo Capitolul 2, Arta greacd v..ssseeseeee eee 2B = ANALIZA UNOR OPERE « Partenonul dela tend. « ra © Marele altar al lui Zeus si al Ae Capitolul 3, Anta romana .....eee eee erreseeeeeeee eee 9 + ANALIZAUNOR OPERE « Amifiteatrul Mlavian; Colosseum 48 ‘* Panteonul lui Hadrian. 50 chemi sinoptica ..... Capitolul 4. Arta paleocrestina si arta bizantina 57 mt ANALIZA UNOR OPERE « Mozaicurile din biserica San Vitale: fmparatul Justinian si impiriteasa Teodora RE: 4 Capitolul 5. Artaromanicd 0.0.2.0 1eeeeeeee eee 61 = ANALIZAUNOR OPERE Litera inifalé a Cari Jui Kells .--20.-.0-02+- 8 * Portalul bisericii Saint-Pierre din Moissac . 80 Capitolul 6. Arta goticd 222.2... 3 m ANALIZA UNOR OPERE ‘« Punerea in mormint, GIOTTO «202.00. ees ges o4 ' Retablul bisericii Fecioarei din Cracovia, Veit Stoss 96 Capitotul 7. _ Arta musulmana in Europa medieval ore 2... 99 @ ANALIZAUNOR OPERE ‘« Curtea leilor din Alhambra de la Granada .....~ eter 106 Capitolul 8. Renasterea «2000... m ANALIZA UNOR OPERE S\David, DONATELLO hoe eee Biciuirea [ui Christos, PIERO DELLA FRANCESCA © I Tempietto, Donato BRAMANTE «+22. +++ Capitolul 9. Manierismul 2. = ANALIZAUNOR OPERE « Inmormintarea contelui de Orgaz, Et. GRECO * Bazilica din Vicenza, Andrea PALLADIO ... ‘Capitolul 10, Baroe siclasicism ...........+ jm ANALIZA UNOR OPERE * Castelul Versailles =... +000 + Extazul Stintei Tereza, BERNINI... © Autoportretele lui REMBRANDT 2... © Rapirea fiicelor lui Leucip, Peter Paul RUBENS . Capitolul 11, Rococoul ....vsssveeeteeeseeees ™ ANALIZA UNOR OPERE ~ « Biserica de la Weis, Dominikus ZIMMERMANN: «<<» Rea Loe Schema sinoptic’Capitolul 12, Neoclasicismut . ANALIZA UNOR OPE E Se? a + Jurimintul Horajilor, Jacques Louis Davin 9 pits + Panteonul (Paris), Jacques-Germain SOurFLOT 198 Capitotut 13, Romantismul a 201 a patra: m ANALIZA UNOR OPERE ae. jardanapal, Eugene DELACROIX ....... 210 + Moartea lui Capitolul 14, Realismul si impresionismul , ___ Capitotul 14. Realismul si impresionismul ...... 0 213 secolului m ANALIZA UNOR OPERE « Atelierul pictorului, Gustave COURBET ...- 4.02... .02...222 XIX + Seria tablourilor Gara Saint-Lazare, Claude Monet || 224 Capitotul 15. Arta in jurul anului 1900. 2 mt ANALIZA UNOR OPERE « Hoteltl Tassel (Bruxelles), Victor HORTA ..-....2+--4++--232 Schema sinoptic& Onin an Capitolul 16. Fundamentele secolului XX: cubismul si futurismul ......---- 243 ™ ANALIZAUNOR OPERE '« Domnisoarele din Avignon, Pablo Picasso .....-- Capitotul 17, Arta informalé si arta abstracta geometrica .- mm ANALIZA UNOR OPERE: « Number 3, Jackson POLLOCK 20 256 ‘© Who's Afraid of Red, Yellow and Blue? IV, Bamett, Capitolul 18, Arta figurativa: privirea subiectiva i m ANALIZA UNOR OPERE Partea © Pierrette si clovnul, Max BECKMANN a cincea: © Figure with Meat, Francis BACON $ Supermarket Lady, Duane HANSON see Arta Capitolul 19. Universul pictural al suprarealismului i lm ANALIZAUNOR OPERE secotulut « Promenadele fui Euclid, René MaGRrTE XX Capitolul 20, Arta ca proces dinamic: miscare si actiune mANALIZA UNOR-OPERE: i * 7000 de stejari, Joseph BEUYS - Capitolul 21. Arta si functionalism:; arhitectura st designul . - m_ANALIZA UNOR OPERE. Fi 5 v1 296 i Motoliul rosu si albastru, Gerrit Thomas RIETVELD - | eetoli national de art featur ‘Georges Pompidou, pa | Herre Piano, Richard ROGERS «....-:+0+00s0--550** 298 Indice de autori ‘Trimiteri la citate ++ Credite fotografice ale documentelor ce deschid capitole v.eeeese eensPicturi rupestre din pestera Lascauy, area salt a taurilor, Peretele sting din m: ‘Allschwil, Basel © Colorphoto Hinzistorie a artei: nu un traicct linear, cio evolutie mereu improspitata de con- Tntro ucere tributii exterioare, in care amestecurile. si conexiunile geografice si temporale produc necontenit mutatii ale formelor si ale functiilor artei, Orice oper’, spune sculptorul Robert Smithson, isi asuma efectul produs de curge- rea timpului, raportindu-se in mod egal atit la preistorie cit si la cel mai indepirtat viitor. in as arta, durata este mai important decit originali- tatea —valoare relativa si trecitoare, condamnata la o permanent’ depisire. De aceea Delacroix 24 Voia si fie ,jun clasic pur'*. e i Aceast& capacitate de a dura constituie un criteriu fn arta. De aici taina ei: uimirea de a constata cA arta greacd ne emotioneazA inci dupa secole, c& picturile rupestres, de la desco- perire si pind astizi, ne apar ca inceputuri ale artei. Fascinatia unei nasteri, asa se manifesta mereu arta. Ceea ce ne impresioneaza la Lascaux este prezenta initialA a unei gindiri creatoare asemenea unei vieti care se naste sub, ochii nostri. Intr-adevar, principiul care sta la paza acestei arte provine nu atit din coduri pre- alabile cit dintr-o plasmuire izvorita din natura si inteleasd ca o evolutie vital. Paralel cu fenctia sa ritual si magica, mai evident’ in perioadele de demult, functia Judic3, adica jocul cu regulile, constituie 0 condifie esentialé a emergenfei artei. Din tot- ” deauna, prin arta fiinta “umana sfideaza moartea. 5 oe : ‘Venus din Willendort Muzeul de istorie naturala din Viena OF Lessing Magnums fe A,3 a S 6 | 2 Ss z Primele forme de expresie etl ‘Amprenti a mfinii in negativ. Pestera din Castillo (Spania) aproximativ 40000 de ani i.C. ‘© Photo Jean Vertut Desen reprezentind un mamut, aproximativ 40000 de ani i.C. Pestera din Pech-Merle (Lot). © Tetrel/Explorer Picturd tnfésisind un cal gi semne abstracte, aproximatiy 15000 de ani .C. Pestera din Lascaux (Dordogne), © Photo Jean Vertut ‘rmele degetelor imprimate in argila moale, conturul miinilor pictat cu sablonul, ca in pestera din Castillo (Spania)*, acum 40 000 de ani, dovedese cit de mult a tinut omul sa-si puna pecetea pe lumea care il inconjura. inca de la inceputuri, si exprimate aici clar si cele doua motivatii ese fiale ale artistului: sa se proiecteze in lume, lasindu-si amprenta, si 4 si-o anexeze, facind-o proprietatea sa. Arta, marca a unei puteri magice Reprezentarea femeii, considerata simb: fecunditatii, dovedeste ca omul primitiv a creat imagini cu functie magica. Statuetel Venus scot putemnic in evidenta elemen’ sexuale legate de fecunditate: bazinul lat, pi si pintecele foarte dezvoltate. Trebuie remarcat ca figurine foarte asemanatoare apareau de-a lungul intregii Europe in urma cu 25 000 de ani. Venus din Willendorf* (p.7) din Austria cores- punde celei din Lespugue in Fr din Grimaldi in Italia sau din Gagarino in Ucr: Arta in lupta cu asemanarea Artistul-vrajitor", impins, poate, de dorinta de a obfine o putere asupra prazilor rivnite de Vinatori, sau insuflefit de intentii mitice ori reli- gioase, traseaza, in jurul anilor 20000 i.C.. cu ajutorul unui carbune, niste siluete de animal ca in pestera din Pech-Merle*. Catre anii 15000 i.C. se constata aparitia unui material mai elaborat: pensule facute dintr-un pamatuf de pene sau pir; un tub din os scobit, prin care se sufla praf colorat; sabloane taiate din piele permitind obtinerea unor degradeuri, sugereazi suprapunerea planurilor, si redarea exact a modelului. Axtistul preistoric fixeaza animalele int-o reprezentare pe care o doreste cit mai completa. El deseneazd animalul din profil, pentru putea reprezenta cele patru picioare, dar infi- tiséaza din faa coarnele si copitele. Aceasta per spectiva pluriangulara corespunde conturului cel mai explicit. Alaturi de un stil realist’, este prezenta si o maniera mai schematica, o prima utilizare a sem- nului, Astfel, in jurul animalelor pictate inCere megalitic. Sfirsitul mileniului III .C., la Stonehenge (Anglia). © Dagli Orti pestera din Lascaux*, se gasesc forme abstracte: un sir de puncte, un ansamblu de linii paralele sau perpendiculare, al caror sens ne scapa. Descoperirea in 1995 a pesterei Chauvet (Franja) pare sa repuna in discutie data aparitiei picturilor animaliere la 30000 de ani i.C. Aparitia sculpturii Uns, o simpla pietricica sau asperitatile unei pietre fi sugereaza artistului o forma animal si, accentuind aceasta asemanare intimplatoare prin adaugarea citorva linii sapate, omul creeaz’ primele sculpturi, Se intilneste astfel intregul spectru al modalitatilor “de expresie, care se intinde de la gravura fina pina la basorelief. Privire sumara asupra arhitecturii La sfirstul perioadei neolitice, in milenful II1i.C.., © arta noua isi face aparitia in Europa: arhitec- ura, Dolmenul, primul ansamblu construit, se compune din doua pietre enorme, asezate verti- cal, pe care este pusa orizontal o a treia. Aceste pietre mari, numite ,megaliti“*, anunta deja, prin felul lor de asamblare, principiul lintoului. ‘Alaturind dolmenuri, omul creeaza alei acoperite care formeazi adevarate sali. Uneori, pe sol, el Tidica pietre imense, alungite: menhire. Trebuie mentionat ca in mileniul TI iC. Europa de vest se afla inca in epoca megalitica, pe cind alte civilizatii din Oriental Mijlociu atinsesera un nivel de dezvoltare foarte impor- tant. seigrea | | Te ° oragul ceramica statul de =3500 =3000 = 2500 - BY = 1500 = 1000 500 Le l o¢ palatul de 1a | NNESOPOTANIA Dolmene si menhire Ci a a Khorsabad os Unk — de Susa_suplicant ad | ee ¢ + a mati templul EGIT a piramide de la Abu-Simbel ° te ks6 SNe vader easiness Prem Ie i EUROPA | \z Stonohenge EuRoeA |Partea intti Artele Antichitatii Arta Mesopotamiei si a Egiptului Arta greaca Arta romananumeste ,,Antichitate“ perioada care se intinde de la sfirsitul neoliticului pina la inceputul Evului Mediu. Cuvintul ,antichitati* denumeste si Incrarile de arta vechi, incepind cu Renasterea italiana, spre deosebire de creatiile ,moderne“. Antichitatea reprezinta in special perioada care incepe cu aparitia scrierii, catre mileniul IV 4.C., si se prelungeste pina la caderea Imperiului roman in 476, 0 data cu inlaturarea ultimului impirat. fn ciuda acestei date simbolice, limita intre Antichitate si Evul Mediu ramine imprecisa. Exista 0 evolutie lenta marcata de crestinarea Imperiului roman si divizarea lui in dowd parti, simultan cu marile invazii germanice. ‘Antichitatea se refera la o vast parte a lumii, in principal cea organizata in jurul Mediteranei care ofera o cale de comunicafie naturali. Se diferentiazd Antichitatea orientala proprie egiptenilor, mesopotamienilor si persilor, si ‘Antichitatea clasica a grecilor, etruscilor si romanilor. Aparitia si dezvoltarea oraselor determina crearea unei arte monumentale care ia amploare din ce in ce mai mult, o dat cu constituirea statelor si apoi a impe- riilor. Dezvoltarea oraselor nu se produce in acelasi moment in bazinul Marii Mediterane. Un puternic vint civilizator vine din Orient, apoi se raspindeste spre Occident, creind o filiatie intre aceste mari civilizatii. Datorita acestui fapt, in. Europa se suprapun perioade diferite. ‘Acest capitol, strabatind 4 000 de ani de istorie, ne va arita evolutia arhitec- turii, de la constructiile de mari dimensiuni mesopotamo-egiptene, la eleganta coloanelor grecesti. Roma va prelua aceasté mostenire intr-un raport balansind in jurul grandorii si al lipsei de masurd, Paralel, arta reprezentarit ~ pictura si sculp- fura — va cunoaste aceleasi evolufii, Artistul va inventa forme din ce in ce mat suple si mai vii, trecind incetul cu incetul de la suprafata plan& lao lume com- plexa, in trei dimensiuni, Astfel, studiul Antichitafi reveld, la 0 scaré redusd, antagonismul mereu renascind intre civilizatia Orientulut si aceea a Occidentului. ~ Confruntarea se dovedeste uncori brutala, dar Occidentul nu inceteaz4 niciodata $4 primeasca influentele benefice.Sinul de la Saqgara, Egipt ‘Acest vast ansamblu de 15 ha reuneste toate cladiile i eunile destinste celebrarii serbarilor rituale pe care Se presupune ca regele tru 8 fe saviryeasea pent twecerea Jui in eteritae, ‘Marzinind lturs de vest a curii pentru surbatoarea Sed", ‘Adurile nusive ale templelor reprerinta regiunile Fpl Sn Sandal, praia? ui Zoser se idea pe suse pradene lao inahime de 60 1, Ea teproxine qmapines unei sci imense eyocind punctul primonish de ude ba ridicat soarehe an prima diminesta © Firich Lessing/Magnuma sfirsitul paleoliticului, intre 10000 si 5000 1.C., omul yinitor gi nomad intra —4 in perioada agrard. Cultivatorul, mai inti seminomiad, se stabileste incet-incet pe un teren anume, Atunci ia nastere satul, curind oragul, adica orasul-stat, si dup’ aceea imperiul, Aceste ansambluri constituite sint conduse de sefi, regi-preoti, si necesitt 0 organizare a impittinii terenurilor cultivabile. Asemeni topografului pe cimp, artistul, care TucreazA pe suprafete plane, delimiteazi ima- ginea cu un ancadrament, imparte planul prin benzi orizontale sau verticale si pune in lumina o axa de simetrie. Conditiile geografice asemanatoare, care au permis aparitia imperiului Mesopotamici si pe cel al Egiptului, au creat intre ele o analogie remarcabila timp de mai mult de doudzeci si cinci de secole. fn aceste dowd imperii, con- structiile din ce in ce mai mari, de dimensiuni gigantice, simbolizeaz4 dorinta de putere. ‘Nevoia de a construi pentru eternitate antreneaz 0 cercetare a efectelor de masa, 0 simplificare a liniilor, o predominant a orizontalei fata de ver- ticala. Obsesia maretiei calduzeste arta egipteana si mesopotamian’, dar, pe cind cea dintti este esentialmente religioasd, atasat cultului zeilor si ‘al mortilor, cea de a doua este, mai degraba, civil’, indreptata spre glorificarea suveranului. ‘Sculptura, in special basorelieful, cunoaste o dezyoltare considerabila. Compozitiile, adesea conventionale, se integreazA perfect in monu- mente. Sculptorul si pictorul nu mai Tucteaza pentru un grup mic de oameni — tribul. El tre: buie, in mijlocul cetitii, sa satisfacd cerintele si dorinfele conducatorilor. Astfel, artistti au obligatia de a reproduce aceleasi scene dupa citeva modele imuabile, Jn asemenea conditi, artistul ramine un creator anonim. ‘Ast sumerian8, Statule din ‘alabastru ‘lui Itur-Shamagan, rege din Mari. ‘Atitudine de ,suplicant’s an fonal din Damase, Siti, Sa ‘© Dagli Orit Capitolul Arta Mesopotamiei Sia Egiptului 13CONTEXT Arta Mesopotamiel si a Egiptulul Urbanizarea si aparitia imperiilor PEROT EAU San | varia SYA aulewa \_A fensrica re Fe km, Abate | TE core cher rage ingrtae nz nase Egiptul si Mesopotamia: Comul abundentei Vedere 4 unui tur gi a unor fortificail ale zidurilor din lerihon, Mileniul ViNL. Jordania © E,Lessing/Magnum 4 Ant * anii 10000-8000 i.C., agricultorii ocupa [pci ‘Apropiat. Case rotunde, cu plan sumar, formeaza mici sate. Arheologii au descoperit in ruinele orasului Ierihon* urmele unor constructii mai elaborate, datind din an 8000 1.C., sub forma de turnuri cu scari inte rioare. fn acelasi timp, alte populatii se stabilesc in valea Nilului. Seceta din aceste regiuni ii obliga pe locuitori sa se regrupeze in jurul fluviilor si sa irige vaile: egiptenii pe cea a Nilul mesopotamienii pe cele ale Tigrului si Eufratului. Aceste doud regiuni se situeaza la extremitatile unei zone numite ,Cormul abun- dentei“*. Datorita unei organizari rigi regiuni devin centrul unor civilizatii urb: stralucitoare. Absenta materiilor py de argila si trestie, fi obliga pe lo Mesopotamiei sa dezvolte comertul cu (2 jur, Foarte curind, apare si o organiz: Istoria Mesopotamiei nu poate fi c intr-un mod linear, Incepind din anu! rasar mai multe orase-state, care d mai mare sau mai mica. Uneori, ele dau nast unor imperii foarte importante. Di Egiptul formeazi foarte curind un an din nord. Acesti printi isi iau ti adevarati zei in timpul vietii si dupa moa ciuda luptelor pentru delimitarea influent ara ya ramine unificata o lunga pe timp — de circa 2 500 de ani intre prima tie, catre anul 3000 i.C, si a XXV-a dina spre anul 600 i.C. in Mesopotamia, .tara dintre fluvii“, sume rienii pun bazele unui imperiu. Bi inteme’ orasul Uruk (catre 3700-3300 i.C.). Noi ce: de civilizatie se dezvolta in regiunea Sumer, 1a Lagas, unde domneste Gudea*, si la Ur Sosirea populatiilor de origini si culturi diferite duce la formarea unor noi imperii, mai mult sau mai putin stabile, Preotii detin aici o mare putere, Ei descifreaza vointa zeilor, ana- lizind miscarea astrelor, cea ce favorizeazd dezvoltarea astronomiei si a matematicilor, fiind leaganul acestora, Hegemonia ienilor se intrerupe in favoarea akkadie- 2150 i.C., a babilonienilor ind dun nilor intre ani intre 1894-1595 1,C., apoi a asirienilor, ince cu anul 900 LC, In sfirsit, persit intemeia imperiu imens care, de la Mediterana pina la Ind, inglobeaza intreaga Mesopotamie,Contacte intre Egipt si Mesopotamia Cele doua civilizatii, mesopota wu atins acela: tratia devine imy rapid folosin de resursele tar liza. Im grad de dezvoltare. si de mijloace pi si scribii_ con P proiecte 5 a transportului materialelor se rezolva cu usurinta prin navigatia pe can: Folosire; lavilor, mina de lucru in urma razbo: permite realizarea constructiilor gigantice. Pe masura ce avansim in istorie, contactele razboinice sau pasnice se inmultese si legaturile intre tari devin tot mai strinse. In timpul Regatului Nou, faraonul Tutmes III initiaz’ o expeditie pina la Eufrat, Instaleaz guvernatori egipteni care controleaz’ fortaretele. Viata in maniera egipteana, cu gustul sau pentru lux, devine un model pentru aristocratii locali. Mai tirziu, Egiptul suporta ocupatia asiriana care duce la distrugerea oraselor Memfis si Teba (660 1.C.). La mijlocul secolului IV, cuceritorul Alexandru cel Mare zdrobeste puterea militara persand, intra in Egipt si intemeiaza orasul Alexandria, in anul 332 1.C. Cultura greaca patrunde, incetul cu incetul, in Egipt. Alexandria cunoaste 0 dez- voltare considerabila in timpul perioadei numite welenistica. 7, dinastia a XVII Muzeul egiptean, Cairo, © Dagli Ort Siper de vinavoare, detalla al Statuia din diort a i Gudea, print din Lagas, catre 2150 LC. Muzeul Li © Da yelui suvru, Paris. gli Orti asacrind luptatori asiaticla RAS $i CARACTERISTICS ‘Arta Mesopotamiel $i a Egiptulul Teba. Valea Nobililor. ‘Necropola din Cheik el-Gumah. Mormintul lui Ramose ‘catre 1370 LC. Vedere a peretelui reprezentind funeraliile, detalju.cu bocitoare aflate in fruntea cortegivlui. © Dagli Ori rta egipteana prezinta de-a lungul a mai A mult de trei milenii contraste remarcabile orice creatie are un scop religios, axat pe cultul mortilor. In ce o priveste, arta meso- potamiana se intereseaza inainte de orice de glo- tia paminteana a monarhilor, asa cum o dovedeste si seria de statui ale lui Gudea, guver- natorul Lagasului (mileniul IIL i.C.). Atit in Egipt cit si in Mesopotamia, edificiile se impun prin proportiile gigantice, care denota dorin(a de a construi pentru eternitate. O struc- ura arhitecturala identica se regaseste in pira- mida egipteand si in ziguratul’ mesopotamian. Printre cele mai vechi piramide, cea a lui Zoser de la Saqgara prezinta trepte asemanatoare celor apartinind ziguratelor. Piramida asigura mu- miei faraonului o viata vesnica dupa moarte Conceputa ca un mormint inviolabil, ea pare indestructibila. In schimb, ziguratul nu contin nimic; el serveste ca suport grandios pentru un altar situat in virful monumentului in Egipt, arhitectura, esential re! cuprinde doua mari tipuri de monu: morminte si temple, Caramida nears’ esi primul material folosit pentru constructii. Catre anul 2660 i.C., arhitectul Imhotep utilizeaz: pentru prima data piatra pentru construin ansamblului funerar al regelui Zoser la Saqgara. Din acest motiy, el ramine ,,inventatorul™ arhi- tecturii in piatra.. Constructiile sint realizate mortar, cu blocuri mari de peste altele. Mormintele egiptene: mastabe* si piramide* 16 : rs — a _ -. we Ae -. | : | Pramidain ple ——_Pramidain wopta Praia roid Pra cu pao rte Mastaba (Saqgera) (oid) (Oayu) (Geom Evolufla mormintulul de la mastaba la piramidaEgiptenii vor sa-si fe trugerea care urme: 2 2 a2 mortil imbalsamarea si re ul ginii defunctului, c asc trupurile de dis de unde producerea sculptata a ima: are serveste ca Lacas al sufle- tului su. Mumia si statuia, inearindi-t pe cel disparut, sint plasate intro mast aba, Camere mortuare de care se leaga printr-un culoar care va fi blocat dupa funeralii, Mastabei ii urmeaza piramida fh trepte, asa cum este cea fargonulut Snefru. Ulterior, incepind cu a 1V-a dinastic (2575-2465 4.C,) isi face aparitia pira mida cu pereti netezi. Cele mai importante sint cele ale faraonilor Kheops (147 m inaltime), Khefren si Mykerinos, situate la Gizeh, in apropiere de Cairo. Exista, de asemenea, hipogee — morminte subterane sapate in faleze, cum sint cele din Valea Regilor, la est de Teba, in Regatul Mijlociu. Pe peretii_ mormintelor, pictorii_ si sculptorii din atelierele regale, in legatura strinsa cu activitatea religioas’ a preotilor, intruchi- peazi marefia divind a faraonului si fi_asigura propria eternitate. O conventie invariabila, care accepta viata de dup’ moarte, imprima perso- najelor pictate* sau sculptate o simetrie absolut si o imuabilitate hieratica*. in basoreliefuri si sculpturi, artistii reproduc portrete idealizate intr-o atitudine senina si demna. Personajele sint desenate din diferite unghiuri: pe de o parte baz nul si capul in profil, pe de alta parte ochiul si umerii din fata. Numai pictura din mormintele Regatului Nou manifesta un anumit naturalism spontan. in 332 iC., cucerirea Egiptului de catre Alexandru Macedon implanteaza cultura greaca in solul egiptean. Apare, atunci, o reinnoire a artelor sub Ptolemei, ultimii faraoni egipteni intre secolele IV-I iC. Templele egiptene Celalalt mare tip de monument, templul divin, atinge perfectiunea in Regatul Nou (a se vedea, analiza lucrarii). El adaposteste in sanctuar sta- tuia in care se va incama zeul, asa cum se intimpla la Kamak si la Luxor*. Aceste temple dau un aspect impozant. Hipostilul® templului lui ‘Amon-Ra la Karnak masoari 103 m pe 52m; 234 de coloane sustin plafonul de 23m dali) Tneinta sacré care Inconjoara, aceste leip € cuprinde, in afara de casa zeului, toate cladirile anexe legate de cult si de intretinerea clericilor Cele mai importante si-au pierdut adesea unl: tatea initiala, ca urmare a adavgirilor {acute He fiecare faraon, a noilor hipostiluri, & custlor sia pilonilore, Unele sint sapate in munte, Fated Eompune dints-un pilon taiat in roca s1 0 st uriase, dispuse de 0 parte $1 de alta a intrarit pate cum apare la Abu-Simbel. Templul funerar, C bE ‘Triada: Mykerinos, Hathor si o zeita pu = provinciei D = Sis provenind din Gizeh, Regatul No = Muzeul = = gipt, Temuplul Iai Amon ba Luser. in forma de fous vazut ‘alii Amenotis LIL Hipostitul cu coloane inspre curtea perilQS CARACTERISTICI $I RASPINDIRE Arta Mesopotamiel si a Egiptulul ‘Templul funerar al reginei Hatshepsut la Deir el-Babri (dinastia. NVI). Porticurile lungi, taiate in centru de rampe de acces monumentale, si cele trei terase succesive stau fata in fuga cu faleza inalta, Ansamblul constituie un minunat exemplu de integrare a arhitecturii int-un sit natural. © David Austen/Fotogram-Stone ‘Apadana palatului de la Persepolis. {2 Persepolis, utiizarea pietei pentru const ‘coloane, ancadramente we usilor si fer il important dect oriunse, structuri plat scari de acces ~ este © Duclos Gaillarde/Gamma 18. f i merry Fs ee: Ze iy co op a 2 tts struit in apropierea mormi la Saqqara si Gizeh, serveste divinizati. Unul dintre cele m: templul reginei Hatshepsut Ia Deir el Tehnicile de constructie, proport volumelor ramin elemente foarte st lungul intregii istorii a Egiptului. Ace manenta denota o conceptie @ unui tim; care nu aduce schimbari, deoarece se re Dezvoltarea oraselor mesopotamiene: monumente si sculpturi jn Mesopotamia, numeroase cladiri din caramida de pimint nears sau din chirp amestec de argilé si paie, nu se mai prezinta astazi decit ca ruine. Acestea sint dispuse intot deauna in ordine, unele peste altele. As ansamblul din Uruk dovedeste existenta un pla preexistent, Orasul exist ca atare, El nu mai es ‘oacumulare de locuinte. Incepind din milenivl IE athitectii concep un nou tip de claire: palatul acest edificiu, care poate fi construit in diferite moduri, se disting a tronului, plasata intre dowd curti inconjurate de ansam- bluri cu functionalitate precisa, Birourile si ate lierele se repartizeaz’ in jurul primei curt apartamentele in jurul celel de-a dows Persii tnalta palate grandiose pe terase artifi- ciale, In centru, ,apacana**, sau marea sala a tronului, ramine impresionanta p coloane, Lungi cortegii de soldati sint reprezer tate In basorelief, Aceste sculpturi stilizate decoreaza faadele inti-une ritm care se repel ¢ intotdeauna s: n palurea dein Mesopotamia, sculptura sumeriana denota 0 rigiditate static’. Un sentiment de apiisare, de teama emana din numeroasele statui ale zeilor si Zeitelor, ale regilor si ale demnitarilor si, uneori, ale oamenilor din popor. ,Suplicantul este tipul caracteristic sculpturii, Acest barbat care se roaga isi impreuneaza miinile pe piept intr-o ati- tudine neclintita. Ochi, mariti peste masura, innegriti cu o linie de bitum negra, par sa priveasca dincolo de orizont. Statuile formeaza uneori grupuri in care nu se pot distinge zeii de muritori, regele de supusul sau, La babilonieni, in palatele din Mari, pictura prezinta scene foarte realist, cum este cea a imbracarii regelui, Asirienii folosese sculptura pentru a-si_ infru- museta palatele, Basoreliefuri glorificindu-l pe monarh insofesc imensi tauri inaripati cu cinci picioare si cu fata umana, Efigiile regelui abunda cu barbi lungi, taiate rectangular, precis ondu- late, si cu imbracaminte lucrata cu multa finete. Scenele prezinta viata la curte (primirea si oma- giul supusilor), la vinatoare sau la razboi, cu 0 fidelitate impresionanta, asa cum se vede pe basoreliefurile palatului lui Sargon II la oi preot finind un muflon si capsule de mac. Khorsabad*. ‘Muzeul Luvru, Paris. © Photo RMN Cronologii comparate MESCEOTAMIZ) EGET Arhitectura - Producti artistice | Periodizarea hegemoniei imperilor Evolutia imperiylui Civilizatia presumeriana -3500 i Perioada predinastica -3000. | Wiggeena sumenvu IMPERIUL AKKAD 2345-2150 Sar 12 192314 1.0 2000. i “Peticade tiril i ~ Epoca tirzie 1500 -1000 | IRIAN 90¢ 12705" IMPERIUL PE [soe a baatsa6—— cent a XXVEa (Prot agameri tans | |@ Apare asezarea Unk |® Ceramica de Susa | © Templul dela Blanc Unik @ Marie morminte din caramica nears Saggara, Ramasie din Ur -Sqlli-Satuet> de supicant @ Picamidele de la Saqgara (@ Piramidele de a Gizeh mele zigurate ‘agas— Ur Unk Statuile iui Gudea Rune ale unor palate imense @ Temple numeroase la Teba Susa = Mari varanasi Gy @ Templut de la Luxor (catre 1380) “© Templele dela Abw-Simbel (care 1280) sur Nove a S PSE krusaned 1377) Sekewcenis pernecn A Partenon @ Noxandra (99110)OPERE Templul Ini Horus \a Edfu (secolul III si II 1.C.) UNOR eae ‘Ga paw si vor ere tea Pa ‘Schema templului lui Horus Simbolurile cosmice si inaintarea initiatica spre lumea divind Dispunerea templelor exact despre crearea lumit Incinta, un zi prin ondulatiile sale starea 2 tea creatiel, 2 — Nivelul mai ridicat al templului, cons = 4din piatra, reprezinta lumea solid bru a din ape, a Pilonii (intrarea) simbolizeaza pe Isis si * Neftis scele down zeite care rid discul de zinta coan susfin soa obeliscuri rep: pul zeifelor. Aceste coam Sala hipostil pardoseala reprezinta pamintul cu crap Pilonii de Ia intrarea templului jul Horus, turile Tui, far platonul — cerul cu stele de aur, © Hervé Champollion. Agence Top tate pe un fond albastru: POOR eo ciy 20— m pe arhitrave, imense pasiti s desfacute, asigura trecerea spre c m florile de lotus de pe capitehurile inalte coloane sint deschise, cu aripile elo mi in timp ce florite de pe coloanele cele mai joase sintinchise penta ea nu primese lumina de la soare, Acensta sala Teprezinta vegetatia hranita de solul fertil si forta generatoare de viata a soarelui rie = Sanctuarul, spatiu lipsit de lumina, permite soarehi sa se odihneasca in timpul noplit Peretii fiecarei sali reprezinta misterul sa care se desfasoara aici. B Insufletese arhitectura. Im realitate pentru egipten = sala de intrare: zeul iese in faraonuluis = sala ofrandelor: fiecare regiune a Nitului da flori, fructe si vieluitoare pentru cult. Faraonul Vineazi animalele care vor fi aduse drept ofranda; (ctuar: preojii porta barea sacra in tim- oreliefuri_ pictate ea are valoare de impinarea Lectura templului egiptean in timpul vizitarii Patrunzind in templu, de-a lungul unui trasew impus de planul edificiului, omul traieste la pro- priu trecerea din lumea exterioara in lumea divina. m Orientarea constuctiei de la est la vest dupa traseul solar. ‘m Se patrunde in templu printr-o alee margi- nit de sfinesi, pazitori ai intrarii. w Doua obeliscuris (pietre monolite inalte) indreapta privirea spre cer. ‘m Pilonii* constituie intrarea in templu. Un portal monumental apara intrarea in sanctuar. m O curte imenst, inconjurata de o galerie marginita de coloane (portic)* este rezervata credinciosilor. pe fe m=O panta lina duce Ja hipostile, acest spatiu imens, invadat de un ansamblu de coloane enorme, care sustin un plafon inalt, Deschizaturile din claustre permit patrunderea Iuminii spre traveea centrala. pa. im Terenul continua sa urce pentru a ingadui accesul in sanctuar, camera inchisa, in care se fafla zeul, Statuia acestuia este inchisa in inte- an {nut naose. inaifimea sallor descreste progresiv si intunericul se face din ce in ce mai adinc. : Coloanele peristiuluie de Ia tempful lui Horas. Comentariu fn edificiile sacre ale tuturor religiilor, de la templul budist la biserica crestina, evocares cons ceperii lumii se regaseste in repartizarea planulul i hitecturale, si a masclor arhliec jar tempt Il Hors © Richard Nowitz/ExplorerCele trei muziciene, mormintul lui Natt Teba (catre 1420 1.C.) ‘ormintul lui Naht, scrib si astronom in. femplul lui Amon sub domnia lui Tutmes: TV (1425-1408 i.C.), se afla in Valea Nobililor din necropola Tebei. Planul foarte simpl din dinastia a XVII prezinta sub forma Funerare decorate cu basoreliefuri, ‘desea, cu picturi, Cele de la mormintul lui Naht ‘sau pastrat o extraordinara prospetime, iu al hipogeelore H-a (1580-1314 i.C.) se uuneia sau a doua capele Cri sntate concura la pregatirea indelor necesare banchetu- a sa-si ia provizit jrea, Scenele se ‘ordine logica, in maniera ben~ ** Ineepe de jos si se ter= suprafejel pictate, Pe un Toate scenele reprez in mod simbolic a ofra ‘defunctul va pute jgura_ supravietui Zilor desenate, Lectura mind in partea de sus een COOL perete se gasesc reprezentate muncile a fratul, semanatul, secerisul, treieratul ete. Pe un alt perete, apare defunctul vinind pasari si pes cuind cu harponul in mlastina. In fata intrarii, este prezentat un banchet unde, printre diverse gmupuri de persoane, se observa acest trio de muziciene: o cintireata la flaut dublu, © cinta reata la lauta si o harpist. Pe capul fiecareia este agezat un con cu crema parfumata, pe care. iL poarta toate personajele participante Ia festin. Fiecare cap, prin pozitia lui si prin miscarea cosifelor, are © expresie proprie, Cele dows fete fn rochii lungi, mulatespe corp, incadreaza 0 dansatoare goal, care poarta o mica centura in jurul soldurilor, O conyentie constanta impune personajelor o frontalitate absoluta, cu umerit din fafa, capul din profil, ochiul din fara, bazimul din trei’sferturi si picioarele din lateral, Pentru asi demonstra supleiea, dansatoarea priveste Ir spate, schitind un pas de dans.UL HRSaH nit i } ‘Exerit de desen pe panou de Jenn cu ste, Dinastia a XVMLa: TTmaginea regelui trasata intr-un caroia), pentru a fi manta. = Studii de hieroglife, British Museum, Londra Tehnica Pe peretele aspru al stincii, artistul aplica, de mai multe ori, un strat subtire de chirpici, pamint argilos amestecat cu. paie, pentru 2.1 da consis: tenja. Apoi, suprafafa este acoperita cuun grund subjire de stuc, alcatuit din ipsos st praf de piatra. Pictonal traseaza linil orizontale pentru)a separa registrele in interiorul carora stabileste un caroia) tanform unui canon traditional, Fiecare persona) poate fi situat astfel in pozitia doritt, asa cum arata panoul pastrat la ritish Museum, Dupa aceasta punere in pagina, picteaza fondul scenelor in gri-bleu deschis, si apoi personajele cu culori asternute in aplat» si fara umbre. Paleta pictorului egiptean cuprinde tonuri de ocru-rosu, galben si brun, alb de var, negru de fum, verde si albastru obfinute din pete de cupru si cobalt. Mesterul transforma in praf aceste culori gasite in natura, le dilueaza cu apa si le amesteca cu ufina guma arabica pentru a permite aderenta la perete. Aceasta tehnica este asemanatoare celei folosite in guasa* modema. Catre mijlocul dinastiet a XVIII-a, pictorii acopera scenele pictate cu un strat protector de yernis care, imbatrinind, da un aspect brun- roscat pe carnatia personajelor, asa cum se vede fn grupul celor trei muziciene. Mod de exprimare Pictura mormintelor egiptene trebuie sa evoce rei spatii: viata paminteand, reprezentarea ri- turilor funerare indeplinite pentru cel disparut, viata de dincolo. {in ciuda acestor teme conventionale, mesterul Noului Regat se prezi st origin: reluind fiecare din a priului talent creator, Pictura reuseste s jeze de rolul stu religios si decorativ, pentru prezenta ca o arti independenta. Aceasta pictura ne intereseaza prin claritatea cu care releva pu- terea de ima re a stului_ care face traiasca unPropilecle, poni monumentale de intrare in acropola dtola Atena; Ja dreapta micul templu al Atenet Nike in plan secund, Partenonul. © Scala 24Tin art greacd se intelege productia artis- e Sch Gila pose eller cea Capitotul dificil s& se determine cu precizie limitele cronologice ale acesteia, Intr-adevar, artele care se dezvolti in lumea greact (in Creta gi la Micene) in mileniul I, sint ele parte integranta din arta greacd? Intrebarea rimine un subiect controversat. Cu toate acestea, dacd nu pot fi considerate ca primele manifestari ale artei y wei wtenninencmmas ATE OTCACA guranfa, 1a baza genezei ei. Vom conveni, deci, © si plastim nasterea artei grecesti in jurul secolului IX LC, o dati cu aparitia perioadei geometrice. S-a clizut de acord ci, dup’ ce apogeul artei grecesti a fost atins in secolul V1.C., in perioada clasic’, ultimele ei manifestiri s-an stins in pragul batiliei de la Actium (31 3.C.), in reali- tate, lucrurile au stat mai pufin arbitrar, pent. c&, si dup’ aceastA dat’, influenta artei grecesti ramine evidenta atit in productiile occidentale cit si in cele orientale. Importanfa acestei arii de influenta se explic& prin imensa expansiune a culturii grecesti. Limitata initial la cadrul restrins all Marii Egee, arta greaci se impune treptat, datorita actiunilor de colonizare din secolele VIM si VII, fn toat’ regiunea din jurul ‘Mari Mediterane. Cuceririle Iui Alexandra cel Mare fac ca la sfirsitul secolului IV lumea greacd am intinda Ja est pind la granifele « ine Ja sud sa ybeze tot Egiptul si, mai oes reas ee persan. a la _aceastt di ersitate ‘geografict se adauga profunde di fntr-adevar, chiar dact ceed sgrecesti_ se ment de apartenenta la 0 aceeé ‘aceasta diversitate rezidA 0 z comink eae fae #86 Pot vorbi greact. pe care evte rep! sirbatorilor din Tarent, Muzeul achOrasele grecesti CONTEXT ‘Arta Cicladelor. [dol in marmura provenind din Syros. ‘Muzeu! national, Atena. © Dagli Ort ‘Moneda de aur a regelui Cresus, secolul VII 1.C. Regatul Anatoliei, Lidia, Leu sf taur. Document Jean Vinchon, Paris, © Dagli Orti recia define un loc central in lumea mediteraneana. Regiunea este alcatuita in G mare parte din masive muntoase. Marea este un element esential pentru comunicatii. in mileniul III (in epoca bronzului vechi) Cicladele dezvolta o activitate artistica* si comerciala in cadrul restrins al Marii Egee. fn mileniul II infloreste puterea Cretei, si insulele mici nu au decit un rol pasiv. Cultura cretana, numita minoica, cunoaste cea mai stralucitoare perioada intre 1700 si 1450 ic. Cretanii stabilesc 0 adevarata talasocratie* co- merciala in Mediterana. Societatea minoica este organizata in jurul marilor palate, al caror rol nu este exact cunoscut. in jurul anului 1450 i.C. palatele cretane sint brutal distruse, probabil de invaziile venite de pe continent. Constatam, intr-adevar, c4 civilizatia miceniana apare in acelasi timp in Pelopones, dar nu atinge apogeul decit in epoca bronzului recent (1400-1200 1.C.). Societatea miceniana, puternic ierarhizata, este profund razboinica. In fruntea ei se afl conducatori putemici, al céror prestigiu este prezentat in Iiada lui Homer. Micenienii folosesc o scriere, linearul B, astazi descifrata. »Virstele intunecate“ Pentru motive inca necunoscute (invazii doriene sau o catastrofa naturala), civilizatia miceniana dispare in secolul XII i.C. si, o data cu ea, intreg echilibrul lumii mediteraneene care se pribuseste, antrenind disparitia scrierii si a numeroase tehnici. Civilizatiile revin la un sta~ iu primar, pe care ne este greu si-l cunoastem. Expansiunea si apogeul democratiei fn secolul VIII iC. explozia demografic: criza economic au obligat populatiile st se exileze, Acestea se raspindesc in jurul bazinulut mediteranean, formind astiel primele colonii grecesti. In secolul VII iC. aparitia sistemului monetar* revigoreaza economia. El imbogateste o clas nou aparuta — burghezia reprezentata de negustori si mestesugari —, care pretinde partici- parea la viata politica, Secolul VI i,C. vede naseindu-se primi afilosofi_ ai naturii*, unul dintre cei mai cunoscuti fiind Heraclit, La sfirgitul secolului VI iC., razboaiele medice pun fata in fafa Grecia si putemiculImperiu persan, Luptele iau sfirsit in 480 1,0. orasele grecesti, sub conducer ; . Acest viar rea Atenei, sint vic- iumf pune bazele suprematiei tarta prin crearea, in 470 iC, a Li 1 . La inceputul secolului V, dem surile politice egalitariste ale not tirani® due ta instaurarea democratici la Atena, Tot cetatent participa la viata politica, Aceasta democratic fre anumite limite pentru ca 0 mare parte 4 populatiei (femei, sclavi si meteci) nu benefici- az de dreptul la titlul de cetatean, Atena este centrul cultural al secolului V, Pericle, om politic atenian, pune toate resursele orasuli in slujba realizirii unor mari lucrari prestigioase, Religia este liantul societatii. intr-adevar, prin traditiile pe care le implica (sarbatori, jocuri sportive, teatru*), ea uneste cetatenii intr-un sen- timent de apartenenta la aceeasi comunitate La sfirsitul secolului V, razboaicle din Pelopones pun fata in fata Atena si Sparta — oras care rimasese credincios oligarhiei®, Orasele sint secatuite si slabite in urma disputelor politice. Aceasta destabilizare provoaca o criz religioas, Multe spirite sint influentate atunci de noile teorii ale sofistilor, aflaji la originea dialec- ticii, si a caror filosofie empirista si senzualista ajunge la critica credintelor religioase ale Greciei antice. Curmind consensul religios, sofismul apare drept periculos pentru cei aflatila putere in momentul respectiv si, in 399 i.C., filosoful Socrate, tap ispasitor, este condamnat la moarte pentru lipsa de respect fata de religie. torioas Grecia elenistica fncepind din 359 i.C., Filip al ILlea, regele Macedoniei, isi extinde pretentiile asupra lumii igrecesti, orasele slabite capitulind rapid in fata asalturilor lui, Sint reunite in ,iga de la Corint®, sub tutela regelui. In fapt, orasele grecesti isi pastreazA autonomia economica si politica, fiind ins supuse conducerii militare a regatului mace- donean. Organizarea orasului nu difera cu nimic. ‘Alexandru cel Mare*, fiul lui Filip al U-lea, impinge frontierele regatului sau pina in India. La moartea sa, in 323 1.C., generalii sai (diadohi) isi disputa imperiull La inceputul secolului III se creeaza trei mari regate: dinastia Seleucizilor domneste in Orient, aceea a Ptolemeilor (Lagizi) in)Egipt si cea a Antigonizilor| in Macedonit Dar secolul III marcheaza si inceputul cuceririt romane, care progreseaza rapid. Ultimul bastion. Al culturii elenistice este regatul ptolemeic din Epipt, cucerit la rindul lui de Octavian Augustus th nrma bataliei de Ja Actium (31 1.C.), La aceasti dat, se poate considera ch Jumea greacd, in intregul ei, a devenit provincie romant, Epidaur, Pelopones. Vedere a teatrului construit de athitectul POLICLET CEL TINAR, secolul IV iC. © Dagli Oni Portretul ui Alexandru cel Mare, ‘Marmura sculptati de LEOCHARES catre 330 1.C. Mauzeul Acropole, Atena. © Dagli OrtRASPINDIRE ' $ CARACTERISTICI Arta greaca O arti in cdutarea perfectiuni Creta. Palatul din Cnossos. Marea scara cu galerii care ‘menfin o penumbra racoroasa. © Dagli Ort ‘Arti micenian secolul VLI,C, Masca din aur numita ll ‘Agamemnon, provenind din mormintul V din Micene, Mauzeu! national, Aten. © Dagli Ori 28 ina la inceputul secolului XX, originile pentru ca in Grecia nu se gasise nici o urma din epoca pietrei, Acum se stie ca nasterea artei grecesti [sare originea in confruntarea mai mul ier eivilizatii care ocupau bazinul oriental al Mediteranei: Arta cicladica Cea mai veche marturie artistica a lumii srecesti este arta cicladicé. In epoca bronzului vechi, Cicladele produc numeroase obiecte, in argila ars sau in bronz, dar cele mai frumoase manifestari artistice constau, fara indoiala, in producerea de ,idoli* cicladici* (p. 26). Aceste statuete din marmura reprezinta personaje puter- hic stilizate. Aparent simple, realizarea lor tine seama de pastrarea foarte riguroasd a pro- portilor, care le confera acest superb echilibru. {n ciuda numeroaselor ipoteze ale istoricilor, ne este imposibil sa cunoastem semnificatia lor exacta, Producerea lor se diminueaza la sfirsitul mileniului Il. Arta minoica Perioadei de dominatie a Cretei, in jurul anului 1800 i.C., ii corespunde construirea unei prime generatii de palate, intre care cele din Cnossos* si ‘Malia. Aceste edificii sint alcatuite dintr-o curte ectangulara, in jurul careia se afl o serie de incaperi, de culoare pentru procesiuni si de sali de ceremonii. Palatele sint putemic inspirate de mode~ Iele orientale. Dupa distrugerea lor brutala, pe ace~ leasi situri, in secolul VI i.C. va fi reconstrui doua serie de palate cretane. Ele prezinta un plan similar, peretii lor find acoperiti cu fresce nifice, in culori stralucitoare, Prin intermediul subiectelor religioase sau al motivelor florale, se exprima bucuria de a trai si spontaneit Ceramica pictata reia acelasi stil naturalist si vesel, delectind prin reprezentari de elemente marine. Producerea micilor obiecte de lemn, metal sau fildes se face pe scar larga, Cretanii creeaza, de asemenea, foarte frumoase piese de orfevrarie. Arta miceniand Atunci cind civilizatia minoica mai straluc Inca, sint realizate ka Micene, in secolul XVLiLC., doua morminte mari, probabil princiare, Int-un mediu relatiy sarac, opulenta lor uimeste, Aceste morminte contin obiecte din metal pretios (ele- mente de podoaba a capului, cupe sau vase, armede ceremonie etc.) dintre care de commie mole ova din cu scene voit Violente, intr-un stil aprons ‘Asa este si frumoasa masca a lui Ape fneepind din jurul anului 1400 Ce neon cirea Cretei,micenienii_ construiese. taten ns citadele fortificate, al caror aspect commen ou deschiderea ampla, spre natura @ man eretan, Peretii sint formati din blocutieme a Gele, numai ciclopii le-ar fi putut transp Aceasta face sa se atribuie aha sta face SA ge atribuie arhitecturitdenum de ,ciclopica. In interiorul citadelelor, palatcle an dimensiuni reduse, Incaperea lor principals este construita dupa principiul_me amit aflat la baza viitoarei arhitecturi recenigse gasesc de asemenea, la micenieni, cladiri fune- rare in forma ,capatinei de zahar, rodul unei aiestrii tehnice deosebite, care impun prin amploatea lor. Micenienii ineurajeaza productia de mici obiecte rudimentare si originale, care reproduc, in general, forma literelor > y T (phi. psi, tau). i Disparitia civilizatiei_miceniene antreneaza dupa sine pierderea cunostinfelor_tehnice dobindite si diminuarea productiei artistice. le ape brutal, Dezvoltarea ceramic: Stilul geometric {in secolul XI i.C. ceramica isi face reaparitia. Fa prezinta un decor simplu. incepind cu secolul TX i.C. ceramica cunoaste 0 mare inflorire: vase~ Je sint omate cu motive geometrice* si sint abundent decorate, Catre anul 850 i.C. reincepe: reprezentarea figurii umane. Integrata in acest decor geometric, ea este stilizata pina 1a limita abstractului, Putin cite putin, scenele figurative capata o importanta tot mai mare pe suprafata Vaselor si; incepind cu secolul VIII i.C., stilul geometric dispare in folosul unei mai mari tncli- nati catre realism. Stilul orientalizant : in secolul VII, arta se imbogateste prin apor- ul Orientului, cu care artistii au contacte din ¢s fn ce mai strinse, In perioada ,epocii oriental zante'* ceramica pictata este ornata cu elemente Tuate dintr-un bestiar fabulos, scenele descripov Aint inlocuite prin subiecte epice sau mitologicr. Corintul si Atena devin cele dowa mari centre ale ‘ceramicii, intre secolele VII-VIi.C. : “Artisti. se concentreaz_aproape exclusly asupra reprezentarit figurii umane. De eum, inainte, in ceramica pictata nu apar, in jurul pet ain al central, decit elementele semnilicu® ale decorulul ‘Tebnieii figurii negre® Tt pieces) spre) anul 530)1,C., inventarea) febnett figur Tosii® care permite sa Se mearga $i mal departe in privinta preciziei desenului $12 cautaril expre: siei realiste. ‘Micene. Tezaurul lui Atreu, secolul IV iC. ‘Vedere interioara cu cupola. til geometric, Amfora din secolll VILL provenind dln cimitirul din Dipy © Dagli Ort Oni jon (1,23 m inaltime). 29‘Arta arhaicd, Kuros funerar al ui Kroisos provenind din Anavissos, circa 525 LC, Mammura de Paros. ‘Muzeul national, Atena. © Dagli Oni Aparitia marii statuare si a arhitecturii in piatra Sculptura se concentreaza pe doua tipuri pre- cise: reprezentarea unui tinar gol (kuros*) si a unei fete imbracate (kore) care constituie pune- tul de plecare a intregii statuare grecesti. ‘Aceste statui in piatra, precum si acelea ale perioadelor care urmeaza, erau pictate in intregime. Sculpturile arhaice si-au gasit mode- lele in statuara egipteana. Kuros adopta, asadar 6 atitudine hieratica. Anumite detalii anatomic sint_mareate schema incizii. Kore prezinta acelasi aspect stereotip, ,,inghejat*, sub drapaje* simple, de sub care corpul se Intrezareste cu greutate, Prezentarea decorativa a podoabei capilare caracterizeaza aceste sculp- tri Dar, cu timpul, in jurul anului 500 i.C., figu- rile sé anima, modelul devine mai realist. Tinerele fete (Kore) sint reprezentate acum cu 0 imbracaminte usoara, care lasi sa transpara formele feminin Templele, edificii carora lise acorda toata atentia, incep sa fie construite din piatra. Aceasta arhitectura nu foloseste mortar, elementele com- ponente fiind fixate intre ele prin scoabe sau, simplu, prin suprapunere. Templul, format initial dintr-un simplu megaron, precedat de un pridvor, evolueaza ulte- rior pentru a ajunge, in secolul VI, 1a un plan in trei pari. Acum, templul prezinta un sanctuar (naos* sau cella*), in general impart in 3 nave, si destinat adapostirii statuii de cult. Naosul este precedat de un vestibul (pronaos*), si dotat in partea opusa cu un opistodom®, Cind este inconjurat de un sir de coloane, pe cele patru laturi, templul se numeste peripter. Este dipter atunci cind coloanele se aliniaza pe multe rindu Mai mult: din secolul VI, sint prezente cele doua mari ordine arhitecturale*: ordinul doric se raspindeste in Grecia continentala (invadata de dorieni in secolul X1), iar ordinul ionic se d volta in insulele si pe tarmurile Asiei Mici (in Tonia). Templele dorice* sint masive si de dimensiuni medi. Constructia lor se bazeazd pe o mare rigoare arhitecturala care acorda o importanta deosebita structurii in dauna decorului. Decorarea lor exterioara inseamna transpunerea fn piatra a unor elemente functionale de lemn. Ordinul ionic ofera un aspect mai suplu, punind accent, in mod intentionat, asupra ele- mentelor decorative. In Asia Mica, sub influenta Orientului, se construiesc temple colosale, a caror reputatie este mare. Templele din insule prezinta dimensiuni mult mai_modeste pacate, ne-au parvenit foarte putine dintre marile Constructii ionice din secolul VI.Paestum. Templul Herei numit ,Basilica", secolul V1i.C. © Dagli Oni Prima perioada a artei clasice Ordinul doric domina creatia arhitecturala. Ashitectii se preocupa de problemele structurale ale constructiei pentru a-i da 0 expresie perfecti. Ei realizeazd corectii care permit atenuarea deformarilor datorate efectelor optice, Armonia | templului se realizeaza gratie elaborarii unei ratio, oo masura de baza care corespunde razei medii a ee unei coloane, Astfel, fiecare parte a templului este calculata in functie de acest modul. Incepind din | i anul 447 1.C., constructia Partenonului* (p. 34) marcheazi apogeul acestei athitecturi clasice. Datorita unei solutii originale, care imbina ordinul doric cu numeroase elemente ionice, Partenonul devine modelul intregii creatii arhitecturale a celet de-a doua jumatati a secolului, Pe de alta parte, sculptorii renunta 1a con: ventiile arhaice pentru a da statuarei un ultim suflu vital care i lipsea: miscarea, Prelucrarea bronzului se generalizeaza si stapinirea tebnicit tumarii in ceara pierduta® ii da mai multa suplete. Din nefericire, aproape toate lucrarile in bonz 20 fost retopite in decursul, epocilor ulterioat®; Numai copiile romane (mat mult sau mai pulin fidele) realizate in marmura, sau serienle anticilor Sou eatizi marturie pentru marea staluard clas} La inceputul ssecolului V stilul sever isi pune 5 z amprenta austera pe chipul acestor seulpturi. ‘Ordine grecesti: dori si ionicgt eee een F late Replica a Discobolului ui Miron, provenind din vila Palombaro de pe colina Esquilin, dupa un original de MIRON, catre 450 i.C. Muzeu! national al termelor, Roma. © Dagli Ort Procesiunea Panateneelor, 445-438 \, Muzeul Luynu, Pais. © Dagli Oni 32. La mijlocul secolului, acest stil evolueaza imperceptibil, spre primul clasicism, reprezentat de cei trei mari sculptori ai secolului: Miron, Policlet si Fidias. Clasicismul incearca sa creeze 0 impresie de perfect realism, construind un om ideal, care exprima masura si armonie. Miron dezvolta in faimosul sau Discobol* (in jurul anului 450 {.C.) principiul euritmici® si reuseste ca, prin intermediul acestei lucrari, s4 faca o sin- tez a mai multor miscari succesive. Policlet trateaza problema corpului atletului in repaus, El elaboreaza un canon* conform caruia dimen. siunea capului trebuie sa fie a saptea parte din inaltimea totala a corpului uman. Cu Doriforuf saul umenos, sculptorul realizeaza un sis- tem de balans al maselor corpului, care devine modelul intregii statuare clasice. Cea mai faimoasa lucrare a lui Fidias este friza Partenonului*. Cu ajutorul unui relief foarte adincit, care fi este caracteristic, el exprima, printr-o compozitie echilibrata si prin miscari ponderate, toata seninatatea ideala a spiritului grecesc. Din povestirile lui Plinius si din citeva rare ‘marturii concrete, aflam ca pictura cunoaste 0 mare dezvoltare in epoca clasica. Artistul lucreaza in sensul redarii unei reprezentari cit mai fidele a realitatii si cauta efecte trompe Toeil’ A doua perioada a artei clasice Secolul IV 1.C. este 0 perioada de tranzitie care anunta arta elenistica. Arhitectura dezvolta gustul pentru decor, menfinindu-si_ preocu- parea pentru respectarea proportiilor. Un al treilea ordin, cel corintic, apare in interiorul edi- ficiilor si amestecul stilurilor este tot_ mai frecvent. Arhitectura religioasa creeaza un tip nou de mic edificiu circular (tholos**) a carui functie exacta ne scapa. In acelasi timp, marea arhitectura funerara renaste, cu edificii adesea rupestre, cu fatade foarte ingrijite. Sculptura abandoneaza severitatea rece primei perioade clasice si se incarca afectiv. Se dezvolta astfel un curent senzual care acorda 0 mare atentie formelor sinuoase si gratioase. Corpul feminin revine la loc de cinste, La mijlocul secolului, Praxitele realizeaz\ primul nud feminin: Afrodita din Cnidos*, Pentru abor- darea acestui subiect, marele sculptor revine la modelarea marmurei, a carei textura este mai Onctuoasa. Pe de alta parte, in sculptura se mani~ festa o tendin(a mai realista si zbuciumata, care prefigureaza arta elenisticd, Concomitent ia haslere arta portretulu’, care nu corespunde inteu nimic spiritului caracteristic pentru prima oada clasica. Aceasta tendinta este dominat’ Lisip, portretist la curtea lui Alexandru cel Mare, Acest mare sculptor regindeste canonul lu Policlet si stabileste noi proportii ~ lungimea cor BE area ne| | lui este de opt ori mai mare decit ce creind astfel statui mai elansate. In secolul IV are loc declinul progresiv al ceramicii pictate, Tntre timp, marea pictura Cunoaste © epoca de aur, drept mirturie stind picturile care impodobesc mormintul Fen eeareto bee mintul lui Filip al va capului, Arta elenistica In perioada elenistica apar numero: noi, ceea ce permite triumful athitecturié civile in piatra. Aceleasi principii de simetrie gi de rationa. lism guvemeaza urbanismul, dar preocuparea de capatii a arhitectilor ramine adaptarea constructiilor la configuratia locurilor si a peisajului. In aceasta privinta, teatrele sint exemple magnifice, pentru ca, asezate pe povimisul unei coline, imbratiseaza panta, Pretutindeni in oras, cladirile pentru practicarea sportului, cele administrative si culturale, ca si locuinfele private sint constru- ite in piatra, Porticurile (,stoa") ritmeaza si delimiteaza cadrul urban, Fiecare edificiu face acum obiectul preocuparilor si rafinamentelor care pina atunci erau rezervate arhitecturii reli- gioase. Cea mai frumoasi realizare a acestui urbanism elenistic este, fara indoiala, acropola din Pergam. Arhitectura evolueaza si in ceea ce priveste structura sa. Spre deosebire de rigoarea clasica, ea etaleaz’ acum gustul pentru. cere- monii si pentru fast. Elementele sint deturnate de Ja valoarea lor arhitectonica pentru a satisface 0 preocupare tot mai mare pentru decor. Sculptura elenistica pune, de asemenea, in evi- denta o sensibilitate radical diferita fata de spiritul clasic. in prima jumatate a secolului III i.C., sculptorii manifesta un interes nou atit pentru studiul corpurilor de copii, cit si pentru statuile reprezentind femei, de unde si realizarea a numeroase Venus si Afrodita goale sau drapate. Dar, la sfirsitul secolului, se face simfita o noua tending expresionista, preocupata atit de muscu: laturile exagerate, de atitudinile emfatice, cit si de subiectele legate de lupta si de durere. Acest stil domina sculptura elenistica. Decoratia arhi tecturala este Iucrata acum int-un. altorelief accentuat si raspunde acelorasi caracteristici ca si statuara, Mai mult, arta portretului cunoaste un succes tot mai mare in timpul dinastiilor elenistice sau al noilor invadatori romani, Marea pictura greacd a epocii elenistice este reprodusa in frescele® de la Pompei, Pictorii stapinese exprimarea tridimensionala, Bi uti- lizeaza procedeul trompe !’ceil, pe care il aplicn in reprezentarea cadrelor arhitecturale lipsite de personaje, ‘Arta greaca dispare o data cu cucerlrea romana, dar ecoul ei se va prelungi inca mult timp, Int-adevar, de 1a Michelangelo 1a Rodin, ea va constitui sursa de inspirafie a tuturor sculp= torilor si arhitectilor. Mase orase Delfi. Tholosul vechiului templu al Atenei, secolul IV LC. © Dagli Ori Arodita din Cnidos i Replica romana dupa PRANITELE, catre 350 LC Mucul Luvtu, Paris. © Dagli OriUNOR ANALIZA te) © Dagli Onti de catre Xerxes in 480 1.C., Pericle decide sa reconstruiasca diferite monument aflate pe acropola, Fidias, care supraveghea ansamblul,, le incredinfeaza lui Ictinos si Callicrates misi- unea de a realiza un templu dedicat zeitei Atena. Lucrarile au inceput in 447 1.C. si inaugurarea templului a avut loc in 438 1.C, D upa distrugerile cauzate de pradarea Atenei Detaliu al fajadei vestice, unde se poate vedea altemania e wrighfe si melope, © Degli Oni 34 Descriere Partenonul, construit in marmura alba, este un templu peripter (coloane facind inconjurul com- plet al edificiului) care se sprijina pe o fundatie constituita din trei gradene, formind o platforma de 30,80 m x 69,47 m. Repetitia coloanelor, care— delimitind cimpul vizual in jurul templului — sparge uniformitatea maselor de ziduri, confera acestui tip de edificiu un caracter particular, i care se ingemaneaza forta si eleganta. Sanctuarul este format din naos, sala rectan- gulara adinca de 100 de picioare atice, Aceasta Sala, impartita in trei nave inegale, adapostea centru statuia Atenei criselefantine (facuta din aur sl fildes), inalta de 12 m, realizata de Fidias. Sala din spate, opistodomul, inchidea uriasul ezaur al Ligii de ta Delos, condusa de orasul Atena, Importanta acumularit de bogatii explica dimensiunite mari ale acestei saliCautarea perfectiunii t | 6.4 numa der Crochiu 1 Arhitectul alege dimensiunile ansamblului si al dtaliului in functie de 0 unitate de masura, modulul (raza medie a coloanei). Se multiplica acest ‘modul astfel ineit st se obfina in plan gi in elevatie euritmia, adica un joc de raporturi simple si armonioase intre pant si intre parti si intreg. Aceste raporturi se bazau pe numerele 2 si3, patratele lui 2 si 3 si patratele acestor patrate. in plus, proporiile fatadei corespund numarului de aur. Comentariu Notiunile de ritm si armonie tratate cu rigoare matematica se imbind cu un rafinament extra~ ordinar, care confera arhitecturii grecesti o dimensiune exceptionala. Partenonul reprezinta una dintre cele mai inalte realizari clasice, in care se impletesc sobrietatea si energia, austeritatea si imaginatia. ‘Anta greaca a reusit sa realizeze acest. dificil jmariaj* intre rafiune si poezie, devenind un’ exemplu pentru arhitectii secolelor urmatoare. Sculptura Sculptura, creatia lui Fidias, este situata, ca in toate templele grecesti, numai pe elementele arhitecturale fara rol functional. Astfel, pe Partenon se gasesc decorajii sculptate pe: — cele 92 de metope reprezentind lupta dintre Centauri si Lapiti* — frontonul de est (expus la rasarit) prezentind nasterea miraculoasa a zeijei Atena; ~ frontonul de vest (expus 1a apus) deseriind disputa dintre Poseidon i Atena; = partea de sus a zidului salii de cult (cella) pe care se desfasura o friza cuprinzind, intre spaliile dintre coloane, cortegiul Panateneelor, alcatuit din patru sute de personaje 51 doua sute de ani- male, 2 Crochiu 2 Grecii observasera ca trebuiau facute anumite corec(ii pentru a atenua deformarile provocate de iluziile optice, ceea ce le pemitea apropierea de perfectiunea ideala 1) Axele coloanelor sint inclinate spre naos (Zem pentru 0 coloana de 10m); 2) ingrosarea tuturor orizontalelor, 3) galb usor al fusului fiecarei coloane (entasis); 4) spatille (a) dintre coloanele din margine sint mai mic Una dintre metopele frizei Partenonului, reprezentind lupta dintre Centauri si Lap. British Museum, Lond. © Wemer Forman Archive, Londra, Aceasta ftiza dao puternica impresie de dinamism si de libertate, prin varietatea atitu dinilor, Modeleul corpurilor, animat de jocul dra pajelor, creeaz impresia de miscare, evitind monotonia, Soulptorul Fidias stie sa ingemaneze sobri- etaten si energia stilului doric cu eleganta si gratia stilului tonic,Cae ron) ANALIZA Arta greaca Marele altar al Iui Zeus si al Atenei de la Pergam (intre 180 si 1701.C.) Muzeul Pergamon, Berlin Plan de ansamblu al Altarului lui Zeus ‘Asipa stinga a Altarului Jui Zeus. Muzeul Pergamon, Berlin © Erich Lessing/Magnum egele Eumeneu al Il-lea, aliat al romanilor, a ‘domnit peste Pergam, in Asia Mica, timp de 40 ‘de ani, El a inaljat multe monumente pe acro- pola capitalei sale, dintre care este de resinut un altar pentru sacrificii de’mari dimensiuni, dedicat lui Zeus i Atenci, construitintre 180 si 170 1,C, ‘Sapaturile\ arheologice conduse, incepind din 1873, de germanul Human au permis identificarea acestui. monument, Friza a fost transportati la miuzeul din Berlin, unde s-a reconstituitaltarul Descriere Cinci trepte aleatuiese fundatia acestui ansam- blu care masoara 36 mx 34m, Sectiune si elevatie Extrase din [storia pre In Grecia sila Roma, de G. Gromort Ed, Vincent, Freal et Co, 1947 Pe latura vestica, 0 scara monumentala, larga de 20 m si inalti de aproape 6 m, con colonada care permite accesul pe o espl rectangulara de 20 m x 30 m. Un zid inchide esplanada pe trei dintre aceste laturi. Un portic’ in stil ionic inconjoara acest perete pe latura exterioara Altarul, uit pentru a putea ai ramasitele elor, ocupa in centrul plat- Foret un dreprunghii de 7 mx L4 m. In jurul soclului porticului exterior se desfasoara o friza lungd de 120 m si inalta de 2,30 m, prezentind episoade din lupta zeilor kigantilor: Gigantomahia, © comisa ita in relief incununea ta friza.Detaliu de pe sculpturile frizei. © Bildarchiv preussischer Kulturbesitz, Berlin Sculptura Mai multi artisti, ale caror nume sint gravate pe soclu, au colaborat la realizarea frizei_din Pergam. Printre inscriptii se pot descifra numele lui Dionisiade, Melanip, Oreste. ‘Subiectul frizei prezinta Iupta zeilor $i a titanilor cu gigantii. Spre vest, sint reprezentati Oceanul $1 divinitatile marine si terestre, la nord cele ale noptii si ale astrilor. Ta est, pe fatada principala, se gasesc Zeus si Atena. e peretele care inconjoara esplanada altarulut se desfasoara, pe o lungime de 79 m, o a doua friza, inalta de 1,57 m. Ea reprezinta o tema mitologica, legenda lui Telephos. ‘in mod evident, artistii vizeaza efecte drama- tice, Batalia produce furie, privirile) exprima suferinja si durere la unii, forta si minie la altii. Vesmintele se involbureaza, corpurile $e rasucesc, muschii se umflé din cauza efortului supraomenesc facut de Juptatori. ‘Pentru a mari efectul realist, reliefurile foarte pronunfate se detaseaza puternic’ de fandal si unele personaje se reazema pe tre} ele altarului, ‘Ansamblul foloseste efecte de © larobscur care ‘accentueaza $i mai mult emotia intensa produst de aceasta opera, Sie. ‘Vedere de ansamblu a Altarului. © Erich Lessing, Magnum Comentariu {La altarul din Pergam, realismul neingradit al sculpturii se echilibreaza cu calmul geometric al Srhiectorii: orizontalele marii scari si verticalele porticului ionic. Departe de rafinamentul sculpturit_ grec clasice, epoca elenistica se straduieste s emotioneze prin reprezentarea unei lumi Violenfei sia brutalitagii, unde pot fi exprimate suferinta fizica si Arta din Pergam este marturia unui demers expresion/<. fntens, Sculptura greceasea atinge aici ultima expresie a evolutiet sale.Areal de tiumf al lui Titus, ridicat in 81 1.C., la Roma © Dagli Onima romani se dezvolti la Roma si in Imperiul roman din secolul IL i.C, pina ta fnceputul secolului IV d.C. Totusi, Roma este republic’ autonoma inci de la sfirsitul secolului IV i.C. I-au trebuit, deci, mai mult de trei secole pentru de a se elibera de influentele artei._grecesti si ale celei etrusce, si pentru a exprima, dupa propriul geniu, acele forme si structuri pe care le-a raspindit timp de mai ale secole in intreaga lume pe care a cucer punct de vedere geografic, expansiunea oa a imperiului este atinsa abia in secolul II d.C., sub domnia impiratului Hadrian: ocupa atunci tot bazinul mediteranean (tarmul Africii de Nord sial Siriei, Galia, Grecia si Macedonia), Europa occidentala si o parte din Europa central. ‘Arta romana a fost reprodusd in intregul imperiu si, sub un apelativ unic, regrupeazi 0 asemenea diversitate, incit s-ar putea vorbi despre ea la plural. Ar fi imposibil de evocat aici toate variantele acestei arte. De aceea, ne yom concentra asupra creatiei artistice de la Roma, care este considerata, in mod evident, ca model _ pentru tot imperiul. Tn domeniul aritectural, in cel al seulpturi ‘rispunde * Luposiea alaptindui Broz ei do cop fos rl Capitolul Arta romana- < u : z 2 ° Cucerirea lumii mediteraneene Axe etruse. Poarta Volterra (sec, II-IL1.C,), Toscana, © Dagli Ori Zidul lui Hadrian intre Anglia acwuala 1 Scola OD, Bal/Dist 40 vechi vestigii de locuire stabila gasite la intemeierii ei legen E ste surprinzator s& se constate ca si cele mai te vorba di Roma corespund dat dare, in secolul VIIL i.C. pre citeva case din crengi, grupate in mici sate, Abia dupa sosirea etruscilor, care se instaleaza in situl Romei la sfirsitul secolului VII i.C., devin cele sapte coline un adevarat oras inconjurat de ziduri groase, Etruscii intretin legaturi strinse cu grecii Romanii preiau de la acestia alfabetul, religia si tehnica boltii* De la republica la imperiu in 509, Tarquinus, rege din Etruria, a fost inlaturat din Roma si s-a proclamat republica. ‘Aceasta s-a fondat pe principiul separarii puteri- lor; comifiile (adunari ale poporului) aleg magis- trafii care au putere executiva. Acestia numesc senatorii, responsabili cu politica externa si cu finantele. In ciuda acestei organizari, societatea romana este dominata de profunde inegalitati. Patricienii (aristocratia) detin puterea, pe cind plebeii (poporul) sint indepartaji de la aceasta, pina cind, in secolul IV, au loc o serie de reforme are sa le permita accederea la magistratu Secolul IV marcheaza inceputul politicii exp: sioniste a Romei care, la sfirsitul secolului III, cucereste intreaga Peninsula italica. In secolul I, spiritul expansionist roman, din ce in ce mai indraznet, intreprinde cucerirea intregului bazin mediteranean si in special a Greciei 1, in secolul I, imperiul se intinde din S a pe coastele siriene, transformind Me: 1-0 adevarata’ mare interioara — Mare Aceasta extindere da loc la un amestec cultural, care va constitui ulterior civilizatia romana Misterele Orientului cucerese spiritele, Presus de orice, rafinamentul in Greciei este cel care suscita adniiratia r De fapt, se schimba religia, Ba ac Grientali, asa cum este cultul lui Mythra. Romani sint fascinati de imaginatia mitolo: &recesti, care contrasteaza cu austeritat ea zeilor Ctrusci, si isi formeaza propriul panteon, care il Teproduce pe acela al grecilon In acelasi timp, inadaptata la rapida extensi Une 4 Romei, viata politica se scutunda in haos $i In Secolul 1, izbucneste razboiul civil. Mai Mulll generali, intre care Pompei si Cezar, sint Adusi rind pe rind la putere. Si, in ti nal, Octavian, nepor si fiu adoptiv al lur Cezar, care Testabileste ordinea si proc © una imperialImperiul (secolele I-II d.C.) fn 31 1.C,, Octavian Augustus* if inlatura pe Antonin, aspirind la putere. Din acel_ moment incepe ascensiunea sa spre virful ierathiei, Din partea adunarilor obine treptat puteri absolute, in domeniul militar este numit imperator®, in politica princeps® si in domeniul religios august Dupa dinastia Iulio-Claudienilor (accea a lui Augustus) urmeaza cea a Flavienilor, provenita din rindurile burgheziei, Sub dinastiile Anto- ninilor si Severilor, in secolul I d.C., imperiul cunoaste epoca de aur, Structurile au fost sta- bilite: diferitele adunari populare au disparut si puterea imperiala este reprezentata in provincii de catre prefecti, plasati sub autoritatea directa a suveranului. Administratia, bazata pe 0 puter- nica birocratie, este foarte dezvoltata. fn 117 .C., Ia moartea Ini Traian, imperiul atinsese extensiunea maxima si cuceririle iau sfirsit. Teritoriile sale se delimiteazi printrun zid, limes*, aparat de gamizoanele care romanizeaz regiunile cele mai izolate. Pacea (pax romana) domneste in imperiu, permitind libera circulatie a marfurilor datorita unei refele de drumuri foarte dezvoltate Economia este, asadar, infloritoare si, in plus, autoritatea imperiala este relativ toleranta fata de puterile locale. Cu toate acestea, imparatul isi impune cultul persoanei in tot imperiul, Agonia lent’ a Romei (secolele III-V) La sfirsitul secolul II, acest echilibru se strica. Germanii, tinjind la bogatia romana trec dincolo de limes si razboiul devine iminent. Puterea imperiala decade in favoarea conducatorilor militari adusi la conducerea imperiului de catre armata. La mijlocul secolului III, acesti ultimi sefi militari se succed la conducere intr-un haos total: este anarhia militara. Autoritarismul aces- tora este greu suportat de popoare. Mai mult, razboiul saraceste imperiul care, dupa fastul se- colului II, intra intr-o criz4 economica. La sfirsitul secolului II] imparatul Dioclefian (284-305) restaureaz autoritatea imperiala. $i, pentru 0 mai buna gestionare a puterii, el imparte impe- riul in doua: Imperiul de Rasarit $i Imperiul de Apus. Succesorul Jui, Constantin, intarit de aceasta restructurare, reunifica imperiul si instaureazd noua capitala in Orient, Ja Bizant, care devine Constantinopol, Centrul imperiului se deplaseaza spre est, Roma pierzindu-§i defi- nitiv rolul de prim ran; Prin edictul de Ja Milano, in 313, imparatul recunoaste religia crestina, pina atunci interzisa si persecutata, Aceasta acceptare marcheaza nasterea crestinismului in imperiu, Astfel, 0 data. cu sfirsitul paginismului, o mare parte a iden- titayii culturale si artistice a Romei moare, marcind disparitia artei_romane caracteristice, ‘imparatul Augustus purtind o platosa Statuie din’ marmura gasita la Prima Porta, Roma. inaltime: 204 cm. Muzeul Vatican, Roma. © Erich Lessing/Magnum Photos Porta Nigra din Trevi Unul dintre vestigiile Inperiului roman inG © Dagli OniTERISTIC AC A c Arta romana De la etrusci la greci: sinteza romana Ani exusct, Sarvofacul sofilor, 520 .C., east la Cerveteri. Muzeul national Vila Giulia, Roma. © Dagli Oni ‘Ant etrusea, Collier de aur, pasit la Todi (see, VAY 1.0), ‘Muzeul national Vila Giulia, Roma © Dagli Oni 42 paruta la inceputul secolului VIE i.C., arta ctruscd cunoaste perioada sa 1 secolele VI si V. Prin i in din Orient, mai ales din Grecia arhaica. f domeniile creatiei, aces c i reinterpretate, dupa proprit cor importanta deosebita stilul si vioi, puternic legat de r Templele, inspirate d portii robuste si sint inalta Sint alcatuite din trei cellae date de un portic cu colo: aceste temple, construite din c nu s-a pastrat pina astazi. Totusi ne si cute datorita arhitecturii fune un loc important in lumea e rioare ale acestor impresionan deasupra carora sint asezati tumull de fapt, athitectura religioasa sau pe aceea a constructiilor civile. Statuara etrusca foloseste, de ob si bronz. in domeniul artei funera: folosita in special pentru sarco forma de gisant pe jum: stilului etrusc, In marile mon gasit un mobilier funerar b cabile creatii de orfevr: ale filigranului® si ale gra ‘Afara de acest mobili morminte imense ofera p: nate care, cu ajutorul unei pal canoanele Greciei arhaice. stil viu si imaginativ De la arta etrusca la arta romana O data cu ead sufera un recul, Totusi, mai rea Tarquinilor, ai 8 va domina, impreuna cu arta greaca, produetis antistica a Romei, Incepind din secolul I iC ind arta romana isi va fi gasit propria identitate, arta etrusca va fi prezenta mai ales in produceres Umelor funerare din piatra, Treptat, arta etrusca se plerde putin cite putin in arta romana, dar amprenta ei amine vizibila in curentul realist a celei din rma,Arhitectura romana Arhitectura romana isi afi tate incepind din secolul punct a tehnicii blocajutul the pany int amestecate bucati de piatrh Aces ey al maleabil constituie structura orien cane roman, Rind pe rind, arhitectii it stadine calitaile tehnice, Astiel, blocajul permite elatee rarea si raspindirea formelor din’ce Inca ey) complexe: arcul, bolta si cupola, Cele trel ela mente devin specifice arhitecturli renee, Blocajul, nefiind placut priviri, este maseat pri blocuri de piatra taiata: parament, Pent, eu ciile majestuoase si pentru interioarele bogate, paramentele sint din marmura. Incepind cu perioada imperiului, carimida este destul de frecvent folosita ca parament, Zidurile exterioare, eliberate de orice rol structural, capata o functie decorativa foarte importanta care favorizeaza dezyoltarea decorului in trompe-Voeil. Folosirea coloanei omamentale este tot mai raspindita, ca si utilizarea stilului corintic, propice pentru fastul decorativ. Pe de alta parte, marile calitati si posi- bilitati tehnice ale blocajului permit realizarea ‘unor edificii din ce in ce mai mari, corespunzind gustului roman pentru supradimensionare. na propria id Urbanismul Dupa exemplul civilizatiei grecesti, orasul se afla in centrul lumii romane. Incepind cu on si conform cu simful sau ascufit pentru organi- zare, Roma desfisoara un urbanism foarte Tigu- ros. Acesta se inspira din planul grecesc in forma tablei de sah si din cel al taberelor militare. ‘Astfel, orasele sint impartite de o rejea de strazi* care se intretaie in unghi drept, si care despart spatiul in insulae (insule). Acest caroiaj are in vedere dezvoltarea ulterioara a orasului, dupa aceeasi ordonare stricta. In centrul orasului, cele doua axe principale — cardo (orientat nord-sud) si decumanus (est-vest) — se intretaie in unghiuri drepte. in punctul lor de intilnire se gaseste un forum* (p. 44), loc privilegiat al viehti urbane, Forul este un loc dreptunghiular, inconjurat de porticuri, in jurul caruia sint repartizate, dupa un ax exact, femxplul (centrul religios), bazilica (cen- trul comercial si judiciar) si curia (centrul politic), Reproducerea minutioasa a acestut plan in toate orasele de provincie permite puterilor politice sa unformizeze si sa romanizeze impe- Tiul In mod paradoxal, Roma, capitala, constituie ‘0 excepfie, in realitate, supus hazardulut istoriei, urbanismul su s-a dezvoltat intr-un mod anathic, casi forurile’ sale (republicane si imperiale) alaturate’ fara nici ordine, Orasul. roman se inserie in imensa rejea de drumuri si canalizari care brizdeazi imperiul, Constructia de ape: ducte* (p, 44), care se dezyolta incepind cu se colul IV 1.C., arata stapinirea perfect post- bilitajilor oferite de tehnica arculut, ‘Termele vile lui Hadrian, la Tivoli, unde e folosita din plin tehnica blocajului © Dagli Ont iiiieensaiaeeiainiamieide 1a Pompei © Dagli Ort 43,CARACTERISTIcI Arta roman Vedere generala 2 forului roman, © Degli Ort Podul din Gard, apeduct roman din secolul I1,C, © Dagli Orit Arhitectura civila si pentru distractii Arhitectura civilé romana raspunde celor doua imperative majore: pe de o parte, grija pentru exigentele practice si, pe de alta parte, un aspect grandios, monumental Cele patru forme principale ale arhitec romane sint: bazilica, termele, teatrul si amfiteatrul. Bazilica este, pe rind, piata sau tribunal. Se Prezinté sub forma unei constructii dreptun- ghiulare, impartita, de obicei, in trei nave, nava principala fiind mai inalta decit cele laterale si strapunsa de ferestre in partea sa superioara Nava centrala se termina cu o absida in care isi ayea sediul curia. Termele sint o inventie tipic romana. Loc pentru baie si pentru intilniri, detin un loc prin cipal in viata cotidiana. Teatrul, aparut din conceptul grecese al gradenelor sprijinite de o colina, este, la Tomani, 0 cladire de sine statatoare, Peretele seenei (scenae frons) este cel pe care se mon- teaza decorul. Amfiteatrul* (p, 48), inventie specific rn mana, este conceput cu putin inainte de ince- putul erei noastre, pentru jocurile de cire si pen- tru luptele de gladiatoriArhitectura casnicd Athitectura —casnica, decorat dovedeste un fel de a trai foarte rafinat. In'ereg, familiile instarite locuiesc in domus, Aceste ease, Teluind schema locuinjelor din Grecia elenistica, se organizeaza in jurul unui atrium sf a unui peristil™ La tara, villae tin loc. si de resedinta Iuxoasa side ferma. Ace $ i side ferma, Acest lux con trasteaza cu conditiile mizere din locuinjele obisnuite din oras (insulae), Arhitectura religioas’ Yn Imperiul roman, arhitectura religioasa infatiseaza nu numai puterea zeului, ci, ineepind cu Augustus, si puterea imparatului. De altfel, consacrat adesea cultului imparatului diviniza templul* reia schema etrusca $i italica. El este construit pe un podium inalt, care ii asigura 0 pozitie dominanta, Porticul fatadei este sustinut de o.colonada care se prelungeste, pe laturile templului, prin coloane atasate peretilor cell Templul roman este, deci, pseudoperipter®. Decoratia lui, sobra la exterior, este luxurianta in interior. Exista, de asemenea, mici temple circulare inspirate din tholosul grecesc. in se- colul II d.C., inovatiile arhitecturale realizate in domenjul civil cuprind si arhitectura religioasa care adopta forme mai originale. Este cazul templelor circulare pe cupola, dintre care Panteonul (118-128) lui Hadrian ramine exem- plul cel mai stralucitor* (p. 50). Arcul de triumf {in ce priveste aspectul propagandistic al arhi- tecturii imperial, arcul de triumf este cea mai buna dovada* (p. 38). Este 0 constructie desti- nata exclusiv prezentarii unei decoratii pentru gloria imparatului, Forma lui este simpla: unul Sau trei arcuri care sustin un atic pe care se inalta © sculptura a imparatului victorios. Monumen- falitatea lui este intarita de locul strategic pe care il ocupa in oras. . O sculptura caracterizata prin individualizare Portretul ‘ Preocuparea pentru portret este trasatura cea mai onginala ‘aartel romane, Spre deosebire de spiritul grecesc, atasat ideii de reprezentare & mului in general, mentalitatea romana pret Prnreste individualizarea si identificarea, In dome, niul sculpturii, importanta lor este atit de insemnata meit-studiul corpului omenesc este minimalizat, Thine asemened masura inet, foarte freevent se fabriea in serie corpuri de statul, a care se adauga ulterior capete sculptate, personalizate, Portretul, este, deci, in centrul creatiel in seulptura, nijioc de afirmare a statutulul social sf is Are ‘Atrium si primul peristil Ja Casa Faunului, Pompei © Scala Triclinium din Casa sulanum. © Scala lui Neptun sia Amioriginea in doua surse principale, Una este portretul elenistic, cealalta este traditia funerara Cruse prin care se impunea executarea unei masti de ceara dupa fata defunctului, pentru a inregistra cu fidelitate trasaturile acestuia Sub imperiu, arta portretului se incarca cu o putemnica dimensiune propagandistica. Imaginea suveranului este transmisa de-a imperiu, fapt ce impune c redare pe de-a-ntregul re: buia si contina calitatile imparatul dorea sa le ata r ‘Astfel, imparatul Augustus isi atribu rile de ordine si de echilibru, dragi Gre perioada clasica, incurajind un stil pute sicizant. Toti imparatii, Tulio-Claudieni stradui sd-i semene lui Au ntru asi marca, in mod simbolic, filiatia. Acest c olul If in tim clasicizant se regaseste in se imparatului Hadrian, dar inc ficatie diferita. Interpretat i profunda, el confera suveranului i erudit, patruns de marea cultura Uneori, portretul imperial est elenistice. Sub Nero sau Caligu imagine romantica si patetica a im ‘Stamuia a marmurt alui Mare Aureiu, datind din setolullL Reef! sculptat Pista Capitoliului, Roma, Relieful roman sculptat este © Desi Oni celui grecesc. Totusi, el apartine unei per total diferite si prezinta un sti n intotdeauna realizat in altorelief, 5 planuri, si este caracterizat de m Relieful istoric, combinind pro vidualismul, urmareste sa puna i turile care il leaga pe cetajean de de stat. Descrie, deci, into care se deruleaza in moment: lucrurile si in scena recensamintulu prezinta relieful lui Domitius Ahenc colul 1i.C.), primul relief istor Sub imperiu, relieful istoric este folosit in scopuri propagandistice, arcurile de triumf sau pe coloan tive. Identificarea si indiv nistilor reprezentati sint ese tica a relietului portretului, poate fi studiata cu importante jaloane ale sale: Augustus (primul relief impe CARACTERISTICI pe arcul lui Titus (spre 71 d.C)). . columna lui Traian* (113 LC.) sau ce pe | arcul lui Constantin (in jurul anului 312), ultime | dintre arcurite de trivunt | Alatuti de relietul istoric, se gasese reliefurile | mitologice care raspund unor necesitati de cult | Pe de alta parte, din secolul IL, ritul inhumarii se generalizeaza treptat, luind locul ritului ineine rarii, Se extinde realizarea sarcofagelor din mar Unul dintre basorelielurile de pe Ara Pacis (altarul Pacii), Rona. mura si relieful funerar cunoaste o mare de © Anephot Nima yoltare, Aceste relict i combina, in reprezentari Arta romana 46© mare complexitate, ivita din barocul cu puternice influente orientale (ghir- lande de frunze, reprezenta {nriuririle oriet se generalizeaza si, in se- colul LV, cind crestinismul cuprinde tot imperil, vor fi preponderente in domeniul sculpturii, Decorafia interioard — marturie a unei arte de a trai extrem de rafinate Pictura romana ne este bine cunoscuta datorita vestigiilor de fresce** din. orase ca Pompei, distrus de eruptia Vezuviului in 79 .C, Aceste vestigii ne permit identificarea evolutiei picturii romane incepind din secolul II i. Perejii incaperilor sint despartiji in panouri, incadrate de elemente decorative (coloane, baleestri) de o foarte mare finete a executiei. fn centrul acestor panouri sint executate mici tablouri reprezentind scene mitologice sau is Mozaicul” este o componenta esentiala a deco- rajiei arhitecturale si acopera atit suprafata solu- lui cit si pe cea a peretilor. Producerea mozaicurilor cunoaste numeroase variante regionale, scoala cea mai creativa fiind, fara indoiala, cea din Africa. Colurana lui Taian (dealin). Treireliefur ccotul Dunari si, sus, episoade din campania imp Fresce de la casa Vetius, Pompei. © Dagli Ort ATAmfiteatrul flavian: (catre 70-80 d.C.), Roma structia edificiului. Primul, Vespasian, cepe santierul in 70, Fiul lui, Titus, inau- ureaza cladirea in 80 si Domitian termina jucrarile, incepind din 81, Amfiteatrul flavian se inal{a pe Jocul unui Jac artificial, amenajat din dorinja lui Nero de a se distra, in parcul Casei de aur (Domus aurea), Acest amfiteatru, cel mai mare care a fost realizat, vreodata, a primit numele de Colosseum catre secolul VIII al erei noastre. Originea acestui nume este o aluzie 1a statuia ,colosala” a lui Nero, care se gasea In vecinatatea amfiteatrului, ‘Acest amfiteatru ii oferea imparatulul 0 mare varietate de spectacole, de la luptele de gladiator! 48. C: trei imparati Flavieni intervin in con PO OLy) si pina la reprezentati deosebite de regi, Descriere Termenul de ,amfite este yorba despre dou t formeaza o arena de for mari capacitatea Colos: forma eliptica, Dimensi la de tuitd din trei rindur easupra carora se rid tru descrie edificiul; ire alipite, care utara, Pentru & lui, i s-a dat 0 junea exterioara este de ie 86 m pe 54m, 48,50 m, Fa reade suprapuse, {un al patrulea etaj atic FMA cistrapuns de ferestre, Areadele evita aspectul lip: sit de gratie pe care I-ar fi avut un zid plat, de dimensiuni mari, si permit dirijarea impingerilor Bi provocate de enorma masi de zidarie, pentru a 2 evita riscurile fisurarii. Patruzeci de arcuri acopera intregul perimetru al Colosseumului. Stilpii_care le separa, con- struiti in travertin, masoara 2,40 m lajime si 2,70 m adincime. Fiecare stilp este impodobit cu o semi- coloana in stil dorie (toscan) 1a primul nivel, in stil ionic la al doilea la al treilea nivel. Aticul plat, care surmonteaza cele trei siruri de arcade, se imbind armonios cu pilastri corintici La fiecare extremitate a celor doua axe ale elipsei se deschide cite o poarta, Aceste intrari principale permiteau accesul direct in arena. Pentru a organiza circulatia celor 50 000 de per- soane, cit era capacitatea amfiteatrului, la fiecare nivel, sub gradene, se gasea o rejea de culoare concentrice, Scarile interioare legau fiecare etaj axelor radiale. jlocul etajului superior, un sir de console sustinea catarge de zeci de metri lungime care, traversind partea proeminenta a cornisei, serveau. Ja intinderea unei pinze uriase, (velum), care proteja gradenele de arsita soarelui, Ramine inc’, dificil de inteles cum se manevra aceasta pinza. O sapa de ciment acoperea cea mai mare parte a arenei. Restul arenei era acoperit cu un planseu mobil, care permitea scoaterea clementelor de decor. Sub arena, culoare si celule adaposteau _serviciile™ necesare jocurilor. ik bs So ay Comentariu Cele trei tipuri de coloane suprapuse, adosate zidului dintre arcade, nu au nici o utilitate functionala, Ele nu constituie decit o imbraca- minte decorativa, specifica arhitecturii romane, Spre deosebire de teatrele grecesti, elenistice, consiruite totdeauna pe panta unei coline, amfiteatrul Colosseum, construit pe un teren. plat, constituie o inovatie tipic romana, Maies- trig arhitecilor se manifesta oa inolosieg diferentiata a materialelor: blocajul pe baz de : Java pentru fundatii, tuful pentru plrtile|care Sener Jucrau mai pufin, piatra ponce pentru bolti, care i Pea ES trebuiau sA fie usoare, pA Ra Fundajiile mai adinci de 6 m, Intr-un loc ‘mlastinos, precum si solutiile gasite pentru a per~ mite seurgerea apelor, dovedesc maiestria tehnica deosebita a inginerilor romani, Colosseum, mira= col al perfectiunii ordonarii, amine) expresia monumeniala a unui anumit aspect al grandorit romane, El ya deveni un punct de referinta pen= tru tofi arhitectii care, Incepind din Renastere, 8° vor inspira din fajada amfiteatrulul, cu cele trei 9% ordine (dorie, ionic si corintic) suprapuse, Planul Colosseumulu pS * Desen de D. Groize dupt F Rakob BS)Uy © Seala mai multor zei, ceea ce justifica numele care i se va da curind. intre 118 si 128, imparatul Hadrian incepe reconstructia monu- mentului ridicat de Agrippa si distrus in timpul unui incendiu, C hiar de la inceputuri, templul a fost dedicat Descriere Panteonul reprezinta cea mai mare sala acoperité cu cupola a Antichitafii, cu un diametru de 150 de picioare romane (43,30 m). Pentru construirea acestei cupole au fost folosite metode traditionale foarte simple, Pe un cofraj din Jemn se tasau pietre si mortar in st turi orizontale si, dupa un anumit interyal de limp necesar uscarii, cofrajul era demontat, Cupola se sprijina pe ziduri deosebit de rezis- tente, Impingerile sint deviate yertical, printr-un i Saal lite sistem de arcuri de sustinere, ascunse in peretii cilindrului in spatele stilpilor. Doua coloane delimiteaza spatiul unei nise_amena fiecare element de sustinere. Cupola incepe la Jumatatea inaltimii spatiului interior. Acest nivel este sesizabil in exterior prin prezenta unei comise care inconjoara cladirea, Cele 145 d casete ale cupolei, dispuse pe cinci rinduri ori Zontale, a ciror dimensiune se micgoreaza cu Tegularitate matematica, conduc privirea din ce in ce mai sus, spre marele oculus* (8,92 m in diametru), situat in virful cupolei. Desenul pavajului, in marmura policroma, Testaurat in secolul XIX, prezinta acelasi reperto- Tu de cercuri si patrate ca si acela al cupolei, si rela liniile de fuga ale Ih interiorul celle maretie o dau stucul® si incrustatiile in marmura. asetelor aspectul de extrema