ACADEMIA DE S$TIINTE SOCIALE $I POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA »CAPITULATILE* TRANSILVANIEI DE LA JUMATATEA SECOLULUI XVII DE TAHSIN GEMIL, EXTRAS DIN ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE A. D. XENOPOL“ XXII 2, 1986 IAS] UNIVERSITATEA ,AL. I. CUZA*»CAPITULATJIILE* TRANSILVANIEI DE LA JUMATATEA SECOLULUI XVII* DE ‘TAHSIN GEMIL Descopcrirea si studierea asa-ziselor ,capitulayii* acordate sirilor roméne de Poarta ‘otomand constituie ‘astizi, poate mai mult decit oricind, o preocupare insistenti a istorio- Graf noastre de. specialitate. Interesul este justificat_atft de valoarea deosebiti a_infor- Eivilor transmise de asemenea acte, cit si de semnificagia lor de probe indubitabile ale Tamcterului negociat si contractual al raporturilor romdno-otomane. ,Capitulatiile” sau _docu- fnentele cu aceasta valoare puse pind acum in circuitul nostru stiinyific reprezinti elemente de Teleringi. de. primi insemnatate pentru corecta deslusire a modificdrilor intervenite, intr-o Cape sau alta, in evolutia relayillor frilor romaine cu Poarta otomand. Ele atesti limpede faptal ci qutonomia administrativ’ si legislativa, precum si individualitatea. teritoriala (aptor romine,a fost o realitate istorici permanent’, recunoseuti si consfingita oficial de Poarta otomans 2, Aceste trisituri sint caracteristicile esengiale ale regimului de suzeranitate otoman’ din toate cele trei yiri romane, desi, in cadrul acestui regim, Transilvania s-a bucurat deo situayie privilegiati, in raport cu ‘Tara Roméneasci si Moldova, iar intre cele dou principate din urmi au existat unele diferengieri de nuanya si de detaliu ®. Stabilirea si menginerea controlului otoman in Transilvania a reprezentat o component de bara a politic’ europene a Poryi, care, incepind cu domnia lui Stileyman Magnificul (1520-1566) si pink citre_sfirsitul secolului XVII, a fost indreptati in principal impotriva Smperiului habsburgic. Pozitia geopolitics a Transilvaniei avea o imporcanya aparte pentru decfesurarea acestei linii politice otomane, Esecul ei final a atras dupa sine si caderea Tran- silvaniei sub stipinire habsburgici. _ Ca expresie material a dependengei politice, haraciul plitit de Transilvania Portia Svur mai mult o valoare simbolicd, fiind de 1000015000 florini anual, cu mult sub * Comunicare prezentati Ja Sesiunea stingifici anuali a Institutului de istorie .N. Torga" — Bucuresti, din 17—18 iunie 1986. 1 Veal dintre lucrisile mai noi: Mihai Maxim, Din istoria relatiilor roméno-otomane — »Capitulagiile*, in ,Anale", XXVIL, nr. 6, 1982, p. 34—68 ; Tahsin Gemil, Quelques ob- Fetions concernant Ia conclision de la paix entre la Moldavie eb PEmpire Ottoman (1486) ‘et la délimitation de leur frontiére, in RRH, XXII (1983), nr. 3, p. 225—238 ; Mihail P. Guboslu, Le tribue payé par les Principautés ‘Rowmaines 2 [a Porte jusqutau déebue du XVI-« sigcle, in Istanbul Universitesi Iktisat Fakiiltesi Mecmuasi“, cilt 41, say: 1—4, Eyliil 1982 — Ekim 1983, Istanbul, 1984, p. 59—143; Mihai Maxim, Cu privire la statuoal de tabd al Firilor romaine’ Jatt de’ Poarti. Consideratii pe marginea smor izvoare otomane, in Ra-l., nr. 6, 1986, p. 523533; Valeriu Veliman, O ,,capitulatie™ (abid-name) din 1581 privitoare la Transilvania (sub tipat). : 2 Vezi Mustafa A. Mehmed, Documente turcesti privind istoria Roméniei, vol. 1—III, Bucuresti, 1976—1986 ; Tahsin Gemil, ‘Relatiile tarilor romane cu Poarta otomani in docu ‘mente turcesti, 1601—1712, Bucuresti, 1984 5 ‘Valeriu Veliman, Relajiile romano-otomane 17111821. Documente turcesti, Bucuresti, 1984. 3 Vezi Ahmed Feridun, Miinse'at es-selattin (Scrisori de sultani), II, Istanbul, 1265/ 1849, p. 351462; Ion Matei, Quelques problémes concernant la régime de la domination cottomane dans les Pays Roumains (II), in RESEE, XI, (1973), nr. 1, p. 85—86.718 TAHSIN GEMIL 2 euantumal celui achitat de Jara Roméneasci sau de Moldova‘. In protocolul otoman, prin- Gpii Transilvanici_s-au bucurat de un tratament preferensial fayi de domnii Moldovei si ai Romanesti, Daci investitura acestora din urmi sa facut,— cel pugin incepind cu ju- mitatea secolului XVI_— prin. diplome imperiale" (berat-i hiimayiin), intronarea principilor ardeleni era confirmati prin ,legiminte impiritesti" (abd-ndmei hitmayan) si yscrisori_ im piritesti" (ndme-i biimayiin). "De asemenea, in diplomatica otoman’, principii Transilvaniei ‘au fost desemnati, pind la sfirsit, cu tithal de Adkim (stipinitor, domnitor, principe) sau ral (crai, rege), precum si cu formule de adresare rezervate suveranilor europeni. In sfiryit, stipulind expres, in tratatcle incheiate cu principii ardeleni, obligayia acestora de a nu acorda azl domnilor si boierilor de peste Carpati, risculayi impotriva sultanului, Poarta a acordat oficial drept de preeminenyi principilor Transilvaniei faji de domnii Jari Roménesti si Moldovei. Dispunind si deo bazi economici si foryi militari superioare fai de domnii Moldovei si ai Tari Romanesti, principii Transilvaniei au dus funcyia lor de element Gucitor al unitiyii_de acyiune a firilor romine pink la o veritabili subordonare poli domnilor de peste Carpagi, mai ales in secolul XVII°. ‘Situaia. privilegiata a Transilvaniel a fost valabili pind la jumitatea secolului XVII, mai precis pina la domnia lui Acayiu Baresai (1658—1660), cind Poarta i-a impus o serie de condi grele, care, practic, au incadrat-o in statutul politic internasional al celorlalte doui yari romfnesti. Aceasti schimbare de conyinut intervenit’ in raporturile transilvano~ otomane 2 reprezentat un efect al deterioririi roluluiantihabsburgic al ‘Transilvaniei, ca_ur- mare a campaniei principelui Gh. Rakoczy II impotriva Poloniei si, mai cu seama, a orien- Tirii deschis-antiotomane a luptei coalizate a celor trei iri, romine, lupti desfasurati. sub: conducerea Transilvaniei si cu sprijinul habsburgilor. Totodati, accentuarea dependenjei poli~ tice a principatulul fagi de Poarti a fost si una din primele consecinge ale regenririi tem- porare a foryei ofensive otomane, odavi cu instaurarea, in 1656, a guvernarii drastice marilor viziri Képrili, Altfel_ spus, readucerea yirilor romine sub controlul efectiv al Port dobindise in acele imprejurari_ nu numaj insemnitatea unei condigii primordiale pentru re- Juarea liniei directoare a politicii otomane in Europa, indreptati tot impotriva habsburgilor, ci si valoarea unei ychestiuni de prestigiu", semnificagia unei demonstratii pe plan continental a viabilitigi' puterii otomane. Asa se si explici energia si fermitatea cu care a actionat Poarta, in 1658, mai intii impotriva Tirii Rominesti si a Moldovei, apoi si a Transil- vaniei ©. ‘Marea expeditie militar otomani, condusi personal de marele vizir Képri paya, impotriva Transilyaniei, din vara anului 1658, s-a soldat cu reusiti deplin3. Ceratea Tneu, socotits cheia firilor’ ghiaure” ?, a fost relativ usor cucerit3, iar delegasia stirilor Tiancilvanici — condusi de Acayiu Barcsai, ban de Lugoj si Caransebes — a fost siliti. si accepte condisii grele, pentru a evita astfel ‘pustiirea yirii de ogtile otomano-tatare. Totodati, nu este lipsit de interes si consemnim in acest sens si faptul ci, dupi nimicirea ostilor prin- cipclui Gh. Rakoczy II, in 1657, de citre foryele hanului Crimeei, cercurile politice din zansilvenia si din imprejurimi au fost realmente stipinite de temerea ci Poarta ar inten~ tiona wansformarea celor tei ari romaine in payalicuri®. In perspectiva timpului, aceasti temere s-n dovedit neintemeiati, dar, atunci, ea a reprezentat un factor de fnlesnire a acyiunit otomane vizind agravarea subordonirii politice a Transilvaniei Condigiile impuse de Poarti Transilvanici, in septembrie 1658, ne erau cunoscute pind acum doar din surse documentare de a doua mini, adick din cronici de epock turco-osmane si transilvinene, precum si din unele rapoarte diplomatice de la Istanbul si Viena®. Or, cerce- Titorii romani — in primul rind semnataral acestor rinduri, ca unul care s-a ocupat in mod 4 Tahsin Gemil, Date noi privind haraciul farilor romé.ne in secolul al XVII-lea, in Radi, nr. 8, 1977, p. 1444—-1445. 3 Veri Tahsin Gemil, Considérations sur les rapports politiques roumano-ottomans au XVII-e siécle, in RRH, XV (1976), nr. 4, p. 653667. 6 Tahsin Gemil, [rile romane in contextul politic international 1621—1672, Bucuresti, 1979, p. 164 si urm. ? Naima sdvibi (Cronica Ini Naima), VI, ed. Zuhuri Danssman, Istanbul, 1969, p. 2840. ® Hurmuzaki, Docwmente, IX, 1, p. 94, 124—125; I. Hudi Recueil de documents concernant l'histoire des pays roumains tires des archives de France, XVI-e et XVII-e siécles, Tasi, 1929, p. 120; Tahsin Gemil, op. cit., p. 168—169. ® 'Vezi Cristina Fenesan-Bulgara, Problema instauririt dominatiei otomane asupra bana tului Lugojului si Caransebesului, in ,Banatica“, Resiya, 1977, p. 232 si urm.; Tahsin Gemil, op. City p. 174177.3 ~CAPITULATULE" TRANSILVANTEL 719 special de problematica raporturilor romano-otomane din secolul XVIT — au ignorat faptul ci actele oficiale emise cu_acel prilej fuseseri publicate de multi vreme®, Este vorba de zece documente originale si copii oficiale, privind conditiile impuse lui Acaqiu Barcsai, la fntronarea sa, in_ 1658, si la reintronarea ‘sa, in 1660. Documentele sint redactate in turco- osmana, maghiari sau’ lating, fiind descoperite fn arhivele de la Istanbul (editorul nu a mengionat cotcle lor de pistrare, probabil datoriti faptului ci la acca datz nu fuscsera inci inventariate). Documentele au fost publicate in transcriere, transliterare i fotocopie, iar in uncle cazuri numai in transcriere sau numai in fotocopie. Desi documentele care fac obiectul prezentei semnaliri nu schimb%, in csenyi, datele cunoscute ale problemei, ele au insemnatatea de surse de primi valoare pentru aprecierea exacts 4 confinutului modificirilor ce au intervenit in cadrul regimului politico-juridie al suzerani- Tigi otomane din Transilvania, in timpul domniei lui Acayiu Barcsai. Totodata, dat fiind caracterul lor de acte oficiale solemne, de naturi si marcheze o mutatie calitativa in evolutia raporturilor otomano-transilvane, aceste documente reprezinti elemente pretioase de refering —neluate in sama pind acum’ — in discuyiile privind chestiunea asa-numitelor ,eapitulayis” din jstoria relagiilor yarilor romdne cu Poarta otomani. Dows din documentele pe carq le avem in vedere aici, anume cel din evastt-+ Zilhicce 1068 (10—19 septembrie 1658) si cel din 20 Mubarrem 1071 (25 septembrie 1660), constituie acordurile oficiale incheiate intre marele vizir Képriilii Mehmed pasa si, respectiv, serdarul Kase Ali pasa, pe de o parte, jar pe de alta, principle Transilvaniei, Acatiu Barcsal. Ambele documente sine intrite de semniturile si peceyile kadiasker-ilor (judecitori militari) vremii, precum si de numele si sigiile a nu mai pujin de 68 de martori, in primul_caz, si 31’ martori, in cel. de-al doilea. Desi, in form’, acte emanate de la o autoritate vizirala, aceste documente reprezinta, in continut, veritabile abd-name-le (,capitulayii"). Trebuie precizat insi de la bun inceput faptul ci — ‘spre deosebire de abd-name-lele acordate anterior Transilvaniel —, in aceste acte, din 1658 si 1660, sint previzute mumai sinumai obligagi: din partea_principatului, ceea ce ne indreptijeste Si’ le socotim mai degrabi dictate decit, tratate. Mai bine zis, i aceste documente au fost consemnate doar noile conditii impuse Transilvaniei, in 1658 si in 1660; principiul autonomiei ei politico-administrative find tacit acceptat de Poarta prin insist recunoasterea domniei lui Acayiu Barcsai. Aflim din aceste documente faptul precis ci_negocierile cu delegayia transilvani, in frunte ca Acagiu Barcsai, avute loc in septembrie 1658, in tabira otomana de lings Ineu, au fost conduse nu de beilerbeiul Budei, Kenan paya, cum se credea pina acum, ci_de insusi marele vizir Képriilii Mehmed pasa. Noile conditii reclamate de partea otomani au fost formulate de acesta ; el fiind atunci conducitorul real al Imperiului otoman. In cele din urmi, Acagiu Barcsai si imputernicigi: stirilor Transilvaniei au fost siliti si accepte cele opt articole cerute de marele vizir. Acayiu Barcsai si-a pus semnitura si pecetea pe actul in care aceste articole au. fost redactate in limba lating, Acest document, publicat in fotocopie de I. H. Uzuncarss, a fost semnat de Acagiu Baresai, la 13 septembrie 1658, nu numai in calitate de sef al delegatiei ardelene, ci in primul rind in cea de noul principe numit de marele vizir. Fste locul si aratim ci urcatea, aproape neasteptati, a lui Acatiu Barcsai pe tronul Transil- vaniei sa datorat marii riscoale secesioniste din Anatolia, condusi de Abaza Hasan pasa. Chemat urgent de sultan, pentru a inibusi revolta anatolian’, marele vizir s-a gribit si rezolve problema Transilvaniel; desemnindu-l ca principe pe Acagiu Barcsai, aflat la Ineu, in fruntea delegasiei transilvane.Apoi, pentru a fi respectate uzangele formale, documentul cu conditiile .propuse" (tekii/) noului principe a fost prezentat sultanului Mchmed IV, Impreuna cu un. telhis (raport rezumativ) al marelui vizir, in care se cerea suveranului con firmarea faptului ci ydomnia Transilvaniei a fost incredinyati acum celui care este cancelarul (basvekili) si banul ‘Transilvaniei, slujitorul Majestiqii sale, Barckai Akos, care s-a obligat, rea) ca serisul siu propriu, si dea in fiecare an 40000 galbeni haraci, precum si (Indep! altor condiqii si indatoriri...“. Sultanul a intirit decizia de la Ineu, punind rezolusia : W Yomail Hakki Uzuncarsih, Ekos Barckay’m Erdel kralligina tayini bakkinda bir kag vesika (Citeva documente referitoare la numirea Iui Acatiu Barcsai pe tronul Transil- vaniei), in .Belleten", cil VIL (Temmuz 1943), say: 27, Tiirk Tarih Kurumu Basimevi—Ankara, 1943, p. 361—377-+44 foto; idem, Barcsay Akos’un’Erdel kiralligina ait bazt orijinal vesi- kalar (Unele documente originale 1d domnia Jui Acatiu Barcsai in Transilvania), in slstanbul Universitesi Edebiyar Fakiiltesi Tarih Dergisi", cild IV (Fylil, 1952), say: 7, Istanbul, 1953, p. 51—68 (cu fotocopii). Mtn sTarih Dergisiy TVs mt. 7, p, 66 (foto) 2 In -Belleten", VIL, nr. 27, p. 367 si foto XXVIT.720 TAHSIN GEMIL 4 dat domnia Transilvaniei, in baza angajamentului asumat*, In documentul prezentat sultanului sint reproduse cele opt articole acceptate in scris (in limba latin’) de Acayiu, Barcsai. Astfel, se arati_ ci cel care acum este ban, Akakeos Barckai", a acceptat yin adunarea < sifie principe al Transilvaniei sis-a obligat si aduci la indeplinire urmatoarcle conditi partea celor stabilisi in jara Transilvaniei si nu fie sivirsite atacuri asupra hotarului ji a granite’ si_a raialei si a beraialei cetigii Ineu, care a fost acum usor cuceritiy si si nu se depuni striduinge pentru a le supune citre acea_parte ; si, Sebep si Lugoj, precum gi palincile allate ine cle si fie predate citre partea impiriyiei, impreun’ cu tunurile si munitille aflate in ele; si, din partea Transilvaniei neficindu-se interventii in hotarul Jor fixat din vechime si nici in ‘produsele lor, si (nu) se depuni striduinge pentru supunerea raialei (acestor yinu- turi) 5 si, sil nu se faci gilceava nedind inapoi acele raiale ale Szolnok-ului care au plecat in ‘Transilvania ; si, haraciul care se di in fiecare an fiind de patruzeci de mii de galbent (alm, nu va fi predat cu lipsuri; si, citre Inaltul prag al mireyului si magnificului padisah vor fi date, numai in acest an, 0 mie pungi de akce, pentru cheltuiclile campanie! cilauziti de victorie 5; nu se va da mai pusin (nici micar) cu un akce...; si, cu ajutorul lui Allah, (ci) se vor stridui si punii mina pe Gheorghe Rakoczy. Si, dacivreuna din aceste condi va fi indepliniti, atunci legiminual si inyelegerea fiind stricate, (ei) vor fi socotiti ca ra culai. Dind ca ostatec un om de incredere din partea sa si trei persoane din partea celor trei neamuri.., (acestia) se vor afla la Poarti pina ce (chestiunea) lai Rakoczy si aceste arti- cole vor fi aduse la indeplinire“. La 13 si 14 septembrie 1658, Acayiu Barcsai a jurat solemn, in seris, in limbile | yi, respectiv, maghiari si turco-osmani: yatita vreme cit voi fila cérmuirea Transilvanici, Find slujitorul drept al Majestigii sale, magnificul si mireyul_ si puternicul padisah al Isla~ mului, il voi sluji cu credinga si cinste, si voi depune toata striduinya si grija pentru a aduce la indeplinire, cu credinga si cinste, tot ceea ce mi se va porunci din partea Porgii — centru al statului... $i, tot cea ce ne-am angajat si dim, ne legim si trimitem in intregime ; gi, de asemenca, legindu-ne si nu fim, nici pe fagi si nici pe ascuns, in relagii de prietenic cu Gheorghe Rakoczy, nu vom avea cu el absolut nici o legituri si, socotinda-l dusman, este evident faptul cd ne vom stridui si punem mina pe pomenitul Rékoczy! Gheorghe si pe cei doi voievozi'"; si, daci vor incipea in mfinile noastre, ii yom trimite la Poarta fericirii. Si, daci vom fi potrivnic acestor legiminte ale noastre, ‘atunci si fim socotigi,rebeli fart de ragnificol si miteyul paciyah —“adipost al lumi, precum si duymani ai intrepit armate In acelasi jurimint, Acayiu Baresai_a yinut si specifice faptul ci el ,nu dorea si nici nu vroia si accepte* numirea sa ca principe, si ch a ,acceptat cirmuirea Transilvaniel" numai Pentru a nu refuza ,inalta slujbi.a Majestiqit sale* si ,mieayi porunci a fericitului mare vizir" 8, Imediat dup ce Acayiu Barcsai a jurat solemn si in scris pentru indeplinirea noilor conditii impuse de marele vizir, in evaste-t Zilhicce 1068 (10—19 septembrie 1658), yin adunarea jlustrului seriat ce impune respect, care a avut loc in sesul cetitii Inew, cu parti- cipatea miregilor viziri si a eminengilor emiri si a mirmiranilor si a ogeacului ienicerilor si a agalelor lor si a celor sase unitagi si a agalelor lor si a celorlalti stilpi ai statului si a nota- bililor sultanatului ale ciror nume sint inscrise in anexa prezentei) ciryi, la rugimintea imputernicigilor celor trei_neamuri din ara Transilvaniei si cu acordul ingelepyilor oastei, numitul ban Acagiu Barcsai a fost desemnat ca stipinitor in ara mengionata, in locul lui Rikoczy Gheorghe. (Noul stipinitor) find prezent Ia adunarea pomeniti.., s-a angajat $i sa_obligat ca, in afara cetiyii Ineu, si predea si cheile cetitilor numite Sebes si Lugoj, iar aliincile si satele aflate intre ele sii fie anexate cetailor Sebes si Lugoj*, De asemenea, au Kier previous tu are gi tices bacteiulal Teanelvaniet la 40°00 gubbeal pe on gt pitino une despigubiri de rizboi in valoare de 1.00 pungi (500000 taleri). Totodata, noul principe era obligat si nu permiti producerea de daune cilitorilor si negustorilor care circulau cite side la cetigile amintite, precum si locuitorilor din satele si palancile anexate lor. Se stipula, in final, respectarea intocmai a hotarclor stabilite si inscrise in ahd-nameaua dati de sultanul Siileyman Magnificul, fireste cu amendamentele mengionate ". % Pentru costul acestei_campanii, vezi Tahsin Gemil, Relapiile farilor romaneny. p. 300302, doc. 131. 4 Fostit domni Constantin Serban si Gheorghe Stefan. 1 .Tarih Dergisi*, IV, nr. 7, p. 67—68 (foto); ,Belleten", VII, nr. 27, Pp. 374—376 si foto XXVI. 16 Suretele oficiale ale actului, publicate fn: ,Belleten“, VII, nr. 27, P. 368—374 si foto XXIV—XXV ; ,Tarih Dergisi“, IV, nr. 7, p. 55—59 (transcriere).s /CAPITULAIELE" TRANSILYANTEE 721 ‘Acayiu Barcsai nu s-a gribie insi si aduci la indeplinire obligagiile asumate la Ineu, cel wujin' i materie baneascit Rapoarte —diplomatice din primivara-vara, anului 1659 relevau Eigeut ci haraciul majorat nu era_inei achitat, iar in contul despagubirilor de rizboi cerute fusese trimisi doar o suma infima 17. Tn august 1659, Acagiu Barcsai a fost inliturat de Gh. Rékocey Ul, care era sprijini activ de Habsburgi. Revenirea lui Acayiu Barcsai pe tron, in anul urmator, a fost posibili doar in urma une noi expeditii otomane in Transilvania, La 27 august 1660, amiralul Kése ‘i paja a rousit si cucereased Oradea si si fnlature influenya habsburgict din principat. ‘Acayiu Barcsai a fost reinstalat ca principe tot in baza unui acord, ca cel din septembrie 1658. Accasta a doua asa-zisi .capitulayie* poarti data — asa cum am mai menyionat — de 2 septembrie 1660 si este autentificata de kadiaskerul Ramazan bin Ibrahim si intiriti de +t martori, tn ilustra adanare a seriatului providenial si a celor distingi pe calea Prea~ alesulul —- convocati la infatisarea celui care a fost desemnat ca serdar al ostilor purtitoare @ biruingel pornite asupra necredinciosilor din Transilvania, vizirul indurator... Ali paya, precum si cu participarea vizirilor, si emirilor, si agalelor si a membrilo¢ divanului — fiin Fostite vorbe @ facute intrebiri, in prezenta si in faja celui care acum este craiul Tran: vaniei, numitul crai Barckai Akos, daci el are vreun interes si amestec gn cetazile si palincile, si districtele, si satele si ogoarele care din vremuri trecute sint dependente de cetatea Ora- Hea care, ca ajutorul mireyului Allah, a fost lesne cuceriti in acest an binecuyintat —. si ce are de raspuns in privinja haraciului pe doi ani sia celor o mie de pungi de bani la fare sa obligat atunci cind a fost desemnat ca rege din partes mireyei impariyii... In ris- punsul sau, sus-pomenitul rege (Barcsai) a zis: «Nu am absolut nici un amestec si interes Ah cetitile si pabincile, si districtele, gi satele si ogoarele care din vechime sint dependente de mengionati ‘cetate Oradea ; atitea cetiti si palanct, si sate si ogoare cite a stipinit amintita ‘cetate si au deyinut cei cafe i-au fost cipitani, tor atitea cetayi 31 palinci, gi sate si ogoare si ‘deyini, de acum inainte, si cei care vor fi beilerbei_asupra mengionatei cetiti (a Oradiei) Dacs, de acum inainte, din partea mea sau a supugilor mei se vor produce, intr-un fel sau fn altul, stricsciune $i perfidie in. privinga cetiyii pomenite si a cetigilor, i palincilor, si Satelor. ji ogoarelor care din vechime depind de ea, atunci rispunderea si cinta si fie ale mele. Si, cele o mie pungi cu bani la care m-am ‘obligat atunci cind, din partea méareyei imparagii, am fost miluit cu domnia ‘Transilvaniei, impreuni cu haraciul pe doi ani, repre ziti o datorie a mea ce trebuie neaparat achitat catre miriyye {statul otoman)». Atunci cind a zis c& «daci cu voia Domnului, voi ajunge in fara Transilvanici, atunc} voi trimite cele o mie de pungi cu bani si haraciul pe doi ani, la care m-am obligat», sus-numitul serdar, Tesjimea, sa Ali pasa a socotie de cuvingS ca aceastl situave «fie inregistratl in seri pistratit® Din condica de recensimint a avilactului Oradea” (Varat), inregistrat, la 25 Zilkade 1084 (2 martie 1674), rezulta faptul precis ci, in septembrie 1660, sub administragie otomand trecuse un teritoriu intins, formar din opt districte, in care se aflau 823 localitiyi cu 0 populatie impozabili (birbagi valizi) de 18 254 persoane ®. Stringefea, seenturii de siguranga* otomank in jurul Transilvaniei, prin ocuparea ceti- yilor_ si finuturilor Lugoj, Caransebes, Ineu si Oradea, in_anii 1658 si 1660, a avut menirea, be ide of parte, si bareze progrescle’ habsburgilor citre Carpagi, iar pe de alta, si anihileze Pilul ‘Transilvaniei de coordonatoare a coalitiei romdnesti. Totodati, aceste misuri au avut fostul sf impunt Transilyaniel noul statut politic internagional, care o lega mai strins nu fumai de Poarta otomani, ci si de destinul istoric al Jarii Romanesti si Moldovei. 7 Hurmuzaki, Documente, IX, 1, p, 125126; idem, Fragmente, TIL, p. 309—310. 18 Publicar numai in. transcriere arabi, in Tarih’ Dargisi*, IV, mr. 7, p. 62-65 1 Tahsin Gemil, Relasiile farilor roméne.... p. 343—344, doc. 156. it~ Anuar