PROGRAMUL DE ACTIVITATE a candidatului Livia Mitrofan pentru functia de membru, membru supleant al Consiliului Superior al Magistraturii Introducere Sunt un judecator tanar al acestui sistem, care activénd in sistem, am inteles of peste 20 de ani, numai vreau sé fiu judecditor cu lozinca “imi este rusine sd spun cd sunt judecétor” si cu un regret ca nu am facut nimic pentru a schimba lucrurile in sistem, s-au micar si-mi aduc aportul in schimbarea lor. Sistemul dea lungul anilor a fost supus reformelor, criticilor, actiunilor de subminare si iarasi reformele, insa, perceptia societitii precum ca in justifie lucrurile nu s-au schimbat spre bine, este aceeasi ca si la inceputul reformelor, sau chiar mai rea, Atunci, este o disonanta, dintre actiunile care se intreprind in reforme si efectele acesteia, or opinia publica este unul din indicatorii precum ca, lucrurile nu s-au schimbat. M-ai mult ca atit, opinia publica despre sistemul judecatoresc nu trebuie ignorata, dar ea urmeazi a fi analizata si a ne rispunde la intrebarea de ce lucrurile sunt la acest nivel si ce putem face pentru a le schimba spre bine. Astfel fiecare din judecitor, urmeaz4 si-si puna intrebarea ce poate face el in acest sistem pentru a schimba lucrurile, pentru a avea un sistem puternic, competent, integru si cu adevarat independent. in opinia mea, reformele ce avut loc pan acum, nu au avut la origini adevaratele probleme ale sistemului in general si a fiecdrui judecator in particular. Tot ce a avut loc pan acum, a fost centralizarea puterii in sistem, subminarea independentei, excluderea garantiilor sociale, lipsirea acestuia de transparent gi credibilitate, promovarea reformelor fara implicarea plenara a sistemului. Dar totodat, nu pot sa remare ca si sistemul fiind multe prea tolerant, nu a fost 0 porta voce a reformelor, s-a conformat, s-a adaptat circumstantelor precum si s-a conservat astfel, incat, orice iesire publica a unui judecator este insofita de critici, insulte si neincredere. Mai mult ca atat, sistemul nu a fost capabil si se opund influentelor politice si sa protejeze independenta sistemului judecatoresc. Sistemul nu a luptat pentru independenta sa, nu a devenit vocal, din contra a contribuit in mod constat la subminarea autoritafii judectoresti, prin a trece sub tacere opinia judecatorilor gi ai sanctiona pe cei care indraznesc sa vorbeasca. Astfel, ag vrea s& solicit votul de increde a colegilor pentru inalta functie de membru CSM, pentru ai convinge c& lucrurile in sistem trebuie schimbate si doar noi suntem cei care trebuie si putem schimba sistemul. in acelasi timp, pledez pentru consolidarea independenfei si ridicarea prestigiului justitiei, dar si a unei administrari eficiente , astfel, incit sistemul judecitoresc si devine cu adevarat perceput ca a una din cele trei puteri in stat.Impedimente Totodata, problemele care erau au si ramas, chiar daca reformele a fost nenumirate: Impedimente constitutionale. - _ excluderea membrilor din oficiu din calitate de membru al CSM; - _ excluderea termenului de 5 ani din Constitufie ca mandat initial de numire a judecdtorului - _ excluderea prevederilor ce fin de protectia constitufionala a presedinjilor gi vice-presedintilor instanfelor de judecat’. Impedimente legale: - Mecanismul de tragere la raspundere a judecatorilor; - Mecanismul de evaluare a judecatorilor; - Calitatea legii si modificarea excesiva a ei; - Termenele procesuale; - Salarialele gi asigurarilor sociale a angajatilor instantelor de judecata; - Atributiile presedinjilor gi vice-pregedintilor; - Independenta financiara a sistemului judecatoresc. Impedimente institutionale ori de management; - Volumul mare de lucru a judecatorilor; - Repartizarea neproportionala a judecatorilor prin instante, fri a tine cont de factorii obiectivi: - ipsa personalului calificat; - Promovarea judecatorilor, fara a tine cont de principiul meritocratiei; - Insuficienta motivarii hotararilor emise de organele de auto-administrare: - Lipsa unei strategii de promovare a imaginii sistemului judeciitoresc; - Lipsa unei strategii de comunicare a CSM cu publicul si cu instanfele precum gi necesitatea crearii unui mecanism de comunicare a membrilor CSM cu judecatorii: - Inactiunea organului de auto-autoadministrare a sistemului judecatoresc, in cazurile de rezonanfa si in cazurile in care au fost suspiciuni rezonabile de influenta inadmisibild si venirea cu unei pozitii oficiale; - Lipsa unei comunicari din judecatori:DESCRIERE 1) Independenta justitiei este o cerinti de bazi a statului de drept, care deriva din principiul separatiei puterilor in stat. Aceasti cerinfé impune atat independenta structurali a sistemului de justitie, cat si independenta individuala a judecatorilor. Principiul independenfei judecatorului este principiul in afara cdruia nu se poate vorbi de o autentica activitate de infaptuire a justitici, judecatorul trebuie si beneficieze atét de o independenta externa, cat si o independent interna, indiferent de pozitia sa in sistem, iar cultura de subordonare ierarhica trebuie eliminata. Perceptia care planeazi in prezent in societate ci uncle verdicte sunt emise de judecdtori sub presiunea anumitor factori, abuzurile din sistem, justitia selectiva, influentele necorespunzatoare atat din interior cét si din exterior (inclusiv influenfe de ordin politic), existenfa factorii de coruptie dar si lipsa de integritate a actorilor din sistem erodeaza in ansamblu autoritatea puterii judecdtoresti si afecteaz grav increderea in independenfa judecatorilor. E de mentionat ca principiul separarii puterii in stat presupune si colaborarea puterii judecatoresti cu puterea executiva gi legislativa, astfel, incat si fie asigurata o implementare eficienta si durabila a reformelor promovate. 2) in acelasi timp, un rol fundamental in garantarea independentei judecatoresti, in buna functionare a sistemului judiciar si, implicit, in mentinerea unui echilibru in interiorul acestuia ii revine Consiliului Superior al Magistraturii. Disfunctionalitatile atestate pe parcursul ultimei perioade in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, modul in care a fost gestionat sistemul judecdtoresc, incercirile de revocare a membrilor alesi din randul judecdtorilor, au avut grave implicatii asupra imaginii si functionalitagii intregului sistem judectoresc. Crearea blocajelor din sistem a avut consecinfe foarte grave asupra functionalitafii sistemului la general afectind intreg corpul judecitorese precum gi a actului de justitie in special. Astfel, CSM ca autoritate ce promoveaza si asigura independenta sistemului judecdtoresc urmeaza sa asigura si colaborarea puterii judecatoresti cu puterea executiva si legislativa, astfel, incat in procesul de realizare si implementare a reformelor, CSM trebuie si devina un garant al asigurarii independentei judecdtoresti si un porta voce a judecatorilor, s& participe activ in procesul de elaborare a legilor gi si implice plenar judecdtorii in elaborarea propunerilor si avizelor la proiectele de legi, si aducd la cunostinta publicului adevarata activitatea si esenta muncii depuse de judecatori si personalul auxiliar. 3) Un rol determinant in acest proces, in special in cel ce fine de cariera judecatorilor si responsabilizarea disciplinara il au si organelor specializate ale CSM-ului care trebuie si de dovada de independenfa, echidistant’, corectitudine si profesionalism in activitate si deciziile luate. 4) Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care gestioneazd sistemul prin adoptarea hotararilor, motivarea cdrora urmeazi s& convinga societatea gi sistemul c& hotardrea emisa este motivata, corecta. in raportul GRECO este exprimata ingrijorarea in acest sens si anume se refine c&, ,,in privinfa motivarii insuficiente a hotararilor CSM, in special in ceea ce priveste selectia, cariera gi rispunderea disciplinara”, mai ales in privinta faptului ca CSM ,,nu isi motiveazi deciziile in care se abate de la [hotararile Colegiului pentru selectie], invocand doar numirul de voturi acordate pentru fiecare candidat”. 5) in acelasi timp, mentinerea independentei si prestigiului justitiei, dar si a unei administrari eficiente nu se poate face doar prin masuri de ordin legislativ. Pentru aceasta este nevoie si de ocoeziune interna, prin luarea de pozitie. Este necesar ca corpul judecatorilor, prin actiuni ferme, s& independenfa. Rolul de garant al independenfei sistemului judecatoresc trebuie si fie zat in primul rand de catre CSM prin denunfarea public& a ameninfarilor la adresa sistemului in general si a independentei fiecdrui judecator in particular, prin elucidarea provocarilor cu care se confrunta sistemul judecatoresc. CSM trebuie si manifeste un rol activ si promptitudine cu privire la apararea corpului magistratilor impotriva actelor de natura a aduce atingere independentei. impartialitatii sau reputatici profesionale a acestora, precum si s4 comunice public realitatea faptica in cazul prezentarii unor informatii false. 6) Totodata, urmeaza de mentionat cé, identificarea unor parghii eficiente de intarire a independentei judecatorilor si procurorilor urmeaza a fi corelata cu cresterea responsabilitafii si integritafii acestora. Responsabilitatea si integritatea constituie unul dintre principalele elemente de asigurare a increderii cetatenilor in sistemul de justitie si garantia derularii unor proceduri echitabile. Dezvoltarea si promovarea unei culturi a integritatii judiciare constituie un element important in prevenirea coruptiei_care este una dintre principalele_amenintai adresa_societatii_si_functionarii statului de drept 7) Unul din obiectivele propuse este sporirea increderii in sistemul judecdtorese si a gradului de transparent este o sarcina esentialé si complexa, dar in acelasi timp dificil in condifiile in care perceptia generala a majoritatii societ&tii in raport cu independenta sistemului judecatoresc este incd la un prag scazut. Asigurarea increderii cetatenilor in actul de justitie echivaleaz, in cele din urma, cu increderea in institutiile statului. 8) De asemenea, administrarea eficienta a justitie constituie un element care contribuie intr-un final la o justitie eficient& si de calitate. fn prezent, 0 provocare riméne instituirea echilibrului intre numérul judecatorilor si sarcina in continua creste a activitatii acestora. Desi, conform standardelor CEPEJ, media numarului de judecatori este comparabilé cu cea a statelor curopene, problema deficitului de judecatori in unele instante continua sa fie un subiect abordat de exponenfii sistemului judectorese. Totodati, volumul mare de dosare in uncle instante si repartizarea incchitabilé a dosarelor intre instanfe implicé acordarea unui timp minim necesar pentru examinarea acestora de citre judecator, deseori in detrimentul calitatii, dar si creeazi vulnerabilitati de sanctionare a judecatorilor, fapt care necesita intreprinderea misurilor pentru asigurarea unei sarcini de munca comparabile pentru tofi judecatorii din fara. Un aspect care la fel necesita o atentie sporita il constituie fortificarea capacitatilor personalului instantelor judecatoresti. Actul de justitie implica, in realizarea lui, nu numai judecatorii, dar si un spectru larg de personal cu atributii distincte in cadrul procesului de infaptuire al justitiei. in prezent, in cadrul unor instante judecatoresti se atest un deficit acut de personal, care se rasfrénge asupra actului justitici. Aceasta situatie se datoreaza nivelului mic de salarizare. Avind in vedere cd, calitatea si finalitatea actului de justitie sunt direct proportionale nu doar cu competentele profesionale ale judecatorului, dar si cu competentele personalului care il ajutaé sé-si desfagoare activitatea, se impune o investitie si o stimulare proportionala pentru activitatea desfagurata de c&tre personalul instan{elor judecatoresti reiegind gi din responsabilitatile atribuite prin lege acestora. O administrare moderna a instantelor judecatoresti determina gi trecerea de la statistica judiciara axata mai mult pe aspectul cantitativ si mai putin pe cel calitativ, la administrarea si liderismul activ in sistem, sustinute si promovate pe larg, inclusiv de autoritatile de administrare judecatoreasca prin asigurarea implementirii standardelor recomandatede CEPEJ (Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei) ce se refera la imbunatatirea si dezvoltarea modului de analiza gi utilizare a datelor statistice, precum si a aplicdrii indicatorilor de performanta judecatoreasca. Utilizarea datelor statistice urmeaz a fi utilizat ca un instrument care poate si contribuie la imbunatatirea eficientei si functionatrii justitiei. 9) Cresterea gradului de informatizare a sistemului judiciar reprezinti un instrument de eficientizare a activititilor desfasurate in sistemul justifiei. Sistemele informationale care faciliteazi comunicarea dintre instante si parti, precum si dintre instante si alte autoritati (de exemplu, depunerea online a cererilor si altor acte, sistemul de videoconferinf) pot contribui la reducerea intarzierilor si a costurilor suportate de justitiabili, prin facilitarea accesului la justitie. Astfel, comunicarea rapida intre unitatile sistemului judiciar, standardizarea procedurilor, accesul mai rapid la informatie, calitatea acesteia, promptitudinea cu care se obfine sunt argumente puternice pentru a moderniza acest sector, dar si pentru a elabora si aplica mecanisme de evaluare sistematic’ a impactului implementarii acestora. Doar utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii in mediul judiciar poate mari eficienta administrarii justitiei.OBIECTIVE In concluzie, in calitatea de candidat la inalta pozitie de membru al Consiliului Superior al Magistraturii am 3 obiective strategice majore: L Independenfa, | I. Accesul la justitie gi | HL. Administrarea eficient& gi responsabilitatea si calitatea hotirarilor CSM —_| modern a sectorului justitiei integritatea _judeciitorilor, consolidarea sistemului | | intru realizarea acestor obiective strategice, imi propun urmitoarele actiuni; Actiuni 1. Independenta, responsabilitatea si integritatea judecitorilor, consolidarea sistemului - Consolidarea institutionala si cooperarea loiala dintre instante judecdtoresti de orice nivel — Aprobarea unei strategii de comunicare si cooperare intre instante de judecata gi judecatori, grupurilor de lucru, organizarea conferintelor, schimburilor de practici; - Asigurarea unei colaboriri cu cele dowd puteri in stat — aprobarea unei Strategii de comunicare si colaborare cu puterea legislativa si executiva, participarea activa la grupurile de lucru, consultari publice, avizarea proiectelor de lege: - Asigurarea transparentei si obiectivitatii procedurilor de recrutare, promovare gi evaluare - promovarea judecatorilor corecti, integri si competenti in baza principiului *meritocratiei” - reevaluarea si elaborarea cadrului legislativ pentru imbunititirea sistemului de evaluare profesionala a magistratilor: consultarea instanfelor a societatii civile; imbunatatirea cadrului normativ adoptat de catre CSM; stabilirea responsabilitatilor conducitorilor de instante; - Apararea demnitatii si onoarei sistemului judecatorese si a judecitorilor; = Cooperarea eficienta a sistemului judecatorese cu organele de auto-administrare a actorilor din actul justitiei (CSP, Uniunea Avocatilor, Uniunea National a Executorilor Judecatoresti); - Perfectionarea sistemului de norme etice si deontologice — Crearea unui grup de lucru cu privire la revizuirea Codului deontologic, Adoptarea unui Ghid de conduitdé pentru sistemul judiciar, care si vizeze: membrii CSM (prezenja, conditii de reprezentare, conditii de abtinere etc) si aparatul tehnic al CSM; Inspectia Judiciara; judecdtori, personal auxiliar de specialitate si conexe: - Dezvoltarea unei culturi a integritatii prin formare initial si continua in acest domeniu - Organizarea de dezbateri periodice intre toti profesionistii dreptului despre rolul justitiei sietica profesici (inclusiv cu avocati, mediatori, experfi); Publicarea jurisprudentei in materie de corupfie judiciari, domeniul disciplinar si cel deontologic privind magistratii, cu informarea magistrafilor despre aceasta. - fmbunatafirea sistemului de raspundere a magistratilor si a personalului auxiliar prin consolidarea rolului si statutului Inspectiei Judiciare - Asigurarea necesarului de resurse umane si financiare; imbunatitirea modalitatii de recrutare a inspectorilor; regulament de organizare si functionare a Inspectici Judiciare referitor la: subordonare administrativa independenti operational relatia cu Plenul CSM criterii de repartizare lucrari evaluarea activitatii 1J raspundere inspectori Sistem de feedback din partea instantelor unde s-au desfasurat inspectii. eee c cee II. Accesul la justitie si calitatea hotararilor CSM - Aplicarea corecta, unitara si motivata a cadrului judiciar— emiterea hotirdrilor motivate; - Consolidarea instruirii si specializarii judecatorilor; - imbunatafirea accesului justifiabilului la sistemul de instanfe la informatii despre acesta (court management) - Standardizare informatii portal: publicare intr-o modalitate adecvata a datelor de interes pentru public: declaratii de avere; declarafii de interese; declarajii de rudenie; componenta completelor; explicitarea competentelor legale ale ale conducerilor instanfelor si parchetelor; date minime pentru CV profesional; date statistice institutionale si individuale, standardizarea modalitafii de orientare vizuala in instante: broguri de prezentare; acces la avizie; indicatoare de orientare; stabilirea unei modalitati electronice de acces la dosarele publice ale instantelor si de comunicare a copiilor de pe inscrisurile acestora; Ghid de redactare a cererilor adresate instantelor si parchetelor. Standardizarea cererilor cu caracter administrativ si a actiunilor simple adresate instanfelor si parchetelor si punerea lor la dispozitia cetaenilor pe site-urile institujiilor; - Dezvoltarea mecanismelor/programelor de informare si educare a cetitenilor cu p' la accesul la justitie si competenta autorititilor din sectorul justitiei - realizarea de postere; realizarea de spoturi video si audio pozitive despre justifie; Implicare in campania de informare cu privire la noile codurile: TIL. Administrarea eficienta si modern a sectorului justitiei- Consolidarea relatiei CSM si a sistemului judiciar cu exteriorul - Operationalizarea Strategiei de comunicare a CSM si a sistemului judiciar (purtitori de cuvant, informafii de interes public, comunicarea cu petifionarii, pagina web a CSM), inclusiv pentru gestionarea managementului de criz4; Perfectionarea Ghidului de relatie justitie-media: lamurirea accesului parfilor, publicului si a presei la dosar in faza de up si de judecat, comunicarea copiilor de pe inscrisurile de la dosar, lamurirea limitelor externalizarii problematici-lor din litigiile aflate pe rol si a criticilor aduse magistratilor; - Implementarea e-dosar in toate instantele si digitalizarea activitatii instantelor judecdtoresti; - Consolidarea capacitatii administrative a sistemului judecdtorese - Crearea unui cadru unitar de exercitare a managementului de instante; unificarea practicilor administrative: imbunatatirea si obiectivizarea sistemului de recrutare a personalului de specialitate din instante; stabilirea unui sistem de desemnare obiectiva a membrilor in diverse comisii; crearea unui sistem de mobilitate a personalului aflat in contact direct cu publicul; stabilirea modalitatilor de aplicare a reglementarilor de paza i protectie in cadrul instantelor; lamurirea practicii ,,audientelor” la instanfe; cursuri de court management $i case management; implementarea sistemelor informafionale judiciare; asigurarea iar; facilitarea - Dezvoltarea imbunatatirii continue a functionalitatilor Sistemului Informational Judi accesului persoanelor la justifie prin aplicarea tehnologiilor informationale; - imbunatitirea managementului dosarelor si al procedurilor judiciare (case management) ~ Verificarea modului in care are loc repartizarea dosarelor la instante; Standardizare a tehnicii de redactarea hotararilor judecatoresti, conform recomandarilor CEPEJ (Opiniile nr.7/2005 si nr.11/2008); Elaborarea metodologiei de case management pe diferite tipuri de cauze; . - Crearea/dezvoltarea noilor platforme informationale in sectorul justitici; - Asigurarea interconectitii sistemelor informationale a organelor de drept. Evaluarea externa in Programul de activitate a Guvernului RM, a Presedintelui RM este obiectivul evaluarea externa a judecatorilor. Reiesind din faptul ca, reforma justifiei este o actiune prioritaré a partidului de Guvernaimant, urmeaza sé am 0 pozitie vizavi de acest subieIndependenta judecatorilor este protejata de Constitutic. La moment, norma Constitutionalé nu prevede posibilitatea evaluarii externe a judecatorilor, ori orice atentare la independenta judecatorilor urmeazi si aiba o premis& Constitutional, care va contine garantii impotriva abuzului. De asemenea, consider cd, la moment sistemul judecitoresc are nevoie de o schimbare, doar ca aceasta schimbare trebuie s4 vind din interior, efectuata de catre judecatori cu respectarea garantiilor constitutionale, standardelor internationale si legii. Schimbarea din interior trebuie s fie efectuat de c&itre judecitori prin devenirea judecatorilor mai curajosi, mai vocali, prin promovarea judecatorilor competenti si integri, prin atragerea la raspundere a persoanelor care incalca legea, prin comunicare, transparenta decizionala si aplicarea legii uniform. Concluzii In final as reitera ci, depunerea candidaturii mele pentru membru CSM este condifionata exclusiv din dorinfa de a schimba sistemul judecatoresc, a contribui la consolidarea si fortificarea sistemului, a crea un sistem independent, credibil si cu adevarat puternic. Astfel, consider c& desi sunt un judecator tanar, si vrei si schimbi lucrurile spre bine nu niciodata devreme sau tarziu. este necesar acum Si aici.