ad GR. ANTONESCU ENEEA BARBU ©. CIULIN V. TEQDORESCU RECEPTOARE RADIO Manual pentiu lice industiale cu profil de electrotehnica, anii IV, V. seoll de malstri si de specializare pestlicealaIng. Gr. ANTONESCU Dr ing. ENEEA BARBU Ing. D. CIULIN Ing. VY TEODORESCU RECEPTOARE RADIO CONSTRUCTIE S| DEPANARE MANUAL PENTRU LICEE INDUSTRIALE CU PROFIL DE ELECTROTEHNICA, ANIIIV—V, SCOLIDE MAISTRI $1 DE SPECIALIZARE POSTLICEALA EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA—BUCURESTI, 1977Capitolul 1 TRANSMITEREA INFORMATIEI PRIN RADIO Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simtit nevoia transmiterii ra- pide a informatiei la distan{&. Prin descoperirea undelor radio s-au putut realiza transmisii de mari cantititi de informatie la distante ce depigese limita orizontwlui_ vizibil. in functie de natura informatiei si de modul ei de utilizare, aceasta se poate prezenta sub forma auditivi, vizuala, electric’ etc. ‘Transmiterea informatiei la distanp& se realizeazi, prin intermediul unui post de transmisie, care prelucreazi (moduleazii) informatia sub o form’ convenabili propagirii ei in spatiu, si a unuia (sau a mai multor) posturi de receptie, care prelucreazi (demoduleazi) informatia primita din spatiu sub 0 forma convenabila util Propagarea se realizeazit prin unde radio, ai ciiror parametri sint vari (modulafi) in ritmul informatiei de transmis. Undele radio se obtin cu aju- torul unor tensiuni si al unor curenti electrici prin utilizarea unei antene. Cu cit viteza de variatie in timp a curentilor clectrici (deci freeventa lor) este mai mare, cu atit dimensiunile antenelor pot fi mai reduse. in funetie de parametrul caruia i se variazi mirimea in eursul modu- latiei, se pot distinge : modulafie de amplitudine, modulafie de freoventa, modulatie de fazd, modulatie de cod, modu- : latie de duraté etc. Pentru radiodifuziune si televiziune sint utilizate in special modulatia de amplitudine (MA) gi mo- dulatia de freevenji (MPF). In ultima vreme se utilizeazi si tipuri speciale de modulatie (MA cu banda lateral unick, modulatie pe subpurtitoare etc.), in special pentru receptoarcle stereo gi televizoa in culori, in seopul asigurarii compatibi t8pii (adied, spre exemplu, un receptor ste reo sii poata receptiona gi transmisii mono- fonice, iar un receptor monofonic si poata receptiona — in monofonie, bineinjeles — si transmisii stereo). In principiu, postul de emisie trebuie s& dispuna (fig. 1.1) de un oscilator 0 de ra- diofrecventi cu o freeventi fixd, care va genera in antenk unda purtatoare. Tesirea acestui oscilator va fi cuplati la un etaj Do demodtators 2 teaductor. 3modulator M, care are ca scop modularea purtatoarei. Btajul modulator va primi deci un semnal modulator obtinut prin intermediul unui amplificator, de la un traductor 7, care transforma informatia ce urmeaza a fi transmis in semnaleeleetrice. lesirea demodulatorului este eventual amplificata gi apoi trecut’ in antend pentru a se obfine underadio, Aceste undese vor propaga pina la antena postului de receptic, care le va transforma din nou in sem- nale electrice. In scopul obtinerii informatici transmise dup’ o eventual amplificare, semnalele modulate trebuie demodulate prin intermediul unui etaj detector D, apoi eventual reamplifieate (A) si treeute printr-un traductor cu scopul transformirii semnalelor electrice in semnale sub 0 forma corespunzatoare utilizirii (ncustice, optice ete.). A. SEMNALE UTILIZATE IN RADIODIFUZIUNE in vederea asiguririi posibilit&{ii recep{iei oricirui post de emisie de radiodifuziune cu acelasi aparat de radioreceptie, semnalele trebuie si se incadreze intr-un standard dat. Pentru radiodifuziune semnalele MA (U344) vor fi de forma : Tara = Uy c08 (2 fot + vo + J mcos (pit + 90) } (a) in care: U, este amplitudinea purtitoarei ; Jo — freevenja purtiitoarei ; > — faza purtAtoarei ; m, — — indicele de modulatie in amplitudine a semnalului ; p — — pulsatia corespunzitoare informatiei ; t ~~ timpul; qc: — faza corespunzitoare pulsatiei p,; n — numiaul freeventelor de modulatie. Spectiul de ficeven{X ocupat de o asemenca tensiune modula simetric in raport cu pul t&toarea gi are o band’ By, Bug = MEMS = fas? (1.2) in care fax este freeven{a maxin de modulatie). Pentru astfel de semnale JA standardul prevede o banda de numai 9kHz, ceea ce revine la o frecven{i maxima transmisi de 4,5 kHz. In realitate, statiile de emisie emit intr-o band mai larg, urmind ca ingus- tarea benzii si se faci la receptie, La semnalele MA informatia transmisiei se regaseste in fiecare banda lateral’. Freeventa purtitoare (f,) nu transmite informatia, dar are un rol important in procesul de demodulare. Pentru re- ducerea benzii spectrale ocupate si pentru marirea puterii transmise in spectrul ce confine informatie se utilizeaz un alt tip de semnal gi anume : MA — BLU, care are o purtitoare cu nivel redus (1/5—1/10) din nivelul co- 4 de modulatie (Ppas este pulsafia maxi 4respunzitor purt&toarei MA) si o singuré band’ lateral’. Pentru semnale MA — BLU se poate scrie in cazul in care se pistreaz’, banda lateral, su- perioarii : Una-nur = Uy Fm cos (2 zfy+ Pt + gto (13) Semnalele MA — BLU se utilizeaz’ in special in traficul radio. Banda aferenta pentru semnale morse este de cifiva herti, iar pentru leg&turi fonice (voce) de circa 2 kEz. Un alt tip de semnal utilizat in radiodifuziune, in special, deoarece permite transmiterea unei benzi largi de frecvente este semnalul modulat, in freeventS Une: Une = Uy eos {fey + Fe vcos tpt + | t+ vo} (14) in care B, este indivele de modulapic in frecvenja a pulsaties p, si este dat de relatia : 0, = tle a Aen. v2 (1.5) a Indicele specific de modulatie va fi: (1.6) Pas Banda de freeventi By,» ocupat’ de semnalul Uyp va fi: Bup = 2(1 +8 + yey Pet (1.7) Standardele previd pentru semnalul cu MF 0 band’ de 300 kHz. Avan- tajul esential al modulatiei de frecvent& const& in aceea ck restringerea benzii transmise nu conduce la restringerea benzii semnalului de modulatie, ci la distorsionarea neliniar& a acestuia. In consecint&, 0 transmisie cu MT va avea distorsiuni de freevent& mult mai mici fat deo transmisie cu MA. Pentru receptia stereofonic’ sint utilizate mai multe tipuri de semnale, neexistind ined o standardizare internationala. n scopul asiguriirii compatibilititii si a unei calitati ridicate a tr misiei stereo, se utilizeaz MF pentru un semnal sum (suma algebried din- tre semnalul corespunziitor canalului din dreapta si din stinga) cu o purt- toare auxiliard pentru semnalul diferen{i. Modularea purttoarei auxiliare se face mai des in MA. Sint ins& si sisteme la care purtitoarea auxiliar’ este cu MF. Semnalele stereo cu purtitoare ausiliar’ modulati in M.A sint fie de tipul cu purtitoare auxiliar’. suprimata, fie de tipul cu modulatie polard gi purtitoare auxiliars partial suprimat’. Purtiitoarea auxiliard are freeventa de 38kHz pentru caspectrul generats%fieinafara benzii audio (0-15 kHz). Pentru refacerea purtitoarei suprimate, in scopul demodulirii sem- nalului stereo, se utilizeaz un semnal pilot de 19 kHz (2X 19 = 38 kHz). Pentru refacerea purtitoarei suprimate partial sint utilizate filtre. 5B. GAME DE LUNGIMI DE UNDA Semnalele de RF sint impirjite pe diverse game de frecvente. Dintre aceste game pentru radiodifuziune sint alocate urmitoarele : unde lungi (UL) cu limitele de band’ 150 — 300 kHz, unde medii (UM) cu limitele de band& 500—1 650 kHz si unde scurte (US) cu limitele de band’ 6—25 MHz (gama de US poate avea gi alte limite de unda la diverse tipuri de ra- dioreceptoare, dar in general cu o extindere mai redusi decit 6 — 25 MHz). Semnalele din aceste game de undi au M.A, Pentru semnalele cu MF este alocata o gam& de UUS. Conform standardului OTRT valabil si in fara noastri, limitele de gama pentru UUS sint 64,5—73 MHz. Pentru standar- dul CCIR sint 88—100 MHz, iar conform standardului american 80 — 100 MHz. Spatiile neocupate dintre gamele de und& alocate radiodi- fuziunii sint desemnate altor scopuri (trafic militar, postal, telefonic, aplicatii industriale). Cc. PERTURBATII La antena de receptie ajung nu numai semnale utile (dorite), ci i sem- nale per tu batoare, Daca semnalele perturbatoare au freeventa in banda de lueru a radioreceptorului, ele sint receptionate impreuné cu semnalele utile, contu rbindu-le. Semnale perturbatoare cxist% ins& si in circuitele radioreceptorului. Exemple de ascmenea semnale perturbatoare (zgomote) sint : zgomotul de fluctuatie termici, zgomotul de retea ete. Dacd semnalul util induce in an- ten% o tensiune de RF comparabil% cu nivelul zgomotului de fluctuatie termicé, receptia semnalului util va fi puternic conturbata, find insotit’ (sau ehiar acoperit%) de un figiit puternice. Amplificarea in continuare a sem- nalului contubat cu zgomot nu mai este utili, intrucit se receptioneazs zgomot. Reducerea nivelulni zgomotelor de agitatie termica se face fie prin uti- lizarea unor amplificatoare cu amplificare mare si zgomot propriu redus, fie prin metode statistice de extragere (separare) a semnalului de zgomot (codare, filtraj, corelatie, acumulare ete.). D. PROPAGAREA Semnalele de RF ajung in antena radioreceptorului datorit’ propagi- rilor in spatiu. S uprafata de teren pe care poate fi receptionat in conditii acceptabile un po st de emisie dat se numeste zond de recepfie. Datorit& proprietitilor de reflexie gi refractie a undelor, radioreceptia se poate face fie prin unde di- recte, fie prin unde reflectate (sau refractate). Marimea zonelor de recep- tie preeum si forma lor, depind de caracteristica de directivitate a antenei postului de emisie, de configuratia terenului (dealuri, munti, platouri ete.), de puterea radiat& de anteni si de Iungimea de undi. Cu undele lungi se asigur 4 receptia numai prin intermediul undei directe zi si noapte, pe zone intinse utilizind ins’ puteri mari, Astfel, postul de radio Bod asigur’ aco- 6perirea intregii {ari (sute de kilometri), incluzind gi zona de munte, receptia fiind sigur atit ziua cit si noaptea. Undele medii asiguri receptii la distante mari (mii gi chiar zeci de mii de kilometri) numai noaptea, prin intermediul undelor reflectate. Ziua, receptia se face prin unde directe la distante relativ mici (maximum sute de kilometri). Cu undele scurte se poate asigura recep- tia prin undele reflectate la distanje mai mari, chiar dack se utilizeazi puteri reduse. Astfel, cu puteri de ordinul watilor, se poate asigura receptia in orice punct al globului dacd se alege judicios lungimea de unda gi dact se tine seama de condifiile de propagare. Undele ultrascurte asigur’ in general receptia in limita orizontului vi- zibil. Prin utilizarea unor stafii releu de emisie-receptie (retranslatie) mon- tate fie pe locuri mai inalte (virfuri de munte), fie pe sateliti aparent mobili sau ficgi (satelifii ficsi au o perioadd de revolutie egal’ cu perioada de rotatie a pamintului) se poate obtine extinderea zonelor de receptie pe intreg globul. Datoriti dimensiunilor mari ale antenclor necesare pentru undele Tungi gi medii, pe satelifi se utilizeazd numai undele scurte sau ultrascurte.Capitolul 2 CIRCUITE DE INTRARE SI ANTENE DE RECEPTIE A. ANTENE DE RECEPTIE Antenele de receptie au rolul captirii energiei undelor de RF din spatiu. © anten’ poate fi considerat’ in consecint’ ca un generator de RF cu o anumiti impedanti intern. Tensiunea electromotoare dati de acest genc- rator echivalent depinde de tipul antenei si de intensitatea cimpului de 8 9 2.1, Modul de obfinere . Tipurl de antene capacitive tine amtene enpacttive prin deschi- glo vation; f= ate. Im teu seat tx Geren wut elreult acondst, o> tt ca RF care ajungela anteni. Anteneledereceptic potfi considerate ca uncireuit acordat deschis. ,,Deschiderea” circuitului se poate face ,,deschizind” ca- pacitatea ¢a in figura 2.1 gi in acest caz antena va fi de tip capacitiv—s: din contra ,,deschizind” inductanta, in care caz antena va fide tip inductiv. 6 Fig. 2.3. Tipuri de antene inductive: 4 ~ bueli; b —cadru; ¢ ~ antent pe o a) 6) 4 Antenele capacitive sint antene verticale asimetrice (de tip vergea) (tig.2.2, a, b) sau simetrice, ca in figura 2.2, c. Antenele inductive sint ante- nelede tip bucl& (fig. 2.3, a), cadru (fig. 2.3, b) san antene pe ferit’ (fig. 2.3, ¢). 8Tn cazul antenelor capacitive acordul cireuitului de antend nu poate fi lesne modifieat, astfel incit in aceste cazuri circuitul de antend va fi acordat pe o freeventa fixd. In cazul antenelor inductive de tip cadru san cu ferit&, indue- tanta antenei fae parte chiar din circuitul acordat al radioreceptorului, ast- fel incit cireuitul antenei este mereu acordat pe frecventa receptionat’. Da- torité acestui fapt antenele de tip cadru sau pe feriti nu prezint’ in serie cu generatorul echivalent de t.e.m. decit o rezistent& (rezistenta de radiatie). Celelalte antene vor prezenta insi o impedanta, care difer’ de la o antend la alta. Pentru gamele de UL, UM, US sint utilizate in general pentru recep- tie antene neacordate (aperiodice) asimetrice. Pentru gama de UUS sint utilizate, in general, antene acordate, simetrice. Dac& cireuitul de intrare din radioreceptor este simetric, iar antena utilizata asimetricd (sau daci antena este asimetricd gi cireuitul deintrare si- metric) pentru cuplarea autenei la radioreceptor sint necesare circuite de simetrizare si adaptare. Tnaltimea efcctiva h-, a unei antene capacitive este datd de relatia : hy = 8 unde B, este t.e.m. de RF dat& de ante 8 ~ intensitatea cimpului de RF in care este plasat’ antena. Indltimea efectivé a unei antene vei ticale sub forma de vergea depinde de iniltimea fizic& ha vergelei si este egal’ cu jumitate din aceasta, adic’ : hey = Dack antena are gi o portiune orizontaki (antene in [), aceast& por- fiune conduce la mirirea capacitiitii terminale a antenci si deci la modifica- rea distributiei curentilor i tensiunilor in antend.in sensul méririi inaltimii h,, Pentru o portiune orizontal’ infinit& se obtine he, = h. Antenele inductive de tip cadru genereaz& o t.e.m. cave depinde de cimpul magnetic H de RF, de dimensiunile cadi ului side factorul de calitate al bobinei cadrului, La eresterea dimensiunilor cadrului sit factorului de calitate creste gi t.e.m. generata. Marirea cficacittii antenei cadru ve face introducind un miez de feriti. in acest caz.concentrarea liniilor de fort. ale cimpului H datorit& permeabili- tatii pa feritei permite micsorarea dimensiunilor antenci, pastrind totusi o eficacitate ridicati. Se poate deci observa cd eficacitatea acestor antene depinde de produsul y@. Datoriti modului lor de construetie antenele mai au gi proprietiti de directivitate, adic’ genereazi t.e.m. de valori diferite, in functie de pozitia. in spatiu a antenei gi a postului de emisic generator a cimpului de RI. In cazul diagramei de directivitate intereseazi doar modul cum variaz& t.e.m. generata in functie de unghiul dintre o directie data a antenei si postul de emisie, considerindu-se intensitatea cimpului de RF aceeasi, indiferent de directie. Diagrama de directivitate se obfine unind virfurile vectorului ten- siune electromotoare generat’ de anteni. Daed aceasti curb’, reprezen- tativa este un cere, se spune cX antena are o caracteristic’ omnidirectional& (valoarea t.e.m. pentru orice directie @ postului emititor este aceeagi). 9O asemenea antend nu este directiva. In general antenele au propriet&ti directive. Astfel, o anten’ de ferita are o caracteristicd de directivitate bidi- rectional (in forma de 8), Buclele caracteristicii de directivitate se numesc Jobi. Unele caracteristici de directivitate au lobi diferifi ca dimensiuni. Lobul cel mai mare se numeste lob principal. Directivitatea unei antene se poate aprecia dupi unghiul de deschidere a lobului principal. Cu cit acest 2 unghi vafimaimiccuatit antena va 2000 fi mai directiv’, Unghiul de deschi- dere a lobului principal se obtine 000 ducind la bucla lobului tangentele jz} din origine (din punctul in care ‘0 se afl plasatd antena), Diversitatea mare de_tipuri de antene conduce in mod implicit la necesitatea unor circuite de i trare in radioreceptor, specifice fi x c&rui tip de antend. Deoarece para- i metrii unei antene depind nu nu- \ \ a § 8 mai de tipul, cisi de modul de con- structie si de dimensiunile antenei, 20 + este necesard adoptarea unei ante- 0 \ ne ystandardizate”. In acest mod se dispune de un criteriu de apreci- B12 5 0H 0 oo a sensibilititi Tadioreceptoa- #(MHz) relor. Pentru antene de tip capaci- tiv s-a ales ca antend standard an- Fig, 24, Variatia cu treeventa a rezistenfei si tena ct he = 4m, iar pentru ante- reactanfei antenei artifciale standard, ne de tip inductiv, antena de tip Gipol indoit cu Z, = 300 Q. Pentru fiecare tip de antend standardizata corespunde o anumit4 impe- Jani a circuitului echivalent. In figurile 13.3, 13.4, 13.5, 13.6 se indic& sche- nele echivalente ale acestor impedante pentru diversele tipuri de antene, ar in figura 2.4 modul de variatie a rezistentei si reactantei unei antene arti- ‘iciale standard cu frecventa. Cunoscind impedanta gi t.e.m, dat& de antena standardizata, se pot de- vermina atit sensibilitatea radioreceptorului, cit si condifiile in care adap- ‘area antenei la receptor conduce la performante optime. B. CIRCUITE DE INTRARE 1. GENERALITAT! Circuitele de intrare trebuie si asigure cuplajul cu antena in asemenea ndifii incit variatia impedanfei antenei (spre exemplu datorate faptului vintul mige’ antena gi ci schimbi in consecinti eapacitatea ei fatti de pa- nint) s& aib& o influenf& neglijabilA asupra frecventei centrale si a benzii de recere a acestor circuite. Circuitele de intrare trebuie si asigure o anumité vand& de trecere pentru a atenua suficient frecventa imagine si pentru a nu 10introduce distorsiuni de freevenfa in M.A sau de neliniaritate in MF prin atenuarea benzilor laterale ale semnalului receptionat. Freevenfa central’ a acestor circuite trebuie si poati fi variatd comod. De asemenea, circuitele de intrare trebuie s& asigure fie un cistig in tensiune, in cazul radioreceptoarelor echipate cu tuburi la freevente radio coborite (gamele de UL, UM, US), datorit’ faptului efi in acest caz impedanta de sarcind a cireuitului de intrare (spafiul gril-catod) este foarte mare (de ordi- nul sutelor de megaohmi), fie adaptarea de putere, in cazul radioreceptoa- relor tranzistorizate sau in gama de UUS, deoarece in acest caz impedan- ja de sarein’ a circuitelor de intrare este redus& (de ordinul kilooh- milor), Cireuitele de intrare pot fi simple (prin utilizarea unui singur cireuit acordat) sau cu filtru de band’. Pentru frecvente radio coborite circuitele de intrare simple se pot clasifica dup modul de cuplaj cu antena. Se cu- nose circuite de intrare cuplate direct, cu cuplaj prin capacitate la capi- tul cald, cu cuplaj prin capacitate la capatul rece, cu cuplaj prin indue- tan cu priz, cu cuplaj prin inductan$& mutual, cu cuplaj mixt (si capa- citiv si inductiv) si cireuite de intrare cu anten4 de ferit& sau cadru. in ultima vreme receptoarele sint echipate din ce in ce mai mult eu cir- cuite de intrare capabile 83 functioneze cu orice tip de antend. 2, CIRCUITUL DE INTRARE CU CUPLAJ DIRECT Acest circuit se utilizeaz’ numai la radioreceptoarele foarte simple, spre exemplu la radioreceptorul cu simpli detectie (fig. 2.5). Condensatornl C are o valoare suficient de mare pentru a permite trecerea semnalelor de RF neatenuate. Considerind circuitul acordat ca avind impedanta Z, la acord, reaulta : X, —*sau C > Bt, 2.2) >> 0 (2.2) unde : to Oe Ga” in aceasta relatie Q este valoarea factorului de calitate al cireuitului de sarcini. Presupunind ca intrarea in radiorecep- tor prezint& 0 impedan{& foarte mare (capaci- I tatea de intrare se consider’ ca ficind parte din cireuitul acordat), factorul de calitate al cireui- tului acordat LC, in absenta conectarii antenei va fi Qo (Q-ul propriu al circuitului). In general Q, are valori intre 50 si 280. In momentul conec- tari antenei, daci Z, = Ry +X, este impe- dana antenei, schema echivalent& a cireuitului de intrare va fica in figura 2.6. ‘Tinind seami de relatia (2.2) se vede c&se poate neglija influenta yg. 9.5, Circuit de intrare eu capacitfii C. Se poate neglija de asemenea gi cuplaj direct . iimpedanta de intrare a radioreceptorului, dack aceasta este mare compara- tiv cu impedanta circuitului acordat. Datorit’ conectarii antenei, freeventa de acord si Q-ul circuitului LCy se vor modifica. Aplicind teorema Ini Northon se poate trece de la schema din figura 2.6 la schema din figura 2.7, in eareI=—-. Pentru a putea tre- A ce la forma unui cireuit acordat paralel obignuit, se inlocuieste grupul Ry gi X4 serie cu grupul echivalent paralel (Ray $i Xap)» tn calcule Z, se va considera ca find impedan{a echivalent4 a antenei standard, a cAreischems echivalent’ este dat’ in figura 15.3, Aceast’ schema C @ “a fa ‘ Radha , ‘odio t L % zoe @ Ce y receptor & Fig. 2.6. Schema echivalenta a cireuitului Fig. 2.7. Schema echivatenti lin figura 2.4, a cireuitului din figura 2.5. poate fi utilizat& pentru toate lungimile de und% cuprinse intre 2.000 si 10 m. Variatiile elementelor Z,, Fy si X, in functie de frecventa pot fi urmdrite in graficul din figura 2.4. Se observa e& pentru frecvente pin’ aproape de 2MHz se poate considera mare. In consecinfi, pentru A aceste frecvente se poate seri Cr=C, + C4 (2.3) (2.4) 14014 Rap | * Rap xy in care Q’ este factorul de calitate al circuitului acordat LC, cu antena co- nectatii. Din relatia (2.4) se poate observa ck circuitul acordat LC, la eonec- tarea antenei se va dezacorda de la freevenja f, la o alt freeveni f, daté de relatia : 1 RTC Cy) A= (2.5) Se observa de asemenea ci la cuplarea antenei apare si o reducere con- siderabilé a factorului de calitate, ceea ce micgoreazi selectivitatea acestui circuit. Din aceste motive circuitul de intrare cu cuplaj direct nu este intre- buintat decit la radioreceptoarele foarte simple. Circuitul cu cuplaj direct nu are nici cistig in tensiune, Astfel, in eazul circuitului cu cuplaj direct en raaicrreepler Cantens ving este evident 1. 12Dac& circuitul eu cuplaj direct este utilizat la un radioreceptor la care impedanta de intrare este finita (spre exemplu la un radioreceptor eu simpli detectie) se impune si existe 0 adaptare de putere cu aceasta rezistenta. Conditiile adaptarii de putere (transferului maxim de putere) sint : acordut circuitului pe frecventa f, si egalitatea rezistentei antenei (a generatorului) cu rezistenta echivalenté de sarcin& (a radioreceptorului). Tn cazul unei pune adaptari pe sareind se va obtine jumitate din tensiunea de RF in gol a antenei, Cireuituldeintrare cu cuplaj direct poate fi si serie, cain figura 2.8. 3, CIRCUITUL DE INTRARE CU CAPACITATE LA CAPATUL CALD Acest circuit (fig. 2.8) nu se deosebeste ca schem’ de circuitul cu cuplaf direct, singura diferent’ constind in valoarea capacitatii de cuplaj cu antena C care in acest caz are o valoare mick fat de condensatorul G, in scopul c Rovio receplor Fig. 2.8. O alt& varianta a cireuitului de Fig. 2.9. Schema echivalenti a circuitului intrare cu cuplaj direct (cu circuit acor- din figura 2.8. dat serie) micgorarii cuplajului cu antena (C = 25 pF). fn acest mod cuplajul cu an- tena scade mult, scizind totodata si influenta parametriler antenei asupra cireuitului de intrare. Ou unele neglijiri si utilizind relatiile de trecere a elementelor RC sau LR din serie in paralel se obtine schema echivalent’ din figura 2.9, in care : Rat (2.6) 2.7)Schema din figura 2.9 permite calculul dezacordului relativ 2% @ introdus la cuplarea antenei : = —o_, Cap + Ce ed a variatiei factorului de calitate Q la cuplarea antenei : Qo 4 (2.9) a? ha FOG Gap) HEB) precum si a cistigului in tensiune K, al circuitului de intrare (2.10) in care: = Ry + (Xa + Xe)3 Xe =~ (241) Q By =Q Lo =, ° a Co Deoarece Ry < X4+ Xey $i X4 Ry. Rezultd eé puterea disipata in rezistenta de intrare a radioreceptorulué cregte cu Valoarea condensatorului C, deci la cresterea cuplajului eu an- tena. Se mai observa de asemenea ed aceastA putere depinde de freeventis. Expresia (2.19) mai poate fi seris& sub forma : 1 eu RIZ) 4 1 E P(Rin) (2.19) Rizal Rezistenja de intrare a unui etaj tranzistorizat scade cu frecventa. Spre exemplu, pentru tranzistorul EFT 317 valorile rezistentei de intrare in funetie de freevent& sint : rn Js ]~ 6 | Rin(kQ) 40 43) sof} 3 | aa] a, 0.22 i 4,7 | 0,35 Deoareceputerea P(R,,) este proportional cu frecventa (v. relatia 2.81), iar adaptarea se stric’ ciitre frecvente ridicate, la care rezistenta 2,, scade- cu frecventa, se poate realiza o variatie relativ redusi a puterii P(Rj,) in gami, Tn cazul radioreceptoarelor tranzistorizate, factorul de calitate in. sarcini va fi dat de relatia: g=— 2, (2.20) 22, 14% Rap deci mai redus decit in cazul radioreceptoarelor cu tuburi pentru acelagi cuplaj cu antena. 4, CIRCUITUL DE INTRARE CU CUPLAJ PRIN CAPACITATE LA CAPATUL RECE Condensatorul C (fig. 2.14) serveste doar pentru a bloca eventualele: tensiuni continue sau alternative de freevente coborite care ar putea fi cap- tate de antend (prin conectarea accidental’ a antenei larefea spre exemplu). 2c, 496 17Capacitatea C, face parte atit din cireuitul acordat L(C,C,), cit si din circuitul de antena, efectuind ast- fel cuplajul intre antend si cireuitul Z Radha i 7 e ‘ receptor de intrare : GY Xe Oy (2.22) Fig. 2.14. Schema de principiu a cireui- . ‘tulul de intrare cu capacitate De data aceasta cuplajul cu Ja capatul rece. antena, se realizeaz’ prin intermediul condensatorului C, comun intre cir- ¢uitul acordat i circuitul antenei. Mirirea acestui condensator va conduce la reducerea cuplajului. Neglijind condensatorul @ schema echivalenti a circuitului de intrare din figura 2.14 este ea in figura 2.15. Curentul I debitat de anten& (de sursa H) va fi: —o fat Lan (2.28) relatie in care Z, = Ry + jXa% joo Zs5 = —+~ deoarece impedanta o 0G, circuitului LC, este foarte mare fata de X,, (cireuitul are Q@ mare). Cu aces- te inlocuiri, relatia (2.23) devine : E jo 204_ eise7rigmions 2 C+ Ca ‘Tensiunea la bornele AB va fi: Gila Cag CQ +Ca jac, Cy +Cg ” Usp = Than & jo (2.24) ‘Tensiunea la bornele condensatorului variabil 0, dack C, < C, va fi de Q! ori mai mare decit Us si deci : a ¢. fe Ue, = QU an eictacs BQ. (2.25) ty 4a=2 KG, LaF Fig. 2.15, Schema echivalent® a cireuitului din figura 2.14. 18de unde rezult& cistigul : K,= (2.26) Se observa c& dac& Q’ este constant in gam&, K, nu depinde de free- venti. Condensatorul (, trebuie sii fie mult mai mare decit C, deoarece in. caz contrar apare o miegorare a intinderii gamei de unda. Astfel, pentru un circuit LC, simply, raportul dintre freeventa maxim’ si minim& a gamei de unda va fi dat de relatia : me Vez ean Fane — Sutn = San| |S Daca in circuitul oscilant intervine si C,, valoarea echivalent& a lui C, va fi (2.27*) Oy = (2.28), Cot Cy iar raportul C+ Comaz Comes 6, +1Cr'ntn (2.29) CominCr — Cemin Cr+ Colmar . G+ Comin vafi deci mai mic decit raportul £2". min Din acest motiv intinderea gamei de undi la radioreceptoarele echipate cu astfel de circuite de intrare este mai redus& decit la circuitele de intrare cu cuplaj la capitul cald. Din relatia (2.29) se observ c& dac& C, > C,nor, atunei se poate ne- glija C, fata de ©, siraportul 2 Cemes. devine egal ou St Alegerea unei valoré min ‘omin preamari pentru a €, conduce ins la un cuplaj redus eu antena. si deci la un factor de transfer de tensiune (cistig) redus (v. relatia 2.26). Practic, condensatorul C, are valori de ordinul miilor de picofarazi, eaz in. care K este de ordinul unititilor (K <1 ...1,5). Lacuplarea antenei se introduce in circuitul acordat LC, si o rezistenb& serie r, datorit& rezistentei Ry = aa a (2.30) (a) si atunei oly C= TenPentru a calcula dezacordul introdus la cuplarea antenei se va neglija rezistenta intern’ a antenei. In acest caz, dac& antena nu este cuplata, -capacitatea echivalent’ de acord a circuitului acordat va fi C; (v. relatia 2.28), In momentul cuplirii antenei, cu neglijirile de mai sus, va trebui si se considere si C, in paralel pe ©, si deci of = HG +E, (2.28") Cyt C+ Ca Pentru rigurozitate in formula (2.28') in locul lui C, va trebui introdus ¥, = £4. gi in consecinti valoarea dezacordului va fi CH+ly AQ, = Of — Of. (2.31) Pentru cazurile practice AC, este de ordinul picofarazilor, de aceea va putea fi neglijat in raport cu C,(C, = 500 pF) la freeventele coborite ‘din gama. ‘Acest tip de circuit degi nu are cistig supraunitar este avantajos deoa- rece K nu variaza in gama. Bl se utilizeaz’ in gamele de UM si UL la radio- receptoarele mai simple. Daca iegirea circuitului se cupleazé direct in grila unui tub amplifi- cator sau mixer, apare un zgomot de retea datorita faptului c& tensiunile de refea ajung direct din anten pegrila de comandaatubului, condensatorul C, avind reactant& foarte mare la aceasta’ frecventa. Tensiunile de retea apar la iesirea radioreceptorului datorité modulirii eu zgomot de refea care are loc pe prima grili din cauza neliniariti{ii tubului sau tranzistorului. Din acest motiv schema se completeazé totdeauna prin introducerea in paralel cu condensatorul C, a unei rezistente de ordinul kiloohmilor. Valoa- rea acestei rezistente se alege astfel ca la 50 Hz pe grila de comanda a pri- mului etaj si apard tensiuni de retea neglijabile, iar la f,, Xo,< R. In cazul radioreceptoarelor cu tranzistoare, cuplajul cireuitului acordat cu primul etaj se face dupa principiile expuse in figurile 2.11 sau 2.12 dato- rit& impedantei de intrare reduse a acestor etaje. 5, CIRCUITUL DE INTRARE CU CUPLAJ PRIN INDUCTANTA CU PRIZA Condensatorul € (fig. 2.16) are acelasi rol ca gi in cazul cireuitului cu euplaj prin capacitate la eapitul rece De aceastit dati cuplajul in circuitul acordat LC, se face pri antena gi intermediul inductantei L,. Mirirea acestei inductante va Lelytlyt2M conduce la mirirea cuplajului gi, in consecin- ti, laamortiziri si dezacorduri mari. Practic, Rodio\ inductanta L, este de cel putin 4 ori mai mica receptor | Gecit Ly sau de aproximativ 9 ori mai mi decit LL = L, + L, + 2M), adicd priza se ia la cirea 1/3 din numarul de spire al lui L. Daca se consider’ ci cuplajul cu antena Fig. 2.16, Cireuit de intrare ew tr@buie s% fie slab pentru a nu dezacorda gi -cuplaj prin induetanta eu prizi. atortiza mult circuitul acordat LC, Ly< Ly 20si deci se poate considera r = ® ca aparfinind doar bobinei Z,. Cu a te considerente, schema echivalenté a cireuitului cu cuplaj prin indue- tan{ii cu prizi arat ca in figura 2.17. Pentru gamele de UL si UM, negli- jind pe R, fap de Xq, si finind seams ch oM <4 se obfine : ‘A Uy = B—A0e : 1 jol,+—— i unde 2, oj =—t-- LaCa Deoarece in ipoteza unui cuplaj slab eu antena L, < L,, Ue, va fi de Q' ori mai mare decit Up, deci Ue, = QU an = (2.33) Se observa c& dact Q’ este constant in gam factorul de transfer AC va- riaz& relativ mult in functie de freeven{a. Pentru a calcula dezacordul produs de cuplarea antenei se va neglija R, fat. de Xo,. In consecint’, la bornele AB impedanta Z4, vali Zs5 1 & joD, dack antena nu va fi cuplath sau Zin joL, | | Noa cupleazi antena, adict (2.35) Rach - receptor Fig. 2.17. Schema echivalenta a cireuitului din figura 2.16. 21Dezacordul introdus va fi AX, = AX = Zap — Zin = joL, [1 —— 3 fase ok =—jol,— (2.36) oe Deoarece C4 Cy si X_ = joL, iar Xz. = jol, reaulth: AL =. (2.36, a) ot 04 Pentru a calcula factorul de sidera de asemenea X¢,> Ry serie in paralel rezulta : litate Q’ la cuplarea antenei se va con- joM fomax in. CaPCfomaz Si fomin teprezintd frecventele Timitd din gama de Incru. Alegerea frecventei f, in cadrul gamei conduce la o mare variatie a lui K cu freeventa. Din acest motiv acest caz se exclude. © Cazul f,S> fonar este oarecum similar eu cazul circuitului de intrare cu cuplaj pri inductanta cu prizi, Astfel, in gamele de UM si UL, dack ——™ré—“——~—C—SCr Uys = —joM (1.38) jo Ca fn cazul unui cuplaj slab cu antena M < LZ gi atunci Ue, = QU sy = Qe?MC,E. (2.39) Faetorul de transfer va fi deci K,= — 2MC,.Q' (2.39’) Daci se inlocuieste MC, = -4-, rezult& : oF Kaa (SJ e (2.39") ea relafie similar eu cea de la circnitul cu cuplaj prin inductan{a eu prizi. ‘tn consecint4 acest caz este mai putin interesant deoarece K, variazé mult cu freeventa. © Cazul f, M si in consecinta Ca c ieip 5 -= BE (2.40) Uo, = Q'U az = — = QE. (2.41) 23Factorul de transfer are valoarea (2.42) te m ins independent de freeventa (K 4< 1). @ Dac fy se apropie de fomin, Viminind totusi mai mica, relagia (2.42) va trebui modificata. Astfel, curentul in eireuitul antenei va fi I , unde Zyart By +—* 4+ + jok, & jel, + joe * joe, Jot, Z, = joL, [1 _ ty, (2.43) unde Pentru simplificarea caleulelor se va nota y = In acest caz (2.44) jar KQ’ (2.45) Relatia (2.45) difci de relatia (2.42) doar prin introducerea factorului 1 a . : =O = 0,38, Din acest motiv si datorit&’ faptului e& in aceastd regiune, la o mic& deplasare a bobinei, corespunde o varia{ie mai mare a Jui p. bobinele se plaseazi la capatul barei de ferit&. Dack bara de ferit& este utilizatd pentru o singur’ lungime de und, bobina va trebui astfel realizata incit si ocupe toati bara. In acest caz indltimea efectiv’ a antenei va fi maxima. Pentru radioreceptoarele tranzistorizate, la care se cere realizarea transferului maxim de putere din cireuitul de intrare Ja primul etaj al radioreceptorului, factorul de calitate al cireuitului de acord de pe bara de ferit’ va sciidea Ja jumitate. Uneori dack factorul de calitate Q’ nu este suficient de mare pentru ca si se obfind totusi selectivitatea necesara in circuitul de intrare se renunti la o adaptare corect&. In cazul unei suba- daptari, factorul de calitate in sarcind creste rapid, iar nivelul puterii in sareina scade relativ lent, ceea ce permite o dezadaptare de 10 — 15%. Radio | ¥ig. 2.34. Schema de principiu a unui cir- cuit de intrare cu antend pe ferité la un reveplor radioreceptor tranzistorizat. Gireuitul de intrare al unui radioreceptor tranzistorizat cu anten’ de ferit& este dat in figura 2.34. Dacé factorul de calitate al circuitului necuplat la radioreceptor este = be, 27 Q= on (2.70) unde Z,este inductanta bobinei montate pe bara de ferit: r — rezistenta de pierderi a bobinei ; 1, — rezistenja de pierderi a barei de feriti. 32factorul de calitate Q’ cu cireuitul cuplat la radioreceptor va fi: Q Liteon 2.71 aaa (2.71) ren + er t in care r, este rezistenta de intrare a primului etaj tranzistorizat din radio- receptor. Daci se satisfac conditiile de transfer maxim de putere Q =2 Lye Leo 2 ren) Ma! (2.72) Bobina L, se cupleaza cit mai strins cu bobina L astfel ca si se obfind ky = ize cit mai aproape de 1. Daci se dau performantele de selectivi- 1 tate cerute cireuitului de intrare se poate deduce Q’ si pentru o bari dati la care se giseste experimental factorul de calitate in gol se calculeaz cu relatia (2.72) valoarea inductantei de cuplaj. Se mai poate utiliza si cuplajul prin autotransformator ca si in cazul circuitelor de intrare cu priza pe inductant’. Caleulul va tine seam’ in acest eaz de schema echivalent% a autotransformatorului. Un efect nedorit al utilizarii antenei de feriti il constituie posibilitatea receptionirii parazite a unor stafii de emisie din gama de US pegama de UL sau UM datorit& faptului cX infigurarea de baz L, este bobinat’ direct pe bara de ferita si poate acorda impreuni cu capacitatea parazité din montaj pe frecvente din gama de US. Receptia se explick pentru receptoarele cu schimbare de frecvent&, datoriti armonicelor oscilatorului local. Pentru evitarea acestui efect se realizeaz’ o schem’ ca in figura 2.35. Prin interme- — Bard ferite Fig. 2.35. Schema de prineipiu a unui circuit de intrare eu anteni de feritd en care se recepfia paraziti in gama de US. Radio receptor diul proprictiatilor de selectivitate, a cireuitului LZ, se asiguri o rejectie suficienti a semnalelor din gama US, evitindu-se astfel receptionarea. lor. Bara de ferit’ trebuie indepartata de clementele metalice ale radiore- ceptorului sau de difuzor. In caz contrar, eficacitatea ei va fi redusi. De asemenea, pozitia barei trebuie astfel aleas% pentru a se evita cuplajele parazite cu transformatorul de iesire, transformatorul de retea, si in special cu transformatoarele de FI sau cu alte cireuite acordate, caz in care pot apirea autooscilafii sau alte fenomene nedorite datorit& reactiilor parazite. Apropierea bareide un magnet permanent poate conduce la o miegorare. ireversibild a factorului decalitate, chiar daci ulterior bara este indepartata. eB10, CIRCUITUL DE INTRARE PENTRU UUS In cazul in eare cireuitul de intrare trebuie s& lucreze la freevente ultra- inalte, conditiile impuse vor fi diferite de cazul functionarii la freevente radio obignuite. Astfella frecventele ultrainalte antenelese facacordate astfel incit impedanta lor de iesire este redusa si aproape pur rezistiv’. Ante- nele in gama de UUS au impedante fie de 75 © pentru dipolul simplu, fie de 300 © pentru dipolul indoit. Antenele cu mai multe elemente prezin impedanje apropiate de acestea. La frecvente ultrainalte tubul incepe si aib& o impedanté de intrare finit&, iar panta lor scade. Sciiderea pantei este cu atit mai pronuntata cu eit timpul de trecere al electronilor prin tub de- vine comparabil cu perioada semnalului de amplificat. In plus, panta tre- pbuie considerati ca o marime complexd. Aceasta conduce la micgorarea impedantei de intrare a radioreceptorului, deci la necesitatea realizirii unei adaptiri intre antenii si radioreceptor. Daca se va considera realizat’ conditia de transfer maxim de putere, puterea furnizati de antend va fi (2.73) Ro unde R, este rezisten{a caracteristies a fiderului (eablul de coborire al an- tenei acoidate). Puterea objinuta pe rezistenta echivalenté de intrare Ry (considerat’ intre gril& si masa la primul etaj) va f = (2.74) Pentru realizaren adaptarii de putere ;trebuie ca relatia (2.73) 5i (2.74) sh fie egale, deci: (2.75) Cistigul in tensiune va fi cu atit mai mare cu cit Ry este mai_ mare fai de Ro. In unele cazuri pentru imbunat&tirea stabilit&tii, primul etaj amplifi- cator lucreazi dup’ o schemé cu grila la mas sau cu punct median la mass. Dack montajul este eu grilalamas&, rezisten{a de intrare a etajului care nu se fine seama de efectele parazite si de freeventa ridicat, ci doar de reactie) va fi Ry at. in eazul etajelor tranzistorizate in montaj WC (emitor comun) si dack fp == este mare fata de freeventele din banda de lucru, adaptarea se va face considerind impedanta de intrare a etajului tranzistorizat la freeventele din banda de lueru (impedanta de intrare la aceste freevente este in general mai redusi decit impedanta la freevente coborite). 34Daci montajul este cu BC (baz comuni), atunci impedanta de intrare este dati de relatia : fy, = ———~: (2.76) s(t +) 8 1 Se observa c4 daca £ >1 atunci rezistenta de intrare R,,c% we Ia tuburi. Deoarece la tuburi § = 1,5... 15 mA/V, iar la tranzistoare §=20...45mA/V, rezistentele de intrare in ultimul cazsint mult mai mici. Yn figura 2.36 se prezinti schema unui circuit de intrare ingama de UUS. Fig. 2.36. Schema de principiu a unui cireuit de intrare la freevenje radio inalte, Condensatoarele @ an rolul compensirit inductantei ZL, la freeventa centrali a gamei deci imetriei montaju- Me rea, S* Uneori se introduce si rezistenta R pentru a se realiza o band& suficienti pentru a cuprinde toaté gama. De cele mai multe ori conditiile adaptarii de putere impun factori de calitate ai cireuitelor foarte redusi, ceea ce conduce la o band’ foarte larga. Din acest motiv in unele cazuri circuitul de intrare are acordul tix pe mijlocul gamei transmise, acordul radioreceptorului asigurindu-se prin intermediul frecventei variabile a oscilatorului local. In cazul frecvenjelor radio ultrainalte se renunta la un factor de calitate bun in favoarea reali- zirii unei bune adaptiri cu scopul imbunitatirii raportului semnal/zgomot, cu toate eX acest Iucru conduce la unele dezavantaje (atenuari mici ale free ventelor imagine, spre exemplu). Acest lucru este insi absolut necesar deoarece tensiunile de semnal sint mici Tensiunea de zgomot din cireuitul de intrare este dati de relatia : S-au utilizat dou’ condensatoare in scopul real tui. Cuplajul intre bobinele Z, si Z se realizeazi maxim posibil k = Ey, = VAKTRIDAY, (2.78) unde K — este constanta lui Bolzman ; T — — temperatura, in grade Kelvin RAZ) — partea reali ‘a impedantei vizutd la iesivea circuitului de intrare ; Af — banda radioreceptorului. 35irea circuitului de intrare va fi: E, t= 4 K TAS. 2.79 ei if. (2.79) Raportul semnaljegomot va fi dat de raportul : ensivmea de semnal la ot u sitmea de zgomot la iesirea Hp : a oo Deoarece puterea poate fi exprimata prin <>, se poate serie : [= Re(Z) Consider ind relatia (2.80) se observa ci & va fi maxim in cazul adap- tarii de putere. In banda de U US receptia se face in general cu MJ’. Pentru indice de modulatie 6 < 0,5 semnale MF fot fi considerate ca nigte sem- nale MA, iar banda necesara va fi B 2f;noz- Pentru B > 0,5 banda nece- sari este'm ult niai maze si Toate fi aproximata eu B= %AG+VB t Winer (2.81) 5 KHZ, iat fjmes = 10 15 kHz, deci 8 2 i pentru MF, B= 248 kHz, iar in cazul MA, B = 2%ypaz = 2-15 +108 = 30 kHz. ‘Conform standardului OTR, banda pentru emisiunile cu IEF se con- sider 300 kHz, iar pentru emisiunile eu M.A,9 kHz. Se observa ed in cazul MF, banda fiind foarte lai ga gi 1aportul semual/zgomot va fi mai redus, cea ce impune adaptarea. Premn (2.80) Prgomet Conform standardelor in vigoare Af = 50 . 41, CIRCUITE DE INTRARE ADAPTABILE PENTRU DIVERSE TIPURI DE ANTENE De multe ori radioreceptorul trebuie si poat& functiona cu mai multe tipuri de antone foarte diferite intre ele. Astfel un radioreceptor portabil in spatiul liber (pe cimp) va utiliza pentru receptia in gamele de UL, UM, antena de ferit’, avind un volum redus si 0 eficacitate mare. Receptia in gama de UUS sau US va trebui insi efectuat& cu ajutorul unei antene capacitive telescopice (vergea vertical). Dack radioreceptorul este utilizat intr-o locuinta cu perete din beton armat sau intr-un vehicul (tren, auto- mobil ete.) este indicat& utilizarea unei antene exterioare deoarece eficaci tatea antenelor proprii radioreceptorului scade datoriti. ecranirii. Aceast’ antend exterioara, de obicei de tip capacitiv asimetric, trebuie si poata fi cuplata la radioreceptor. In figura 2.37 se indic& schema unor cireuite de intrare la care cuplajul antenei exterioare se poate facefie capacitiv, fie mixt, Cum radioreceptorul utilizeaz si antena de ferit&, bobina din cireu- itul de antena in cazul cuplajului mixt se realizeaz’ astfel incit prin apro- 36RR Cy a" 9 Fig. 2.37. Cireuite de intrare care permit utilizarea mai multor tipuri de antend: ‘2—modul de cuplare capacitivé a unel antene extoricare la un radiorecento: cu antend de ferttA ‘bmodul de cuplare mixth al unei autene oxterloare la wa radiesecepvor cu antent de forits. piere de bara de ferit& s& realizeze cuplajul dorit. Aceast& bobin’ trebuie astfel realizat’ (cu capacitiiti parazite cit mai mici si cu Q-ul bun) pentru a se evita dezacordul si amortizarea circuitului acordat de pe bara de feriti. Gireuitul 0,L, din figura2.38, b serveste la rejectia semnalelor de freevent& intermediara (in cazul radioreceptoarelor cu schimbare de freevent). In unele cazuri este util, pentru a nu fi necesare mai multe tipuri de an- tene, s& existe posibilitatea interconectirii, in misura posibilitagilor, a circuitelor de intrare la o singuri anten’ exterioar’ pentru toate lungimile de undi, (pentru antenele interioare radioreceptorului acest lucru nu este posibil datorita eficacit&tii mai miei a acestora). In acest eaz se intereonee- teazi de obicei circuitul de anteni din gama de UUS eu circuitul din ga- mele de UL, UM,US, ca in figura 2.38. 12. CIRCUITE DE INTRARE CU ACORD ELECTRONIC Pentru realizarea variafiei frecventei de acord a circuitelor de in- trare sint utilizate in general fie condensatoare variabile, fie inductante variabile. Inductantele variabile erau preferate la echiparea receptoa- relor destinate autovehiculelor dato- rit& faptului c& puteau fi astfel realizate stabilit&ti mai bune faf& de vibratiile me- canice. Utilizarea inductantelor variabile i pentru acord sub forma variometrelor fie cu variatia factorului de cuplaj intre dou’, bobine, fie a variafiei miezului unei_ sin- fae gure bobine pune insi probleme la fune- fionarea pe mai multe game de unde si in special in gama de US precum gi la reali- g zarea curbei de pader. Condensatoarele variabile sint preferate la echiparea recep- \ toarelor stationare tocmai datoriti faci- UL,uMus lit&tilor in realizarea circuitelor pentru _ toate gamele de undid. Sistemele de acord Fig. 2.38. Cireuit de intrare care per. deserise mai sus prezint% insi dezavan- ‘i'm gama de UUS ct a in gamele tajul e% implicd complicatii relativ mari eu MA. ws receptor 37pentru a se realiza telecomanda acordului or (motoare, cireuite de actionare ete.). Un sistem care eviti acest dezavantaj este I() __sistemul de acord electronic. In acest scop sint utilizate de obicei diode varycap. £0) Asemenea diode preainti o capacitate variabili in raport en tensiunea continu’, invers. Daci tensinnea alternativi de RF % este mick in raport cu tensiunea continu’ de polarizare, variatia capacititii dato- rit tensiunii de RF poate fi neglijatt Fig. 2.39. Caracteristica capacitate- astfel ca circuitul poate fi acordat variind tensiune a unei diode varyeap. —_tensiunea continu de polarizare. O schemi tipied de utilizare a diodei varycap este prezentatd in figura 2.40, Capacitatea C este utilizaté pentru blocarea componentei de curent continuu. Valoarea ei se alege mult mai mare comparativ cu capacitatea prezentataé de diodd. Intrucit dioda prezint&é in paralel eu capacitatea si o rezistenté foarte mare, datorat&’ curentului invers a diodei 50 MQ) polarizarea poate fi realizata printr-o re- zistent&é R de valoare ridicati. Se pot obtine astfel factori de calitate ai cireuitului suficient de mari. Asa cum rezulté din schema din figura 2.40, acordul va fi realizat prin intermediul potenfiometrului P, obfinindu-se astfel o bund stabilitate fa{& de vibratii mecanice. Pentru circuitele in care tensiunea de RF esterelativ mare (etajele os latoare) motajul poate fi realizat ex in figura 2.41. Acest montaj prezinté avantajul ci tensiunea de RF pe dioda varycap este 1/2 din tensiunea cores- punzitoare montajului din figura 2.40. In plus montajul in opozitie a diode- lor conduce la 0 compensare a variafiilor parazite de capacitate datorate tensiunilor de RP. Avantajele acordului electronic sint : ibilitatea miniaturizarii ; — posibilitatea executarii comenzii acordului pri generatoare de tensiuni in scar’ sau rampii care si variez: unea de polarizare a diodei varycap (v. cap. 14) ; — posibilitatea de reatizare simpli a telecomenzii ; — posibilitatea de realizare simpli a controlului automat al freeven- tei (RAF); intermediul unor automat tensi- my, oy Fig. 2.40. Schema tipicd de utilizare a Fig. 241. Schema de circuit de intrare diodes varyeap intr-un circuit de intrare. cw acord clectronie utilizind 2 diode varyeup. 38— posibilitatea de realizare simpli a unei legi date de variatia frec- ventei in gama de und% sau chiar a posturilor fixe comandate eu clape; — durata de viata mai mare. Sistemul prezinta ins& gi unele dezavantaje si anume : — necesit& diode varyeap cu caracteristici capacitate-tensiune cit mai aproape posibil fata de cele rezultate din proiectare ; tensiuni de polarizare stabile ; — necesitii utilizarea unor circuite de polarizare care s& asigure stabi- litatea polarizirii (potentiometre de calitate, spre exemplu). Utilizarea ins& a unor componente si a unor tehnologii corespunzitoare conduc la inkiturarea dezavantajelor enumerate. Sistemul descris mai sus permite realizarea variatiei freeventei_unui circuit acordat in cadrul unei game de undi prin mijloace electronice. Utili- zarea diodelor de comutatie permite realizarea comutarii electronice a game- lor de unda (v. cap. 14). Pot fi astfel realizate radioreceptoare care sii utili- zeze doar sisteme electronice de comands gi control. C. ROLUL PIESELOR DIN CIRCUITELE DE INTRARE SI INFLUENTA PARAMETRILOR ACESTORA ASUPRA RADIORECEPTORULUI CIRCUITELE DE INTRARE UTILIZATE. PTOARELE ECHIPATE CU TUBURI ELECTRONICE (PENTRU MA) LA RADIORE Varietatea mare de circuite de intrare oblig& ca analiza sii se faci peo schema mai generalii prezentat& in figura 2.42. ©,, L, reprezintX circuitul de absorbtie a frecventei intermediare. Va- loarea lui 0, depinde de va- loarea inductantei L,.O va- loare mai mare sau mai micd (abateri de 15 —20%) decit valoarea_proiectath, ingreuiaz acordul si se ma- nifest’ prin pitrunderea semnalelor de RF apropi ate san egale cu FZ in et jele radioreceptorului. F nomenul se manifest acus- tie prin fluierturi de in- terferent’. 0,(500 — 2.000 pF) este condensatoral de cu- plare a antenei la circuite- ledeintrare ; inacelagi timp el indeplineste si rolul de separare. O valoare mai mic& micgoreaz& sensibili- Fig. 2.42, Schema generali a cireuitelor de intrare, Fado receptor 39tatea in gamele UL si UM. O valoare mai mare provoaci dezacorda- rea circuitelor de intrare la cuplarea antenei. L, (18—-22 pH) este bobina de anten’ pe US.O valoare mai mare sau mai mic la acord influenteaz% factorul de transfer. LZ, (1,4—1,6 pH), L,(170—180 pH), L,(1,7 —1,9 mH) sint_bobinele cir- cuitelor de intrare utilizate la acord pe gamele US, UM si UL. Miezul bo- binei este in general reglabil. Blocarea miezului sau reducerea dimensiunilor acestuia influenteazi negativ posibilititile de acord catre capatul inferior al gamei. Cs, Cx, Os (2—50 pF) sint condensatoarele ajustabile pentru acordarea cireuitelor de intrare citre capitul superior al gamelor de US, UM si UL. Micgorarea ecartului intre valoarea minim’ si maxima a capacit&tii afec- teazi negativ domeniul de freevente si sensibilitatea eXitre capitul superior al gamelor. G, (2 000—3 500 pF) este condensatorul de injectie a semnalului cules de anteni in cireuitele de intrare pe UM si UL. O valoare mai mare reduce sensibilitatea pe UM si UL din cauza divizorului capacitiv C2, C,; in schimb se micsoreazi dezacordarea cireuitului, O valoare mai mic’ atecteaz’ alini- erea si se manifesta prin sensibilitate inegali in interiorul gamelor UB si UL. R, (4—15 kQ) este rezistenja de uniformizare a factorului de transfer de tensiune in banda de lueru. O valoare mai mic% inseamna reducerea factorului de transfer (scade sensibilitatea), iar antena mireste dezacordarea circuitului de intrare. O valoare mai mare nu afecteazi sensibilitatea, inst poate duce la cresterea modulatiei cu zgomot de refea a semnalului recep- tionat. 2. CIRCUITELE. DE INTRARE UTILIZATE, LA RADIORECEPTOARELE ECHIPATE CU TRANZISTOARE (PENTRU MA) Analiza se refer& la schema dati in figura 2.43. C, (60—80 pF) este condensatorul de valoare fix’ necesar acordului pe UL. Ovaloare mai mare sau mai mies decit valoarea data in schema mo- dificd alinierea circuitelor gi ex rezultat se inriutiiteste sensibilitatea pe o anumiti portiunea gamei UL. . C,(2—20 pF) este conden: Y satorul ajustabil necesar acor- dului la capitul superior al mn gamei de UM. Modificarea 4itt ecartului intre valoarea mini- ‘ mai si maxima afecteazi nega- i Rodi tiv acordul la capitul superior 5 i receptor 4 4) gamei, inclusiv sensibilitatea. I by, t Ly, L, sint bobinele de acord as 4 7 pe UM si UL, plasate pe bara i de ferita. Alinierea corect& gi | implicit sensibilitatea la capaitul ee inferior al gamelor se datoreste in principal pozitiei pe care bo- binele o au pe bara de ferita. a ee canie e Orice modificare a pozitici lor SF LLrr—e afecteazit performantele radiore-ceptorului i necesita o reacordare prin pozitionarea acestora. Pe UL cireui- tul de intrare nu se acordeaz’ la capAtul superior al gamei. T, este bobina de cuplaj a circuitului de intrare la baza tranzistorului 7 (de injectie a semnalului cules de antena de ferit’). 3. CIRCUITE DE INTRARE UTILIZATE LA RADIORECEPTOARELE PENTRU UUS Analiza se referd la circuitul de intrare prezentat in figura 2.36. Condensatoarele C plasate simetric la intrare au rolul de a compensa efoctul inductanfei Z, la frecventa central’ a gamei. O crestere respectiv 0 micgorare a capacit&tii deplaseaz’ rezonanta cirenitului etre freeventa inferioar’ respectiv superioar’ din band’. L si C (47 pF) impreun’ eu capacititile parazite ale montajului for- meazi cireuitul acordat pe freeventa centrali din gama U US. Modificarile acestor elemente afecteaz’ sensibilitatea in gama UUS. F are rolul de a amortiza circuitul rezonant si implicit de a realiza o banda suficient’ pentru a cuprinde toatk gama, precum gi asigurarea condi- tiilor de adaptare si imbunatitirea raportului semnal/zgomot. O valoare prea mic% poate duce la atenuari mici ale freeventelor imagine. O valoare prea mare poate afecta stabilitatea amplificatorului gi restringerea gamei. La blocul JUS echipat cu tranzistoare, adesea se recurge la 0 schem cu baza Ja masa, eu divizor induetiv sau eu divizor capacitiv. Modificarea clementelor din divizor duce la dezacordarea circuitului de intrare si la nea- daptare. Efectul global consti in micsorarea sensibilit&tii si a raportului semnaljzgomot. 4, CIRCUITE DE INTRARE CU ACORD ELECTRONIC Diodele varyeap DV,, DV, dinfigurile 2.40, 2.41 constituie particulari tApile acordului electronic. Comanda diodelor se face cu un sistem de rezis- tente si potentiometre (2, P) ce servese la dozarea, tensiunii de polarizare invers a jonctiunilor. Modificarea valorilor acestor rezistenje afecteazi acordul general si pe cel corespunzitor posturilor fixe, ceca ce se manifesta prin micgorarea sensibilitapii gi a raportului semnaljzgomot, prin modi carea limitelor gamei UUS gi a etalonirii seri.Capitolul 3 AMPLIFICATORUL DE RADIOFRECVENTA A. GENERALITATI Amplificatorul de radiofrecventii (RF) este montat in radioreceptor du- pi cireuitul de intrare gi are rolul de a amplifica semnalele RF receptionate de antend. Acest etaj este constituit dintr-un element activ J (tranzistor sau tub) si o impedanta de sarcini 2, care poate fi o rezisten{a sau un circuit se- lectiy acordat (fig. 3.1). In functie de destinatia data, amplificatoarele de RF au_frecvente de lucru gi benzi de trecere diferite. Astfel, cele destinate amplificirii sem- nalelor emisiunilor cu modulatie de amplitudine din gamele de unde lungi (UL), unde medii (UM) si unde scurte (US) lucreazit aproximativ intre limitele 100 kHz — 30 MHz si au o banda de trecere de ordinul kilohertilor. Cele destinate amplificdrii semnalelor emisiunilor cu modulatie de frec- venti, de foarte inalt frecventi (IF) lucreazi, aproximativ intre limitele 30 MHz — 300 MHz si au o banda de trecere de sute de kiloherti. Bt © -© Sore efaju! circuitul ~ Yin 2 Yes > schimbitor ae introre de frecventé |, Schema bloc a ctajului amplificator RF: 41 element activ; 2 redanta de sarcind. Funefionarea unui amplificator de RF este caracterizati printr-o serie de parametri, dintre care cei mai importanfi sint : amplificarea, selec- tivitatea, distorsiunile gi stabilitatea amplificarii © Amplifiearea (A) se defineste prin raportul intre mirimea tensiunii de iegire Ui gi mirimea tensiunii de intrare U,,, aided (fig. 3.1) ier Tin A= (3.1) Evident, se urmireste ca acest parametru s% aib’o valoare cit mai ridicat& gi cit mai constant’, pentru toate semnalele corespunziitoare frec- venfelor din diferitele game de lucru ale radioreceptorwlui. ___ @ Seleetivitatea reprezint variatia amplificdrii in functie de freeven{is, cind acordul etajului este realizat pe o freevent f,. Practic, aceasta selectivi- tate este determinati de eurba, de rezonan{’ a cirenitulni oscilant de sar- eink. 42Conditia principals care se impune in aceast& privinta etajului ampli- ficator de RF este pistrarea unei selectivitati cit mai constante in gamele de Ineru. storsiunile de neliniaritate, desi semnalele receptionate de ctajul amplificator de RF sint de nivel redus, apar datorita neliniarit&fii earacte- risticilor tranzistorului (tubului electronic) amplificator si constau in aceea cd infisuriitoarea semnalului de RF de la iegirea etajului amplificator contine, pe ling’ componentele de audiofrecventa (AF) transmise de la statia de emisie gi o serie de armonici, care sint componente de AF striine semnalului util recepfionat. Prin detectie se vor separa din infiguratoare toate com- ponentele de audiofrecventa existente, deci gi cele nedorite, care vor per- turba audifia. Conditia ce se impune in aceast’ privints este si se aleag’ unastfel de punet de funcfionare al etajului RF, incit zona de utilizare a caracteristicilor tranzistorului (tubului) s& fie cit mai liniara. © Distorsiunile liniare (ale amplitudinii cu freevente) se datorese for- mei caracteristicii de freevent’ a ctajului amplificator RF cu circuit de ind selectiv, din cauza ckruia la iegire benzile laterale extreme ale sem- nalului modulat sint amplifieate mai pufin decit purtiitoarea gi benzile laterale centrale (fig. 3.2, 5). 4, Yin ° $646 GHG PF KE & Gt F 9 4 2. Cavacteristica de freeven{a a etayului amplificator RE 4 ~ forma semmallul de la fntrarea amplticatorutut (gq) fn tuneie de freevents; 8 ~ forma semnalutu Is fesrea ampli fleatorulok (Ugg) funele de troventt; 1g ~ fecventa puridtoae: fa ~ frecventa semnalual audio, ‘Tinind seam de forma acestei caracteristici de frecventit, rezulta ed semnalele U,,, aplicate la intrarea amplificatorului de RF gi care au_for- ma prezentaté in figura 3.2, @ nu vor putea fi amplificate uniform. Intr-adevar, deoarece etajul de RF are o curba de rezonan{’ mai strimti decit spectrul de frecventa al unei stati considerate, degi la intrare toate benzile laterale au aceeasi mirime (fig. 3.2, a), la iegirea din amplificator (fig. 3.2, b) nu mai sint egale, benzile laterale extreme (corespunzitoare freeventelor audio inalte) fiind defavorizate fath de cele centrale (corespun- zAtoare frecventelor audio joase). @ Stabilitatea in functionare a amplificatorului de RF este una din caracteristicile sale principale. Functionarea amplificatorului poate fi considerat’ stabild dac& acesta nu intr’ si nu are tendinta de a intra i oscilatie, iar indicii s&i de calitate variazit in limite admisibile, in condi normale de exploatare. Problema de bazit care se pune la realizarea ampli- ficatoarelor de RF, in special a celor selective, este aceea de a reduce posi- 43bilitatea ca fractiuni insemnate din semnalul de la iesire (Uies) 8 ajung’ din nou in circuitul de intrare. Respectarea acestei condifii este necesari deoarece reactia care apare poate micgora sau mari amplifiearea pind la apa- rifia oscilatiilor. Calea de reactic este asiguraté de existenta unei capacititi €, intre intrarea gi iesirea amplificatorului (fig. 3.3). Aceast& capacitate mu poate fi redusi sub o anumit& va- loare si creeazd o reactant de cuplaj | ce seade odati cu eresterea freeventei. i i Referindu-ne la montajul din figura 3.3, se observa ci impedanta sa de sarcind, constituitd dintr-un cireuit oscilant derivatie (Z, C) se compor- t& ca o capacitate pentru freevente mai mari decit freeventa de rezonanti fo i ca o inductan{& pentru freevente mai mici decit fy. Rezulti de aici ci 3.3. Montaj tn care se arata influenfa Semnalul de la iegire nu va fi in anti- C, existentd Intre intrarea” faz&cucel aplicat la intrare, ci va avea fesirea unui amplificator. si un defazaj suplimentar, inainte sau inapoi. Acest defazaj, combinat eu efectul reactantei de cuplaj gi cu cel al reactantei de intrare, poate face ca semnalul transferat la intiare si fie in fazi cu semnalul aplicat initial. Daci valoarea semnalului dereactie atinge peceaasemnaluln initial, atunei semnalul de reactie ajunge s&-1 substituie pe acesta si in astfel de conditii la iegirea amplificatorului RF se obtin semnale, fara ca la intrarea acestuia 3% fie aplieat un semnal exterior. In acest caz etajul inceteaz& a mai fi am- plifieator si devine oscilator, functie ce trebuie impiedicata. Este de mentionat cA reactiile parazite din etajele de RF sint su- paritoare nu numai datorit’ pericolului de intrare in oscilatie, ci si pentru c& inaintea intririi in oscilatie reactia pozitivi mireste amplificarea si selectivitatea. Efectul este supSritor reactiei nefiind constantd cu frec- venta, radioreceptorul devine instabil. Din aceasti cauzd, combaterea reactiei parazite nu se referk numai la impiedicarea intrarii in oscilatie a etajului amplificator, ci si la asigurarea unui anumit grad de stabilitate, exprimat in functie de parametrii acestuia. In ceea ce priveste utilizarea intr-un radioreceptor a amplificatorului de RF, trebuie spus cé in unele situatii prezenta lui este strict necesar’, iar in altele, facultativa. La radioreceptoarele superheterodind cu modulatie de amplitudine semnalele de la iesirea amplificatorului de RF sint aplicate, in general, ctajului schimbator de frecventi, astfel incit amplificarea acestora pind la detector se face la frecventi inalta, cit si la frecventi intermediard. In conditiile tehnicii actuale tranzistoarele gi_tuburile electronice moderne permit realizarea in etajele de frecventi intermediar’, (FZ) a unor amplificdri si a unei selectivitati cu totul satistiedtoare cerintelor impuse. Din aceasté cauzA utilizarea in aceste scopuri a etajelor de RF la astfel de radioreceptoare nu este in general necesara, ele folosindu-se de obicei in radioreceptoarele de clasi sttperioar’ si in cele de pe autove- hicule, la care condifiile de recepfie impun exigente privind performantele electrice, — 44‘Totusi, introducerea in radioreceptorul superheterodiné a unui ampli- fieator de RF aduce o serie intreagé de imbunatatiri. Astfel, acest etaj contribuie la mérirea amplificirii totale pind la demodulator, permitind in acest fel ca in etajele de AF si fie necesar’s o amplificare mai mic&. In plus, semnalele aplicate demodulatorului fiind de nivel mare, demodularea se face fard distorsiuni de neliniaritate. Al doilea gi totodatd unul dintre principalele motive al introducerii unui etaj amplificator de RF este imbunitatirea raportului semnal/zgomot. {ntr-adevar, un tub electronic sau un tranzistor, folosit intr-un amplificator de RF, are un zgomot propriu mai mic decit atunci cind este folosit intr-un schimbitor de frecventa. In aceste conditii etajul de RF permite, pe de o parte, ca la intrare si se recepfioneze semnale mai mici, iar pe de alt® parte, furnizeazi la iesire (adicé la intrarea in schimbitorul de freeventi) un nivel al semnalelor mai ridicat fata de nivelul zgomotelor etajului schimbitor de frecventi. Dacd nu ar exista etajul de RF, atunci primul etaj ar fi schimbitorul de frecventii, ale cirui zgomote mari nu ar permite receptia unor semnale atit de mici ca in cazul anterior. Altfel spus, pentru un acelasi raport semnal/zgomot un etaj schimbitor de frecvent& necesit’ un semnal mai mare decit un etaj amplificator, rolul etajului de RF find deci tocmai de a ridica nivelul semnalului pind la valoarea la care acesta depaseste cu mult nivelul zgomotului peste care se aplici. Din aceste considerente in gama de UUS se foloseste totdeauna amplificatorul de RF, pentru a imbunatati raportul semnal/zgomot stiut find c& in acest dimeniu al semnalelor de foarte inalt& freeventd (FIP) perturbafiile sint date in principal de zgomotele circuitului de intrare si ale primului etaj amplificator. Un alt avantaj este ca folosirea unui etaj amplificator RF permite mirirea eficientei reglajului automat al amplificirii (RAA) din radio ceptor, prin aplicarea controlului dispozitivului de RAA si pe acest etaj. Acest lucrn poate fi ficut si la etajul schimbitor de frecventi, insi cu rezerve din cauza influentelor nedorite asupra stabilitatii oscilatorului local. Utilizarea etajelor amplificatoare de RF’ prezint& ins si unele deza- vantaje. Astfel, fiind necesari, acoperirea prin acord variabil a unui spectru foarte larg de frecvente, amplificarea si selectivitatea etajului nu rémin constante intr-o band& de freevenje considerat’. In plus, in domeniul undelor scurte si ultrascurte, datorit& cresterii freeventei de Iucra, rezis- tenta de intrare a etajului amplificator seade, din care cauzi seade atit amplificarea cit si selectivitatea circuitului de intrare. Folosirea etajului de RF duce la cresterea pretului de cost al radiore- ceptorului, datorita necesitatii utilizdrii unor piese in plus si a complicSrii altora, ca de exemplu utilizarea condensatorului variabil cu trei se Totodaté aceste noi instalatii complied montajul, reglarea si depanarea radioreceptorului astfel realizat. B, AMPLIFICATORUL DE RADIOFRECVENTA CU TRANZISTOARE Schemele de amplificatoare RF cu tranzistoare sint restrinse ca tipuri reprezentative, dar aceste montaje implic’ unele precaufii si luarea unor misuri legate de reactia intern puternic’ a tranzistoarelor, de impe- dantele mici ale acestor dispozitive semiconductoare si de necesitatea adaptirii. 45